dr penal note de curs

7/25/2019 Dr Penal Note de Curs

1/43

DR PENAL CA RAMURA DE DREPT

1. Definitia dreptului penal

In literatura juridic de specialitate apreciem c dreptul penal se poate defini ca: sistemul normelor juridice ca

reglementeaz relaiile de aprare social prin interzicerea ca infraciuni, sub sanciuni specifice denumite pedepse,

faptelor periculoase pentru valorile sociale, n scopul aprrii acestor valori, fie prin

prevenirea infraciunilor, fie prin aplicarea pedepselor celor care le svresc"Instituiile fundamentale ale dreptului penal ! infraciunea, sanciunile de drept penal i rspunderea penal.

iind o ramur distinct a dreptului, dreptul penal are un obiect propriu de reglementare i anume o categorie aparte d

relaii sociale, relaii create n jurul i datorit valorilor sociale de a cror aprare depinde e#istena i dezvoltare

societii

2. Obiectul dreptului penal

$ l constituie relaiile de aprare social, relaii ce se nasc ntre membrii societii pentru respectarea de ctre acetia

unor valori cum sunt persoana cu drepturile i libertile sale, linitea i ordinea public, nsi societatea n ntreguei

$obiectul dreptului penal cuprinde relaiile de aprare social, relaii care se nasc nu din momentul svririi fapt

interzise, ci din momentul intrrii n vigoare a legii penale

%el de aparare soc se impart la randul lor in:

- Rel de aparare soc de conformare& sunt resp de buna voie de marea majorit a destinat lg pen, care isi con

conduita e#igentelor normelor pen

- Rel soc de conflict cand oblig instit prin norma legala a fost nesocotita & rel e conf se transf in rel soc d

conflict & cel care a incalcat!o fiind oblig sa suporte sanctiunia pv de norma legala nesocotita

3. Necesitatea dreptului penal

'a este determinat de:

a(Necesitatea aprrii valorilor sociale.$ protejarea )aprarea( sistemului de valori pe care societatea se ntemeiaz

i anume: persoana uman cu drepturile i libertile ei* statul romn, suveranitatea, independena, unitatea

indivizibilitatea lui* proprietatea* indiferent de forma pe care o are dreptul de proprietate, ordinea i linitea public

ordinea de drept

b)existena fenomenului infracional i necesitatea combaterii lui*este evideniat de statistica penal

enomenul infracional sau criminalitatea reprezint totalitatea infraciunilorsvrite la un moment dat ntr

societate determinat

+n studierea criminalitii se face distincia ntre:

a riminalitatea zis legal ce cuprinde totalitatea infraciunilor pentru care s!au aplicat sanciuni penale de ct

instanele judectoreti


2/43

b riminalitatea zis aparent sau relevat ce cuprinde totalitatea infraciunilor de care organele de poliie i judicia

au luat cunotin

c riminalitatea zis real ce cuprinde totalitatea infraciunilor care s!au svrit n realitatea social, inclusiv ce

necunoscute organelor de

stat specializate

c) necesitateareglementrii juridice a aciunii de aprare a valorilor sociale = necesitatea

dreptului penal privete nevoia reglementrii aciunii de aprare a valorilor sociale, necesitatea condiionat pe de parte de interesul societii pentru a asigura o ocrotire efectiv a sistemului su de valori, prin prevederea faptel

periculoase i a sanciunilor necesare pentru prevenirea i combaterea acestora

%el de ap soc in perspectiva istorica :

$ razbun limitata & regula talionului & .oc/i pt oc/i0, .dinte pt dinte0 & pp ca riposta tb sa fie proportionala c

intensitatea agresiunii

$compozitia & intelegerea interv intre partile in conflict in baza caruia victima primea o indemniz pt raul suferi

)facultativa & obligat(

. Caracterele dreptului penal

! se desprind din specificul rel de ap soc care ii revin spre reglem:

-( utonom$ are ob propriu de reglem )rel de ap soc specif acestei ramuri( '#ista domen ale vietii unde numai d

pen ocroteste interese, ce nu sunt octotite de alta ram de dr : ocrotirea sentim de mila )incrim faprei de lasare fa

ajutor a unei pers a carei viata, sanat sau integrit corp este in primejdie(* ocroteste respectul cuv mortilor )incrim fapt

de profanare de morminte(

1( !nitar $ pus in evid de unitatea principiilor care strabat legisl penala cu pv la infract, raspundere pen si sanctiun

2( "e dr public $ prin reglem sale dr pen apartine dr public & ap val soc ce intereseaza intotd societ si statul c

reprezentant al ac In toate rap jur de dr pen statul se gaseste ca sub domin, care pretinde o anumita conduita de

destin lg pen In caz de incalcare tot statul este cel care prin org sale asig restab ordinii de drept

3 !c"pul dr penal $ apararea import infract, aval soc esentiale ale societ )%o cu suv, indep, unitatea si indivi

persoana cu dr si libert sale, propriet, intrega ordine de drept(

4r penal este princip instrum de realiz a politicii pen

5olitica pen & ansambl de procedee susceptibile sa fie propuse legiuitorului sau care sunt fol la un mom dat intr!

