teste dr. penal

80
TEST NR. 1 Subiectul I : Practicarea ilegală a medicinei sau a activităţii farmaceutice 1.1. Definiţi noţiunea „altă autorizaţie”, utilizată în art.214 CP RM. Prin „alta autorizatie” trebuie de inteles copia autorizata de pe licenta,pe care titularul de licenta trebuie sa le obtina pentru fiecare filiala sau alta subdiviziune separata,la care va fi efectuata activitatea in baza licentei obtinute;certificatul de acreditare;diploma,atestatul sau certificatul eliberat de o institutie de invatamint superior sau mediu de specialitatea respectiva. 1.2 Argumentaţi dacă se va califica sau nu conform alin.(1) art.214 CP RM, practicarea medicinei ca profesie sau a activităţii farmaceutice de către o persoană care nu are licenţă sau altă autorizaţie, dacă aceasta a cauzat din imprudenţă o vătămare uşoară a sănătăţii. Pornind de la ideea ca infractiunea prevazuta la art.214 CP RM este o infractiune materiala ea se considera consumata din momentulproducerii vatamarii sanatatii.Prin vatamare a sanatatii in sensul art.214 CP RM se intelege vatamare grava sau medie a integritatii corporale sau a sanatatii.In lipsa unor astfel de urmari prejudiciabile ,raspunderea nu poate fi aplicata conform art.214 CP RM. Astfel,practicarea medicinei ca profesie sau a activităţii farmaceutice de către o persoană care nu are licenţă sau altă autorizaţie, dacă aceasta a cauzat din imprudenţă o vătămare uşoară a sănătăţii nu se va califica in baza art.214 CP RM,ci in baza articolului din Codul Contraventional. 1.2. Argumentaţi dacă ar fi sau nu oportună stabilirea, în cadrul art.214 CP RM, a răspunderii penale pentru practicarea serviciilor medicale fără consimţămîntul pacientului, dacă aceasta a cauzat din imprudenţă o vătămare a sănătăţii sau decesul victimei.

Upload: silvia-buhna

Post on 18-Dec-2015

41 views

Category:

Documents


9 download

DESCRIPTION

Teste penal

TRANSCRIPT

TEST NR. 1

Subiectul I: Practicarea ilegal a medicinei sau a activitii farmaceutice1.1. Definii noiunea alt autorizaie, utilizat n art.214 CP RM.

1.2 Prin alta autorizatie trebuie de inteles copia autorizata de pe licenta,pe care titularul de licenta trebuie sa le obtina pentru fiecare filiala sau alta subdiviziune separata,la care va fi efectuata activitatea in baza licentei obtinute;certificatul de acreditare;diploma,atestatul sau certificatul eliberat de o institutie de invatamint superior sau mediu de specialitatea respectiva.

1.3 Argumentai dac se va califica sau nu conform alin.(1) art.214 CP RM, practicarea medicinei ca profesie sau a activitii farmaceutice de ctre o persoan care nu are licen sau alt autorizaie, dac aceasta a cauzat din impruden o vtmare uoar a sntii.

Pornind de la ideea ca infractiunea prevazuta la art.214 CP RM este o infractiune materiala ea se considera consumata din momentulproducerii vatamarii sanatatii.Prin vatamare a sanatatii in sensul art.214 CP RM se intelege vatamare grava sau medie a integritatii corporale sau a sanatatii.In lipsa unor astfel de urmari prejudiciabile ,raspunderea nu poate fi aplicata conform art.214 CP RM.

Astfel,practicarea medicinei ca profesie sau a activitii farmaceutice de ctre o persoan care nu are licen sau alt autorizaie, dac aceasta a cauzat din impruden o vtmare uoar a sntii nu se va califica in baza art.214 CP RM,ci in baza articolului din Codul Contraventional.

1.2. Argumentai dac ar fi sau nu oportun stabilirea, n cadrul art.214 CP RM, a rspunderii penale pentru practicarea serviciilor medicale fr consimmntul pacientului, dac aceasta a cauzat din impruden o vtmare a sntii sau decesul victimei.

In opinia mea stabilirea, n cadrul art.214 CP RM, a rspunderii penale pentru practicarea serviciilor medicale fr consimmntul pacientului, dac aceasta a cauzat din impruden o vtmare a sntii sau decesul victimei este oportuna.Consimtamintul persoanei este o componenta foarte importatnta daca e sa ne referim in concret la ceea ce tine de serviciile medicale.Persoana este in drept sa decida singura daca ii este favorabil un oarecare tratament sau nu.

Pe de alta parte insa pot exista si anumite situatii exceptionale cind medicul este nevoit sa actioneze in pofida faptului daca exista sau nu consimtamintul pacientului.Medicul este tinut de obligatia sa de baza,si anume de a acorda ajutorul medical necesar in limitele competentei sale,persoanei care are nevoie de acest ajutor,iar pcientii de multe ori pot refuza anumite tratamente din simplu motiv ca nu realizeaza pericolul ce ii ameninta sau din alte motive neintemeiate.Intr-o astfel de situatie,eu consider ca medicul ar putea fi liberat de raspunderea penala in cazul in care el a incercat sa evite un pericol mai mare,insa totusi s-a ajuns la urmarile prejudiciabile sus-mentionate,adica o vatamare a sanatatii sau decesul victimei.

Subiectul II: Fabricarea sau punerea n circulaie a banilor fali sau a titlurilor de valoare false2.1. Identificai momentul de consumare a infraciunii prevzute la art.236 CP RM.

Infractiunea prevazuta la art.236 CP RM este o infractiune formala.In dependenta de modalitatea de realizare a laturii obictive momentul consumarii acestei infractiuni este diferit.In cazul fabricarii infractiunea se va considera consumata din momentul confectionarii chiar si a unui singur exemplar al banilor falsi sau al titlurilor de valoarefalse,indiferent daca faptuitorul a reusit sau nu sa le puna in circulatie;iar in cazul punerii in circulatie infractiunea se considera consumata din momentul transmiterii chiar si a unui singur exemplar de bani falsi sau de titluri de valoare false.

2.2. Determinai apte deosebiri dintre infraciunea prevzut la art.236 CP RM i infraciunea de escrocherie.

1)obiectul juridic special: art.236-relatiile sociale cu privire la increderea publica in autenticitatea banilor sau a titlurilor de valoare;art.190-relatiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor

2)obiectul material:art.236-banii sau titlurile de valoare;art.190-bunurile care au o existenta materiala,sunt create prin munca omului,dispun de valoare materiala si cost determinat fiin bunuri mobile si starine pentru faptuitor.

3)latura obiectiva:art.236-modaliati normative cu caracter alternativ:fabricare sau punere in circulatie;

Art.190-a)fapta prejudiciabila alcatuita din 2 actiuni(inactiuni):actiunea principala care consta in dobindirea ilicita a bunurilor altei persoane .adica sustragerea lor si actiunea(inactiunea)adiacenta care consta in mod alternativ in inselaciune sau abuz de incredere;b)urmarile prejudiciabile sub forma prejudiciului patrimonal efectiv;c)legatura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabila si urmarile prejudiciabile.

4)art.236-infractiune formala;art.190-infractiune materiala

5)in cazul art.190 la calificarea fapteieste obligatorie stabilirea scopului special a scopului de cupiditate;in cazul art.236 stabilirea scopului special este obligatoriudoar in cazul modalitatii normative de fabricare si anume scopul punerii in circulatie.

6)subiect al infractiunii:art.236 persoana fizica care a tins virsta de 16 ani si persoana juridica;art.190persoana fizica care a atins virsta de 14 sau 16 ani(in dependenta de alineatul incriminat)

7)in cazul uneia din modalitatile prevazute la art.190 subiectul trebuie sa aiba o calitate speciala:persoana cu functie de raspundere sau persoana care gestioneaza o organizatie comerciala,obsteasca sau alta organizatie nestatala.

2.3. Decidei asupra oportunitii plasrii componenei prevzute la art.236 CP RM, fie n Capitolul X Infraciuni economice, fie n Capitolul XVII Infraciuni contra autoritilor publice i securitii de stat din Partea Special a Codului penal.

Oportunitatea palsarii art.236 in cap.X Infractiuni economicein opinia mea rezida in faptul ca banii in toate cazurile reprezinta scopul final al practicarii bussinesului.In conditiile societatii moderne,asigurarea circulatiei banilor si a titlurilor de valoare a devenit o problema ce intereseaza intraga comunitate internationala.Cu atit mai mult,este de mentionat ca formele de manifestare a numitei fapte se diversifica tot mai mult,iar tehnicile de fabricare se de punere in circulatie se perfectioneaza continuu.In prezent fabricarea sau punerea in circulatie a banilor falsi sau a titlurilor de valoare false se prezinta ca o acivitate infractionala foarte lucrativa,cu caracter adesea transnational,cei implicati in ea actionind in conformitate cu legile economiei de piata,avind ca finalitate obtinerea unor enorme beneficii.

Pe de alta parte ar fi oportuna si plasarea acestei componenete de infractiune si in cap.XVII Infraciuni contra autoritilor publice i securitii de stat din Partea Special a Codului penal,deoarece avind in vedere faptul ca obiectul material al acesteia sunt banii si titlurile de valoare, a caror emisiune reprezinta dreptul exclusiv al Bancii Nationale a Moldovei,care reprezinta una din institutiile statale ale Republicii MoldovaSubiectul III: La 14.04.2007, a fost reinut C.A. (avnd cetenie dubl moldoveneasc i romn, stabilit cu traiul n Romnia) care ncearc s transmit suma de 400 euro unui reprezentant al Serviciului de grniceri, pentru ca aceasta s faciliteaz trecerea peste frontiera de stat a lui C.M. i V.B. n baza unor paapoarte romneti false. n cadrul urmririi penale, s-a stabilit c aceste documente au fost confecionate de ctre O.L. la domiciliul lui C.A. Pentru aceasta, O.L. a primit de la C.A. 900 euro. Fiind interogai, C.M. i V.B. au relatat c, au primit gratis paapoartele false de la C.A. La rndul su, C.A. a declarat c astfel a ncercat s contribuie la reunificarea familiei sale pentru domicilierea permanent n Romnia: C.M. i V.B. s-au dovedit a fi rude apropiate cu C.A..

Calificai faptele persoanelor pe care le considerai vinovate. Argumentai rspunsul.

C.A si O.L vor fi atrasi la raspundere in baza art.361 Confectionarea,detinerea,vinzarea sau folosirea documentelor oficiale,a imprimatelor,stampilelor sau sigiliilor false.

In baza aceluiasi articol vor fi atrasi la raspundere penala si C.M si V.B in ipoteza in care ei stiau ca pasapoartele sunt false.

C.A va fi atras la raspundere si in baza art.325Corupere activa.

TEST NR.2

Subiectul II: Pronunarea unei sentine, decizii, ncheieri sau hot contrar legii2.1. Definii noiunea decizie, utilizat n art.307 CP RM.

Decizie-hotarirea prin care instanta se pronunta asupra apelului,recursului,recursului in anulare,precum si hotarirea instantei de apel si de recurs la rejudecarea cauzei.

2.2. Argumentai dac pot fi identificate cazuri cnd judectorul de instrucie apare ca subiect al infraciunii prevzute la art.307 CP RM.

