DREPT COMERICAL A.P. (persoana fizica) si SC MM SRL (persoana juridica) au hotart sa constituie societatea n nume colectiv A.P.-MM. A.P. s-a obligat sa aduca la capitalul social suma de 5.000 lei, iar SC MM SRL un teren n suprafata de 5.000 m2, n valoare de 100.000 lei. n actul constitutive al societatii, asociatii au prevazut ca asociata SC MM SRL, fiind o societate cu raspundere limitata, sa raspunda pentru obligatiile societatii numai n limita capitalului social subscris. Este valabila clauza inserata n actul constitutiv privind raspunderea asociatilor pentru obligatiile societatii? Clauza inserata in actul constitutiv este nelegala potrivit art.3 alin.1 asociatii in SNC raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile sociale. Fata de caracterul imperativ al dispozitiilor legale nu se poate deroga prin actul constitutiv de la obligativitatea raspunderii nelimitate si solidare a asociatilor intr-o societate in nume colectiv. SC ML este o societate n nume colectiv care a ncheiat un contract de credit de 3 milioane lei cu societatea bancara SC MB SA pentru a-si achizitiona o linie de fabricatie si prelucrare boabe cafea. Constatnd ca societatea debitoare nu a achitat trei rate scadente din creditul acordat la termenele stabilite n contract, creditoarea, n baza art. 3 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, a chemat n judecata pe asociatii debitoarei, respectiv pe sotii A.M. si A.F., solicitnd ca acestia sa fie obligati solidar la restituirea creditului acordat societatii. Asociatii raspund n mod solidar pentru obligatiile societatii? Asociatii au beneficiul de discutiune n cazul n care sunt actionati de creditorii societatii? a)Raspund in mod solidar, fiind o societate in nume colectiv. Insa nimic nu-l impiedica pe debitor ca si ulterior celor 15 zile sa sa continue urmarirea societatii si nu pe asociatii sai, se poate trece la executarea silita a bunurilor acestuia pentru recuperarea creantei. b).Da au beneficiul de discutiune creditorii societatii se vor ndrepta mai nti mpotriva acesteia pentru obligaiile ei i, numai dac societatea nu le pltete n termen de cel mult 15 zile de la data punerii n ntrziere, se vor putea ndrepta mpotriva acestor asociai. Prin ce modalitati se realizeaza punerea in intarziere conf contextului art 3 alin2 din L.31/1990, republicata si modificata? Punerea in intarziere se realizeaza prin somatie sau notificare prin care societatea este incunostiintata sa plateasca in termen de 15 zile de la data de la care a primit actul privind punerea in intarziere. SC MIXAM SRL este o societate cu raspundere limitata formata din trei asociati, respectiv doua persoane fizice si o persoana juridica. Asociatii persoane fizice s-au obligat prin actul constitutiv sa aduca la capitalul social munca pe care o vor desfasura n societate, respective activitate de marketing/publicitate, n vederea atragerii unei clientele stabile a societatii, n valoare de 10 lei. Pe de alta parte, aportul la capitalul social al persoanei juridice consta n actiunile pe care aceasta le detine deja la societatea comerciala FN SA. Totodata, cei trei asociati au varsat ca aport la capitalul social suma de 50 lei. Verificnd continutul actului constitutiv si probele depuse la dosar, instanta de judecata a constatat ca exista neregularitati n privinta constituirii capitalului social al societatii. Aratati care sunt neregularitatile sesizate de instanta de judecata cu privire la capitalul social si la felurile aporturilor asociatilor. Conform art art. 16-(4) prestaiile n munc nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. Fiind o SRL aportul in creante nu poate fi admisibil ori actiunile pe care le detin asociatii la persoana juridica FN SA reprezinta creante care nu pot fi aduse la capitalul social al societatii care se constituie990)

1.

2.

3.

4.

5.

Se poate infiinta o societate comerciala declarandu-si sediul intr-un spatiu in care functioneaza mai multe societati ? 1

Da. Art. 17-(2).(L31/1990) La acelai sediu vor putea funciona mai multe societi numai dac imobilul, prin structura lui i suprafaa sa util, permite funcionarea mai multor societi n ncperi diferite sau n spaii distinct partajate. Numrul societilor comerciale ce funcioneaz ntr-un imobil nu poate depi numrul de ncperi sau spaii distincte obinute prin partajare. Trei persoane fizice, n calitate de fondatori, au hotart constituirea unei societati pe actiuni prin subscriptie publica, ntocmind prospectul de emisiune n care s-a mentionat capitalul social, numarul de actiuni, valoarea nominala a unei actiuni si data nchiderii subscriptiei. Numitul V.R. a subscris un numar de 100 actiuni depunnd la CEC valoarea actiunilor subscrise. Ulterior acestui moment, verificnd continutul prospectului de emisiune, a solicitat instantei de judecata constatarea nulitatii acestuia ntruct nu cuprinde mentiunea privind participarea la beneficii (pierderi) a actionarilor, mentiune obligatorie, potrivit art. 18 alin. (1) coroborat cu art. 8 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata. Actiunea n constatarea nulitatii prospectului de emisiune ntocmit de fondatori este ntemeiata? Argumentati solutia. Decizia este neintemeiata, deoarece, conf art.18 al.4 din Legea 31/1990 prin depunerea la CEC a valorii actiunilor subscrise actonarul care a solicitat constatarea nulitatii prospectului de emisiune si-a exercitat indatoririle de actionar astfel incat nu mai poate invoca aceast nulitate In ce situatii acceptantii prospectului de emisiune privind constituirea unei SA prin subscriptie publica se pot retrage in faza prealabila inmatricularii soc in Registrul Comertului? Daca valoarea aporturilor in natura stabilita de experti este inferioara cu o cincime aceleia prevazute de fondatori in prospectul de emisiune, orice acceptant se poate retrage. (a se vedea art.27 al.2 din Legea 31/1990).anuntandu-i pe fondatori, pana la data fixata pentru adunarea constitutiva. Actiunile revenind acceptantilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori in termen de 30 de zile sau, ulterior, de alte persoane, pe cale de subscriptie publica. La data de 15 noiembrie 2005 a fost nmatriculata n registrul comertului SC NABO SRL, cu doi asociati, persoane fizice, A.N. si V.T. n scopul achizitionarii unei constructii necesare desfasurarii activitatii, asociatul V.T. a depus la banca n contul societatii suma de 200 lei, urmnd ca societatea sa-i restituie acest mprumut n termen de 10 ani. ntelegerea cu privire la acordarea mprumutului si restituirea lui a intervenit ntre cei doi asociati numai prin acord verbal. Este valabil acordul verbal ncheiat ntre cei doi asociati privind mprumutul acordat societatii? n ce cazuri legea prevede obligativitatea formei scrise? Contractul de imprumut este valabil chiar daca nu se materializeaza in forma scrisa. Contractul va fi dovedit potrivit regululor dreptului comun.Forma scrisa este obligatorie in cazul in care se incheie contract intre societatea cu raspundere limitata si persoana fizica sau persoana juridica, asociat unic al celei dintai. ntr-o SRL n care partile sociale apartin unei singure persoane exista ca organ de conducere adunarea generala a asociatilor? Asociatul unic poate ndeplini mandatul de administrator al societatii? Nu exista ca organ de conducere AGA, drepturile i obligaiile unei astfel de adunari revin asociatului unic. Asociatul poate fi administrator. n actul constitutiv al SC OLVEX SNC s-a prevazut ca asociatul L.E. sa procure clientela societatii prin deplasarea n tara pentru a face publicitate acesteia, urmnd sa participe la profit si pierderi n proportie de 30%. Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E. reprezinta aport la capitalul social al societatii? Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalui social.( L31/1990). 2

6.

7.

8.

9.

10.

n cazul unei societati pe actiuni constituita prin subscriptie publica, avantajele acordate membrilor fondatori au fost acceptate de subscriitori. Este suficient ca subscriitorii sa accepte avantajele patrimoniale acordate fondatorilor? Avantajele rezervate fondatorilor in folosul lor nu au efect dect dac au fost aprobate de adunarea constitutiv . La constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica, aportul n natura poate fi varsat numai n proportie de 50%? Aciunile ce reprezint aporturi n natur vor trebui s fie acoperite integral. Precizati cine are competenta legala de a examina si valida raspunsul expertilor de evaluare a aporturilor n natura, n cazul constituirii unei societati pe actiuni prin subscriptie publica. Adunarea constitutiv a acceptantilor prospectului de emisiune are printre obligatii si aceea de a examina i valida raportul experilor de evaluare a aporturilor n natur; SC MIX SA este o societate pe actiuni care s-a constituit prin subscriptie publica pe o durata de 10 ani, prevazndu-se n actul constitutive ca fondatorii vor ncasa timp de 5 ani de la constituirea societatii un procent de 6% din profitul net al societatii. ntruct societatea nu a realizat profit n primii doi ani, actionarii au hotart dizolvarea societatii. Fondatorii carora li s-au recunoscut prin actul constitutiv avantaje patrimoniale se pot opune dizolvarii hotarte de actionari? In caz de dizolvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor. Societatea a fost infiintata pe un termen de 10 ani, ea s-a dizolvat dupa 2 ani este deci o dizolvare anticipata. Au dreptul la daune, dar nu se pot opune hotararii AGA singura indreptatita la dizolvare. Indicati situatiile n care, la constituirea societatii pe actiuni, judecatorul delegat de la oficiul registrului comertului numeste unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati pentru efectuarea unei expertize. Potrivit Art. 38-(1) L31/1990 efectuarea expertizei este obligatorie daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le suporte. Ce trebuie sa cuprinda raportul de expertiza ntocmit de experti n cazul n care judecatorul delegat la oficiul registrului comertului dispune efectuarea unei expertize necesara nmatricularii unei societati pe actiuni? Raportul de expertiza va cuprinde: descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul delegat. (L31/1990/Art. 38-(1)) Aratati care sunt incompatibilitatile prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, privind calitatea de expert? (L31/1990/Art. 39)- Nu pot fi numiti experti: a) rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi in natura sau ai fondatorilor; b) persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indeplinesc, altele decat aceea de expert, un salariu ori o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi in natura;