tara

! este parte a pol gen a statului care consta in mas si mjl ce tb adoptate si palic pt prev si combaterea fenom

infractional )intr!o tara, intr!o per det(

#. !arcinile dr penal

o 6sig preven infractiunilor $ incrimin faptelor pen* amenint cu sanction pv de lege & det indiv sa se abtina d

la sav de infract


3/43

o 6sig cadrului legale de realiz a fctie de ap soc $ aratarea in lg a faptelor periculoase si a sanctiunilor

o 6sig dezvolt noilor val si rel soc $ dr pen tb sa permita protejarea si dezvolt noilor val soc

$. Le%aturile dr penal cu alte ra&uri de dr

"r pen dr procesula penal

$ normele de dr penal stab faptele care sunt infract, ped, rasp pen

$ normele dr proc pen stab procedee de tragere la rasp pen a celor vinov de sav de infractiuni

!T''NTA DR PENAL

7 Def stiintei dr penal $ ramura a stiintelor jr si reprez ansambl de teorii, conceptii, principii privit la dr penal

8 Obiectul stiintei dr penal $ il constit dr penal ca sistem de norme jur ce reglem rel de ap sociala

9arcinile stiintei dr penalo ercet practica judiciara pt a obs concord dintre solutiile practice cu principiile e#prim in normele jur penale

o 4escopera legile de evolutie ale fenom jur!penal

- !tiintele penale (cri&inale) & discipline socio!umaniste care au ca ob de cercet fenom comple#

infractionalitatii

riminologia $ cercet fenom criminalitatii

5enologia $ stud mijl de ap soc in contra faptelor antisoc declarate infract si contra pericolului criminalitatii

9tiinta penitenciara $ modul de organiz si de funct a loc de e#ecut a ped privative de libertateriminalistica $ ansambl de cun despre metode, mijloace te/nice si procedee tactice destin descop, cercet infrac

identif pers implicate in sav infr si prev faptelor antisoc

;edicina legala $ stud pb ale aptologiei umane legate de viata, sanat si activit omului ca fapte incriminate sau rel so

ocrotite de lg pt a oferi probe cu caract stiintific

5si/ol jud

5olitia stiintifica $ stud urmele lasate de infractor pt identif acestuia

PR'NC'PALELE !COL' !' CURENTE DE POL'T'CA PENALA

Antic*itate& ped constit o razbun pt raul produs de infractor %eactia represiva era solutia nat impotriva un

agresiuni


4/43

E+ul &ediu ! fundam represiunii nu mai era razbunarea ci e#piatiunea )ispasirea de catre infractor a culpabilita

sale & asig e#emplaritatii & ped tb sa fie crude, grele( 5ed are un caract retributiv dar si un mijloc de indreptare

infractorului

=mul este liber, inzestrat cu libert de vointa '#ista arbitratiul judecat )nu e#ista lg care s stab ped ce puteau fi aplic

nici faptele ce urm a fi ped(

9unt dominante 1 teorii:

! >eoria dr nat ! ?rotius & dr isi are originea in firea omului* ped si represinea sunt necesare pt mentinereadezvolt societatii

! >eoria contr social )@obbes, AocBe( & oamenii traiau in societ printr!un acord tacit, ca urmare a incalc

contract apare ped di represiunea

11. D"ctrina clasica & cupr conceptiile si ideile de pol pen formulate de ideologii rev fr )-C78( & ;onteDuie

Eeccaria, %ousseau, Eent/am, euerbac/F

6 fundam si sistematizat principii ca:

! Aegalit infract di ped! 'galit in fata lg pen

! Gmanizarea ped si a regim de e#ecutare

! %aspund pen persoala

Indiv era inzestrat cu libert de vointa )liber arbitru( & avand capacit de a deosebi binele de rau

ritici : ! a pastrat caract retributiv

! ped e priv ca o reparatie a raului cauzat societ, are caract retributov, e stab dupa gravit infract

vinov infractorului

12. D"ctrina p",iti+ista& isi dat numele metodei inductive sau pozitive bazata pe obs si ezperiment folosind stiinte

nat, ceercet fenom juridico!pen

6pare in Italia & un ansamblu de idei si conceptii cu pv la natura si cauzele fenom infractional, cu pv la caile

mijl de lupta impotr ac fenom! reprezentanti: Aambroso, %?arafalo, 'nrico erri

onsid ca infract este mai intai un fenom nat si soc, inainte de a fi un fenon jur* indiv nu este liber in manif sale

absolut det de factori criminogeni

%eactia antiinfract tb sa coresp personalit infract si sa se realiz prin mas de eliminare din societ in cazu

criminalilor innascuti

Auarea de mas preventive pt inlat cauzelor criminalitatii ata de infractor & luarea de mas de ap soc pt combater

starii de periculozit

6specte pozitive & aorientat cercet spre nat si cauzele fenom infract, spre pers infractoului supus determinismelor

ritici & luarea de mas de sig si antedelictum in fctie de periculozit infractorului care aduce atingere libertatii pers

-2 !iste&e eclectice& combinarea celor 1 doctrine & imbinarea avantajelor


5/43

A3a sc italiana & sc critica & reprez: E6limena, 'arnavale imbina cinceptia p

etiologia nat a criminalitatii cu ideea rasp morale a infractorului

!c pra%&atica& 9aldana & sunt criticate ideile promov de cele 1 doctrine 5rop sa

recurga la o e#perienta & numai rezult practice pot confirma val unei masuri

D"ctrina p"litic"-cri&inala & promovata de GI45 & -778 & reprez: ranz von Aisz

65rins, ? von @amel 6c propune: neutralit in lupta dintre liberul arbitru si dterminismul criminal* luarea in consid

starii pericul a infractorului* represiunea isi pastreaza caract retributivGI4p & 6I45 )-81H( & cea mai larga organiz stiintifica internat neguvernam de dr pen 9!a afirmat in : domen p

penale si al codificarii dr pen, dr pen comparat* domen dr pen internat

1. D"ctrinele aparari s"ciale

9e prez ca o umanizare a justitiei penale 9c clasica si pozitivista au neglijat personalit infract )delicventului(