Judecatorul de instructie pote aparea ca subiect al infractiunii prevazute la art.307 CP RM,aceasta reiesind din competenta acestuia.Astfel,printre atributiile pe care le detine judecatorul de instructie si care pot fi analizate prin prisma art.307 putem evidentia urmatoarele:

1) Dispunerea,inlocuirea,incetarea sau revocarea arestarii preventive si arestarii la domiciliu;

2) Dispunerea liberarii provizoriia persoanei retinute sau arestate,revocarea ei,ridicarea provizoriea permisului de conducere a mijloacelor de transport

3) Dispunerea internarii persoanei in institutiile medicale.

Asadar,in ipoteza in care aceste atributii ale judecatorului de instructie sunt indeplinite contrar legii,atunci judecatorul de instructie devine in mod automat subiect al infractiunii prevazute la art.307,el fiind parte componenta a sistemului judecatoresc din Republica Moldova.

2.3Argumentai dac ordonana judectoreasc trebuie inclus n lista actelor procedurale, consemnat n dispoziia alin.(1) art.307 CP RM.

La momentul dat legislatia penala in vigoare nu incrimineaza atragerea la raspundere penala a judecatorilor in cazul in care acestia emit o ordonanta contrara legii.Aceasta nu este tocmai rezonabil.Conform prevederilor Codului de Procedura Civila la judecarea pricinilor civile actele judiciare se emit in forma de hotarire,incheiere sau ordonanta.Ordonanta judecatoreasca se emite la examinarea in prima instanta a pricinilor specificate la art.345 CPC.Astfel este evidenta oportunitatea de a include in lista actelor procedurale si ordonanta judecatoreasca,deoarece si aceasta poate fi emisa de catre judecator cu incalcarea prevederilor legislatiei.

Subiectul III: La data de 04.05.2007, a fost reinut L.N., care folosind emblema comercial Posolisckaia, a comercializat 2140 de sticle de vodc n sum de 107000 lei. Expertiza a stabilit c butura era fabricat din spirt etilic sintetic i spirt metilic. De asemnea, s-a stabilit c L.N. desfura activitatea respectiv n lipsa autorizaiei privind amplasarea unitii de comer.

Calificai cele svrite de L.N. Argumentai rspunsul.

L.N va atras la raspundere penala in baza art.241 Practicarea ilegala a activitatii de intreprinzator

Testul 3

Subiectul I: Circulaia ilegal a substanelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor fr scop de nstrinare

1.1 Definii noiunea transformarea, utilizat n alin.(2) art.217 CP RM.Pri notiunea de transformarese intelege schimbarea formei substantelor narcotice,psihotrope sau a analoagelor acestora,astfel incit sa nu fie modificata structura chimica a acestor substante.Se intelege dealtfel schimbarea culorii,consistentei,mirosului,aspectului exterior prin camuflare sub forma altor bunuri cum ar fi faina,zahar s.a.

1.2 Argumentai dac se aplic sau nu alin.(1) art.217 CP RM n cazul semnatului ilegal de plante care conin substane narcotice sau psihotrope, svrit n proporii mari i fr scop de nstrinare.Bineinteles ca se aplica deaorece al (1) art 217 prevede expres aceasta situatie fiind prevazuta ca pedeapsa amenda,munca neremunerata in folosul societatii si lichidarea pers juridice daca aceasta este subiectul infractional.Totodata este foarte important ca anume semanarea acestor substante sa fie efectuata in lipsa scopului de instrainare caci dealtfel am fi in prezenta faptei incriminate la art 217 1. Astfel,motivele unei asemenea infractiuni se pot exprima in nazuinta faptuitorului de a-si asigura propriul consum de substante narcotice sau psihotrope,dorinta faptuitorului de a-si afirma potentialul stiintific.Trebuie totusi sa specificam si faptul ca infractiunea prevazuta la al(1) art 217 este totusi una formal ace se considera consumata din momentul realizarii semanatuluia plantelor ce contin substante narcotice sau psihotrope,savirsite in proportii mari,indifferent de urmarile prejudiciabile produse.

1.3 Argumentai dac este sau nu oportun operarea n alin.(2) art.217 CP RM cu noiunea analoagele substanelor narcotice sau psihotrope.

In opinia mea,nu este atit de oportuna aplicarea acestei notiuni de analoagele substantelor narcotice si psihotropedeoarece aceste sint aproape inaplicabile in practica,si-anume din motivul lipsei unei reglementari juridice ale acestora.Codul Penal defineste aceasta notiune ca fiind o substanta care conform componentei sale si efectului pe care il produce se aseamana cu substanta narcotica sau psihotropa.Cu toate aceste este bine cunoscut faptul ca referitor la substantele narcotice si psihotrope exista o lista exhaustive in ce priveste care sint acestea si nu pot fi incluse altele decit sint acolo,totodata analoagele substantelor narcotice sau psihotrope nu sint incluse in nici o lista de acest gen si nu sint supuse unui control din partea statului.Reiesind din acestea aceasta notiune nu face decit sa duca in eroare,deaceea ca propunere as putea spune ca ar fi bine ca aceasta s fie exclusa din codul penal.

Subiectul II: Contrabanda

2.1 Identificai momentul de consumare a infraciunii de contraband (art.248 CP RM).

Contrabanda este o infractiune formala si se considera consumata din urmatoarele momente:a)din momentul trecerii frontierei vamale a RM cum ar fi :introducerea bunurilor pe teritoriul vamal al RM,sau introducerea de pe cealalta parte a tert vamal al RM de pe teritoriul zonelor economice libere.b)din momentul depunerii declaratiei vamale sau al efectuarii altor operatiuni vamale care denota intentia de a introduce sau de a scoate bunuri in/din teritoriul RM.

2.2 Argumentai care este soluia de calificare corect n cazul expedierii substanelor narcotice peste frontiera vamal a Republicii Moldova, dac fptuitorul nu urmrete scopul de nstrinarii 1) alin.(2) art.217 CP 2) alin.(2) art.248 CP RM; 3) alin.(2) art.217 i alin.(2) art.248 CP RM.

In aceasta situatie va fi aplicata varianta 2 adica doar alin(2) art 248,deoarece nu poate fi aplicata varianta 1 intrucit aceasta se refera la actiunile savirsite doar pe teritoriul RM,varianta3 tot nu poate fi aplicata deoarece aici se va incalca principiul non bis in idemadica pt aceeasi fapta nu poate fi pedepsit de 2 ori si cu atit mai mult ca in acest caz nu sintem in prezenta unui concurs,Deci urmeaza a fi aplicat al(2) art 248 Contrabanda

2.3 Argumentai dac este sau nu corect urmtoarea formulare din Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie, nr.19 din 10.07.1997 Despre practica judiciar n cauzele privind contrabanda i contraveniile administrative vamale: Obiectul juridic general al contrabandei l constituie relaiile sociale a cror ocrotire este condiionat de aprarea potenialului economic al Republicii Moldova.Hot PCSJ 1997,abrogate prin hot nr 5 2010 unde : Latura obiectiv a infraciunii de contraband a altor obiecte dect cele prevzute n pct. 2 al acestei hotrri constituie trecerea peste frontiera vamal, cu nclcarea regulilor vamale:

- a substanelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrvitoare, radioactive i explozive, precum i a deeurilor nocive i a produselor cu destinaie dubl art. 248 alin. (2) CP.

SubiectulIII n cadrul urmririi penale procurorii au reinut c, la sfritul anului 2007, n incinta unei farmacii din or. Soroca, s-a prezentat ceteanul I. I., care s-a interesat de la proprietara imobilului, despre soarta construciei auxiliare farmaciei, care nu este exploatat.Aflnd de la aceasta c respectiva ncpere nu poate fi dat n exploatare, deoarece procesul verbal de recepie final nu este semnat de arhitectul ef al or. Soroca, I. I. i-a comunicat c are influen asupra ultimului i l poate influena s contrasemneze actul n schimbul unei sume negociate preventiv cu arhitectul.La 12.02.2009, n incinta aceleiai farmacii, I. I. a primit prin extorcare de la femeie 10 000 dolari SUA, promind-i astfel semnarea de ctre arhitectul ef al or.Soroca a procesului verbal de recepie final a imobilului, aciune ce intr n obligaiile acestuia de serviciu.

Calificai cele svrite de I.I. Argumentai rspunsul.

Speta : posibil art 326 Trafic de influenta Primirea sau extorcarea de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, acceptarea de servicii, bunuri sau avantaje, personal sau prin mijlocitor, pentru sine sau pentru o alt persoan, svrite intenionat de ctre o persoan care are influen sau care susine c are influen asupra unui funcionar, n scopul de a-l face s ndeplineasc ori s nu ndeplineasc aciuni ce intr n obligaiile lui de serviciu, indiferent dac asemenea aciuni au fost sau nu svrite Testul 4

Subiectul I: Circulaia ilegal a substanelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor n scop de nstrinare

1.1.Relatai despre obiectul material al infraciunii prevzute la alin.(1) art.2171 CP RM.

Obiectul material al infractiunii examinate il reprezinta plantele care contin substante narcotice sau psihotrope,find caracterizate prin proportii mici.Totodata in cazul semanatului fara autorizatie obiectul material al infractiunii il reprezinta semintele de plante care contin subst narcotice sau psihotrope lafel in proportii mici.Lista acestor plante ce contin subs narc sau psihotrope este prezentata exhaustive de HotGuv,plantele care contin precursori nu pot sa reprezinte obiectul material ai acestei infractiuni.

1.2. Argumentai dac introducerea seminelor ntr-un sol provizoriu (n ser sau n rsadni) reprezint sau nu pregtirea de semnatul plantelor care conin substane narcotice sau psihotrope.In acest caz putem spune ca da este o pregatire dar in sine si acest fel de semanat artificial este admis sip rev de articolul dat,deoarece semanatulconstituie punerea in pamint in conditii naturale sau in conditii artificiale cum ar fi sera in cazul nostru a semintelor de plante care contin substante narcotice sau psihotrope indifferent daca acestea au incoltit sau nu.Deci,odata cu punere in pamint dj nu mai vorbim despre o pregatire ci despre o comitere propriu zisa a faptei incriminate . 1.3.Argumentai dac este sau nu oportun introducerea n alin.(2) art.2171 CP RM, dup termenul producere, a termenului fabricare.(nu e fabricare dar preparare)

Prin notiunea de producerese intelege operatia care consta in culegerea substantelor narcotice,psihotrope sau a analoagelor lor din plantele care le produc.Trebuie de mentionat faptul ca aceasta notiune se refera la subst narcotice,psihotrope si analoagele lor care sint de origine naturala.Iar prin notiune de prepararese intelege combinarea a doua sau mai multor substante narcotice sau psihotrope sau a analoagelor lor pentru a obtine un preparat nou.

