dr international penal

7/25/2019 Dr International Penal

1/11

Dr international penal 5 11.12.2015

Examen: Aula Magna de la 10 la 12, grile pt fecare materie distinct

indicate, cate 8 grile la fecare materie, cu 1 sau 2 ariante corecte !incercuire. "ix al#astru. Materie cea de la curs. $otitele de curs de #a%a.

&nclusi acest curs '''

(uni 1), de la ora 11, sala *toicescu i%ita am#asador *+A.

Miercuri proiectie de flm, ora 1, aula magna (incoln- apoi de%#atere.

"articipa si domnul proesor /ulai.

CRIMELE INTERNATIONALE

1 Crimele impotriva umanitatii saptamana trecuta. iolari pescara larga a unor dr undamentare ale indiidului. "ersecutiile pe

motie politice, rasiale ori religioase s!a autonomi%at crima de

genocid.

2 Crima de genocid

- A aparut ulterior,dupa afrmarea crimelor impotria umanitatii.

- rigine 3genocid4 urist de origine polone%a Raphael Lemken.

Dupa al 2!lea 6a%#oi Mondial 7 situatia olocaustului adoptata

Conventia privind prevenirea si reprimarea crimei de genocid ( !"#

$% Dpd istoric, situatii de genocid au mai existat. Ex: genocid al armenilor in

timpul celui de al 2!lea 6a%#oi Mondial.

9onentia reactia ata de cestiunea olocaustului. Conventiae una

clasica de dr internationalpt ca desi propune o defnitie a genocidului,

insa lasa in sarcina statelor o&ligatia de a incrimina in reglementarile

interne aceasta 'apta, de a urmari si pedepsi 'aptuitorii. 9onentia

mentionea%a posi#ilitatea infintarii unei urisdictii internationale pt udecarea

acestor apte dar aceasta preedere nu a intrat in igoare.

1


2/11

tatutele Tri&unalului pt 'osta Iugoslavie si R)anda reiau

aceasta incriminare, o pread in statutul lor si incep sa exercite competenta

in priinta crimei de genocid.

*e+nitia crimei de genociddin Conventiecare a ost si pastrata

art. *tatutul de la 6oma oricare dintre urmatoarele acte comise cuintentia de a distruge, in intregimeparte un grup national, etnic,

rasial sau religios-

a .cidereamem#rilor grupului# 9au%area de su'erinte +/icementale gravemem#rilor grupuluic$ &mpunerea in mod deli#erat a grupului la conditii de viata menite a

duce la distrugerea sa +/ica in intregimein parted$ &mpunerea de masuri care sa impiedice nasterea in interiorul

grupului

e$ Trans'erul 'ortat de copii din cadrul grupului catre alt grup%

E or#a de grupuri nationale sau entice sau rasiale sau

religioase. Din acest punct de edere a ost criticata defnitia pt ca exista

suprapuneri partiale. Acest lucru s!a o#serat. Nu e0ista o 1urisprudenta

cu privire la aceste aspecte.

9and s!a ela#orat 9onentia s!au mai luat in discutie si alte 2 tipuri

de grupuri care au 'ost eliminate apoi grupurile politice si grupurile

culturale.

rupurile politice au starnit anumite sensi#ilitati.

rupurile culturale situatie delicata. Ex: distrugerea identitatii

culturale a unui grup ! acest grup poate sa dispara ciar daca nu dpd f%ic.

$u au ost incluse pt ca nu putea f ecialata situatia lor cu distrugerea

f%ica, cu actele materiale care intra in defnitia genocidului, propunandu!se

apoi sa se discute eentual despre un "rotocol la 9onentie insa acest

demers a ramas litera moarta.

9eea ce e speci+c crimei de genocide legat de latura sa

su&iectiva. Discutam despre o intentie cali+cata prin scop% Acest

element su#iecti tre&uie demonstrat' Dpd pro#ator destul de greu.

;urisprudenta


3/11

E0-masacrul de la =.. >000 persoane executate. "ersoanele

inoate au ost acu%ate de genocid. +lterior, califcarea a ost preluata in

urisprudenta 9urtii &nternationale de ;ustitie intr!o alta cau%a. 9urtea a

retinut ca in ansam#lul con?ictului iugosla aceasta situatie e o situatie in

care discutam despre genocid, deci 9onentia priind genocidul e aplica#ila

si astel 9urtea s!a raportat la acest eeniment si a spus ca ar f tre#uit ca

aceste apte sa fe preenite.