'ste sustinuta de 6dolp/e prins & prop concentr atentiei asupra straii pericul a pers infractorului

;entinerea ordinii printr!un sist comple# de sanct ce include ped di mas de sig

Ap s"c "ri%inara $ ilippo ?ramatica )-82H( & neaga necesit dr pen, neaga notiunea de infractiune & infiind fondata pe aprecierea obiectiva a pericolului Indivizii sunt sociali si antisoc ) fata de ac ar tb luate mas de si

individualiz pe durata nedet(

N"ua ap s"c& ;arc 6ncel )-83H( & e necesara o defin legala a infractiunii 9unt necesare mas antedeli

si postdelictum 'ste imp cun delicv & intocm unui dosar de personalit )medici, psi/ol, sociologi, criminologi(

1. !iste&e c"nte&p"rane

Ne"clasicis&ul c"nte&p"ran & sist de idei de pol pen ce se manif in prezent a urmare a evol ne

clasicismului sub influenta progereselor in criminologie onsid necesara ment caract retributiv al ped* ped intemeiaza pe vinov infractorului* dosarul depersonalit nu este necesar* apararea cu vigoare a libert persoanei

Ne"pra%&atis&ul c"nte&p"ran & recomanda sa de tina seama de realitate care arata ca responsabi

umana este un fapt de viata* reactia retributiva este o reactie de masa

Tendinte actuale in p"litica pen & se obs o tendinta de repudiere a sistemelor de pol pen de cat

criminologi* e#ista tend de cun a infractorului, conditia ac in grupul soc din care face parte* distinctia dintre actele d

conduita tolerabile si intolerabile

E/OLUT'A DR PENAL RO MODERN

1#. C"dul pen de la 10#& realiz unific legisl pen in statul unitar si marc/eza incep dr pen modern

! 'ste copiat in mare parte dupa pen fr )-7-( si cu unele imprumuturi din pen prusian )-73-(

! 9unt reflect principiile sc clasice )legalit infract si ped* responsab morla a infract* vinov este temei pt pe

egalit in fata legii* ped umanizate(

!


6/43

! 5rev ped muncii silnice pe viata

!


7/43

21. P u&anis&ului

- 5p ca intreaga reglem pen tb sa porneasca de la interesele fundam ale omului

- In centrul activit de ap se afla omul cu dr si libertatile sale

- 9anctiunile pen pe langa fctia coercitiva indepl si fctia de educare

- Gmaniz ped a fost un princip insit de sc clasica

- f pen & e#ecut ped nu tb sa cauzeze suferinte fz si nici sa injoseasca pers condemn ) L Ag 1C3F1K(

22. P e%alit in fata le%ii pen- >oti indiv din societ sunt egali in fata legii

- onstit prev ca cetatenii sunt egli in fata lg si a autorit publice fara privilegii si fara discrimin


8/43

rat si conv prin care statul ro s!a angajat sa incrimin sis a sanct anumite fapte deoseb de pericul


9/43

care aduc atingere unor val si interese comune ale societ$ pot fi socotite izv indir de dr pen, pt ca prin ele es

asum oblig statului de a incrimin prin lg pen interna astfel de fapte In astfel de cazuri actele norm prin care au fo

adoptate devin izv de dr

- >rat si conv internat pv la asistenta jur internat $ cont norme pv e#trad si devin oblig dupa ratif

lor & consid izv dir de dr pen

- >rat si conv pv la dr omului $ prin ratif lor de catre %o devin izv directe de dr pen ro, fiindca au

priorit in aplic fata de legile interne conf dispoz onstit %o

RAPORTUL 5UR'D'C PENAL

$ rel de aparare soc reglem printr!o norma de dr penal

%ealiz norm de dr pen are loc prin respect de marea majorit a destin lg a e#igentelor ac, a conduitei pretinse pr

normele pen )rap de conformare(

%jp ia nastere prin sav de infract si poate fi def ca un rap reglem de norma jur pen, intre stat si infractor

virtutea caruia statul are dreptulde a pedepsi pe infractor, iar infr are oblig sa suporte ped & de a raspunde penal

32. R.6.p de c"nf"r&are si r.6.p. de c"nflict& se consid ca realiz oricarei norme pen are loc prin mijl rj %eal

normelor pen prin respect are loc in cadrul rap numite .de conformare0, .de cooperare0 4aca se incalca disp

normelor jur pen pro/ibFonerative realiz dr are loc prin constrangere in cadul rap .de conflict0, .de contradictie0

33. !tructura rap 6ur pen

!ubiectele& in rjp )de confFde conflict( vom intalni intotd statul ca titular al fctiei de ap soc

9tatul apare in rjp ca sub dominant

- In rjp de conformare & statul prin edict norm pen impune destin lg pen norme oblig