Subiectul II: Falsul n acte publice 2.1 Relatai despre calitatea special pe care o are subiectul infraciunii prevzute la art.332 CP RM.Subiectul infractiunii date trebuie sa aiba virsta de 16 ani la momentul savirsirii faptei,insa trebuie sa aiba si calitatea speciala care consta in a fi pers cu functie de raspundere sau functionar al autoritatilor publice dar care nu este pers cu functie de raspundere.Astfel nu poate fi subiect al infractiunii date functionarul public din cadrul unei intreprinderi,institutii sau organizati de stat care nu are statut de aut publica centrala sau autorit publica locala.2.2 Determinai apte deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.332 CP RM, i infraciunea prevzut la art.361 CP RM.a)Latura obiectiva a infr prev la art 332 consta in actiunea de inscriere in documentele oficiale a unor date vedit false ori de falsificare a unor astfel de documente,pe cind Latura obiectiva a infr la art 361 se concretizeaza in actiunea de confectionare,detinere,vinzare sau folosire a documentelor oficiale false. b)notiunea de falsificare documentelorin art 332 este o notiune generica in raport cu notiunea confectionarea documetelor false in art 361c)in art 332 nu este prevazuta notiunea de folosire a documentelor oficiale false precum si nu este prev o pedeapsa in cadrul acesteea ceea ce defapt regasim in prev art 361 CP.

d)subiectii au calitati diferite,desi trebuie sa intruneasca virsta de 16 ani in cadrul faptei prev la art 361 acesta poate fi un functionar public din cadrul unei intrprinderi,institutii sau organizatii de stat care nu are statut de autoritate publica locala aceasta calitate nefiind caracteristica faptuitorului de la art 332. e)in art 361 este prevazut si confectionarea imprimatelor,stampilelor sau a sigiliilor false ale unor intreprinderi aceste neregasindu-se in prevederile art 332

2.3 Argumentai dac este sau nu oportun substituirea, n alin.(1) art.332 CP RM, a termenului falsificarea printr-un alt termen.Articolul 332.Falsul n acte publice (1) nscrierea de ctre o persoan cu funcie de rspundere, precum i de ctre un funcionar al autoritii publice care nu este persoan cu funcie de rspundere, n documentele oficiale a unor date vdit false, precum i falsificarea unor astfel de documente, dac aceste aciuni au fost svrite din interes material sau din alte interese personale, se pedepsesc cu amend n mrime de pn la 500 uniti convenionale sau cu nchisoare de pn la 2 ani, n ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate pe un termen de pn la 5 ani.

In opinia mea ar fi bine de inlocuit acest termen de falsificaredeoarece poate duce in eroare atunci cind operam cu notiunea de fals in documente si falsificare.Totusi odata ce prin notiunea de falsificare se intelege fie contrafacerea documentelor oficiale,fie modificarea continutului unor documente oficiale autentice,in opinia mea ar fi oportun de a o substitui sub notiunea de contrafaceredeoarece daca am substitui-o cu confectionareaatunci dj apar divergente cu prevederile art 361 CP., totusi diferenta e prin faptul ca in cazul falsificariisau contrafacerii nu se va avea in vedere introducerea in asemenea documente a constatarilor sau mentiunilor false.

Subiectul III Speta:La o lun dup primirea permisului de conducere, n noaptea de 13.11.2007, pe cnd conducea automobilul su cu o vitez de circa 80 km/h (aflndu-se n afara localitii), D.N. a tamponat din spate dou remorci decuplate de un tractor condus de ctre A.P. n acel timp A.P. remedia o defeciune la remorcile oprite pe partea dreapt a oselei, jumtate pe acostament, jumtate pe partea carosabil i neprevzute cu vreun mijloc de semnalizare. n accident, soia lui D.N., aflat n automobil, i-a pierdut viaa. Calificai faptele persoanelor pe care le considerai vinovate. Argumentai rspunsul.

A.P. se va face responsabil de cele intimplate,deoarece acesta nu a intreprins toate masurile de a preintimpina si a asigura securitatea circulatiei mijloacelor de transport prin semnalizarea lor cu vre-un mijloc de acest gen,astfel el va raspunde conform prevederilor art 264 alin(1).Incalcarea regulilor de securitate a circulatiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de catre pers care conduce mijl de transport care a cauzat decesul a doua sau mai multor pers

Test nr 5

Subiectul I: Circulaia ilegal a precursorilor n scopul producerii sau prelucrrii substanelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor

1.1Reproducei ntreaga list de substane, considerate precursori.

1. 8 precursori utilizati la fabricarea stupefiantelor de sinteza si care nu au alta utilizare

2. 7 precursori folositi la fabricarea stupefiantelor ,intre care se remarca anhidrida acetic utilizata ca element indispensabil la fabricarea heroine

3. 7 precursori care sunt esentiali pentru producerea heroine si a cocainei

1.2Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.2172 CP RM, i infraciunea prevzut la alin.(2) art.2171 CP RM.

Infractiunea prev la art 2172

1.se stabileste raspunderea penala pt producerea,prepararea,prelucrarea,pastrarea sau efectuarea oricaror altor operatiuni cu precursori in scopul producerii substantelor narcotice

2.obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale cu privire la circulatia ilegala a precursorilor utilizati la producerea substantelor narcotice.

3.inf se considera consumata din momentul realizarii producerii si efectuarii altor operatiuni ilegale cu precursorii,indifferent de urmarile prejudiciabile produse.

4.scopul savirsirii infractiunii este producerea substantelor narcotice.

5.obiectul material al infractiunii examinate il reprezinta precursorii.

infraciunea prevzut la alin.(2) art.2171

1.se stabileste raspunderea penala pt producerea,prepararea,prelucrarea sau alte operatiuni ilegale cu substante narcotice,psihotrope savirsite in scop de instrainare ilegala a substantelor narcotice

2.obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale cu privire la circulatia legala de plante care contin substante narcotice

3.inf se considera consumata din momentul realizarii producerii,prepararii sau efectuare altor operatiuni ilegale cu substante narcotice,psihotrope savirsite in proportii mici indifferent de urmarile prejudiciabile

4.scopul savirsirii infractiunii este producerea ilegala a substantelor narcotice in scopuri medicale,practicarea activitatii farmaceutice de o persoana care nu are licenta sau autorizatie

5.obiectul material al infractiunii substantele narcotice caracterizate prin proportii mici sau mari

1.1. Argumentai dac, la moment, este sau nu aplicabil art.2172 CP RM.

La moment consider este aplicabil art 217 2 CP RM deoarece motivul infractiunii se exprima in principal in interesul material multi dintre faptuitori utiliziaza precursorii pentru producerea sau prelucrarea substantelor narcotice sau a analoagelor lor fie pt sonsumul propriu fie din interes material ,anume aceste actiuni prevad aplicarea art 2172 in cazul in care se stabileste raspunderea penala, inf se considera consumata din momentul realizarii producerii si efectuarii altor operatiuni ilegale cu precursorii,indifferent de urmarile prejudiciabile produse.

Subiectul II: nclcarea regulilor privind declararea veniturilor i a proprietii de ctre demnitarii de stat, judectori, procurori, funcionarii publici i unele persoane cu funcie de conducere( nu l-a dat )

Test nr 6

Subiectul I: Circulaia ilegal a materialelor i utilajelor destinate producerii sau prelucrrii substanelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor

1.1. Reproducei ase exemple care se refer la obiectul material al infraciunii prevzute la art.2173 CP RM

Obiectul material al infractiuni il reprezinta materialele sau utilajele destinate producerii sau prepararii substantelor narcotice.Din exemplele care se refera la obiectul material al infractiunii fac parte:

1.masinile si dispozitivele de fabricatie industriala folosite la comprimarea sau incapsularea in fiole a substantelor.

2.malaxoarele automate sau manual e

3.semifabricatele,fiolele goale,capsulele de diverse dimensiuni

4.dispozitivele pt marcarea fiolelor sau capsulelor

5.dispozitivele de fabricatie pt racirea lichidelor in procesul de extragere sau distilare a substantelor

6.dispozitivele pt filtararea lichidelor.

1.2. Determinai ase deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.2173 CP RM, i infraciunea prevzut la art.2172 CP RM.

Infractiunea prev la art 21731.se stabileste raspunderea pt producerea ,fabricarea,procurarea materialelor sau utilajelor destinate producerii substantelor narcotice.

2.obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale cu privire la circulatia legala a materialelor si utilajelor destinate producerii subst narcotice

3.inf se considera consumata din momentul realizarii producerii ,fabricarii,procurarii utilajelor si materialelor destinate producerii subst narcotice.

4.scopul savirsirii infractiunii este producerea utilajelor.

5.obiectul material il reprezinta materialele si utilajele destinate producerii subst narcotice.

6.in ipoteza modalitatii agravante virsta minima de 14 ani,subiect poate fi numai persoana cu functie de raspundere sau persoana care gestioneaza o organizatie comerciala.

infraciunea prevzut la art.21721.se stabileste raspunderea penala pt producerea,prepararea,prelucrarea,pastrarea sau efectuarea oricaror altor operatiuni cu precursori in scopul producerii substantelor narcotice

2.obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale cu privire la circulatia ilegala a precursorilor utilizati la producerea substantelor narcotice.

3.inf se considera consumata din momentul realizarii producerii si efectuarii altor operatiuni ilegale cu precursorii,indifferent de urmarile prejudiciabile produse.

4.scopul savirsirii infractiunii este producerea substantelor narcotice.

5.obiectul material al infractiunii examinate il reprezinta precursorii.

6.subiectul inf este persoana responsabila care la momentul sav inf a atins virsta de 16 ani,pers juridical.

1.3. Argumentai-v poziia n legtur cu utilizarea sintagmei cu folosirea situaiei de serviciu de dou ori n cadrul art.2173 CP RM: la lit.c) alin.(2) i la lit.c) alin.(3).

Circulatia ilegala a materialelor si utilajelor destinate producerii substantelor narcotice in prima sa variant agravanta este incriminate la alin 2 atunci cind aceasta fapta a fost savirsita cu folosirea situatiei de serviciu,in cea de-a doua variant agravanta a infractiunii prev la alin 3 se exprima in circulatia ilegala a materialelor si utilajelor destinate producerii substantelor narcotice savirstite de un grup criminal organizat sau pe teritoriul institutiilor de invatamint,penitenciare,in locuri de desfasurare a actiunilor de educatiei,unitatilor militare.Parerea mea in legatura cu sintagma cu folosirea situatiei de serviciuse atesta pericolul social sporit al circulatiei ilegale a materialelor si utilajelor destinate producerii subst narcotice deoarece perasoana cu functie de raspundere si anume folosirea situatiei de serviciu sporeste accesul liber la efectuarea mai multor fapte ilegale.

Subiectul II: Neglijena n serviciu

2.1. Relatai despre calitatea special a subiectului infraciunii prevzute la art.329 CP RM.

Subiectul infractiunii de neglijenta in serviciu este persoana fizica responsabila care la momentul savirsirii infractiunii a atins virsta de 16 ani.De asemenea,subiectul trebuie sa aiba calitatea speciala de persoana cu functie de raspundere .Nu putem vorbi despre infractiune de neglijenta in serviciu in ipoteza care se atesta neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor profesionale.Incalcarea obligatiilor de serviciu de catre o persoana cu functie de raspundere ,care activeaza intr-un anumit domeniu in prezenta unor temeiuri suficiente ,o astfel de fapta trage la raspundere potrivit art 329

In cazul unor urmari grave,vatamari grave a integritatii corporale,daune in proportii mari daca se afla in legatura cauzala cu o alta actiune sau inactiune art 329 nu este aplicabil,in schimb nu se exclude aplicarea altor art din CP RM

2.2. Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea prevzut la art.329 CP RM, i infraciunea prevzut la art.327 CP RM.

Infractiune prevazuta de art 329

1.se exprima in neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor de serviciu de o persoana cu functie de raspundere ca rezultat a unei atitudini neglijente.

2.latura subiectiva a infractiunii se caracterizeaza prin imprudent,atitudine neglijenta fata de obligatiile de serviciu.

3.obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale cu privire la indeplinirea corespunzatoare de catre persoana cu functie de raspundere a obligatiilor de serviciu.

4.fapta prejudiciabila se particularizeaza in ceea ca faptuitorul fie nu realizeaza in genere obligatiile fie le realizeaza necorespunzator.