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

3

c) orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau de familie, ii lipseste independenta pentru a realiza o evaluare obiectiva a aporturilor in natura, potrivit normelor speciale care reglementeaza profesia Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii: Filiala reprezinta sediul secundar al societatii comerciale mama. Motivati: a) adevarat; b) fals. Raspuns: FALS, deoarece filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se infiinteaza in una din formele de societate prevazute de lege si in conditiile specifice fiecarei forme. Potrivit art 43 alin 4 nu se pot infiinta sedii secundare sub denumirea de filiala. Cinci persoane fizice si o persoana juridica au convenit constituirea unei societati pe actiuni, semnnd actul constitutiv, procurnd toate actele necesare nmatricularii societatii n registrul comertului. Pentru depunerea cererii la registrul comertului a fost desemnat reprezentantul asociatului persoana juridica care nu a efectuat procedura n termen de 15 zile de la semnarea actului constitutiv. Fata de mprejurarea ca cererea de nmatriculare n registrul comertului a societatii nu a fost depusa de persoana mputernicita, asociatii pot obtine o hotarre judecatoreasca de obligare a persoanei respective sa efectueze procedura? Nu deoarece in cazul n care fondatorii sau reprezentanii societii nu au cerut nmatricularea ei n termen legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului comerului efectuarea nmatriculrii, dup ce, prin notificare sau scrisoare recomandat, i-a pus n ntrziere, iar ei nu s-au conformat n cel mult 8 zile de la primire. In cazul in care acesta a avut o imputernicire semnata de asociati, poate fi tras la raspundere pentru faptele sale. SC MICA SRL a fost nmatriculata n registrul comertului fara ca administratorul desemnat prin actul constitutiv sa fi depus specimenul de semnatura. Totodata, la dosar nu a fost depusa dovada sediului social. Exista posibilitatea acoperirii acestor lipsuri chiar si dupa nmatricularea societatii? Da, in cazul in care s-au constat neregularitati dupa inmatriculare, societatea are obligatia ca in termen de 8 zile de la data constatarii neregularitatilor, sa ia masuri pentru inlaturarea lor. Orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele societatii sa acopere acele nereguli , sub sanctiunea platii de daune cominatorii. S-a constituit o societate cu raspundere limitata n care unicul asociat a adus la capitalul social un teren situat intravilan n localitatea unde s-a declarat sediul social al societatii. Dupa trecerea unui termen de doi ani de la data nmatricularii n registrul comertului, s-a constatat ca actul constitutiv nu a fost ncheiat n forma autentica, asa cum prevede art. 5 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, formulndu-se o actiune n constatarea nulitatii societatii. Este ntemeiata actiunea n constatarea nulitatii societatii? Da. In conformitate cu art 56, lit a, numai ca , potrivit art 57 din L31/1990, nulitatea nu va fi declarata daca motivul de nulitate a fost inlaturat inainte de a fi puse concluzii pe fond la tribunal.

18.

19.

20.

21.

22. Indicati cel putin patru cauze de nulitate a unei societati nmatriculate. a)lipsete actul constitutiv sau nu a fost ncheiat n form autentic,in situatiile prevaz de lege; b)toi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societii; c)obiectul de activitate al societii este ilicit sau contrar ordinii publice; d)lipsete ncheierea judectorului delegat de nmatriculare a societii; e)lipsete autorizarea legal administrativ de constituire a societii; f)actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor sau capitalul social subscris si varsat;. g)s-au nclcat dispoziiile legale privind capitalul social minim, subscris i vrsat; h)nu s-a respectat numrul minim de asociai, prevzut de lege.4

Pentru nmatricularea societatii, asociatii F.G. si L.M. au ncheiat un contract de nchiriere privind un spatiu n care a fost declarat sediul societatii. Dupa nmatriculare societatea a achitat o luna chiria datorata, dupa care a refuzat sa mai plateasca chiria datorata numitului M.N., motivnd ca cuantumul este exagerat de mare. Acesta, invocnd dispozitia cuprinsa n art. 53 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, a solicitat asociatilor F.G. si L.M. plata chiriei restante, motivnd ca acestia raspund n mod solidar si nelimitat pentru actele ncheiate n contul societatii. Cui apartine raspunderea pentru actele juridice ncheiate de reprezentantii societatii n faza de constituire? Motivati solutia n cazul de fata. Reprezentantii societati raspund solidar si nelimitat fata de terti pt actele juridice incheiate cu acestia in contul societatii, in afara de cazul in care societatea dupa ce a dobandit personalitate juridica le-a preluat asupra ei.Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societatii inca de la data incheierii lor. Deci, societatea, dup nmatriculare, pltind chiria, a preluat asupra sa , ceea ce inseamna ca numitul MN se va indrepta cu actiune impotriva societatii.. La data de 30 august 2004, Tribunalul Bucuresti a constatat nulitatea SC MONDOMAR SA pentru ca lipsea din actul constitutiv prevederea referitoare la aporturile asociatilor, fiind mentionat doar capitalul social. Societatea fusese nmatriculata n registrul comertului la data de 1 septembrie 2000 si ncheiase cu mai multe societati comerciale contracte de livrare de produse (cherestea) pentru care mai avea de ncasat o parte din pret. Nulitatea societatii produce efecte asupra contractelor ncheiate pna la data constatarii ei? Care este calea de atac ndreptata mpotriva ncheierilor pronuntate de judecatorul delegat privitoare la nmatricularea sau la orice alte nregistrari n registrul comertului si n ce termen se exercita? Declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau. ncheierile judectorului delegat privitoare la nmatriculare sau la orice alte nregistrri n registrul comertului sunt executorii de drept i sunt supuse numai recursului exercitat in termen de 15 zile de la data pronuntarii incheierii pt. parti si de la data publicarii in Monitorul Oficial pentru orice alte persoane interesate. n cazul unei societatii n nume colectiv, asociatul V.M. a adus la capitalul social un numar de 100 de obligatiuni pe care le detinea la SC OVEX SA, cu termen de rambursare la 15 august 2005. Societatea emitenta de obligatiuni nu si-a onorat obligatiile, asa nct la sfrsitul anului 2005 societatea n nume colectiv s-a adresat cu somatie de efectuare a platii asociatului care a aportat obligatiunile respective. Ce fel de aport reprezinta obligatiunile? Este admisibil la o societate n nume colectiv? Societatea creditoare poate sa-l urmareasca silit pe asociatul care a aportat obligatiunile respective? Obligatiunile reprezinta aporturi in creante si sunt admise la o SNC. Socieatatea se va indrepta in primul rand impotriva debitorului cedat, respectiv societatea emitenta de obligatiuni, dupa care, daca nu obtine plata creantei va solicita acest lucru de la asociatul care a adus la capitalul social creantele respective. Acesta va raspunde pt. suma datorata, plus daune la care se adauga si dobanda legala. ntre doua societati comerciale s-a ncheiat un contract de livrare de marfuri, pentru care nu s-a achitat pretul. Societatea beneficiara a refuzat achitarea pretului desi a primit marfa, considernd ca produsele livrate nu corespund din punct de vedere calitativ si sustinnd ca administratorul societatii furnizoare ar fi directionat unele produse calitativ corespunzatoare catre societatea la care el, administratorul, avea calitatea de asociat. Societatea beneficiara a produselor considerate calitativ necorespunzatoarea chemat n judecata pe administratorul societatii furnizoare pentru ca acesta sa raspunda. Actiunea ndreptata mpotriva administratorului este ntemeiata? Motivati solutia. Actiunea indreptata impotriva administratorului nu este intemeiata, creditorii societatii se pot indrepta cu actiunea impotriva administratorului numai in caz de deschidere a procedurii insolventei.

23.

24.

25.

26.

5

S-a constituit o societate n comandita simpla n care asociatul comanditat S.M. a ascuns faptul ca sotia sa este asociat ntr-o societate n nume colectiv cu aceleasi obiect de activitate. Asociatii comanditari M.N. si S.V. au solicitat excluderea din societate a asociatului comanditat S.M. pentru conflict de interese si mai cu seama ca nu i-a ncunostintat pe ceilalti asociati despre existenta unei alte societati n care sotia sa este asociat cu raspundere nelimitata. Poate fi exclus asociatul comanditat n situatia de fapt prezentata? Motivati solutia Asociatul nu poate fi exclus, intrucat nu exista conflict de interese intre cele doua societati, deoarece, asociat la cealalta societate concurenta este sotia asociatului comanditat or, dispozitia legala mentionata interzice asociatilor de a fi asociati cu raspundere nelimitata la o alta societate, fie ea chiar concurenta si nicidecum sotilor sau sotiilor acestora. Societatea n comandita simpla MN si FL a fost obligata, prin hotarre judecatoreasca, sa plateasca altei societati de antrepriza de lucrari-constructii suma de 400.000 lei pentru efectuarea mai multor lucrari de consolidare a cladirii n care se afla sediul societatii debitoare. mpotriva societatii debitoare s-a ncercat executarea silita, dar s-a constatat ca aceasta nu are bunuri cu care sa achite datoria, motiv pentru care societatea creditoare s-a adresat asociatilor comanditati L.F. si V.M. Acestia au refuzat achitarea datoriei motivnd ca hotarrea judecatoreasca este pronuntata mpotriva societatii si, ca atare, nu le este opozabila. Apararile asociatilor comanditati sunt ntemeiate? Motivati solutia. Nu, apararile nu sunt intemeiate, pentru ca asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele pe care o reprezinta. Hotararea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat care raspunde solidar si nelimitat SC LIR SRL are trei asociati, respectiv L.M., N.M. si V.P., fiecare participnd la capitalul social cu un aport n numerar de cte 2.000 lei, adica un procent din capitalul social de 33% fiecare.n clauza referitoare la modul de participare la profit si pierderi, asociatii au prevazut ca asociatul L.M. sa participe n proportie de 20%, iar ceilalti doi, respectiv N.M. si V.P., cu un procent de cte 40% fiecare. Este legala clauza nserata n actul constitutiv privind modul de participare a asociatilor la profitul si pierderile societatii? Motivati raspunsul. Clauza este legala pt ca asociatii sunt liberi sa decida modul de participare la profit si pierderi cu obligatia de a mentiona acest lucru in actul constitutiv. Daca asociatii nu prevad in actul constitutiv modalitatea de participare la profit si pierderi numai atunci dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, dar ei sunt liberi sa aleaga. n ce termen societatea comerciala este obligata sa plateasca asociatilor dividendele aprobate de adunarea generala a asociatilor (AGA) si care este sanctiunea prevazuta de lege n cazul neachitarii lor? Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. Aratati care este momentul de la care se calculeaza termenul de 3 ani prevazut de art. 67 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, privind prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pentru plata dividendelor. L31/1990,Art.67,alin(5)-Dreptul la aciunea de restituire a dividendelor se prescrie n termen de 3 ani de la data distribuirii lor. => nu se refera la prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pt. plata dividendelor.