- In rjp de conflict & statul impune ceiluilalt sub al rjp )pfFpj( sa suporte consecintele faptelor sale &

suporte rasp pen si sa osuporte ped

5fFpj

- destinatar al lg pen in norma pen in cadrul rjp de conformare & sunt nenominalizate

- in rjp de conflict & pfFpj sunt determinate & cele care au sav fapta interzisa & infractor

C"ntinutul& format din dr si oblig participantilor la rjp In ac se reliefeaza:

- #n r.j.p. e conformare $ dreptul statului de a pretinde o anumita conduita din parte destin lg pen pt aparar

val soc si a rel soc L oblig celuilalt sub de a!zi conforma conduita e#igentelor cerute prin norma pen

cadrul rjp

- #n r.j.p. de conflict & dreptul st in a impune o sanct pt sav infract si oblig infractorului de a supor

consecintele sav faptei sale )ped(


10/43

Obiectul& il formeaza actiune pe care titularul dr le efect sau le poat pretinde si pe care cel sub este oblig a le sa

sau a se abtine a le sav

onduita care urm sa fie obtinuta in cadrul rjp:

- %jp de conformare $ respect oblig impuse in norma jp

- %jp de conflict $ e#ecut ped ai a sanctiunilor aplic pt sav infract

Durata& e#istenta rjp etse tramuita de 1 mom: al nasterii si al incetarii ac

'nceputul r.6.p.

! R.j.p. de conformare $ are loc odata cu intrarea in vig a normei pen & se instituie oblig pt destin

de a!si conforma conduita 4estin lg tb sa indepl cond cerute de lg )

aiba o anumita caliate: varsta, responsab, libert de vointa si actiune(

! R.j.p. de conflict $ mom de incep este marcat de sav infract cand rap de conf a fost incalcat

Desfas r.6.p.

! R.j.p. de conformare$ se desfas de la intrarea in vig a normei pen pana la iesirea din vig

! R.j.p. de conflict $ nascut din sav unei infract se definit prin intermed rap procesual in mom

ramanerii def a /ot judecat prin care s!a aplicat sanct pen %jp conflict fiind afectat de o conditie suspensiva

!tin%erea r.6.p.

! R.j.p. de conformare$ se poate stinge : prin iesirea din vig a normei pen* pierderea de catre dest

lg a calit cerute de lg* sav faptei interzise

! R.j.p. de conflict $ se stinge: prin e#ecut sanct aplic* interven unei cauze care inlat rasp pen sa

e#ecut ped

aptele 6ur penale& se afla in legat intriseca cu rjp 5ot fi defin ca stari, situatii, imprej pv de lg pen care d

nastere, modif, sting rjp9e pot clasifica in conf cu mom lor de incidenta cu rjp in :

! apte generatoare de rjp

! apte modificatoare de rjp

! apte e#tinctive de rjp

LE7EA PENALA

Le%ea penala ! in sens larg $ regulaFnorma de drept

! in sens restrans $ act normativ emis de 5arlam care cont norme de dr penal

3. Clasificarea le%il"r penale

6Ag pen gen si lg pen sp


11/43

! %g pen generale=cont dispoz de dr pen cu caract de principiu si se aplica unui nr mare de norme specia

)norme din partea gen a pen(

$ mai desemn si pen in ansambl sau ca lg obisnuita

! %g pen speciale$ consid partea sp din pen

$ oduri pen spF lg sp care cupr dispoz derogatorii de la dr obisnuit si lg cu dispoz c

caract pen

and astfel de lg intra in conflict, pb se rezolva prin regula: lg pen sp deroga de la lg pen genAg pen gen cupr norme cu caracter de principiu, lg pen sp cupr norme de incriminare

EAg pen cu durata nedet si lg pen temporare

! %g pen permanente $ majorit lg pen

! %g pen predet &tempor)$ cupr o dispoz care limit in timp aplic ac

4istinctia: lg pen temp se aplica si dupa iesirea ei din vig pt sit ivite cat timp ea era in vigoare )ultraactivitatea(

Ag pen ordinare si lg pen e#ceptionale

! %g pen ordinare $ lg acre sunt adoptate in sit normale, obisnuite

! %g pen exceptionale$ adoptate in sit de e#ceptie )calamit nat, razboi( & det de apararea val socAg e#cept deroga de la lg ordinara

3. N"r&ele de dr penal $ specie de norme de dr cu un specific det de particul reglem rel de ap soc

!tructura 8

!N.pen gen $ cont concepte cu val de principiu, nu se deoseb prin struct de alte norme de dr

-N.pen sp$ cupr cupr descrierea conduite interzise si sanct ce urm sa se aplice in cazul nerespect interzicerii

In general norma de dr pen are 1 elem: ! dispozitia )interz actFinact(

! sanctiunea )ped ce urm sa se aplice ca urmare a neresp

dispoz(

Cate%"rii

6dupa continut

! N.pen. gen$ prevad cond in care se nascFmodifFsting rjp

! N.pen. sp$ prevad cond in care o fapta constit infract si ped care se aplica

Edupa dispoz si sanct cupr in cadrul aceleasi norme

! N.pen. unitare $ cupr in cont lor atat dispoz cat si sanct )sunt complete(

! N.pen.divi'ate$ sunt norme incomplete & se impart la randul lor in : norme de incrimnare si norme d

trimitere

o N.pen de incrminare$ au in cont lor o dispoz de incriminare si o sanct coresp ac incrimin

o N.pen de trimitere si referire

N.pen de trimitere $ sunt norme incompl i ce pv dispozFsanct care se complet de la al