5.subiectul infrcatiunii este persoana cu functie de raspundere.

infraciunea prevzut la art.327

1.se exprima in folosirea intentionata de catre o persoana cu functie de raspundere a situatiei de serviciu

2.latura subiectiva se exprima in interesul material si alte interese personale

3.obiectul juridic special prevede indeplinirea obligatiilor de serviciu in mod corect,fara abuzuri

4.fapta prejudiciabila se particularizeaza prin folosirea ilicita,in interese proprii sau in interesul altor personae a bunurilor publice

5.subiectul infractiunii este persoana care savirseste abuzul de putere si abuzul de serviciu.

2.3. Argumentai dac este sau nu oportun pstrarea n dispoziia art.329 CP RM a prevederii alte urmri grave (lit.b) alin.(2)).

Consider ca este oportuna pastrarea in dispozitia art 329 a prevederii si alte urmari grave deoarece in cazul modalitatilor agravante se adduce atingere relatiilor sociale cu privire la viata persoanei.Relatiile sociale cu privire la sanatatea persoanei sau a intereselor publice devin victim a infractiunii de neglijenta in serviciu in urma indeplinirii necorespunzatoare de persoana cu functie de raspundere a obligatiilor sale si care poate duce si la alte urmari grave. In cazul unor urmari grave,vatamari grave a integritatii corporale,daune in proportii mari daca se afla in legatura cauzala cu o alta actiune sau inactiune art 329 nu este aplicabil,in schimb nu se exclude aplicarea altor art din CP RM. Nu putem vorbi despre infractiune de neglijenta in serviciu in ipoteza care se atesta neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor profesionale.Incalcarea obligatiilor de serviciu de catre o persoana cu functie de raspundere ,care activeaza intr-un anumit domeniu in prezenta unor temeiuri suficiente ,o astfel de fapta trage la raspundere potrivit art 329 si anume lit b alin 2.

Test nr._7_

Subiectul I: Sustragerea sau extorcarea substanelor narcotice sau psihotrope

1.1. Definii noiunea extorcare, utilizat n art.2174 CP RM.

Noiunea extorcare din art.2174 CP RM are nelesul noiunii antaj din art.189 CP RM.

Din acest punct de vedere, sub aspectul laturii obiective, extorcarea este alctuit din aciunea principal care este nsoit de aciunea adiacent. Aciunea principal o constituie cererea fptuitorului de a i se transmite substanele narcotice sau psihotrope. Cererea de transmitere a dreptului asupra substanelor narcotice sau psihotrope, ca i cererea de a svri aciuni cu caracter patrimonial n legtur cu substanele narcotice sau psihotrope, nu poate forma aciunea principal n cazul extorcrii. Or, n sens literar, prin extorcare se nelege aciunea de a obine un lucru de la cineva ..Deci, este imposibil a extorca drepturi patrimoniale sau aciuni patrimoniale. Aceasta este singura diferen semnificativ dintre noiunea extorcare din art.2174 CP RM i noiunea antaj din art.189 CP RM.

1.2. Argumentai ce anume desemneaz sintagma n proporii mari sau deosebit de mari (lit.c) alin.(3) art.2174 CP RM): urmrile prejudiciabile sau obiectul material al infraciunii?

Nu putem susine c lit.c) alin. (3) art.2174 CP RM este norm special n raport cu art.195 CP RM. Or, aa cum rezult din alin.(5) art.1341 CP RM, n cazul sustragerii sau extorcrii substanelor narcotice sau psihotrope, noiunile proporii mari i proporii deosebit de mari se refer la parametrii cantitativi ai obiectului material al infraciunii. n contrast, aa cum rezult din alin.(1) art.126 CP RM, n cazul sustragerii sau dobndirii bunurilor, noiunile proporii mari i proporii deosebit de mari se refer la parametrii valorici ai urmrilor prejudiciabile ale infraciunii. consider ca prin sintagma " in proportii mari sau deosebit de mari" de la lit c) alin (3) art 217/4 CP se intelege obiectul material al infr.

1.3. Argumentai dac n art.2174 CP RM ar fi sau nu oportun stabilirea rspunderii penale pentru sustragerea sau extorcarea analoagelor substanelor narcotice sau psihotrope.

Consider c nu este oportun. Conform alin.(2) art.1341 CP RM, prin analog al substanei narcotice sau psihotrope se nelege substana de origine natura sau sintentic care, conform componenei sale i efectului pe care l produce, se asimileaz cu substana narcotic sau psihotrop.

Sintetiznd, putem meniona c, pentru noiuea de analog ale subs narcotice sau psihotrope sunt comune urmtoarele trsturi:

dup componena (structura) chimic i efectul pe care l produce (calitile pe care le are), se asimileaz cu substana narcotic sau substana psihotrop;

nu este inclus n lista de substane narcotice i substane psihotrope supuse controlului din partea statului.

Considerm c prin utilizarea, n legea penal a Republicii Moldova, a noiunii analog al substanei narcotice sau psihotrope se ncalc principiul legalitii i al echitii, ea fiind deci duntoare. De aceea, aceast noiune trebuie exclus din Codul penal.

Care sunt argumentele pe care le aducem n sprijinul acestei recomandri?

Considerm c noiunea analog al substanei narcotice sau psihotrope trebuie exclus din toate articolele specificate mai sus. n acest fel, se va asigura respectarea nu doar a principiului echitii, dar i a principiului legalitii.

ntr-adevr, includerea n textul legii penale a noiunii analog al substanei narcotice sau psihotrope reprezint o nclcare a principiului legalitii. ns nu sub aspectul aplicrii prin analogie a legii penale, dar sub un alt aspect, consemnat la alin.(2) art.3 CP RM interpretarea extensiv defavorabil a legii penale.

ntr-adevr, interpretnd noiunea analog al substanei narcotice sau psihotrope n contextul prevederilor art.217, 2171-2173, 2175 i 2176 CP RM, interpretul rmne, n cadrul acestor norme de incriminare, dei cu aportul nemijlocit al legiuitorului lrgete nelesul noiunii date. El nu poate s nu fie lrgit, odat ce nu exist nici un act normativ care s reglementeze regimul juridic al analoagelor substanelor narcotice sau psihotrope. n acest fel, nu poate fi asigurat respectarea regulii nullum crimen sine lege stricta, conform creia legea penal, pentru a fi aplicat, are nevoie s fie interpretat, iar aceast interpretare s fie strict, adic s clarifice exact sensul i semnificaia regulii obiectivizate, materializate n norm [111, p.12].

Analoagele, precursorii, materialele sau utilajele destinate producerii, preparrii sau prelucrrii substanelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor ori cultivrii plantelor care conin aceste substane nu pot constitui obiectul material al infraciunii prevzute la art.2174 CP RM. De aceea, sustragerea sau extorcarea lor antreneaz rspunderea conform art.186-192 CP RM.

Dac, printr-o singur aciune, sunt sustrase sau extorcate substane narcotice sau psihotrope, precum i bunuri de alt gen, atunci cele svrite reprezint concursul ideal dintre infraciunea prevzut la art.2174 CP RM i una din infraciunile prevzute la art.186-192 CP RM

Subiectul II: Evaziunea fiscal a ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor

2.1. Descriei calitile speciale ale persoanei fizice i persoanei juridice, ca subieci ai infraciunii prevzute la art.244 CP RM.

Subiectul infraciunii date este: 1)persoana fizic responsabil care la momentul svririii infraciunii a mplinit vrsta de 16 ani; 2) persoana jur care desfoar activitatea de ntreprinztor.

Persoana fizic trebuie s aib calitile unui subiect special i anume: s fie conductorul ntreprinderii, instituiei sau organizaiei sau contabil ef, director financiar- contabil, ori s ocupe o alt funcie n cadrul acesteia, care iar permite s in documentele contabile, fiscale sau financiare, ori s dispun de obiectele impozabile.

Persoana juridic care desfoar activitatea de ntreprinztor trebuie s aib caliti speciale i anume: s fie contribuabil - ex. Societat comercial, coperativ, ntrerindere de stat sau municipal etc., instituia privat ce activeaz n domeniul finanelor, asociaia obteasc, fundaie, organizaiile social politice etc- toate acestea cu excepia autoritilor publice i instituiilor publice.

2.2. Argumentai c obiectele impozabile reprezint sau nu obiectul material al infraciunii prevzute la art.244 CP RM.

Obiectul material al infraciunii n cauz l reprezint: 1)documentele contabile, fiscale sau financiare; 2) mijloacele bneti datorate bugetului public naional.

Prin documente contabile - trebuie de neles documtele justificative (actele ntocmite n scris care adeveresc sau autentific operaiunile economice), registrele contabile, raportul financiar, bilanul contabil etc.

Prin document fiscal se are n vedere darea de seam fiscal, adic orice document care este prezentat sau trebuie s fie prezentat organului fiscal, legat de naterea, modificarea sau stingerea obligaiilor fiscale.

Prin document financiar se ntelege documentul care reflect formarea administrarea sau repartizarea fondurilor bneti cu caracter nerambursabil, alte bugetelor.n ce privete modalitatea de tinure altor obiecte impozabile, obiectul material este constituit din mijloacele bneti datorare bugetului public naional, deoarece abia dup nelarea organelor fiscale, cota mijloacelor bneti, care n conf cu legisl fiscala urmeaz a fi vrsat n buget, ilegal se reine, se consum sau se trece de ctre fptuitor n folosul altor persoane.

Referitor la obiectele impozabile, acestea formeaz obiectul imaterial al infraciunii realizate n modalitatea de tinuire a altor obiecte impozabile. n doctrina jur se menioneaz c obiectele impozabile reprezint fapte jur care determin obligaia contribuabilului de a achita impozitul. Conform L. Privind bazele sistemului fiscal, obiectle impozabile sunt : veniturile, beneficiul, valoarea mrfurilor, operaiunile cu hrtiile de valoare, folosirea resurselor naturale, inclusiv a pmntului, genurile de activitate, valoarea adugat a produciei etc.

2.3. Decidei asupra oportunitii modificrii denumirii art.244 CP RM din Evaziunea fiscal a ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor n Evaziunea fiscal a persoanelor juridice.

Consider c nu este oportun, deoarece ca subiect al evaziunii fiscale poate fi si pers fizica si persoana jur, astfel modificarea acesteia ar fi o eroare de denumire care nu nglobeaz pe deplin subiecii care pot aprea la svrirea infraciunii in cauz..

Un prim argument la aceasta afirmaie ne servete i faptul ca ca subiect al infraiunii in cauz poate aprea i pers fizic responsabil, care la momentul svririi infraciunii a mplinit vrsta de 16, aceasta urmnd s aib caliti speciale, i anume s fie conductorul ntreprinderii, instituiei sau organizaiei, ori s ocupe o alt funcie n cadrul acesteia, care iar permite s in documentele contabile, fiscale sau financiare ori s dispun de obiectele impozabile.

Un argument in acest sens ne servete i faptul ca ntreprinderea individual este o persoan fizic, care la fel este un subiect de drept fiscal, adic contribuabil, si odata modificata denumirea acestui articol, ntreprinderea individual nu ar fi cuprins de denumirea acestui articol. n aa fel anume denumirea actual nglobeaz toate categoriile de contribuabili, i totodat i de subieci ai infraciunii n cauz.

Subiectul III:

Observnd c Ispas a intrat n magazin, lsndu-i motocicleta fr supraveghere, Lipovan i Popovici, ambii avnd vrsta de 15 ani, au mutat motocicleta dup colul cldirii, au pornit motorul i au plecat la plimbare. n timpul cltoriei, Popovici, aflat la ghidonul motocicletei, a scpat de sub control conducerea acesteia i s-a izbit de un copac. Abandonnd motocicleta la locul accidentului, Lipovan i Popovici au fugit, dar au fost descoperii a doua zi de colaboratorii poliiei.