*e+nitia crimei de genocid 3 are caracter cutumiar 4 IN5.RA

666

&n pre%ent, ma1oritatea statelor lumii au incriminate

in'ractiunea de genocid% Dar,N. toate statele s4au raportat la

de+nitia din Conventieci i!au adus modifcari- unele s!au reerit si la

grupurile politice iar altele au extins criteriile. @ exista o varietate a

de+nirii in reglementarile interne ale statelor%

7$Crimele de ra/&oi

9rimele de ra%#oi semnali%ea%a in principal incalcarile normelor

*I.. &ncalcarea lor repre%inta crime de ra%#oi.

8rimele re'eriris!au acut prin tatutul Tri&unalului de laNurn&erg%9rimele de ra%#oi sunt defnite generic in statutul tri#unalului

violarea legilor si cutumelor ra/&oiului, in statut inclu%andu!se o

enumerare nelimitativa omorul sau relele tratamente sau deportare pt

munca ortata sau in orice alt scop al populatiei ciile dinBin teritorii ocupate-

omorul sau relele tratamente a pri%onierilor de ra%#oi ori a personalului

naal- uciderea ostaticilor- incendierea proprietatilor pu#liceBpriate-

distrugerea intentionata a oraselor sau deastarea neustifcata de necesitati

militare.

Dupa ce s!a adoptat statutul


4/11

protectie ale persoanelor ulnera#ile in timp de ra%#oi. Aceste incalcari

grave trimit spre crima de ra/&oi%

&n Conventiile de la 5eneva in ca/ul incalcarilor normelor,

stateleerau o&ligate sa ia masuri impotriva presupusilor vinovati.

Deci, statele trebuiau sa reglementeze aceste aptesi daca se comiteauaceste apte, sa urmareasca si sa udece persoanele acu%ate.

&n ca%ul incriminarilor preva/ute in tatutele celor 2 tri&unale

pt 'osta Iugoslavie si R)anda ! $+ exista o dierenta esentiala dpd al

continutului ci mai mult dpd al situatiilor care erau aute in edere.

&n ca%ul Tri&unalului pt 'osta Iugoslavie reerire expresa la

incalcarile grae ale 9onentie de la enea discutam despre norme de

*I. preva/ute intr4un tratatsi se ace reerire si la incalcarile normelor

cutumiare de *I..

Exista o serie de incalcari consid a f prea%ute in norme cutumiare.

&n ca%ul Tri&unalului pt R)anda cand se ace reerire la D&+ de

origine conentionala se ace reerire la art. C din 9onentia de la enea si

la "rotocolul Aditional 2. Exista si aici o enumerare: pedepsele colectie-

luarea de ostatici- actele de terorism, iolenta indreptata impotria ietii etc.

&n tatutul Tri&unalului pt 'osta Iugoslavie si R)anda nu avemo de+nitie e0haustivapt ca defnitiile din aceste 2 statute s!au raportat

la speci+cul celor 2 con9icte pe care le aveau de gestionat cele 2

1urisdictii.

"t 'osta Iugoslavie crimele de ra%#oi care se raportea%a la un

con9ict internationalcu o componenta internationalepropriu!%isa si o

componenta interna.

Tri&unalul pt R)anda un con9ict armat non4international.

6aportarea la normele D&+ a ost acuta in mod corespun%ator.Aportul Tri&unalului pt 'osta Iugoslaviein ceea ce prieste notiunea

crimelor de ra%#oi a ost e0trem de importantpt ca


5/11

:urisprudenta celor 2 tri&unalein privinta crimelor de ra/&oie

una solida%

9ea mai comple0a de+nitie tatutul de la Roma, al Curtii

8enale Internationale oarte ampla.

tructura acestei incriminari con'orm Curtii 8enale

Internationale

a$ *istinctie intre crime de ra/&oi comise in con9ict armat

international si crime de ra/&oi comise in con9ict armat non4

international

&n cadrul acestei clasifcari mai exista o su&divi/iune in unctie de

i%orul in care regasim norma de D&+, acandu!se distinctie intre:

i sursa conventionala

ii sursa cutumiara

Con9ictele non4internationale 3 sursa atat conventionala cat si

cutumiara%

Aceasta distictie7 in con?ict armat international si non!

international critica pe su#stanta, considerandu!se ca este o clasifcare

artifciala. &n plus s!a spus ca nu mai exista o distinctie clara a incriminarilor

in aceste 2 situatii.