27.

28.

29.

30.

31.

6

La data de 15 iulie 2005 s-a ncheiat contractul de cesiune de aciuni prin care M.N. a cesionat lui V.D. un numr de 10 aciuni n valoare total de 100 lei. Prin hotrrea AGA din 15 martie 2006 s-a aprobat distribuirea dividendelor aferente exerciiului financiar al anului 2005, fiecare acionar urmnd s primeasc dividende n funcie de numrul de aciuni deinute i de cota de participare la capitalul social. Pentru exerciiul financiar al anului 2005, dividendele aferente celor 10 aciuni au fost atribuite n totalitate numitului V.D., care deinea aciunile respective la data adoptrii hotrrii AGA. M.N. a solicitat achitarea dividendelor aferente anului 2005 pn la data de 15 iulie, iar dup aceasta s i se atribuie cesionarului V.D. Cererea de plata a dividendelor formulata de actionarul cedent M.N. este ntemeiata? Da.Acesta a detinut pana la acea data toate drepturile si obligatiile asociate actiunilor, astfel ca in speta analizata actiunea este intemeiata, partile nestabilind o alta modalitate de repartizare a dividendelor. Legea 31/1990,Art. 67-(6): Dividendele care se cuvin dup data transmiterii aciunilor aparin cesionarului, n afar de cazul n care prile au convenit altfel. SC MILAV SRL si SC ANVEL SRL au hotart sa fuzioneze prin absorbtia SC ANVEL SRL de catre SC MILAV SRL. SC MILAV SRL are cinci asociati, cu un capital social de 50.000.000 lei, divizat n 500 parti sociale a cte 100.000 lei fiecare. SC ANVEL SRL are doi asociati, respectiv SC MILAV SRL si L.M. (persoana fizica). Capitalul social al SC ANVEL SRL este de 2.000.000 lei, divizat n 20 parti sociale a cte 100.000 lei fiecare, mpartite n mod egal ntre cei doi asociati. SC ANVEL SRL a nregistrat n ultimii doi ani pierderi n asa fel nct n conturile societatii nu a mai existat nici macar capitalul social. Pentru a salva societatea ANVEL SRL, SC MILAV SRL a hotart absorbtia acesteia cu toate datoriile pe care le avea. n situatia de fapt se mai retine ca SC ANVEL SRL concesionase un teren n scopul construirii unei fabrici si ncheiase un contract de asociere n participatiune cu numitii M.N. si L.A., contract n care nu si-a executat obligatia de aportare a sumei de 200.000.000 lei pentru achizitionarea unor marfuri. Adunarea generala extraordinara a asociatilor fiecarei societati a hotart fuziunea prin absorbtie, s-a ntocmit bilantul de fuziune la fiecare societate avnd aceeasi data si s-a ntocmit proiectul de fuziune care a fost depus la registrul comertului pentru a fi avizat de judecatorul delegat si a fi publicat n Monitorul Oficial. Dat fiind ca societatile care fuzioneaza nu-si nceteaza activitatea dupa depunerea proiectului de fuziune la registrul comertului, SC MILAV SRL hotaraste majorarea capitalului social cu un utilaj procurat din strainatate, pentru care beneficia de facilitati fiscale (vamale). Identificati problemele de drept privitoare la posibilitatea legala a fuziunii Conform art. 69 din Legea 31/1990, la constatarea micsorarii activului net al societatii, capitalul social va trebui reintregit sau redus. SC ANVEL SRL, inregistrand pierderi, bilantul fiind negativ, disparand capitalul social, practic se afla intr-o clauza de dizolvare, prin pierderea capitalului social sau diminuarea lui sub limita minima prevazuta de lege, astfel ca societatea se dizolva de drept daca nu isi majoreaza capitalul social la nivelul minim prevazut de lege Conform art. 237 (d) La cererea oricrei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comerului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societtii n cazurile n care societatea nu si-a completat capitalul social, n conditiile legii. se poate face absorbtia dar mai intai dizolvarea. Art 238 (4) Fuziunea sau divizarea, astfel cum este definita la alin. (1) ori (2), poate fi efectuata chiar daca societatile dizolvate sunt in lichidare, cu conditia ca acestea sa nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a activelor ce li s-ar cuveni in urma lichidarii. Cu privire la mentiunea de majorare a capitalului social, judecatorul delegat va refuza efectuarea mentiunii pana in momentul expirarii termenului de opozitie prevazut de lege in favoarea creditorilor sau se va retrage proiectul de fuziune.

32.

33.

34.

Reclamantii B.V. si SC V.S. SRL au chemat n judecata pe M.C. solicitnd ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna excluderea prtului din societate, oblignd societatea la plata drepturilor ce i se cuvine celui exclus, cu motivarea ca M.C., n calitate de asociat si 7

administrator, a ncalcat Legea contabilitatii prin efectuarea unor activitati care au fost de natura sa fraudeze societatea. Prtul M.C., prin cerere reconventionala, a solicitat excluderea reclamantului B.V. din societate, motivnd ca situatia falimentara a societatii se datoreaza culpei exclusive a acestuia. n urma probelor administrate, instanta de fond a admis att cererea principala si n parte cea reconventionala, dispunnd excluderea din societate a reclamantului prt, ct si a prtului reclamant, dispunnd totodata si dizolvarea societatii n conditiile n care prin excluderea celor doi asociati a mai ramas n societate un asociat. Celelalte cereri privind pretentiile banesti au fost respinse. Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca reclamantul a desfasurat o activitate contrara interesului societatii, n sensul ca a folosit n scop personal o parte din suma ce constituia aport la capitalul social, platita de M.C., a vndut partile componente din utilajele societatii fara ncuviintarea celorlalti asociati. Prtul M.C. a fost exclus din societate, cu motivarea ca acesta a ntreprins activitati contrare scopului societatii, n sensul ca a efectuat operatiuni contabile prin care a schimbat sursele si destinatia depunerilor desi nu avea specimen de semnatura n banca. Instanta de fond a dispus si dizolvarea societatii, n baza art. 229 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, deoarece prin excludere societatea a ramas cu unic asociat, aceasta fiind cauza de dizolvare a societatii cu urmatoarea motivare: 1. Dispozitia cuprinsa n art. 222 lit. c) nu se aplica asociatilor unei societati cu raspundere limitata, ci unei societati n nume colectiv sau n comandita simpla. 2. Nedepunerea la banca a aportului la capitalul social al asociatului M.C. nu este un motiv de excludere, ci eventual de raspundere pentru daunele produse. 3. Deturnarea fondurilor sociale nu reprezinta o fapta care sa nsemne frauda n dauna societatii att timp ct cu sumele respective au fost cumparate alte bunuri n folosul societatii. 4. Inabilitatile manageriale ale administratorului nu se sanctioneaza cu excluderea din societate, ci doar cu revocarea din functie si obligarea la daune catre societate. Dispozitiile cuprinse n art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, privind cazurile de excludere din societate sunt expres si limitativ aratate de legiuitor? Care este domeniul de aplicare a fiecarei dispozitii legale? Este corecta solutia de dizolvare a societatii? Cf.art. 222 Lg. Soc. com - (1) Poate fi exclus din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat: a) asociatul care, pus n ntirziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; priveste toate cele trei cazuri desocietati

b) asociatul cu rspundere nelimitat n stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; serefera la SNC si la asociatii comanditati

c) asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept n administraie ori contravine dispoziiilor art. 80 i 82; se refera la SNC si la asociatii comanditati d) asociatul administrator care comite fraud n dauna societii sau se servete de semntura social sau de capitalul social n folosul lui sau al altora. RC : Apararea paratului=cerere reconventionala.nu este obligatoriu sa se dizolve, pt ca societatea se poate transforma intr-un SRL cu unic asociat. Clauzele de excludere sunt expres prevazute de lege Cum din text nu rezulta ce fel de societate este, in cazul SNC sau comandita simpla sau comandita pe actiuni (comanditati sunt cei exclusi) solutia este corecta. Asociatii care au hotart dizolvarea societatii pot renunta la aceasta, chiar si dupa publicarea n Monitorul Oficial a hotarrii adunarii generale extraordinare a asociatilor? Da.Legea permite revenirea asupra hotararii privind dizolvarea societatii atata timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ. Aratati n ce consta contrarietatea de interese n cazul asociatilor unei societati n nume colectiv. Asociatul care, intr-o operatiune determinata are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasa 8

35.