Calificai faptele lui Lipovan i Popovici. Se va schimba oare calificarea dac ei ar fi plecat la plimbare cu mopedul lui Ispas? Argumentai rspunsul

n prima situaie suntem n prezena unui furt infraciune prevzut de art 186 CP RM, cu circumstane agravant, de dou sau mai multe persoane. n situaia n care acetea au fi plecat la plimbare cu motocicleta am fi n prezena infr prevzute la art 192/1 rpirea mijlocului de transport svrit de dou persoane. ns n situaia dat ei nu vor avea calitatea de subieci de drept penal din motiv c nu au vrsta corespunztoare pentru a fi considerai subieci de drept ai infr 192/1, calitatea de subiect al acestei infr ncepe de la vrsta de 16 ani Test 8 Subiectul I: Consumul ilegal public sau organizarea consumului ilegal de substane narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora1.1.Relatai despre toate ipotezele care se refer la modul de svrire a infraciunii prevzute la alin.(1) art.2175 CP RM.Aceasta se exprima in consumul de substante narcotice,psihotrope sau analoage ale acestora ,savirsit in mod public sau pe teritoriul institutiilor de invatamint,institutiilor de reabilitare,unitati militare,locuri de agrement,in locuri de desfasurare a actiunilor de educatie,instruire a minorilor sau tineretului a altor actiuni culturale sau sportive in imediata lor apropiere.

Referitor la mod acesta presupune afi unul public:

-intr-un loc care prin natura sau destinatia sa,este intotdeauna accesibil publicului,chiar daca in momentul savirsirii faptei in acel loc nu era prezenta nici o persoana ,dar faptuitorul isi dadea seama ca fapta ar putea ajunge la cunostinta publicului

-in orice alt loc accesibil publicului,daca in moment savirsirii faptei erau prezente 2 sau mai multe persoane

-intr-un loc inaccesibil publicului ,cu intentia insa ca faptas a fie auzita sau vazuta daca aceasta s-a produs fata de 2 sau mai multe persoane

-intr-o adunare sau reuniune de maimulte persoane ,cu exceptia reuniunilor care pot fi considerate cu caracter familial ,datorita naturiii relatiilor dintre persoanele participante.

-prin orice mijloace recucurgind la care faptuitorul isi dadea seama ca fapta ar putea ajunge la cunostinta publicului.

1.2Determinai trei deosebiri dintre infraciunea, prevzut la alin.(2) art.2175 CP RM, i organizarea speluncilor pentru consumul substanelor narcotice sau psihotrope (fapt prevzut la art.219 CP RM).

Asadar sub aspectiul laturii subiective infractiune aprevazuta la art.219 se caracterizeaza prin intentie directa.In ipoteza organizarii speluncilor p-u consumul substantelor narcotice sau psihotrope ,in art 219 CP nu este vb de un caz particular al infractiunii prevazute la alin 2 art 2175 Cp se are in vedere contributia adusa p-u a fi posibil consumul ilegal de subst.narcotice sau psihotrope,in ipoteza din art 219 se are in vedere contributia adusa p-u constituirea unei spelunci destinate consumului de subst.narcotice sau psihotrope.Asadar in alin 2 art 2175 CP consum de substante narcotice sau psihotrope apare in calitate de scop unic al infractiunii,in art.219 Cp consum de substante narcotice sau psihotrope reprezinta unul din scopurile infractiunii:si anume scopul final.La rindul sau scopul proxim ,urmarit de subiectul infractiunii prevazute la art 219 este constituirea speluncii iar consumul de substante narcotice sau psihotrope este ceea ce trebuie sa urmeze acestei organizari.In contrast subiectuil infractiunii de la prevazute la alin 2 art 2175 Cp purcede direct la organizarea consumului de substante narcotice sau psihotrope,nefiindu-i necesara constituirea unei spelunci ,d-ce infrastructura corespunzatoare deja exista.

1.3Decidei asupra oportunitii abrogrii art.2175 CP RM, ca expresie a excluderii pe toate planurile a rspunderii penale pentru consumul de droguri.

Aa cum rezult din nota informativla proiectul Codului penal n vigoare [121], statul nostru a ales calea politicii penale liberale. Iar unul dintre segmentele acestei politici este reprezentat de politica liberaln sfera controlului social asupra drogurilor.

Acest segment al politicii penale are la baz urmtoarele idei cluzitoare:

persoana, care abuzeazde droguri, este o victima trecutului su; de aceea, nu poate fi pedepsitsau admonestat; abuzul de droguri constituie un comportament autodestructiv i, prin urmare, l privete doar pe individ;

drogurile sunt, prin comparaie, mai puin periculoase dect prejudiciul cauzat de control,

n rezultatul politicii restrictive (atitudine brutaldin partea poliiei i violrile nejustificate ale

inviolabilitii domiciliului, precum i ale libertii i siguranei persoanei);

represiunea penalmpotriva consumatorilor de droguri impliccosturi prea ridicate

pentru societate; aceste resurse ar putea fi direcionate spre reprimarea distribuitorilor cu ridicata, a

contrabanditilor i a organizatorilor narcobusinessului;

persoanele, care fac abuz dedroguri, nu se decid ssolicite asisten, att timp ct

societatea manifesto atitudine negativfade ele [293].

Bineneles, aceste idei cluzitoare nu sunt urmate n art.2175.

As considera oportun de a respecta prevederile internationale in materie de prevenire si combatere a traficului ilicit de droguri,ca uin Conv Onu,Conv unica supra stupefiantelor este specificat si se prevede, n termeni similari, c, atunci

cnd persoanele, care utilizeazn mod abuziv drogurile, svresc infraciuni legate de traficul

ilicit de droguri, prile pot n loc de a le condamna sau de a aplica o sanciune penal mpotriva lor sau ca un complement la sanciunea penal s supun aceste persoane unor msuri de ratament, de educare, de post-cur, de readaptare i de reintegrare social.

Deci, dispoziiile sus-menionate vizeazacele persoane care cumuleazcalitile de infrac-tor i de consumator de droguri. Chiar dacaceste persoane au i calitatea de infractori, statelor-pri li se recomands aplice, complementar sau alternativ fade condamnare sau sancionarea penal, msurile necoercitive de tratament, de educare, de post-cur, de readaptare i de reintegrare social. Prin deducie, nu este greu sajungem la concluzia cnumai astfel de msuri necoercitive

se justifica fi aplicate n raport cu persoanele care au doar calitatea de consumatori de droguri, nsnu au svrit nici o infraciune legatde traficul ilicit de droguri.

Din aceste considerente, propunem abrogarea art.2175 n ultiminstan, infraciunile prevzute la alin.(1) i (2) art.2175CP RM nu reprezintdect consumul de droguri. Ce-i drept, svrit n condiii specifice. ns, aceste condiii nu pot cntri att de mult nct ssporeascgradul de pericol social al consumului de droguri pnla gradul de pericol social sufi-cient unei infraciuni.Subiectul II: Dobndirea creditului prin nelciune2.1. Identificai momentul de consumare a infraciunii prevzute la art.238 CP RM.Infractiunea de dobindire a creditului prin inselaciune este o infractiune materiala .ea se considera consumata din momentul cauzarii institutiei financiare a daunelor in marime mai mare sau egala cu 500 u.c.

2.2. Argumentai dac este sau nu corect c documentaia de credit reprezint mijlocul de svrire a infraciunii prevzute la art.238 CP RM, iar creditul reprezint obiectul material al acestei infraciuni.In cazul infractiunii de dobindire a creditului prin inselaciune ,nu putem vorbi despre existenta unui obiect material sau a unui produs al infractiunii.Nu calitatea de obiect material,dar calitatea de bunuri dobindite prin savirsirea infractiunii specificate la art .238 au atit creditul cit si partea necuvenita din credit care constituie diferenta dintre creditul exprimat in suma majorata si creditul cuvenit ,precum si creditul obtinut in conditii avantajoase de care nu avea dreptul sa beneficieze faptuitorul.Informatiile false prezentate de faptuitor reprezentind mijlocul de savirsire a infractiunii ,trebuie sa fie perfecatet in modul cerut de lege ,sa contina toate indicatiile necesare si semnaturile decidentilor corespunzatori.Totodata p-u calificarea celor savirsite in baza art 238 nu conteaza procedeul de calificare:posta,telegraf,curier.etc.Nici nu conteaza daca e falsificat integral sau partial.

2.3. Propunei perfecionarea art.238 CP RM, astfel nct denumirea acestui articol s fie pus n concordan cu dispoziia lui.

TEST NR 9

Subiectul I: Introducerea ilegal intenionat in organismul altei persoane, impotriva voinei acesteia, a substanelor narcotice, psihotrope sau a analogelor acestora

1.1. Reproducei patru exemple care s se refere la modul de svirire a infraciunii prevzute la art.2176 CP RM.

Modul in care se efectueaza introducerea substantelor narcotice,psihotrope sau a analoagelor acestora in organismul altei personae nu are relevanta la calificarea faptei , important este ca actiunea de introducere a substantelor in organismul victimei sa se faca in afara conditiilor legale si fara consimtamintul victimei .4 exemple fie prin injectare, prin folosirea de comprese, prin pulverizare sau prin dizolvare in bautura.

1.2. Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.2176 CP RM, i infraciunea prevzut la alin.(2) art.2175 CP RM.

5 deosebiri

1. Art. .2176 are ca obiect material substantele narcotice,psihotrope sau analoagele lor, pe cind alin.(2) art.2175 nu are un obiect material astfel incit nu presupune o influentare nemijlicita infractionala asupra vreunei entitati corporale.2. Latura obiectiva la art. 2175 fapta prejudiciabila este exprimata in actiunea de organizare a consumului illegal de substante narcotice sau psihotrpe, pe cind Art. .2176 consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiunea de introducere ilegala intentionata indifferent de mod in organismul altei presoane impotriva vointei sale.3. Art. .2176 motivele pot fi diverse: razbunare, gelozie,ura, pe cind alin.(2) art.2175 motivul de cele mai dese ori se exprima in interes material.4. Scopul alin.(2) art.2175 consta in consumul illegal de catre alte presoane a sustantelor narcotice si psihotrope, iar Art. .2176 consta in introducerea ilegala intentionata in organismul altei personae impotriva vointei acestea a sub. Narcotice.5. la art. 2175 este obligatory stabilirea semnelor secundare a laturii obiective:modul de savirsire si locul savirsirii acestea avind character public, insa pentru art. 2176 nu are relevanta modul in care se efectueaza introducerea sub.narcotice.1.3. Argumentai dac este sau nu oportun operarea in art.2176 CP RM cu noiunea analoagele substanelor narcotice sau psihotropePrin analog al substantei narcotice sau psihotrope se intelege substanta care conform componentei sale si efectului pe care il produce se asimileaza cu substanta narcotica sau psihotropa. Cred ca este oprotuna operarea in art .2176 cu notiunea de analoagele substantelor narcotice sau psihotrope din moment ce acestea au acelasi effect pe care il produc si substantele narcotice ,iar odata cu introducerea ilegala intentionta in organismul altei personae impotriva vointei acesteaia a analoagelor victima nu-si poate dirija actiunile sale , aflindu-se intr-o stare de neputinta de a se aprara sau de a-si exprima vointa.