# ituatia premisa avuta in vedere in priinta crimelor de ra%#oi3

'aptele sa se inscrieintr4un plan sau o politica ori sa aca parte

dintr!oserie de crime comise pe scara larga%

$+ orice crima de ra%#oi a intra in competent 9urtii de la aga cinumai cele care au o anumita graitate, etc.

*!a preluat acea dierentiere acuta si in 9onentia de la aga dintre

con?ictele non!armate si simple situatii de tul#urari sau acte sporadice de

iolenta, i%olate.

c Actele materiale aptele ce intra in aceasta defnitie:

5


6/11

- Incalcari ale normelor *I.

- &n ca% de con?ict armat international este crima internationala si

'apta de a lansa in mod intentionat atacuri impotriva

personalului si materialelor apartinand unor misiuni de a1utorumanitar sau a misiunilor de mentinere a pacii, potriit 9artei

$+.

- apta de lansa in mod intentionat un atac stiind ca el va cau/a

daune e0tinse, de durata si grave mediului incon1urator care ar

+ vadit e0cesive in raport cu avanta1ul militar general, concret

si direct anticipat.

apta aceasta e destul de conditionata daune extinse, de durata si

grae aduse mediului inconurator si care s!ar doedi adit excesie ata de

aantaul militar anticipat.

- apta de a supune persoanele unei parti adverseca%ute in

puterea sa la mutilari ori la e0perimente medicale sau stiinti+ce

de orice el care nu sunt ustifcate de un tratament medical dar si care

nu le cau%ea%a moartea dar le pun in pericol gra sanatatea.

- &ncluderea ca si crime de ra%#oi a in'ractiunilor de violenta se0uala

7 iol, graiditate ortata, prostitutie ortata etc. pt ca aceste

inractiuni au do#andit un caracter amplu 7comise pe scara oarte

larga.

- apta de a proceda la recrutarea si inrolarea copiilor de varsta ;

< ani in 'ortele armate nationale sau de a4i 'ace sa participe

in mod activ la ostilitati. 39opii soldat4 ictime a acestor rapiri darsunt si aptuitori ai acestor crime.

"$Crima de agresiune

*e+nitia in 2 te0teimportante:


7/11

a Cartea Tri&unalului de la Nurn&erg! su# denumirea de crima

impotriva pacii presupune planifcarea, pregatirea, initierea sau

purtarea ra%#oiului de agresiune sau a unui ra%#oi cu incalcarea

tratatelor internationale, intelegerilor si asigurarilor sau participarea la

un plan comun ori conspiratii pt indeplinirea oricarora dintre cele de

mai sus.

# &n cadrul ON. s!a discutat despre crima de agresiune ca 'apt

imputa&il statului. Defnitie 1F>). Aceasta de+nitie se 'ace

N.MAI prin raportare la conduita statului.

In statutul Tri&unalelor ( 'osta Iugoslavie si R)anda $ 3 N. a

'ost preva/uta aceasta crima%

&n contextual ela#orarii *tatutului de la 6oma a ost reluata discutia cu

priire la aceasta crima.

Crima de agresiune art 5 *tatut 6oma intra in competenta

Curtii Internationale 8enale, dar $+ s!a auns la un acord cu priire la

defnitia crimei de agresiune. *e+nirea 3 a&ia in anul 2== 3 la prima

adunare a statelor parti, in .ganda%

Art% # &is 3 de+neste crima de agresiune 3 planifcarea,

pregatirea, initierea sau executarea de catre o persoana a?ata in po%itia de a

exercita in mod eecti controlul sau de a directiona actiunea politica ori

militara a unui stat, a unui actiuni de agresiune care prin caracterul,

graitatea si intensitatea sa repre%inta o incalcare maniesta a 9artei

$atiunilor +nite.unt incriminate si actele preparatorii% Aem un

su&iect activ cali+cat 3 conducator politicmilitar al unui stat care

N. e neaparat sa se gaseasca in aceasta po/itie o+ciala- el e in po%itia

de a exercita in mod eecti actiunile politiceBmilitare. *tatutul impune in

primul rand identifcarea autorului aptei si in al 2!lea rand tre#uie a%ut

daca el a actionat in mod eecti in asa el in cat sa directione%e actiunile

statului in cestiune.