norme la care fac trimitere


12/43

N.pen de referire $ nu devin inep dupa ce se complet cu dispozFsanct din norm

complinitoare ci isi subordon cont fata de normele complinitoare, modif ac fiind oblig

pt norma de referire

3#. 'nterpretarea l% penale $ operat logico!ration ce se efect cu ocazia aplic normei de dr si acre ca scop

aflarea vointei legiuit e#prim in acea norma In cazul lg pen ac are ca scop aflarea vointei legiuit e#prim in dispoz pe

pt a stab daca sunt aplic cazului concreteurile interpretarii8

6dupa organulFpers care face interpret

! #nt oficiala$ facuta de un organFsub oficial si poate fi autentica sau legala facuta de legiuitor* cauzala & facu

de organul judiciar la cazul concret

! #nt neoficala$ facuta de oamenii de stiinta )se regaseste in tratet, monografii(

#nt autentica ( $ contextuala$ efect de legiuit cu ocazia adoptarii lg

$ posterioara$ efect ulterior printr!o lg interpretativa* se aplica retroactiv )lg interpretata si ceinterpretativa fac corp comun(

Met"de de interpretare

! #nt literalagramatic& aflarea intelesului nde dpen cu ajut cuv prin care a fost e#prim 9e analiz t#t

dpdv etimologic pt a afla intelesul cuv and cuv e#pr sunt susceptibile de un inteles comun si unul te/n

se alege cel obisnuit pt a fi inteles se destinat lg )sg pp pl* masc pp fem si invers(

! #nt rationalalogica& folos procedeelor logice, a rationam pt a afla vointa legiuit%ationam folosite:

! . a fortiori0 $ daca lg pen interzice mai putin, va interzice si mai mult si invers

! .per a contrario0 $ incidenta normei este e#clusa la sit neprevaz de ac

! .reductio ad absurdum0 $ orice alta interpret decat cea propusa ar duce la consecinte contra

lg, absurde, neadmise

! .a pari0 $ pt sit identice tb sa e#iste aceeasi sol jur

! #nt istorica& aflarea intelesului normei pen prin stud cond de ordin pol, soc, econ, jur in care a fo

adoptata lg

! #nt sistematica& varianta a int retion si consta in aflarea vointei e#prim in norma pornind de la corelar

normei cu alte norme din aceeasi lg sau alte acte norm din cadrul sist de dr

! #nt prin analogie& cautarea rasp unei norme pen cu ajut alteia care prev un caz asemanat si care este m

clara

#nterpretarea dupa re'ultat& dupa folos met interpret se ajunge la o cz cu pv la concord intre vointa legiuit

e#prim ac in norma


13/43

! Int declarativa $ e#ista concord intre vointa legiuit si e#prim din norma

! Int e#tinctiva $ cand legiuit a vrut sa spuna mai mult dar a e#prim mai putin

! Int restrictiva $ cand legiuit a vrut sa e#prim mai putin dar a e#prim mai mult

Aegea pen este de stricat interpretare

APL'CAREA LE7'' PENALE

3$. Aplicarea l% pen in spatiu .'ficienta activa si reactiva a lg pen apare in mom intrarii in vig a lg

'ficienta activa! prin resp e#igentelor lg pen de catre marea majorit a destinat lg

'ficienta reactiva & apare fata de cei care sav fapte interzise 'ficienta se limit la anumite elem care a det limite

de aplic a lf: spatiul, timpul, pers si faptele odul pen ro a consacrat princip doar cu pv la spatiu si timp

Principii de aplic a l% pen in spatiu5rincip tb sa ofere solutii la pb ce se ivesc in interact spatiului cu faptele si pers care sav infract >b

rasp pb de aplic a lg at cand fapta s!a sav pe terit tarii in intregime sau nu, fapte sav in afara tariiM

5t infract sav pe terit tarii a fost consacrat princip teritorialit, pt sit ce pv sav infract in strainat & princip personal

realitatii si universalit

P. terit"rialitatii cf caruia lg pen se aplica infract sav pe terit %o 6plic lg pen ro infract sav pe terit ta

este e#clusive si neconditionata & calif faptei ca infract, cond rasp pen, aplic sanct si e#ecut ac se realiz p

baza lg pen ro indif de calit faptuitorului6c princip coresp nev de ap soc a val esentiale ale soc noastre democratice si arel nascute in legat cu ac


14/43

6lte pers care se bucura de imunit de jurisd pen : sefi de state, de guv, mini de e#terne, reprez

=


15/43

o Infract sa fie din cele aratate in pen )contra sig st ro, vietii unui cet r

vatamare corp(

o Infractorul sa fie cet strain sau pers fara cet care nu domic in %o

o 6ct pen se pune in misc cu autoriz prelab a 5roc ?en al 5arc/ dpl IN

P.uni+ersalitatii& se aplica infract sav in afara terit tarii, altele decat cele aratate in princip realit

daca infractorul este cet strain sau pers fara cet care nu domic in %o

*onditii de aplicare:o 9av unei infract in afara terit %o, altele decat cele sav cf princip realit

o apta sa fie prin ca infract atat in lg pen ro cat si a locului unde s!a sa

)dubla incriminare(

o Infractorul sa fie cet strainFpers fara cetatenie

o Infractorul sa se afle in %o de bunavoie ori s!a obt e#tradarea

C""perarea R" la c"&baterea cri&inalit internat 9 coop %o la combat infract ce aduc atingere interesel

comune ale statelor se realiz prin aderarea la conv internat pt reprimarea infractiunilor si prin incriminarea

sanctionarea in lg pen a ac fapte pericul

E:tradarea

'#tradarea $ act bilat intre 1 state in baza caruia un stat pe al carui terit s!a refugiat un infractorF

ondamnat, il preda la cerere altui stat pt a fi judecFpus sa e#cute ped la acre fusese condamnat Aa e#tradar

participa intotd 1 state:

o 9tatul solicitat & pe terit caruia se gaseste infractorul sau condamnatul

o 9tatul solicitant )care cere( care poate fi:

! 9t pe terit caruia s!a sav infract

! 9t impotr intereselor caruia a fost sav infract

! 9t al carui cetatean este infractorul

elurile e#tradarii:

o 5asiva & cand se acorda e#tradarea

o 6ctive & cand se cere e#tradarea

f pen e#trad poate fi solicitataFacordata pe baza conv internat, pe baza de reciprocit, iar in lipsa ac in temeiu

lg =rdinea reglem pv e#tradarea:

! onv internat inc/ de %o

! 5e baza de reciprocit )in lipsa conv(

! In temeiul lg interne & Ag21F1H pv coop jud internat in materie pen


16/43

onditii de solicitareFacordare a e#tradarii: ! sunt reglem de conv internat si de Ag 21F1H

a. *ond cu pv la infractiune

- 9a fie sav o infract pe terit statului solicitant ori impotr intereselor ac sau de catre un cet al

stat

- apta sa fie incrim in lg ambelor state care participa la e#tradare

- Infract sav sa atraga potriv legisl st solicitant cat si legisl st ro o ped privativa de librtate d

cel putin - an, iar pt e#ecut ped & cel putin H ani- ?ravitatea deoseb a faptelor pt care se solFacorda e#trad

- 6c va fi refuzata daca nu a fost respect dr la un proces ec/itabil conf conv europ pt ap

omului si libert funadam

b. *ond cu pv la infractor

- and %o este stat solicitat & infractorulFcondamn sa fie cet strain

- b sa fie insotita de inscrieri din care sa rezulte termenele de acordare a e#trad:

o =rigFcopie autentica a mandat de arestareF a /ot de condamn

o = e#pun a faptelor pt care se cere e#trado opie a te#telor de lg aplicabile

o 6lte date

5rincip specialit e#tradarii & cf caruia pers e#trad nu poate fi judec decat pt infract pt care a fost e#trad si nu poate

pusa sa e#ec ped doar cele pt care a fost estrad

5ers e#trad:

- Ja fi jud di pt alte infract & cu acordul prealabil al st ce a acordat e#trad


17/43

- Ja fi jud i pt alte infract, anterioare predarii daca dupa e#ecut ped nu paraseste trit in term de H3 zile de

liber def sau dupa ce a parasit terit st solicitant revine pe ac

- 5ers care benef de reg specialit va putea fi judec si pt alte infract, anterioare predarii daca renunta la a

beneficiu & renuntarea sa rezulte din decl data in fata judecat )e#prim voluntar, asista de un aparator(

9isteme de acordare a e#tradarii:

o 5olitic )guvernam( & act politic si se acorda de guv st solicitat

o Nurisdictional & act e#clusiv juridic & asupra ei vor decide instantele judo 9istemul mi#t & are caract ata politic cat si jurisd

5otr dispoz actuale din Ag 21F1H sist de acordare a e#trad este cel jurisd & doar inst de jud )6( poate decid

acordarea sau respingerea ei

30. Aplicarea l% pen in ti&p& princip care guver aplic lg pen in timp sunt menite sa oefer sol pb de

interact a timpului cu faptele infractionale, adica sa det lg pen aplicabila 5rincip aplicabile in rap cu timpul:

P acti+itatiipr de baza care decurge din pr legalit care coresp nev de ap soc si al ap dr si libert

cetatenilor 5otr ac pr lg pen se aplica infract sav in timpul cat ea se afla in vigoare ) de la intrare in vigoare si pana iesirea din vig

o #ntrarea in vigoare& la 2 zile de la public in ;= sau la alta data ulterioara >ermen de 2

zile ofera posib destinat lg pfFpj ca s autorit sa intre in posesia ;= si sa ia cun de preved lg careia tb sa se conformez

o #esirea din vigoare& poate avea loc prin abrogare )totala sau partiala* tacita sau e#presa(

Intre intrarea in vig si iesirea din vig lg pen este activa si se aplica faptelor sav in ac interv de timp

oncursul de lg pen & cand infract incepe sa fie sav sub incidenta unei lg si se eOuizeaza sub incid

alte lg )infr continue, continuate, de obicei, progresive( se pune pb lg pen aplicabile & lg pen aplicab este cea din mo

epuizarii infract, a prod ultimului rezult and e#ista 1 norme care incrimin ac fapta & o norma pen gen si una specia& se va aplica cea sp )sp deroga de la gen(

P neretr"acti+itatii& lg pen nu se aplica faptelor care la data cand au fost sav nu erau prev ca

infractiuni

%egula este ca lg pen care incrimin )care prev ca infractiuni(, fapte ce anterior nu erau prev cainfract


18/43

9e ref la faptele )situatiile( care nu mai sunt incrim in lg noua nu si la cele care cont sa ramana infract in lg noua su

alta denumf ac odata cu intrarea in vig a lg noi incet e#ecut ped, a mas de sig, educ pronuntate in baza lg vec/i

P ultraacti+it l% pen te&p"rare& ultraactivit este cun numai lg pen temporare.