SUBiectul II Excesul de putere sau depirea atribuiilor de serviciu

2.1. Definii noiunea arm, utilizat la lit.b) alin.(2) art.328 CP RMPrin notiunea de arma intelegem acel dispozitiv destinat prin constructie si care este util din punct de vedere tehnic pentru vatamarea unei personae, unui animal, pentru apararea contra unui atac sau pentru imitarea proprietatilor sale de lupta.Avem urmatoarele tipuri de arma:a)arme de infanterie(de foc, cu tuburi cu gaze),b)arme albe(cu lama, balistice), c)arme de autoaparare(cu gaze toxice,cu cartuse cu gaaze).

2.2. Determinai apte deisebiri dintre infraciunea, prevzut la art.328 CP RM, i infraciunea de tortur (prevzut la art.3091 CP RM)7 deosebiri

1.obiectul juridic special

Art.3091-are caracter multiplu, astfel incit obiectul juridic principal- sunt relatiile sociale cu privire la activitatea de infaptuire a justitiei si la activitatea de contribuire la infaptuirea justitiei, iar obiectul juridic secundar- il constituie relatiile sociale cu privire la integritatea fizica sau psihica a persoanei

ART.328-il constituie relatiile sociale cu privire la buna desfasurare a activitatii de serviciuin sectorul public, care presupune indeplinirea obligatiiilor de serviciu in mod correct,fara excese cu respectarea intereselor publice.

2. victima la inf. prevazuta la art 3091 este persoana aflata in dependsenta fata de faptuitor,care este supusa unor masuri de constringere, fiind torturata, iar la art .328 victima inf. De exces de putere sau depasire a atributiilor de serviciu este pres.fizica sau juridica ale carei drepturi sau interese ocrotite de lege sufera daune in proportii considerabile.

3. art. 3091 face parte din capitolul XV infractiuni contra justitiei

Art.328 face parte din capitolul XVI privind infractiunile savirsite de personae cu functie de raspundere.

4.art. 3091 infractiunea se considera consumata din momentul producerii durerii sau suferintei puternice, fizice sau psihice.

Art.328-infractiunea se considera consumata din momentul producerii daunelor in proportii considerabile intereselor publice sau drepturilor si intereselor ocrotite de lege ale pers.fizice sau juridice.

5.art. 3091- latura obiectiva ,fapta prejudiciabila se exprima in aplicarea violentei unei persoane, suferinte fizice sau psihice.

Art.328- fapta prejudicialbila a laturei obiective se exprima in actiunea de depasire a limitelor drepturilor si atributiilor acordate prin lege.

6.art. 3091 urmarile prejudiciabile a infractiunei date constau in durerea sau suferinta puternica, fizica sau psihica provocata unei presoane,

Art.328- urmarile prejudiciabile constau in daunele in proportii considerabile cauzate intereselor publice sau drepturilor si intereselor ocrotite de legeale pres. Fizice sau juridice.

7.art.3091- faptuitorul nu urmareste un scop anume,intentia de a savirsi infractiunea de tortura este o intentie directa sau indirecta,infractiunea de tortura nu este determinate de atingerea scopului vizat de catre faptuitor.

Art.328- faptuitorul manifesta certitudine, este lipsit de orice indoiala, nu are dubii ca depaseste limitele drepturilor si atributiilor acordate prin lege.

2.3. Argumentai dac este sau nu oportun comasarea art.327 i 328 CP RMDin moment ce legiuitorul nu a considerat ca este oportuna comasarea art.327 si 328 nu cred nici ca este oportun acest fapt. De altfel art 317 consacra abuzul de putere si abuzul de serviciu care presupune a fi o infractiune nu la fel de grava ca art328 execsul dde putere sau depasirea atributiilor de serviu unde se aplica violenta , arma sau tortura spre deosebire de 317, deci art.328 este incriminata infractiunea unde se aplica nu doar abuzull de putere dar si violenta.Consider cainfractiunea din cadrul art.328 este o infractiune mai preiculoasa decit cea de la art 317,intrucit nu se comite doar depasirea obligatiilor de serviciu dar se pune in pericol viata si sanatatea persoanei.

Subiectul III:

1.pentru actiunile sale Ionascu va raspunde in baza art.362 alin.1 Trecerea ilegala a frontierei de stat

Testul nr.10

Subiectul 1: Prescrierea ilegal sau inclcarea regulilor de circulaie a substanelor narcotice sau psihotrope

1.1Identificai obiectul material in cazul fiecreia din infraciunile prevzute la art.218 CP RM.Obiectul material al infractiunii prevazut la art.218 ain(1) il reprezinta retetele pentru otinerea preparatelor narcotice sau psihotropice. Prin reteta pentru obtinerea preparatelor narcotice sau psihotropice se intelege prescriptia in scris a medicului cu privire la compozitia,cantitatea forma si termenul de fabricare a preparatelor narcotice sau psihotropice,la modul de utilizare a acestora.Obiectul material al infractiunii prev in alin(2) art218 il reprezinta retetele sau alte documente care permit obtinerea preparatelor ori substantelor narcotice sau psihotropice. Prin alte documente care permit obtinerea preparatelor sau sub narcotice sau psihotropice se inteleg documentele care constituie temeiul pt otinerea de catre titular a preparatelor sau substantelor in vederea efectuarii de operatiuni legale asupra acestora.Obictul material la infr specificate la alin(4) art 218 il reprezinta dupa caz:1) substante narcotice sau psihotrope; 2) materialele sau 3)plantele care contin sub narcotice sau psihotrope. Analoagele sau precursorii sub narcotice sau psihotropice nu pot sa reprezinte ob.material al inf examinate.

1.2 Argumentai care trebuie s fie calificarea in cazul in care preparatele ori substanele narcotice sau psihotrope sunt obinute in urma folosirii unei reete false, cu achitarea valorii preparatorilor sau substanelor?Prin falsificare se are in vedere confectionarea unui document fals.Daca preparatele ori substantele narcotice sau psihotrope au fost obtinute in urma folosirii unei retete false,cu achitarea valorii preparatelor,cele savirsite reprezinta procurarea ilegala a sub narcotice sau psihotropice.Deci se va califica,dupa caz, conform ain(2) art.217 sau conform ain.(2) art 217/1 CP.1.3 Analizind prevederile alin(5) art.218CP,unde varianta speciala a prescierii ilegale sau incalcarii regulilor de circulatie a sub narcotice sau psihotropice se concretizeaza in incalcarea regulilor stabilite de producere, preparare, prelucrare, prrocurare, pastrare, evidenta, eliberare,instrainare,distribuire, transportare, nimicire a substantelor narcotice sau psihotrope ori a materialelor sau utilajelor destinate producerii sau prelucrarii sub, savirsita din interes material, de catre persoana in ale carei obligatii intra respectarea regulilor mentionate.Consider oportuna mentinera sintagmei,, savirsite din ineres material,, de catre persoana in ale carei obligatii intra respectarea regulilor enumerate.Uneori persoana imputernicita de a emite retete pt preprate narcotice sau psihotropice, urmareste un scop de cupiditate.Sau folosindu-se de situatia de serviciu incerca sa-si majorese activul patrimonial.Faptuitorul manifesta intentie atunci cind, din interes material, incalca regulile stabilite de circulatie a sub narcotice sau psihotropice.Tot odata manifestind imprudenta in raport cu urmarile prejudiciabile ale infractiunii.

Subiectul II: Splarea banilor2.1. Identificai momentul de consumare a infraciunii prevzute la art.243 CP RM.

Infractiunea specificata la art.243 CP este o infractiune formala.Ea se considera consumata din momentul realizarii actiunii prejudiciabile in oricare din cele patru modalitati normative ale sale.

2.2.Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea de splare a banilor (art.243 CP RM) i infraciunea prevzut la art.199 Dobindirea sau comercializarea bunurilor despre care se tie c au fost obinute pe cale criminal din Codul penal.

I.Art.243 Spalarea de bani

1) Face parte din capitolul 10 ,,Infractiuni economice,,

2)Obictul juridic special il formeaza relatiile sociale cu prvire la sursa si provinienta licita,precum si circulatia corecta in operatiunile financiare a mij. Banesti, a bunurilor sau a veniturilor;

3)Obiect material-a)bunuri ce constituie venituri ilicite; b) documente sau acte juridice care contin inf. Privind natura, originea, modificarea, plasarea sau apartenenta mij. Banesti, a bunurilor sau a veniturilor ilicite;

4)Scopul este introducerea in circuitul legal a bunurilor care constituie venituri ilicite;

5)Subiect al inf.poate fi persoana care a obtinut nemijlocit pe cale criminala bunurile ce constituie ob.material.

II art 199 CP Dobndirea sau comercializarea bunurilor despre care se tie c au fost obinute pe cale criminal din Codul penal.

1)Face parte din capitolul 6 ,, Infr contra patrimoniului,,

2)Obiect juridic special este multiplu.Astfel obiectul juridic principal il formeaza relatiile sociale cu privire la reintoarcerea in masa patrimoniala a bunurilor care au fost extrse pe cale infractionala.Obiectul juridic secundar il constituie relatiile sociale cu privire identificarea si sanctionarea faptuitorului.

3)nu este relevant ca ob.material sa se afla in circuitul civil. Ob.material bunurile ce au o existenta materiala,sunt create prin munca omului,dispun de cost determinat,sunt straine pt faptuitor.

4)Scop de cupiditate, de a ajuta persoana apropiata

5) Subiect pers ce a atins virsta de 16 ani. Sub. Al infractiunii nu poate fi pers. Care anterior a obtinut nemijlocit pe cale infractionala bunurile ce constituie venituri ilicite

2.3.Argumentai oportunitatea plasrii normei cu privire la splarea banilor fie in Capitolul X Infraciuni economice, fie in Capitolul VI Infraciuni contra patrimoniului din Partea Special a Codului penal.

Infactiunea de spalare de bani prev. in art.243 Cp are un Obictul juridic special ce il formeaza relatiile sociale cu privire la sursa si provinienta licita,precum si circulatia corecta in operatiunile financiare a mij. banesti, a bunurilor sau a veniturilor. Prn savirsirea inf sus mentionate se are invedere faptele socialmente periculoase,savirsite cu intentie sau din imprudenta,care adduce atingere,prin excelenta, relatiilor sociale cu privire la economia nationala,. Fapta respective este inf savirsita in sfrea distribuiirii bunurilor.Consider oprtuna plasarea normei respective in capitolul X ,,infr.economice,, din motivul influentei pe care o are asupra economiei nationale.De aceeea, procesele, insotite de utilizarea, reproductia si circuitul proprietatii, trbuie raportate la sfera activitatii economice.Relatiile sociale economice private in acceptiune ingusta, trebuie raportate din punc de vedere al dreptului penal la obiectul juridic generic al infractiunilor prevazute lin Capitolul X.

Subiectul III

1.Pentru actiunile sale D.M va raspunde in baza art 362/1 alin.2 lit. b Organizarea migratiei ilegale aspupra a doua sau mai multe persoane,

2. D.M va raspunde in baza art.326 ali. 2 lit. c de Trafic de influenta

3.D.M va raspunde pentru Escrocherie,art. 190 Cp

Test nr._11_

Subiectul I: nclcarea regulilor de creditare1.1. Definii noiunea insolvabilitatea instituiei financiare, utilizat la lit.b) alin.(2) art.239 CP RM.