De crima de agresiune se leaga cel mai strans posi&ilitatea

atragerii unei raspunderi statale%

A2!a conditionare din aceasta defnitie e legata de actul in sine 3prin

caracterul, intensitatea=.incalcare maniesta a 9artei $atiunilor +nite4 @

>


8/11

actiune de o anumite gravitate. Mai exista categorii de acte care ar putea

repre%enta incalcari ale 9artei $+ dar care $+ sunt.

Actul de agresiune defnit in conormitate cu 6e%olutia Adunarii

enerale a $+. *!au preluat din 6e%olutie si exemple de acte de agresiune.

@ act de agresiune@ utili%area ortelor armate de catre un stat impotriasueranitatii, integritatii, teritorialitatii sau independentei politice a unui alt

stat, sau in orice alta modalitate neconorma 9arte $atiunilor +nite.

Aceasta e structura de+nitiei crimei de agresiune'''

Aceasta de+nitiea ost insotitade o clau/a 1urisdictionala% Art%

< &is 3 cand isi a exercita 9urtea urisdictia asupra crimei de ra%#oi 7 nu

stim .

8RINCI8IILE A8LICARII CRIMELOR INTERNATIONALE

- "reederile *tatutului de la 6oma- Aplica#ilitate generala, cu priire la toate crimele internationale

-aloare cutumiara

$8rincipiul raspunderii penale individuale

- N. a 'ost e0primat e0plicit in statut

- rice persoana f%ica poate raspunde indiidual in planul dr

international pt crimele internationale saarsite

- :urisprudenta Tri&unalelor ad4hoc au conturat acest principiu.

De%oltarea cea mai cuprin%atoare tatutul de la Roma 3 art 2


9/11

- Art 25 7) nicio dispo/itie a acestuia N. a'ectea/a raspunderea

statelor potrivit dr international%

-


10/11

exceptii. E0ceptia se constituie prin intrunirea cumulativa a 7

conditii-

i persoana sa ai#a o#ligatia legala de a executa ordinul respectiii persoana respectie sa $+ f stiut ca ordinul e ilegal

iii ordinal sa $+ fe in mod maniest ilegal

*tatutul preci%ea%a ca ordinul de a comite genocid, crime

impotriva umanitatii e in mod mani'est ilegal%

"$ Raspunderea comandantului superior

- Forma specifca de raspundere pt comiterea de crime internatationale- orma de raspundere pt'apta proprie

-Art 28 *tatut 6oma preede ca superiorii ierarici raspund in situatiain care persoanele a?ate in su#ordonarea lor au comis crime

internationale atunci cand acesti comandantiB superiori iereici, aand

comanda si controlul eecti al trupelor sau autoritatea eectia asupra

lor au omis sa e0ercite un control asupra acestora sau sa ia

toate masurile in mod re/ona&il necesare pt prevenirea si

reprimarea comiterii acestor 'apte sau pt remiterea celor

presuputi vinovati autoritatilor competente spre investigare si

tragere la raspundere.

Element de noutateadus de *tatut a e0tins gradul de aplicare

al acestui principiupt ca nu s!a reerit numai la comandantii militari,

find or#a si de persoane civilacare au su#ordonati intr!o structura

ierarica.


11/11

&n *tatutele unor urisdictii internationale s!a prea%ut aceasta

#locare a udecarii minorilor de catre urisdictiile internationale 7 ex:

$ 8rincipiul imprescripti&ilitatii raspunderii pt comiterea de

crime internationale

- "rea%ut in statutele unor tri#unale *tatut 6oma etc.- Importat si de reglementarile penale nationale

?$ 8rincipiul inadmisi&ilitatii amnistiei in ca/ul comiterii de crime

internationale

- Doctrina ! amnistie generala, neconditionata, in al#.- tatutul de la Roma 3 N. contine o prevedere e0presa%- ;urisdictie care a reactionat 3 Curtea Interamericana a *r Omului

considera ca exista ipote%a de erifcare a situatiei cu priire la

disparitiile ortate de persoane etc. Aceste amnistii ar repre/enta o

piedica in a9area adevarului% Curtea a a+rmat chiar o o&ligatie

a investigarii acestor ca/uri%

11

dr international penal

Documents