36.

operatie in caz contrar, raspunde pentru pagubele produse societatii daca, fara votul sau nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta. SC M SA si SC VL SA, prin reprezentantii legali, au ncheiat un protocol prin care au hotart dizolvarea prin absorbtie a SC VL SA si transmiterea cu titlu universal a patrimoniului societatii SC VL SA catre SC M SA. Protocolul ncheiat ntre cele doua societati este suficient pentru realizarea transmisiunii cu titlu universal a patrimoniului SC VL SA catre SC M SA? Nu. Pentru realizarea transmiterii patrimoniului universal sau cu titlu universal este necesara hotararea adunarii generale extraordinare a celor doua societati care au incheiat protocolul. SC VL este o societate pe actiuni cu un capital social de 90.000 lei divizat n 9.000 actiuni a cte 100 lei fiecare, atribuite celor cinci actionari n mod egal. n decurs de 3 ani de la constituirea societatii activitatea acesteia a fost profitabila, achizitionnd trei terenuri, doua cladiri si aparatura de birou, astfel nct adunarea generala extraordinara a hotart majorarea capitalului social prin emisiune de noi actiuni cu prima de emisiune, valoarea unei actiuni devenind 1.000 lei. Totodata, actionarii au hotart ca achitarea actiunilor emise cu prima sa se faca n proportie de 30% n momentul subscrierii si diferenta n termen de 3 ani. Este legala hotarrea de majorare a capitalului social n conditiile stabilite de actionari? Nu. In cazul majorarii capitaluli social cu prim de emisiune actiunile trebuie platite integral pana la data subscrierii. SC AC SRL s-a constituit prin asocierea numitilor M.L., F.S. si A.L., avnd un capital social de 600 lei divizat n 60 parti sociale n valoare de 10 lei fiecare. Dupa trei luni de la nmatricularea societatii n registrul comertului asociatul A.L. decedeaza, avnd ca mostenitori sotia supravietuitoare si un copil minor. La prima sedinta a adunarii generale a asociatilor a participat n locul asociatului decedat sotia supravietuitoare n nume propriu si n calitate de reprezentant al copilului minor, exprimndu- si votul cu privire la majorarea capitalului social. Sotia supravietuitoare are drept de vot n adunarea generala a asociatilor n nume propriu si ca reprezentanta a minorului asociatului decedat? Motivati solutia. Daca in actul constitutiv s-a prevazut o clauza de continuare cu mostenitori, sotia supravietuitoare are drept de vot. In caz de neacceptare a mostenirii sau in lipsa unei prevederi in acest sens in actul constitutiv, societatea are obligatia la plata partilor sociale mostenite catre succesori conform ultimului bilant contabil aprobat si sotia nu are nici intr-un caz drept de vot. n actul constitutiv al SC L SRL s-a prevazut ca modificarea actului constitutiv poate fi decisa cu votul asociatilor care reprezinta majoritatea calificata a capitalului social. Avnd n vedere dispozitia cuprinsa n art. 192 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, hotarrea de modificare a actului constitutive trebuie sa fie adoptata de toti asociatii? L31/1990,Art. 192-(2)Pentru hotrrile avnd ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociailor, n afar de cazul cnd legea sau actul constitutiv prevede altfel. Astfel in cazul de fata cand prin actul constitutiv se prevede aprobarea modificarii actului constitutiv de majoritatea calificata a capitalului social, prevederea este valabila, nu este nevoie de acordul tuturor asociatilor pentru modificarea dorita. Retragerea dintr-o societate comerciala este prevazuta de legiuitor pentru asociatii din societatea n nume colectiv, n comandita simpla sau cu raspundere limitata (art. 226 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata). Cu toate acestea exista posibilitatea legala ca si actionarii dintr-o societate pe actiuni sa se retraga? Potrivit art. 134. L31/1990 actionarii care nu sunt de acord cu hotararile a adunarii generale cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, mutarea sediului societatii in strainatate, 9

37.

38.

39.

40.

41.

schimbarea formei societatii, fuziunea sau divizarea societatii, au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate.

42. Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate? Pretul platit de societate pentru actiunile detinute de cel retras va fi stabilit de un expert independent autorizat, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii.S.M. si S.E., soti, au hotart sa constituie o societate comerciala SRL n care sa aduca la capitalul social un imobil, respectiv apartamentul situat n imobilul din Str. Florilor nr. 10, apartament cumparat de cei doi soti n timpul casatoriei. n schimbul aportului la capitalul social al imobilului bun comun fiecare sot a primit n mod egal parti sociale. Sotii se pot asocia pentru a constitui o societate comerciala? Este necesara impartirea bunurilor comune pentru a fi aduse la capitalul social? Faptul ca imobilul a fost adus la capitalul social n schimbul caruia sotii au primit parti sociale n procent de 50% fiecare nseamna o partajare conventionala a bunurilor comune, operatiune interzisa de legiuitor potrivit art. 30 alin. (2) din Codul familiei? Sotii se pot asocia si nu este necesara impartirea bunurilor comune, fiind suficient sa fie ambii de acord cu aducerea ca aport a bunului imobil comun, acest lucru neechivaland cu o impartire a bunurilor in sensul codului familiei. Convenia este perfect valabil, in msura n care ambii soi i-au exprimat consimmntul n mod valabil pentru transmiterea bunului cu titlu de proprietate societii comerciale. Desigur in cazul de fata pentru constituirea societatii, in afara de aportul in natura- imobilul proprietate comuna, asociatii trebuie sa aduca si un aport in bani. SC MN SRL, n calitate de debitoare, a solicitat respingerea cererii introductive de faliment formulata de creditoarea SC FG SA, aratnd ca n ultimele doua luni nu a mai efectuat plati catre creditori deoarece el nsusi are de ncasat mai multe creante de la debitorii proprii. Totodata, debitoarea a motivat cererea de respingere a actiunii aratnd ca n patrimoniul propriu exista mai multe bunuri mobile si imobile pe care creditorii le pot urmari silit, potrivit dreptului comun, pentru a-si ndestula creantele. Cererea formulata de debitoare de respingere a actiunii creditorilor este ntemeiata? Fata de dispozitia cuprinsa in art. 1 alin 2 din L 85/2006, debitorul SC MN SRL se afla in stare de insolventa, deoarece nu dispune de sume de bani pt. a-si achita datoriile El se afla in stare de insolventa vadita de plata, pt. ca timp de doua luni a incetat platile catre creditori. In concluizie, apararile facute de prat sunt neintemeiate urmand a fi respinse de instanta de judecata. Aratati care sunt principalele atributii jurisdictionale ale judecatorului sindic n procedura insolventei. Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi, sunt: a) darea hotararii de deschidere a procedurii b) judec contestatia debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii; c) desemnarea administratorului sau a lichidatorului, stabilirea atributiilor acestora, controlul asupra activitatii lor si, daca este cazul, inlocuirea lor. Desemnarea are caracter provizoriu pana la prima adunare a creditorilor, care poate decide mentinerea sau schimbarea administratorului ori a lichidatorului numit de judecatorul-sindic. Pentru desemnarea provizorie, judecatorul-sindic tine cont de eventuale cereri ale creditorilor petenti si poate respinge aceste cereri numai motivat; d) judec cererile privind ridicarea dreptului debitorului de a-si mai conduce activitatea; e) judec actiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; f) judec contestatiile debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; 10

43.

44.

45.

g) admite si confirm planul de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori; h) hotararea de a se continua activitatea debitorului, in caz de reorganizar i) judec actiunile in anularea hotararii adunarii creditorilor; j) pronunta hotararea de inchidere a procedurii. mpotriva SC AC SA n calitate de debitor s-a deschis procedura de insolventa, la cererea creditorilor SC OP SRL si SC PV SA, desemnndu- se prin hotarrea de deschidere a procedurii n calitate de administrator judiciar numitul M.A. Pentru data de 30 septembrie 2006 a fost convocata adunarea creditorilor de catre creditorii ale caror creante reprezinta 20% din valoarea totala a acestora. n cuprinsul convocarii, creditorii au mentionat ca la adunare se va discuta despre posibilitatea admiterii planului de reorganizare depus de catre debitor, ct si alte probleme care vor fi trecute pe ordinea de zi n ziua desfasurarii adunarii generale. La adunare s-au prezentat creditorii ale caror creante reprezinta 75% din totalul acestora, hotarnd respingerea planului de reorganizare a activitatii debitorului. mpotriva hotarrii adoptate de creditorii prezenti, debitorul a formulat actiune n anulare pentru urmatoarele motive: 1. Adunarea creditorilor nu putea fi convocata dect de administratorul judiciar sau de lichidator, potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 85/2006; 2. Ordinea de zi a sedintei nu prevede n mod expres toate problemele care vor fi discutate; 3. Unii dintre creditori au fost reprezentati de terte persoane, fara a avea procura speciala. Actiunea n anularea hotarrii adoptate de adunarea creditorilor este legala? Actiunea de anulare a hotararii este legala. Motivele de nelegalitate a hotararii sunt in parte intemeiate. 1. Astfel, convocarea adunarii creditorilor se poate face si de catre creditori ale caror creante reprezinta 30% din totalul acestora. In speta procentul de creante a fost de 20% , deci din acest p. d. v. convocarea este nelegala. 2. Convocarea nu este legala si pentru faptul ca ordinea de zi trebuie aratata in detaliu in continutul convocarii. 3. Reprezentarea in adunarea creditorilor se face numai pe baza unei procuri speciala si legalizata Care sunt conditiile legale pe care trebuie sa le ndeplineasca o persoana fizica sau juridica pentru a fi desemnata ca administrator judiciar n cadrul procedurii insolventei? Administratorul judiciar persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa, in conditiile legii. De asemenea el trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspundere profesionala pentru acoperirea eventualelor prejudicii cauzate in exercitarea atributiilor sale. Raportul ntocmit de administratorul judiciar desemnat n cadrul procedurii insolventei trebuie sa contina elemente, date privind situatia patrimoniului debitorului si a activitatii sale. Ce aspecte trebuie mentionate n cuprinsul raportului administratorului? In raport se vor mentiona urmatoarele aspercte - cauzele i mprejurrile care au dus la apariia starii de insolvena a debitorului, - persoanelor din vina crora debitorul este in incapacitate de plata, - posibilitatile reale de reorganizare efectiv a activitii debitorului ori, dup caz, motivele care nu permit reorganizarea - alte imprejurari importante pentru solutionarea cererilor introductive Definiti starea de insolventa potrivit Legii nr. 85/2006. Potrivit L85/2006,Art. 3 insolvena este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bneti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Caracterul vdit de insolventa este rezumat de legiuitor rezultand din faptul ca timp de 30 de zile debitorul a incetat platile. 11

46.

47.

48.

49.