In ipoteza circumstantei agravante specificate la lit b) alin (2) art 239 CP RM , pentru a percepe intelesul notiunii de insolvabilitate, este necesar sa consultam prevederrile Legii insolvabilitatii, prin urmare potrivit art 2 al acestei legi Insolvabilitatea este situatia financiara a debitorului caracterizata prin incapacitatea de a-si onora obligatiile de plata. In esenta insolvabilitatea reprezinta lipsa de solvabilitate. Solvabilitatea insitutiei finaciare reprezinta posibilitatea si capacitatea acesteia de a-si onora in termen toate tipurile de obligatii si datorii. Specificam ca solvabilitatea insitutiei finaciare nu trebuie confundara cu credibilitatea ce vizeaza rambursarea creditelor la scadenta, aceasta carcaterizindu-se doar prin posibilitatea intreprinderii de a intoarce creditele contractate.

1.2. Argumentai dac este sau nu adevrat c infraciunea, prevzut la art.239 CP RM, poate fi svrit numai n participaie.

Da, de cele mai dese ori infr prevazuta la art 239 nu poate fi savirsita de o singura persoana, ceea ce duce la participatie. Si anume este necesar prezenta a cel putin 3 pers intre care exista o intelegere prealabila caci orice tranzactie de credit poate fi incheiata numai cu avizul a cel putin trei personae, ceea ce reiese din prevedrile pct. 3.5 al Regulamentului BNM cu privire la activitatea de creditare a bancilor care opereaza in Rep MD, in conformitate cu care , in procesul de aprobare, dr de a lua decizii referitor la cererile de acordare a creditelor se atribuie unui CSC compus dintr-un nr impar de membri, dar nu mai putin de 3 persoane.

Totusi in cazuri mai rare, infr de incalcare a regulilor de creditare poate fi comisa de o singura persoana , aceasta pers fiind functionar bancar, avind sau nu calitate de membru al CSC, isi aroga dreptul de a decide unipersonal asupra acordarii creditului

1.3. Evaluai cum va influena asupra aplicrii art.239 CP RM modificarea coninutului noiunilor proporii mari i proporii deosebit de mari (efectuat prin Legea nr.292 din 21.12.2007)?

Subiectul II: Organizarea migraiunii ilegale2.1. Definii noiunea rezident, utilizat n art.3621 CP RM.

In sensul art. 362 (1) Cp RM prin rezident trebuie de inteles fie apatridul (pers lipsita de cetatenie), fie persoana care nu are dovada apartenentei sale la statutul de apatrid , nici dovada cetateniei vreunui stat.

2.2. Argumentai dac permisul de munc poate sau nu s reprezinte obiectul material al infraciunii prevzute la art.3621 CP RM.

Pentru inceput e nevoie de specificat care anume documente apar in contextual activitatilor art 362 (1) CP. Conf Protocolului impotriva traficului illegal de migranti pe cale terestra, a aerului si pe mare este vorba despre orice document de calatorie ori de identitate ce sunt destinate intrarii pe teritoriul unui stat a pers care nu este cetatean sau resident al acestuia si documentele destinate sederii pe teritoriul unui stat a pers care nu este cetatean sau resident al acestuia. Cet RM, apatrizii domiciliati pe acest teritoriu pot intra in baza pasapoartelor, refugiatii-in baza documentului de calatorie este vroba despre doc valabile la trecerea frontierei de stat. In final, ajungem la concluzia ca permisul de munca nu poate constitui document car aparea in contextul activitatilor organizate de catre subiectul infr prevaz la art 362 (1)aceasta din cauza ca respectivul permis nu are destinatia care rezulta din interpretarea dispozitiei ce incrimineaza fapta de organizare a migratiei ilegale.

???Datorita specificului sau, infr examinata nu are obiect material. Este adevarat ca infr de organizare a migratiei ilegale poate presupune organizarea unor activitati de manipulare asupra unor documente false sau autentice, insa aceste activitati se intreprind nu in contextul infr prevazute la art 362(1) si nu de catre subiectul acestei infractiuni.

2.3. Argumentai dac art.3621 CP RM ar trebui completat cu un alineat n care s fie prevzut posibilitatea de liberare de rspundere penal a victimelor infraciunii de organizare a migraiunii ilegale.

Cunoastem faptul ca Victima a infr de organizare a migratiei ilegale este migrantul illegal, el poate aparea in doua ipostaze

1. Pers ce nu este cetatean al statului pe al carui teritoriu I se organizeaza intrarea , sederea ilegala ori a statului de pe al carui teritoriu I se organiezaza iesirea ilegala.

2. Pers care nu este resident al statului pe al carui teritoriu I se organizeaza intrarea,sederea, ilegala ori a stat de pe al carui teritoriu se organiezaza iesirea ilegala.

Prin urmare, specificam ca migrantul illegal ( adica, victim infr analizate ) este cel care foloseste documentele oficiale in locul titularului lor legitim.In aceste imprejurari , este posibil ca cel care este victima in contextual infr de organizare a migratiei ilegale sa rapsunda pt o alta infr pentru cea din care au rezultat documentele oficiale apartinind unei alte persoane ( de exemplu pt infr prev la art 199 sau 360 CP RM )

Test nr._12_

Subiectul I: Primirea unei remuneraii ilicite pentru ndeplinirea lucrrilor legate de deservirea populaiei1.1. Relatai despre obiectul material al infraciuniii prevzute la art.256 CP RM.

La art 256 este incriminata fapta de primire a unei remuneratii ilicite pentru indeplinirea lucrarilor legate de deservirea populatiei.

Obiectul material va exista in cazul in care remuneratia va avea o natura corporala. Prin remuneratie in contextuk dat vom intelege ofertele,banii, titlurile de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale alte avantaje, care nu i se cuvin faptuitorului, neexistind vreun temei legal care ar justifica primirea remuneratiei de catre faptuitor. Totodata remuneratia are rolul de contraechivalent al conduitei pe care faptuitorul se angajeaza sa o aiba, adica pt indeplinirea unor lucrari sau pt prestarea unor servicii ce tin de obligatiile proofesionale ale faptuitorului.

1.2.Determinai ase deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.256 CP RM, i infraciunea prevzut la art.330 CP RM.

In cadrul art 256, salariatul nu poate fi nici funtionar al autoritatii publice, al altei insitutii, intreprinderi sau organizatii de stat,caci va fi tras la rasp conf 330.

1.2. Argumentai dac este oportun excluderea sau maninerea sintagmei prin extorcare din dispoziia art.256 CP RM.

Prin extorcare se intelege amenintarea adresata victimei din partea faptuitorului de a savrisi unele actiuni de natura sa prejudicieze interesele ocrotite de lege ale victimei sau crearea de faptuitor a unor conditii care impun victima sa ofere remuneratia in scopul prevenirii efectelor nefaste pt interesele sale ocrotite de lege.

Este oportuna mentinerea sintagmei prin estorcare in cadrul artic dat, caci in lipsa acestei metode , primirea unei remuneratii nu va putea fi calificata in baza art 256 CP, va duce la atragerea la rasp conf C.Contraventional.

Subiectul II: Trecerea ilegal a frontierei de stat2.1. Interpretai noiunea de violen, utilizat la lit.a) alin.(3) art.362 CP RM.

Notiunea de violenta in contextul art 362, alin 3, lit a) apare ca o forta de constringere in cazul incalcarii regulilor de trecere a frontierei de stat.

2.2. Determinai ase deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.362 CP RM, i infraciunea prevzut la art.3621 CP RM.

1. In contextul trecerii ilegale a frontierei de stat Obiectul juridic il formeaza relatiile sociale cu privire la inviolabilitatea frontierei de stat a Rep M, pe cind in cadrul organizarii migratiei ilegale acesta este format din relatiile sociale cu ropivire la desfasurarea in conditii de legalitate a organizarii intrarii, sederii teritoriului statului.

2.La trecerea ilegala a frontierei de stat corpul persoanei reprezinta obiectul material al infr, pe cind in cadrul infr de organizare a migratiei ilegale, obiectul material lipseste.

3. Ceea ce tine de lat obiectiva a infr prevazuta la art 362 CP fapta prejudiciabila se exprima in actiunea de trecere a frontiereib de stat a RM, iar porivitor la infr art 362(1) latura obiectiva consista in fapta prejudiciabila exprimata in actiunea de organizare a intrarii, sederii ilegale a teritoriului statului sau iesirii de pe acest teritoriu a pers care nu este nici cetatean, nici rezident al acetui stat.

2.3. Argumentai dac este sau nu oportun ca n alin.(1) art.362 CP RM, dar nu n art.191 din Codul cu privire la contraveniile administrative, s fie stabilit rspunderea pentru trecerea fr paaportul stabilit sau fr autorizaie din partea autoritilor respective.

Prin sintagma fara pasaport sau fara autorizatie din partea autoritatilor respective se are in vedere in lipsa unui pasaport autentic sau a unei autorizatii autentice din partea autoritatilor respective, ceea ce presupune ipoteza prezentei la faptuitor a unui pasaport fals sau a unei autorizatii false din partea autoritatilor respective . Sunt de parere ca ar fi oportun de a trage la raspundere conform Codului Contraventional si nicidecum CP.

Dar in baza art 362 CP sa se sanctioneze trecerea ilegala a frontierei de stat in afara punctelor de trecere a frontierei de stat cu sau fara pasaport, cu sau fara autorizatie din partea autoritatilor respective.

Test:13Subiectul I: Prsirea locului accidentului rutier1.1.Definii noiunea mijlocul de transport.

Mijloc de transport toate tipurile de automobile,tractoare si alte masini autopropulsate ,tramvaiele si troleibusele ,precum si motocicletele si alte mijloace de transport.

1.2.Determinai apte deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.266 CP RM, i infraciunea de neacordare de ajutor unui bolnav (prevzut la art.162 CP RM).

In legatura cu delimitarea infractiunii de parasire a locului accidentului rutier de infractiunea de neacordare de ajutor unui bolnav .De la bun inceput trebuie sa accentuam ca nu poate fi conceput in raport cu aceeasi situatie si acelasi faptuitor concursul dintre infractiunile prevazute la art 266 si 162 CP.Or subiectul infractiunii de parasire a locului accidentului rutier nu poate fi cel care ,in situatia corespunzatoare ,are obligatia sa acorde ajutor victimei ,sub amenintarea de a fi sanctionat cf.art 162 Cp.

Subiectul in caz infractiunii de la art 266 paraseste locul accidentului rutier ,fiind implicat in el sau fiind chiar faptuitorul infractiunii,pe cind la 162 subiectul nu acorda ajutor victimei,insa el nu este implicat in accident.Astfel aici fiind mai mult caracteristic conducatorului de vehicul care a ajuns la locul unde s-a produs accidentul rutier primul,daca se atesta lipsa serviciului de interventie.

La art 266 subiectul infr.paraseste locul accidentului din :teama,sau evitarea unei eventuale rsp,etc,pe cind la 162 subiectul manifetsa mai mult o indiferenta fata de ce se intimpla.162-acctiune,266-inactiune.

La 162 poate fi orice subiect ,nefiind nevoie de o calitate speciala,pe cind la 263 aceasta este persoana care conducea mijlocul de transport si care anterior a savirsit infractiunea prevazuta la 264 alin 3 si 5.

1.3.Argumentai dac prevederile art.266 CP RM intr sau nu n contradicie cu alin.(3) art.103 din Codul de procedur penal, conform cruia bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu poate fi forat s mrturiseasc mpotriva sa ori s-i recunoasc vinovia i nu poate fi tras la rspundere pentru refuzul de a face astfel de declaraii.

Dupa parerea mea nu intra nicidecum in contradictie,p-u ca 266 nici nu are alin .3.