Ag pen temp se aplica infract sav in timpul cat ea era in vig c/iar daca faptele nu au fost urmarite sau judecate in ac

interval de timp 6c inlat posibilit pt faptuit care sav infract aproape de iesirea din vig a lg de a nu raman

neseanctionati sau de a fi sanct potr lg pen mai fav

Aplic l% in sit tran,it"rii. 9it tranz sunt det de succesiv lg pen & se ref la ipotezele in care de la

sav faptei si pana la jud ei intervi - sau mai multe lg pen succesive care prev fapta ca infraciune & cf ac se aplica l

pen mai fav

Princip aplic l% pen &ai fa+

o Infract nedefinitiv judecate & ipoteza cand de la sav infract si pana la jud def a cauzei

intervin - sau mai multe lg pen succesive & se va alege dintre ac lg pen mai fav infractorului

Ag pen mai fav se det in fctie de 2 criterii:

! ond de incriminare

! ond de tragere la rasp pene! 9anct pen )ped(

5t det lg pen mai fav tb comparate lg pen succes in rap cu normele si instit care guvern rsp pen in cauza concret

insa nu tb sa se ajunga la combin dispoz mai fav din lg succes & lg tb folos in intregul ei

riteriul cel mai des folos este cel al pedep princip 9ituatii :

+edep de nat dif $ det pe viataFinc/is & va fi mai fav lg care pv ped cu inc/is

=inc/isFamenda & se va alege amenda )e#ceptie cand la ped inc/is s!au constatat circum

atent & se aplica ped amenzii(

+ed de aceeasi nat $ limite sp dif & va fi mai fav & cand ma# dif si min acelasi & se aplica lg unde ma# estmai redus* ! cand ma# este acelasi si min duf & se aplica cea cu min mai scazut in caz de pe

asimetrice lg pen mai fav va fi det in concret de judecat in fctie de anumite criterii

5ed complement se aplica daca au corespondent in lg noua si sunt mai fav* daca nu mai sunt prevaz ac nu se m

aplica

o 5edepselor definitive & consacrat in pen in 1 variante:

plicarea obligat a lg pen mai fav& are in ved sit cand lg noua prev pt aceeasi infract o ped mai usoara ca natura

ca ma# sp decat ped aplicata

5ed det pe viata se inloc cu ma# ped inc/is pvrev in lg noua

5ed inc/is este inloc cu ped amenzii, care nu va putea depasi ma# sp

5ed de aceeasi nat & inc/is )se red la ma# sp prev in lg noua(* ! amenda )se red

ma# sp prev in lg noua(

5ed complem, mas de sig, educ & daca nu au fost e#ecut & se inlat e#ec lor da

nu mai sunt prev in lg noua


19/43

5ed deja e#ec ori consid ca e#ecut ! se consid ca ac au nat si limitele reduse cf

noi )reabilit, starea de recidiva(

plic facult a lg pen mai fav& de la mom /ot de condemn si pana la e#ecut a interv o lg care prev o ped mai usoar

iar sanct aplic este mai mica decat ma# sp prev in lg noua & tinandu!se seama de infr sav, pers condemn, conduita a

dupa pronunt /ot se poate dispune fie mentinerea, fie reducerea ped

5t aplic ac este necesar:

9a e#iste o /ot de condamn def la ped inc/isAg pen noua este mai fav )limitele mai reduse(

5ed aplic si ramasa def este mai mica decat ma# pv de lg noua ori cel mult egala cu ac ma#

Instanta sa aprecieze ca este neces red ped care se vaface in fctie de anumite criterii of de lg

4e la lg noua mai fav urm sa benef si cei care au e#ec ped sau ac s!a stins intr!un mod prev de lg 5ed se red cu -F2

red este obligat & sunt incidente instit ca reabilit, starea de recidiva

6plic lg pen mai fav are justif in princip umanismului si egalit in fata lg pen

'NRACT'UNEA !' !ANCT'UN'LE DE DREPT PENAL


20/43

! apta aduce atingere unor val soc

! 5t sanct faptei este neces aplic unei ped

5er soc al infract este apreciat de legiuitor in fctie de val soc careia i se aduce atingere, de dinamica faptelor oferit

de statistica pen, de imprej in care s!au sav faptele, pers infractorului

5er soc ca trasa a infract este cun sub 1 forme:

+er soc generic& apreciat de legiuit in mom inscrierii faptei pericul in lg pen ca infract 6precierea ar

loc pe baza unor date obiective si subiective+ers soc concret& per ce!l prez fapta concreta sav de o pers si este apreciat de instanta cu prilejul jude

faptei & se reflecat in sanct aplic

6precierea are loc in fctie de anuite criterii ce sunt prev in lg & ac poate conduce la cz ca fapta sav nu are g

concret de pericol soc al unei infract & fapta nu e infract sau gr de per soc este un criteriu legal de individualiz a ped

apta sa+ cu +in"+atie& vinov e#ista at cand fapta care prez per soc a fost sav cu

intentie sau din culpa Jinov reflecta asp subiectiv al infr ssi cupr atitud psi/ica a faptuit fata de fapta sav si d

urmarile ac

Jinov este rezult interact a 1 factori:onstiinta & vinov pp atitud constienta & faptuit are reprez actFinact sale si al rezult ac