Insolvena este iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile exigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadenei; Care sunt conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca creantele creditorilor pentru a putea fi declansata procedura reorganizarii judiciare si a falimentului? Creantele creditorilor trebuie sa indeplineasca cumulativ trei conditii: - sa fie certe, certitudinea constand in faptul ca existenta lor nu este contestata sau nu face obiectul unui litigiu - sa fie lichide, lichiditatea constand in sume de bani, - sa fie exigibile, exigibilitatea inseamna ajungerea lor la scadenta. Delimitati conceptul de insolventa de cel de insolvabilitate si de refuz de plata. Insolvabilitatea consta in imposibilitatea debitorului de a-si indeplini obligatiile fata de creditori, atat din lipsa lichiditatilor cat si al altori bunuri din care sa satisfaca creantele creditorilor. Prin insolventa se intelege acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile. El nu se afla insa in insolvabilitate avand la randul sau de incasat creante sau avand in proprietate bunuri care pot acoperi datoriile neachitate. Refuzul de plata poate fi intemeiat, in caz de insolventa, si poate fi neantemeiat, cand debitorul detine mijloace banesti de achitare a datoriilor, insa cu rea-credinta nu-si achita datoriile. n cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea unei cautiuni este obligatorie? Care este consecinta nedepunerii cautiunii? Fata de continutul art 32, alin 4 din L85/2006,rezulta ca depunerea unei cautiuni de cel mult 10% din valoarea creantelor de catre creditori nu este obligatorie, ramanand la aprecierea judecatorului sindic, si numai daca debitorul solicita acest lucru. In cazul in care este dispusa consemnarea unei cautiuni, nedepunerea ei are drept consecinta respingerea cererii introductive formulata de creditor. Care sunt principalele efecte patrimoniale ale deschiderii procedurii insolventei? Deschiderea procedurii insolventei produce urmatoarele efecte: - suspendarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale - suspendarea cererilor de executare silita, pornita de creditor in mod individual - suspendarea termenelor de prescriptie a actiunilor judiciare, extrajudiciare sau msurile de executare silit pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale. - nu se poate adauga nici o dobanda, penalitate, majorare ori cheltuiala (accesoriu) creantelor nascute anterior deschiderii procedurii de insolventa. Cu toate acestea legiuitorul instituie si exceptii. Este cazul creantelor garantate pentru care, la distribuirea pretului garantiei, creditorul garantat va fi indreptatit sa calculeze accesorii la creanta garantata pana cel mult la data vanzarii bunului, cu conditia ca pretul bunului sa fie corespunzator mai mare decat valoarea initial evaluata. Totodata in cazul in care se confirma un plan de reorganizare accesoriile, respectiv dobanzile, penalit. etc., nascute ulterior deschiderii procedurii generale se achita in conformitate cu prevederile programului de plati; - este interzisa instrainarea de catre administratorii debitorului fara acordul judecatorului-sindic a actiunilor detinute la debitorul aflat in insolventa; Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii: Deschiderea procedurii insolventei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare constnd n dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile (averea) si de a dispune de ele: a) adevarat b) fals. b).. Fals. In cazul in care debitorul si-a manifestat intentia de reorganizare poate pastra dreptul de administrare a patrimoniului. Chiar si in cazul intentiei de reorganizare, creditorii pot cere 12

50.

51.

52.

53.

54.

judecatorului sindic sa ridice debitorului dreptul de administrare, daca constata pierderei continue in averea debitorului sau exista indicii de imposibilitatea realizarii planului de reorganizare. Indicati categoriile de acte juridice ncheiate de debitor n cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte n care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita. a) contractele de vanzare cumparare in care pretul platit de debitor depaseste in mod vadit valoarea bunului cumparat; b). Contractele care au ca obiect prestarea de servicii mandat, transport, consultanta, comisin, etc., in care prestatia debitorului este vadit superioara d.p.d.v. valoric fata de prestatia celeilalte parti. Indicati trei categorii de acte juridice ncheiate de debitor n cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte care sunt supuse anularii. 1) constitiurea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografar (de ex. o ipoteca) 2) platile anticipate ale datoriilor efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii. 3) acte de transfer de proprietate ctre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau n folosul acestuia, efectuate n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dac suma pe care creditorul ar putea s o obin n caz de faliment al debitorului este mai mic dect valoarea actului de transfer; Contractul de nchiriere privind un bun imobil al debitorului poate fi desfiintat n cadrul procedurii insolventei? Faptul ca un proprietar al unui imobil inchiriat este debitor in prezenta procedura nu va desfiinta contractul de inchiriere, in afara de cazul in care chiria nu este inferioara chiriei practicate pe piata. Care sunt categoriile de creante bugetare exceptate de la procedura de verificare prevazuta de Legea nr. 85/2006? Creantele bugetare exceptate sunt acele creantele constand in impozite, taxe, contributii amenzi si alte venituri bugetare precum si accesoriile acestora care rezulta din titluri executorii necontestate in termenele legale. Care sunt efectele decaderii din dreptul de a depune cerere de admitere a creantelor n cadrul procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, prevazuta de Legea nr. 85/2006? Daca titularii de creante anterioare deschiderii procedurii nu au depus cerere de admitere a creantelor pana la expirarea termenului de 60 zile acestia sunt decazuti din urmatoarele drepturi: - dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii generale a creditorilor - dreptul de a participa la distribuire de sume in cadrul reorganizarii si falimentului - dreptul de a realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanelor juridice debitoare, ulterior incheierii procedurii sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pt efectuarea de plati si transferuri frauduloase. Decaderea va putea fii invocata oricand. Care este continutul planului de reorganizare a activ. debitorului, conf.Legii nr. 85/2006? (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare n raport cu posibilitile i specificul activitii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile i cu cererea pieei fa de oferta debitorului, i va cuprinde msuri concordante cu ordinea public, inclusiv n ceea ce privete modalitatea de selecie, desemnare i nlocuire a administratorilor i a directorilor. (2) Planul de reorganizare va cuprinde n mod obligatoriu programul de plat a creanelor. (3) Planul de reorganizare va meniona: 13

55.

56.

57.

58.

59.

60.

a) categoriile de creane care nu sunt defavorizate, n sensul legii; b) tratamentul categoriilor de creane defavorizate; c) dac i n ce msur debitorul, membrii grupului de interes economic, asociaii din societile n nume colectiv i asociaii comanditai din societile n comandit vor fi descrcai de rspundere; d) ce despgubiri urmeaz a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creane, n comparaie cu valoarea estimativ ce ar putea fi primit prin distribuire n caz de faliment; valoarea estimativ se va calcula la data propunerii planului. Precizati care sunt regulile potrivit carora se voteaza planul de reorganizarea activitatii debitorului de catre creditori. Votarea planului de reorganizare se face potrivit urmatoarelor reguli a). Fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot b). Voteaza separat urmatoarele categorii de persoane - creante garantate; - creante salariale; - creante bugetare; - creante chirografare stabilite conform art. 96 alin. (1); - celelalte creante chirografare. Ce efecte produc votarea si confirmarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, potrivit Legii nr. 85/2006? Votarea si conformarea planului produc urmatoaele efecte: - activitatea debitorului este organizata potrivit continutului planului - creantele si drepturile debitorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate asa cum este prevazuta in plan - in cazul unei executari silite planul confirmat de judecatorul sindic va fi socotit ca o hotarare definitiva impotriva debitorului Indicati situatiile n care judecatorul sindic dispune intrarea n faliment a debitorului aflat n stare de insolventa. Intrarea n faliment se produce n urmtoarele cazuri: - debitorul i-a declarat intenia de a intra n procedura simplificat, ori nu i-a declarat intenia de reorganizare; - nu s-a propus un plan de reorganizare de catre persoanele indreptatite - nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat i confirmat; - debitorul i-a declarat intenia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat i confirmat si nici o alta persoana indreptatita nu a propus un plan de reorganizare, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat sau confirmat; - nu au fost indeplinite obligatiile de plat i celelalte sarcini asumate - a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dup caz, intrarea debitorului n faliment. SC X SRL este supusa procedurii falimentului si are cinci creditori, din care unul Y si-a asigurat creanta printr-un gaj asupra a doua automobile din patrimoniul debitorului. n urma scoaterii la vnzare a automobilelor s-a obtinut suma de 100.000 lei, insuficienta pentru acoperirea integrala a creantei creditorului Y, creanta de 300.000 lei. Cum si va recupera diferenta de creanta creditorul care a beneficiat de o garantie reala imobiliara (gaj)? Pentru diferenta de creanta neacoperita din vanzarea celor 2 automobile , creditorul Y devine creditor chirografar, intrand pentru restul de 200 milioane, in concurs cu ceilalti 4 creditori, ale caror creante nu au fost garantate printr-o garantie speciala si isi va recupera suma in ordinea de preferinta stabilita de lege. 14

61.

62.

63.

64.

Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obtinute n urma lichidarii averii debitorului? Creantele vor fi platite in urmatorea ordine: - taxe, timbre i orice alte cheltuieli ale procedurii - creantele izvorate din raporturile de munca - creanele reprezentand creditele cu dobnzile si cheltuielile aferente acordate de societatile bancare dupa deschiderea procedurii si creantele ce rezulta din continuarea activitatii debitorului. - creantele bugetare - creantele reprezentand sumele de bani datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; - creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pt. Intretinerea debitorului si a familiei sale, daca aceasta este persoana fizica. - creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; - alte creante chirografare; - creantele subordonate, in ordinea prevazuta de lege. Care sunt efectele hotarrii judecatoresti ale nchiderii procedurii falimentului? Exista doua categorii de efecte: a). Efecte cu privire la persoanele care au participat la efectuarea procedurii falimentului. Prin nchiderea procedurii, judectorul-sindic, administratorul judiciar, lichidatorul i toate persoanele care i-au asistat sunt descrcai de orice obligatii cu privire la procedur. b). Efecte fata de debitor. In principiu, debitorul va fi descrcat de obligaiile pe care le avea nainte de intrarea n faliment, ns sub rezerva de a nu fi gsit vinovat de bancrut frauduloas sau de pli ori transferuri frauduloase. Debitorul va fi descrcat de obligaii daca acestea au fost pltite n cadrul procedurii. Descrcarea de obligaii a debitorului nu atrage descrcarea de obligaii a fidejusorului sau a codebitorului principal. Definiti infractiunea de bancruta frauduloasa. L85/2006Art. 143 (2) Constituie infraciunea de bancrut frauduloas i se sancioneaz cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care: a) falsific, sustrage sau distruge evidenele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia; b) nfieaz datorii inexistente sau prezint n registrele debitorului, n alt act sau n situaia financiar sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind svrite n frauda creditorilor; c) nstrineaz, n frauda creditorilor, n caz de insolven a debitorului, o parte din active. Aratati ce efecte produce nregistrarea n registrul comertului a firmei si a celorlalte date cu privire la calitatea de comerciant a celui care solicita inregistrarea. Inregistrarea in Reg. Com are efect declarativ cu privire la calitatea persoanei, creandu-se o prezumtie relativa de comercialitate cu privire la faptele pe care acesta le savarseste si cu privire la calitatea de comerciant. SC BM SRL s-a constituit cu doi asociati, respectiv SL si VN,cu participare egala la capitalul social, fiecare detinnd un procent de 50% din totalul partilor sociale. Asociatul SL cesioneaza n totalitate partile sociale celuilalt asociat, ncheindu-se contractul de cesiune de parti sociale fara ca operatiunea de cesiune sa fie nregistrata n registrul comertului. Contractul de cesiune de parti sociale este opozabil si fata de tertele persoane sau produce efecte numai ntre asociati?