Subiectul II: Constrngerea de a face declaraii minciunoase, concluzii false sau traduceri incorecte ori de a se eschiva de la aceste obligaii

2.1. Identificai subiectul infraciunii prevzute la art.314 CP RM.

Subiectul infractiunii prevazute la rt .314 este persoana fizica responsabila care la momentul savirsirii infractiuniii a atins virsta de 16 ani.Nu este necesar ca subiectul sa aiba calitate speciala.Daca cel care efectueaza urmarirea penala constringe o persoana ,prin amenintare sau prin alte acte ilegale ,sa faca declaratii la interogatoriu,fie constringere ,in acelasi mod,expertul sa faca concluzia sau tarducatorul sau interpretul sa faca o traducere incorecta ,rsp i s e va aplica nu in baza art 314 Cp ,dar cf art 309.

2.2. Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.314 CP RM, i infraciunea prevzut la art.309 CP RM.

La 314 in cadrul obiectului juridc special ,obiectul juridic secundar il constituie relatiile sociale cu privire la integritatea corporala,sanatatea sau libertatea psihica(morla) a persoanei iar la 309 doar libert psih (mor) a persoanei.

Victima la 314 (martor,oarte vatamata,expert,interpret,traducator)la 309 banuit ,invinuit,victima ,parte vatamata ,martor parte civila,civillmente responsabila,expert,interpret,tarducator,.P-u calificarea faptei in baza art 309 Cp nu are importanta daca persoana este constrinsa s afaca declarartii false sau veridice .La fel nu conteaza daca expertul e constrins sa faca o concluzie falsa sau veridica ,sub acest aspect se deosebeste infractiunea de la la 314-309.

2.3. Argumentai dac este sau nu oportun excluderea sau meninerea prevederii de la lit.b) alin.(2) art.314 CP RM nsoit de antaj din perspectiva existenei infraciunii de antaj (prevzute la art.189 CP RM).

Litera b ii exclusa prin lege si nu exista.

14-15 Olea

Test nr._16_Subiectul I: Proxenetismul1.1. Definii noiunea nlesnirea practicrii prostituiei specificat n art.220 CP RM.

1.2. Determinai dac propagarea prostituiei prin intermediul publicaiilor periodice, al organelor mass-media sau al altor mijloace poate sau nu s fie considerat form a ndemnului la prostituie.

1.3. Decidei asupra oportunitii reincriminrii faptei de practicare a prostituiei.

Rezolvare:

1.1 Inlesnirea practicarii prostitutiei- ajutorul acordat unei persoane sa practice prostitutia( prin punerea la dispozitie a locuintei, prin finantarea organizarii unui local unde se va practica prostitutia.)

1.2 Propagarea prostitutiei prin intermediul publicatiei periodice, al organelor mass-media sau al altor mijloace, nu poate sa fie considerata forma a indemnului la prostitutie,deoarece indemnul trebuie sa fie adresat unei singure persoane sau mai multor persoane concrete, intermediul publicitatii presupune ca indemnul la prostitutie se adreseaza unui numar nedeterminat de persoane, unui cerc de persoane care nu se cunosc cu certitudine si nu se stie dac acestea din urma vor accepta oferta sau vor fi determinate la practicarea prostitutie.

1.3 Ar fi oportun de a se reincrimina fapta de practicare a prostitutie in legea penala a Republicii Moldova deoarece consider ca acest lucru are un caracter infractional care aduce atingere relatiilor sociale cu privire la demnitatea persoanei, la moralitatea si decenta vietii persoanei. Practicarea prostitutie include acordul benevol al persoanei sau constringerea acesteia, dac este practicat in mod benevol personaa trebuie pedepsita deoarece incalac normele morale ale statului, si influenteaza ca factor negativ asupra relatiilor sociale. Iar dac persoana este constrinsa la practicare prostitutie atunci este oportu a se pedepsi faptuitorul cu inchisoarea deoarece acesta face presiuni asupra victimei la libertatea psihica si la integritatea corporala, victima este obligata sa intretina acte sexuale cu mai multe persoane si consider ca acesta constringere trebuie pedepsita conform legii penale si nice de cum legii contraventionale.

Subiectul II: Rpirea mijlocului de transport2.1. Determinai momentul de consumare a infraciunii de rpire a mijlocului de transport.

2.2. Argumentai care trebuie s fie calificarea n cazul cererii de transmitere a bunurilor strine, care este nsoit de ameninarea cu rpirea mijlocului de transport.

2.3. Argumentai oportunitatea plasrii normei cu privire la rpirea mijlocului de transport fie n Capitolul XII Infraciuni n domeniul transporturilor, fie n Capitolul VI Infraciuni contra patrimoniului din Partea Special a Codului penal.

Rezolvare

2.1 Momentul de consumare a infractiunii de rapire a mijlocului de transport- este o infrcatiune formala si se considera consumata din momentul deplasarii si ca efect al schimbarii localizarii mijlocului de transport, rapirea mijlocului de transport trebuie considerata consumata si din momentul inceperii constringerii victimei (fortarea victimei sa conduca mijlocul de transport schimbind itinerarul initial, modificat desigur de catre faptuitor, infractor).

2.2 Vom califica ca tentativa la infractiunea prevazuta la art.192, deoarece se presupune ca actiunile faptuitorului sunt nemijlocit indreptate spre a intra in posesia bunurilor straine si din acest considerent ameninta victima cu rapirea mijlocului de transport. Si nu ca persoana are intentia directa de a rapi mijlocul de transport. Consider ca va fi concurs de infractiune si anume art 192 cu indicile (1) in concurs cu infractiunea de santaj art 189., deoarece se presupune ca o data ce fapuitorul va intra in posesia bunurilor straine se presupune ca va restitui victimei mijlocul de transport.

2.3 Este oportuna plasarea normei cu privire la rapirea mijlocului de transport in infractiunui contra patrimoniului deoarece se considera ca mijlocul de transport este bunul mobil care se afla in proprietate si in patrimoniul unei persoane concrete, pe care aceasta il administreaza dupa bunul sau plac si care poate fi subiect a infractiunuii in cazul in care faptuitorul are intentia directa de intra in posesia bunului proprietate a unei alte persoane. Rapirea mijlocului de transport nu este prevazuta ca infractiune in capitoulu XII, infractiuni in domeniul transportului, deoarece acest capitol are la baza infractiuni care sunt insashi comise cu mijlocul de transport cum ar fi (accidente, parasirea locului accidentului, incalcarea regulilor de circulatie, punerea in exploatare a mijloacelor de transport cu defecte tehnice, etc.)

Subiectul III: La data de 22.10.2005, conducnd automobilul pe traseul Chiinu-Chetrosu, P.M. a ieit pe contrasens. Ca urmare, s-a tamponat de un camion ZIL, condus de P.I. n rezultatul ciocnirii, P.I. a suferit o vtmare uoar a integritii corporale sau a sntii. G.A. i P.A., pasageri n automobilul condus de P.M., au suferit vtmri grave ale integritii corporale sau a sntii, n urma crora ambii au decedat.

Calificai cele svrite de P.M. Argumentai rspunsul.

Cele savirsite de P. M, vor fi calificate in conformitate cu art 264 alin.(5) care prevede: incalcare regulilor de securitate a circulatie de catre persoana care conduce mijlocul de transport( in cazul nostru P. M a iesit pe contrasens) actiune care a provocat decesul a doua sau mai multe persoane. (in cazul nostru pasagerii G.A si P. A.) si art 264 alin (1), pentru P.I care sa ales cu vatamare usoara a integritatii corporale in urma inpactului.Test nr._17_

Subiectul I: TerorismulSubiectul 1 Terorismul

1.1 Determinatimomentul de consumare a infractiunii de terorism

Actul de teroristcuprinde 2 modalitati normative cu caracteralternativ. Prima modalitateconsta in faptulprovocariiunuiincendiusau a uneiexploziiprecumsisavirsireauneialtefaptececreeazapericol de moartesau de vatamare a intergitatiicorporale, precumsialteurmari grave. Aceastamodalitatestabilesteactulteroristcafiind o infractiune formal-materialasi se consideraconsumata din momentulaparitieipericolului real pentruviata, sanatate, proprietatesaualtevalorisociale. In cazulsurveniriunorurmariprejudiciabile, acestea se vorlua in calcul la individualizareapedepsei, dacaacesteanu se regasescprintrecircumstanteleagravante de la alin2 art.278

Cea de-a douamodalitateconsta in amenintarea cu provocareauneiexploziisau a unuiincendiuprecumsiaaltorfapteasemanatoare. In prezentaacesteimodalitati, infractiuneaactuluiteroristva fi unaformalasi se vaconsideraconsumata din momentulexpuneriiamenintarii, cu conditiacaaceasta a fostperceputaadecvat de catredestinatarulamenintarii.

1.2 Determinati 5 deosebiridintreinfractiunea de terorismsiinfractiunea de banditism

1) subiectul- la terorismeste pers. fizica care la momentulsavirsiriiinfractiunii a implinitvirsta de 16 ani, in cazulinfractiunii de banditismvirstaeste de 14 ani

2) infractiunea de terorismpoate fi formalacitsi formal materiala, in cazulinfractiunii de banditismaceastapoate fi doarformala

3) infractiunea de banditismesteobligatoriusa fie savirsita de un grup, respectivtrebuiesaexistepluralitate de subiecte, cea de terorismpoate fi savirsita de o singurapersoana.

4) Actul de terorismeste o infractiunegrava, in timpcebanditismuleste o infractiunedeosebit de grava

5) Scopul- in cazulbanditismuleste de a atacapersoanajuridicasaufizica, in cazulterorismului de a stimulaaparitiasentimentului de fricapentruviatasanatatesiproprietatea la un numar mare sinederminat de persoane, sausa oblige pecineva la savirsireasau la abtinerea de a savirisianumiteactiuni.a. Formulati propuneri de perfectionare a prevederilor de la alin. (5) si (6) art.278 CP RM

1.3 Consider ca atit alin (5) cit si alin (6) art. 278 CP RM sint binevenite intrucit incurajeaza contracarea urmarilor prejudiciabile cit si elucidarea infractiunii, or faptuitotul nefiind incurajat de autoritati nu va recurge la astfel de gesturi. In ceea ce priveste alin (5) consider ca prevederea e perfecta si anumite modificari nu se necesita, totusi cu privrie la alin.(6) sint mai rezervat. Din momentul pregatiri faptuitorul exprima intentia de a savirsi infractiunea, astfel aceasta persoana din start prezinta un pericol in societate, chiar daca la momentul pregatirii a cedat si a predat autoritatior informatii cu privire la infractiune. In opinia mea liberarea de la raspundere penala nu este tocmai remunerarea potrivita, ea fiind una prea blinda. Avind in vedere ca faptuitorul a incercat o data savirsirea infractiuni nu se exclude faptul ca dupa renuntare vai mai incerca inca o data. Asadar o masura educativa e necesar sa-i fie aplicata, consider ca ar fi optim sa-i fie aplicata o amenda baneasca precum si sa fie supus la munca neremunerata in folosul societatii, sau sa-i fie aplicata condamnare cu suspendare conditionata a executarii pedepsei.

Subiectul II: Constrngerea de a face declaraii2.1. Relatai despre calitile speciale ale victimei infraciunii prevzute la art.309 CP RM.

2.2. Argumentai care anume declaraii este constrns persoan s fac la interogatoriu: false sau veridice?

2.3. Argumentai dac este sau nu oportun comasarea art.309 CP RM i art.314 CP RM.

Rezolvare

2.1

Victima infractiunii la art 309, este dupa caz una din urmatoarele persoane: banuitul, invinuitul, victima (in sens procesual), partea vatamata,