65.

66.

67.

68.

69.

15

Contractul de cesiune produce efecte numai intre asociati. Persoana care are obligatia de a cere o inregistrare nu poate opune tertilor actele ori faptele neinregistrate, in afara de cazul in care face dovada ca ele erau cunoscute de acestia. Care sunt categoriile de persoane care au obligatia sa ceara nmatricularea n registrul comertului a activitatii pe care o desfasoara si totodata sa solicite nscrierea de mentiuni n registrul comertului? Au obligatia solicitarii nmatriculari n Registrul Comertului a activitatii pe care o desfasoara urmatoarele categorii de persoane - comerciantii persoane fizice - comerciantii persoane juridice, societati comerciale, - asociatiile familiale care desfasoara activ de comert - companiile nationale si societatile nationale - regiile autonome - grupurile de interes economic cu caracter comercial - organizatiile cooperatiste Care este regimul juridic al ncheierilor pronuntate de judecatorul delegat la oficiul registrului comertului privitoare la nmatricularea sau la orice alte nregistrari n registrul comertului? Incheierile judecatorului delegat la Oficiul Reg. Com sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului. Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate. Care este instanta de judecata competenta sa solutioneze recursul ndreptat mpotriva ncheierii pronuntate de judecatorul delegat la oficiul registrului comertului? Recursul se solutioneaza la curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul comerciantului, iar in cazul sucursalelor infintate in alt judet, de curtea de apel in a carui raza teritoriala se afla sediul sucursalei Cine poate solicita radierea din registrul comertului a nmatricularilor sau a mentiunilor efectuate? Oricine se considera prejudiciat ca efect al unei inmatriculare sau printr-o mentiune din registrul comertului are dreptul sa ceara radierea inregistrarii care i-a cauzat un prejudiciu, daca sunt prevazute conditiile prevazute de lege. Definiti fondul de comert si aratati care este temeiul juridic. Constituie fond de comer ansamblul de bunuri mobile i imobile, corporale i incorporale(mrci, firme, embleme, brevete de invenii, vad comercial), pe care un comerciant le afecteaz desfurrii unei activiti comerciale, n scopul atragerii clientelei i, implicit, obinerii de profit. Delimitati fondul de comert de notiunea de sucursala. Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale fiind calificate sedii secundare ale acestora la fel ca si agentiile, reprezentantele sau alte sedii secundare. Sucursala se caracterizeaza prin doua trasaturi definitorii: - absenta personalitatii juridice - autonomia de gestiune Sucursalele avand autonomia de gestiune se caracterizeaza prin: - dispun de o clientela proprie si au un fond de comert distinct de intreprindere - sucursalele se inmatriculeaza in reg. com 16

70.

71.

72.

73.

74.

75.

Fondul de comert ca entitate de sine statatoare se regaseste atat in cadrul societatii, cat si in cadrul sucursalei, fiind element comun pentru acestea, fara insa a se confunda cu fiecare din ele. Definiti firma si aratati care sunt caracterele (trasaturile) acesteia. Firma este numele, sau, dupa caz denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza. Caracteristicile acesteia sunt: - este un atribut de identificare a comerciantului - noutatea firmei, conditiile de validitate - orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente - disponibilitatea firmei - sa nu produca confuzie si sa nu fie deja inregistrata - liceitatea firmei. Nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public. - firma se poate transmite numai impreuna cu intregul fond de comert Comparatie ntre clientela si vadul comercial. Clientela reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care se afla in raporturi juridice cu un comerciant. Vadul comercial reprezinta puterea sau capacitatea comerciantului de a atrage clientela, depinzand atat de factori interni de ordin obiectiv: locul amplasarii magazinului, calitatea produselor sau a serviciilor, de ordin subiectiv : publicitatea comerciantului, calitatea personalului angajat, cat si de factori externi, cum ar fi reputatia sau bonitatea clientilor sau a partenerilor de afaceri SC OM SRL a ncheiat un contract de mprumut bancar garantnd creditul cu marfurile aflate n magazinul situat chiar la sediul societatii. Ulterior perfectarii contractului de mprumut (credit) si al contractului de garantie reala mobiliara, marfurile au fost vndute urmnd ca pretul sa fie ncasat n termen de 30 de zile de la predare. Este valabil contractul de vnzare-cumparare privind marfuri care fac obiectul unei garantii reale mobiliare (gaj)? In cazul in care obiectul garantiei reale mobiliare este inlocuit cu un alt obiect, acesta din urma este considerat produsul primului si va constitui obiectul garantiei respective. Creanta de incasare a clientilor in termen de 30 de zile va fi considerat ca si garantie pentru nerambursarea imprumutului bancar. Contractul de vanzare-cumparare este valabil. Care este deosebirea dintre aportul n societate al fondului de comert si vnzarea acestuia? Fondul de comert poate constitui aport la capitalul social al unei societati comerciale, fiind un aport in natura de bun incorporal. Aportul in societate al fondului de comert se deosebeste de vanzarea-cumpararea acestuia intrucat in cazul aportului, in locul fondului de comert, asociatul primeste parti sociale sau actiuni, pe cata vreme in cazul vanzarii, vanzatorul primeste de la cumparator pretul fondului de comert vandut. Nefiind o vanzare, aducerea ca aport a fondului de comert este supusa regulilor privind constituirea societatilor comerciale, n situatia n care un contract de garantie reala mobiliara (gaj) este anulat pentru eroare-viciu de consimtamnt, nscrierea garantiei n Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare are ca efect valabilitatea contractului? Explicati raspunsul. Nu. nscrierea garantiei reale in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare nu confera valabilitatea garantei ceea ce inseamna ca inscrisul are doar rolul de a face opozabila fata de terti garantia constituita.

76.

77.

78.

79.

80.

81.

Este admisibila cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert? 17

Cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert este admisibila in aceleasi conditii ca si in cazul sublocatiunii: sa nu se fi interzis prin contractul de locatiune; sa se fi cerut in prealabil consimtamantul locatorului (daca in contract s-a prevazut acest lucru), cesiunea sa nu contravina contractului de locatiune. In plus, cesiunea contractului de locatiune a fondului de comert trebuie sa indeplineasca conditiile de forma, prevazute de codul civil, necesare opozabilitatii cesiunii fata de terte persoane. Aceste conditii sunt: cesiunea sa fie notificata locatorului sau sa fie acceptata in forma autentica de acesta.. O persoana fizica A.M. mprumuta de la o banca o suma de bani. Pentru a acorda creditul, banca i cere un garant personal care sa se oblige sa plateasca n cazul n care A.M. nu ramburseaza creditul. n aceste conditii A.F. se obliga, n calitate de fidejusor, alaturi de A.M. Termenul de rambursare a expirat, iar A.F. este urmarit la plata att pentru creditul nerambursat, ct si pentru dobnzile aferente. Ce suma va fi tinut sa plateasca fidejusorul? Argumentati. Fidejusorul este persoana care se obliga fata de creditor sa execute obligatia in cazul in care creditorul nu o face. In dreptul comercial, de regula garantii personali ai debitorului raspund solidar, suprimandu-li-se dreptul de discutiune si de diviziune, impartire al datoriei cu alti fidejusori. Banca este deci indreptatita in actiunile sale. Fidejusorul este obligat sa plateasca intreaga datorie: credit nerambursat si dobanzi aferente, dobanzi care erau prevazute in contractul incheiat (art. 42 alin. 2 Cod comercial si art. 1657 Cod civil). Societatea comerciala Carol SA a nceput sa distribuie dividende actionarilor pentru anul 2004 ncepnd cu data de 4 martie 2005. Actionarul A.M., constatnd ca nu-si primeste dividendele, a actionat n judecata societatea comerciala la data de 17 aprilie 2005. De la ce data poate cere si dobnzi de ntrziere? Argumentati solutia aleasa. Dividendele se platesc in termenul stabilit de catre adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati o penalitate aferenta perioadei de intarziere, la nivelul dobanzii legale. Astfel, actionarul AM va putea cere dobanzi de intarziere incepand din data de 4 martie 2005, data hotarata de aga pentru distribuirea dividendelor. AVAS ncheie un contract de vnzare-cumparare de actiuni cu Compania Aneida International SA. Nerespectarea unor obligatii contractual da nastere unei nentelegeri ntre parti. Carei instante urmeaza sa se adreseze partile: instantei de contencios administrativ sau instantei comerciale? Motivati solutia aleasa. Vanzarea de actiuni este in mod expres definita de Codul comercial ca fiind fapt obiectiv de comert. In conformitate cu art. 7 din Codul comercial, cei ce efectueaza in mod obisnuit fapte de comert au calitatea de comercianti, deci si AVAS. Potrivit art. 4 din Codul Com., obligatiile comerciantilor au natura comerciala deci si litigiile care deriva din nerespectarea obligatiilor sunt de natura comerciala si trebuie solutionate de instantele comerciale si nu de cele de contencios administrativ. A.M. ncheie un contract de asigurare de viata cu SC CAROM SA obligndu-se sa-i plateasca trimestrial primele de asigurare. Pentru ca nu si-a respectat obligatia de plata, societatea de asigurari intenteaza o actiune judecatoreasca mpotriva lui A.M. Carei instante i se va adresa asiguratorul, celei civile sau celei comerciale? Motivati solutia aleasa. Potrivit Codului Comercial asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai in ce priveste pe asigurator. Asadar, aceste contracte de asigurare pentru asigurat au caracter civil. Deci, asiguratorul se va adresa instantei civile.

82.

83.

84.

85.

18

Regia autonoma de Gospodarie Comunala Galati si asociatia de locatari nr. 600 din Galati ncheie un contract pentru executarea de lucrari de reparatie a instalatiei de ncalzire, canalizare, apa rece, apa calda si menajera la doua blocuri. Pentru nerespectarea obligatiilor contractuale, asociatia de locatari, n calitate de reclamanta, se va adresa instantei civile sau celei comerciale? Motivati solutia aleasa. Contractul nu are caracter civil, activitatea antreprenorilor constand in realizarea de lucrari de constructie si reparatie, se incadreaza in fapte de comert. Daca un act este comercial pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi in ceea ce priveste acel act legii comerciale. Prin urmare, Asociatia de Locatari se va adresa instantei comerciale. A.T., comerciant, cumpara la data de 1 octombrie 2004 o garsoniera. La data de 20 decembrie 2004 o vinde, iar n 15 ianuarie 2005 si cumpara o noua garsoniera. Au vnzarile-cumpararile ncheiate de comerciant natura comerciala? Argumentati solutia aleasa. Pentru ca vanzarea cumpararea nu are caracterul de intermediere , iar cumpararea se face in scopul de a locui, nu cu scop de revanzare, se aplica prevederile codului comercial potrivit caruia nu se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte sau de marfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumatia cumparatorului, ori a familiei sale, de asemenea revinzarea acestor lucruri . Desi este comerciant, prezumtia de comercialitate nu se aplica, AT cumparand garsoiera in scopul de a o folosi personal. Intentia de vanzare a aparut ulterior cumpararii si neconstatand o interpunere in schimb, natura contractului este civila si nu comerciala. A.T. si B.T., casatoriti, avnd doi copii minori de 16, respectiv 17 ani vor sa desfasoare o activitate economica avnd ca obiect comertul cu flori, n cadrul unei asociatii familiale. Potrivit reglementarilor n vigoare, este posibila constituirea acesteia? Motivati solutia aleasa. DA. Este posibila conform L 300/2004 care, admite ca membrii asociatiei familiale sa aiba cel putin varsta de 16 ani Minorii vor avea calitatea de angajati proprii, neputand sa aiba calitatea de reprezentantu ai asociatiei familiale, calitate pentru care se cere varsta de 18 ani. A.T. a fost condamnat prin hotarre judecatoreasca definitiva pentru evaziune fiscala pe cnd desfasura o activitate economica n mod independent. Poate el sa se constituie ca reprezentant al unei asociatii familiale? Argumentati solutia. Infractiunea de evaziune fiscala determina ca AT sa decada din dreptul de a exercita o activitate comercila. Calitatea de reprezentant al asociatiei familiale presupune relatii cu tertii si desfasurarea de acte de comert in numele asociatiei familiale. Asadar AT, nu poate fi nici reprezentant al asociatiei familiale. Comerciantul A.Z. s-a nmatriculat la registrul comertului din judetul Constanta, avnd sediul principal n municipiul Constanta. nfiintndu-se o sucursala n orasul Mangalia va fi nevoit sa faca o noua nregistrare, de data aceasta a sucursalei? Motivati solutia aleasa. Da, conform art. 43 alin.2 din L31/1990, chiar daca sucursala este deschisa intr-o localitate din acelasi judet sau in aceeasi localitate cu societatea, ea se va inregistra in acelasi registru al comertului, insa distinct, ca inregistrare separata. Prin divizarea societatii A, societatile B si C, societati pe actiuni, preiau patrimoniul societatii A care isi nceteaza activitatea. Cu ocazia adunarii generale extraordinare a societatii B se aproba proiectul de divizare si preluare a patrimoniului societatii A (n cota-parte prevazuta de proiect), precum si marirea obligatiilor actionarilor societatii B, ca urmare a divizarii, cu votul a 50% din actionari.Este legala decizia AGA? Motivati. L31/1990; Art. 247.-Prin derogare de la art. 115, cnd fuziunea sau divizarea are ca efect mrirea obligaiilor asociailor uneia dintre societile participante, hotrrea se ia cu unanimitate de voturi. 19

86.

87.

88.

89.

90.

91.

Decizia AGA nu este legala. n termen de doua luni de la expirarea dreptului de opozitie al creditorilor societatilor care fuzioneaza prin absorbtie au loc adunarile generale extraordinare ale societatii Impex SRL ce urmeaza sa fie absorbita si a societatii Coral SA ca societate absorbanta. Ca urmare a aprobarii de catre ambele a proiectului de fuziune prin absorbtie, are loc: a) dizolvarea cu lichidare a societatilor absorbite, care isi nceteaza existenta; b) transmiterea universala a patrimoniului Impex SRL catre Coral SA; c) atribuirea de actiuni asociatilor Impex SRL din actiunile Coral SA care si-a marit astfel patrimoniul. Sunt corecte efectele fuziunii prin absorbtie enumerate? Motivati solutia. Nu este corect efectul privind dizolvarea cu lichidare a societatii absorbite. In temeiul art. 288 din legea 31/1990, fuziunea are ca efect dizolvarea fara lichidare a societatii absorbita (care isi inceteaza existenta) si transmiterea universala a patrimoniului sau, in schimbul obtinerii de actiuni. Judecatorul delegat de la registrul comertului a refuzat sa autorizeze constituirea societatii comerciale Tibles SA obtinuta prin fuziunea prin contopire a doua societati care siau ncetat existenta: o societate n nume colectiv si o societate n comandita simpla. Judecatorul delegat a motivat ca, deoarece n patrimoniul societatii obtinute prin contopire s-a adus ca aport un teren, actul constitutiv trebuia autentificat, ceea ce reprezentantii societatii comerciale nu au facut. Acestia au invocat lipsa autentificarii prin aceea ca imobilul facea parte din patrimoniul societatii n nume colectiv, al carui act de constituire fusese autentificat, dar prin ncetarea existentei acestei societati si prin faptul ca noua societate constituita prin contopire nu mai este o societate de persoane, ci de capital, actul constitutiv nu mai trebuie autentificat. Care este solutia legala? Motivati raspunsul. Judecatorul delegat are dreptate. Conform Legii 31/1990 daca prin fuziune se infiinteaza o noua societate, aceasta se constituie in conditiile prevazute de prezenta lege pentru forma de societate convenita. Este adevarat ca prin contopire s-a constituit o societate de capital si nu de persoane, dar daca printre aporturile de capital se afla un teren actul constitutiv trebuie autentificat. Tribunalul a respins ca nefondat cererea reclamantului, asociat la o societate cu rspundere limitat aflat n lichidare, de a numi un alt lichidator, pe motiv c actualul lichidator nu a ntrunit unanimitatea voturilor asociailor. Reclamantul a considerat nelegal numirea lichidatorului, dei el ntrunise cvorumul cerut de 3/4 din numrul asociailor, impus de actul constitutiv, susinnd c Legea nr. 31/1990, republicat i modificat, prevede c numirea lichidatorilor la societile cu rspundere se poate face numai cu votul tuturor asociailor, fapt ce nu s-a realizat. Soluia de respingere a cererii este corect? Motivai rspunsul. Hotararea adunarii generale este corecta. Numirea lichidatorilor n societile n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat va fi fcut de toi asociaii, dac n contractul de societate nu se prevede altfel. Dac nu se va putea ntruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi fcut de instan, la cererea oricrui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociailor i administratorilor. mpotriva sentinei se poate declara numai recurs de ctre asociai sau administratori, n termen de 15 zile de la pronunare. ntr-o SRL cu doi asociati, unul dintre acestia decedeaza. n actul constitutiv exista clauza de continuare a societatii cu mostenitorii, dar acestia nu consimt sa continue activitatea n cadrul societatii n locul defunctului. Este aceasta o cauza de dizolvare a societatii? Ce vor primi mostenitorii? Nu este o clauza de dizolvare a societatii deoarece exista clauza de continuare cu mostenitorii. Chiar daca acestia nu consimt sa continue societatea in locul defunctului si cer dizolvarea, aceasta poate 20

92.

93.

94.

95.

interveni ca urmare fie a hotararii adunarii generale, fie prin hotararea tribunalului pentru neintelegeri grave, deci nu prin moartea unui asociat.. Mostenitorilor li se va plati partea ce li se cuvine dupa ultimul bilant contabil aprobat, in termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului. Lichidatorul unei societati pe actiuni face dovada, prin prezentarea situatiei financiare anuale, ca activul societatii este n valoare de 300 milioane lei, iar pasivul de 600 milioane lei. Ce trebuie sa faca lichidatorul cnd fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil? Lichidatorii care probeaz, prin prezentarea situaiei financiare anuale, c fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente s acopere pasivul exigibil trebuie s cear sumele necesare asociailor care rspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral vrsmintele, dac acetia sunt obligai, potrivit formei societii, s le procure sau, dac sunt debitori fa de societate, pentru vrsmintele neefectuate, la care erau obligai n calitate de asociat. Lichidatorul a ntocmit situatia financiara finala a unei SA, aratnd partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii. Situatia financiara a fost depusa la registrul comertului si s-a publicat n Monitorul Oficial, si deoarece niciun actionar nu a facut opozitie, situatia financiara considerndu-se aprobata, lichidatorul a fost eliberat din functie. Ce se ntmpla n aceste conditii daca dupa doua luni de la publicarea situatiei financiare niciun actionar nu si-a ncasat suma cuvenita prin repartizare? Art. 270. (1) Sumele cuvenite acionarilor, nencasate n termen de dou luni de la publicarea situaiei financiare, vor fi depuse la o banc sau la una dintre unitile acesteia, cu artarea numelui i prenumelui acionarului, dac aciunile sunt nominative, sau a numerelor aciunilor, dac ele sunt la purttor. Plata se va face persoanei artate sau posesorului aciunilor, reinndu-se titlul. O persoana fizica, A.B., a introdus la data de 18 august 2006 o actiune n justitie mpotriva unei societati comerciale aflate n lichidare. Lichidatorul si-a depus specimenul de semnatura la registrul comertului la data de 17 august 2006, dar societatea comerciala este radiata din registrul comertului la data de 20 decembrie 2006. Instanta a respins actiunea reclamantei, considernd-o nula pe motiv ca prta, societatea comerciala, a intrat n lichidare, moment la care nu mai are personalitate juridica si nu mai poate fi atacata n instanta. Este corecta solutia instantei de respingere a actiunii? Argumentati solutia aleasa. Nu este corecta solutia deoarece societatea nu-si pierde personalitatea juridica pana la radierea din Registrul comertului. Faptul ca numai cu o zi inainte de intentarea actiunii lichidatorul isi prelua functia nu dovedeste ca de la aceasta data toate actiunile nu se mai indreapta impotriva societatii in lichidare, ci impotriva lichidatorului. n SNC Podgoria Nelu Stan, asociatii sunt N.S., S.I. si P.I., durata asociatiei fiind 10 ani de la nfiintare. Dupa un an de activitate, S.I. si P.I. au ncercat sa modifice contractul de societate, fara acordul lui N.S., n sensul ca au majorat capitalul social si au inclus n societate un nou asociat, prin act aditional autentificat, pe care l-au prezentat judecatorului delegat de la oficiul registrului comertului, care a dispus nregistrarea modificarii si publicarea n Monitorul Oficial. Ce poate cere asociatul N.S. n aceste conditii? Motivati solutia aleasa. Asociatul N.S. poate cere dizolvarea societatii prin hotararea tribunalului, pentru motive temeinice, cum ar fi neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Fiind prin excelenta o societate de persoane, factorul decisiv al optiunii asociatilor pentru aceasta forma de asociere, bazata pe criterii intuitu personae, rezida in increderea pe care asociatii si-o inspira unul altuia. In speta, nu mai poate fi vorba de incredere atat timp cat cei doi asociati au incercat introducerea unui nou asociat si majorarea capitalului, fara acordul celui de-al treilea asociat.

96.

97.

98.

99.

21

100. Asociatii A.M. si A.T. s-au opus dizolvarii SRL nfiintata de ei, pe motiv ca, desi la datade 15 mai 2007 expira timpul stabilit n actul constitutiv pentru durata societatii, nainte de dizolvare, administratorul I.O. trebuia sa-i consulte daca doresc sau nu prelungirea duratei societatii, chiar nainte de mplinirea datei de 15 mai 2007. Administratorul, n contradictoriu, sustine ca, n mod automat, la mplinirea datei prevazute n actul constitutiv pentru ncetarea activitatii, societatea se dizolva de plin drept.Cine are dreptate? Motivati solutia aleasa. L31/1990,Art. 227 n cazul in care societatea se dizolva prin trecerea timpului stabilit pentru durata societatii, asociaii trebuie s fie consultai de administratori, cu cel puin 3 luni nainte de expirarea duratei societii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. Deci, dreptatea este de partea asociatilor AM si AT.

101. Pentru ca cei doi asociati A.M. si A.T. dintr-o SNC nu au cazut de acord asuprapersoanei care sa fie numita lichidator al societatii, instanta l-a numit pe I.O. sa ndeplineasca aceasta functie, cu toate ca A.M. s-a opus n mod constant la aceasta numire, motivnd ca I.O. s-a implicat n cauza prin expertiza de evaluare a activului si pasivului societatii ntocmita si nsusita de asociati. Este corecta numirea lui I.O. ca lichidator? Da. Numirea lichidatorilor n societile n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat va fi fcut de toi asociaii, dac n contractul de societate nu se prevede altfel. Dac nu se va putea ntruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi fcut de instan, la cererea oricrui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociailor i administratorilor. Faptul ca anterior IO a lucrat ca expert al societatii nu-l face incompatibil cu numirea de lichidator.

102. Societatea comerciala Mobilrom SA s-a constituit cu 10 actionari si un capital socialde 50 milioane lei, divizat n 500 actiuni la purtator a cte 100.000 lei fiecare. S-a constatat ca termenul de plata pentru 10 actiuni s-a mplinit fara ca actiunile sa fie platite n ntregime. Deoarece actiunile sunt la purtator, se pune ntrebarea cum se va determina cine sunt cei ce trebuie urmariti la plata? Motivati solutia aleasa L31/1990,Art. 92 Aciunile nepltite n ntregime sunt ntotdeauna nominative. Deoarece administratorul are obligatia de a verifca indeplinirea obligatiei de varsamant se vor identifica actiunile care nu sunt la zi cu varsarea aportului subscris si vor putea fi urmariti la plata.

103. O societate comerciala pe actiuni, constituita cu cinci actionari si cu un capital social de50.000 lei divizat n 500 actiuni a cte 100 lei fiecare, decide sa-si majoreze capitalul social cu suma de 70.000 lei prin emitere de noi actiuni. Prezentnd situatia financiara a societatii, administratorul precizeaza ca 100 din actiunile emise deja nu au fost integral platite. Ce va decide adunarea generala extraordinara? Motivati solutia aleasa. Adunarea generala va decide sa nu se mareasca capitalul social pana la plata integrala a actiunilor din emisiunea precedenta. (L31/1990,Art. 92)

104. Adunarea generala extraordinara a unei societati comerciale pe actiuni este ntrunita laprima convocare, fiind prezenti actionarii reprezentnd 3/4 din capitalul social si obtinndu-se votul a 25% dintre ei, n vederea conversiei actiunilor nominative n actiuni la purtator. Hotarrea AGA este temeinica? Motivati solutia aleasa. Hotararea AGA nu este temeinica deoarece hotrrile trebuie luate cu majoritatea (3/4) voturilor deinute de acionarii prezeni sau reprezentai, conditie care nu s-a indeplinit ( L31/1990, Art. 115..)

105. O societate comerciala pe actiuni avnd un capital social de 90.000 lei a emis 100 actiunila purtator n valoare de 0,03 lei fiecare. Fiecare actiune contine: denumirea si durata societatii; data actului constitutiv, numarul de nmatriculare n registrul comertului, codul unic de nregistrare si numarul Monitorului Oficial n care s-a facut publicarea; 22

capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala si varsamintele efectuate; avantajele fondatorilor; semnaturile administratorilor. Continutul actiunilor respecta prevederile legale? Motivati solutia aleasa. Desi actiunea contine toate elementele prevazute de lege , valoarea nominala a unei actiuni nu poate fi mai mica de 0,1 lei. In cazul de fata valoarea fiind 0.03 lei pentru fiecare, nu se respecta prevederile legale.

106. O societate n comandita pe actiuni a emis 1.000 de actiuni. 500 din ele au fost nmnatecomanditatilor, purtnd semnaturile ambilor administratori, iar restul de 500 au fost nmnate comanditarilor, purtnd semnatura unui singur administrator. Sunt ndeplinite conditiile legale la nmnarea actiunilor? Motivati. In conformitate cu Lg 31/1990 actiunile trebuie sa poarte semnatura a 2 membri ai CA, sau, pe cea a administratorului unic acolo unde este cazul. Prin urmare nu sunt indeplinite conditiile la inmanarea actiunilor.

107. O societate comerciala pe actiuni avnd un capital social de 100.000 lei emite 75 actiuninominative materializate n valoare de 1.000 lei fiecare si 10 actiuni la purtator n valoare de 2.500 lei fiecare. Corespunde aceasta repartizare prevederilor legale? Motivati solutia aleasa. L31/1990, Art. 94 Nu corespunde deoarece aciunile trebuie s fie de o egal valoare; ele acord posesorilor drepturi egale.

108. Este legala prevederea din actul constitutiv al unei societati pe actiuni potrivit careiacapitalul social de 80.000 lei este divizat n 60 actiuni ordinare a cte 1.000 fiecare si 20 actiuni cu dividend prioritar a cte un 1.000 fiecare? Motivati. Avand in vedere ca cele doua categorii de actiuni au aceeasi valoare nominala si ca valoarea actiunilor cu dividend prioritar nu depaseste o patrime din capitalul social, stipularea din actul constitutiv este legala.

109. Din cele 300 de actiuni nominative a cte 100 lei fiecare emise de o societate comercialan urma distribuirii lor catre actionari s-a constatat ca: 285 de actiuni ordinare au revenit actionarilor; 24 de actiuni preferentiale au revenit celor doi membri ai consiliului de administratie; 51 de actiuni preferentiale au revenit celor trei cenzori; 40 de actiuni ordinare au revenit celor doi reprezentanti. S-au respectat prevederile legale? Motivati solutia aleasa. Nu, deoarece administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot, adica actiuni preferentiale.

110. n actul constitutiv al unei societati pe actiuni s-a prevazut posibilitatea constituirii deadunari generale speciale ale actionarilor ce detin categorii diferite de actiuni respectiv pentru: actiuni nominative ordinare, actiuni nominative preferentiale fara drept de vot, stipulndu-se numarul minim al actionarilor ce se pot constitui n adunari speciale si valoarea minima a tuturor actiunilor lor. Nu s-a prevazut nimic n legatura cu conditiile n care adunarile lor sunt legal constituite (privind a doua convocare) si numarul de voturi necesare luarii unei hotarri valabile. n lipsa acestor prevederi contractuale, hotarrile adunarilor speciale sunt valabile? Nu deoarece conform art.96 din L31/1990, titularii fiecarei categorii de actiuni se numesc in adunari speciale, in conditiile stabilite de actul constitutiv al societatii, orice titular al unor asemenea actiuni poate participa la aceste adunari. 23

Deoarece actul constitutiv nu precizeaza conditiile de prezenta si cvorumul necesar unor hotarari valabile, se vor aplica dispozitiile din L 31/1990.

111. A.T. este titularul a 15 actiuni nominative dematerializate, la o societate comerciala peactiuni. Deoarece doreste sa le nstraineze, odata cu ncasarea pretului lor, le nmneaza cumparatorului. Este valabila transmiterea dreptului de proprietate catre cumparator? Motivati solutia aleasa. Transmiterea dreptului de proprietate nu este valabila deoarece dreptul de proprietate asupra aciunilor nominative emise n form dematerializat se transmite prin declaraie fcut n registrul acionarilor, semnat de cedent i de cesionar sau de mandatarii lor.

112. n actul constitutiv al unei societati comerciale n comandita pe actiuni se prevede expresca actiunile preferentiale cu dividend prioritar, fara drept de vot, se pot transmite catre terti, cu condit