Jointa & sav faptelor cu voinat )actFinact( antrenand energia fz spre realiz rezult urmarite

+re'enta fact volitiv si celui intelictiv in sav faptei este o cond esentiala a vinov.

ormele vinovatiei 6c sunt: intentia, culpa si praeterintentia

Intentia & forma princip a vinov $ e#pr atitud psi/ica a faptuit rezult din preved rezult faptei sale si urmarirea acelu

rezult prin sav faptei ori numai acceptarea acelui rezult Intentia are 1 modalitati:

#ntentia directa& se caract prin preved rezult faptei si urmarii acelui rezult prin sav faptei )se deduce d

imprej sav faptei, vointa de sav fapta, urmarirea rezult(#ntentia indirecta& se caract prin preved rezult de catre faptuit, rezult care nu este urmarit ci

acceptata event prod lui

6c forma de vinov se intaln la sav unei fapte ce prod cel putin 1 rezult

ulpa & forma a vinov $ consta in atit psi/ica a faptuit care prev rezult faptei sale, nu!l

accepta, socotind fara temei ca ac nu se va prod, ori nu prev rezult faptei sale desi putea si tb sa!l prevada

ulpa are 1 modalitati:

*ulpa cu prevedere& faptuir prev rezult faptei sale, rezult ce nu!l urmareste, nu!l accepta

consid fara temei ca ac nu se va prod )des intalnita in domen circul pe drum publice(

*ulpa simpla)fara preved( & faptuit nu prev rezult faptei sale desi tb si putea sa!l prevada =bl

de preved a rezult se deduce de cele mai multe ori din actele normative care reglem e#erc

anumitor profesii

5osib concreta de preved a faptuit este apreciata in fctie de personalit faptuit, e#perienta de viata, pregat profe

dezvolt intelectuala

Intentia depasita & forma mista de vinov ce cupr intentia si culpa reunite 6c se realz prin sav

1


21/43

unei fapte cu intentie si prod unui rezult mai grav decat cel urmaritFacceptat de faptuiror prin sav faptei, rezult ce

imputa sub forma culpei, deoarece nu l!a prevaz desi putea sa!l prevada

Pre+ederea in l%& pt e#istenta infrac sunt neces cele 2 trasat esentiale intrunite

cumulativ Aipsa oricari din ac 2 trasat esentiale conduce la inlat caract pen al faptei

#n consid faptei ca infract se cercet mai intai daca fapta este prev in lg pen.4aca rasp este neg cercet celo

trasat ale faptei nu mai este justificata

6c trasat decurge din princip fundam al legalit in dr pen consacrat de pen


22/43

o *ond preexistente $ se sit in timp anterior actelor de e#ecut a faptei )se pot ref la ob infract,

sub, starea pe care tb sa se grefeze fapta

o *ond concomitente$ cele in care se sav fapta si pot privi locul si timpul comiterii actului d

conduita

o *ond subsecvente $ sit in timp dupa comiterea actului incriminat si pot pv prod unei anumi

urmari

! 4upa rolul si imp lor pt caract faptei ca infract & cond esentiale &constitutive) si cond accidenta&circumstantiale)(

o *ond esentiale $ realizeaza cont infract* neindepl lor conduce la neraliz infract & fapta nu poate

consid infract

o *ond accidentale$ intra in cont calificatFatenuat al infract

2. act"rii infractiunii

2.1. Obiectul infractiunii $ val soc si rel soc create in jurul ac val, care sunt periclitFvatamate prin fap

infractionala 9e prezinta sub dif aspecte:! b juridic general $ totalit rel ocrotite prin normele dr penal 9e consid ca ac categ este prea en

deoarece nu orice infract este indrept imp societ, ci doar imp unei rel soc sau cel mult imp unui grup de rel so

! b jur generic &de grup)$ format din grupul de val soc de aceeasi nat ocrotite prin normele pen 6c es

comun unui grup de infract si este acceptat de majorit aut in doctrina pen

! b jur specific$ val soc concreta careia i se aduce atingere prin infract 6c serceste la det individualit un

infract in cadrul unui grup

! b direct nemijlocit &msterial) $ infract este indrept imp unor val soc ocrotite pen si nu imp asp mat al o

infract oti sub infract sunt sub de dr pen, dar nu toti sub de dr pen sunt sub ai infract

! In calit de benef ai ocrotirii pen toti membrii societ sunt sub de dr pen

! In calit de destinat ai oblig de conformare, nu toti membrii societ sunt sub de dr pen, ci doar cei care a

calit ceruta de lg

-ubiecti activi& pf pf ce au sav infract

1


23/43

-ubiecti pasivi& pers vatamate & cele care au suf raul prod prin infract

P 9 ca sub acti+ al infractiunii

9ub activ al infract este pers fz ce a sav fapta direct si nemijlocit )in calit de autor( sau a particip la sa

infract )instigator, complice(

5ers care a sav o infract este infractorFfaptuitor )pers care a sav fapta prev de lg pen( 5t a fi sub activ a

infract pf tb sa indepl anumite cond gen si speciale:

. *ondgen de existenta ale sub activ +/ Jarsta ceruta de lg & legiuit ro a stab ca varsta de la care o pers poate rasp

pen , sa dev sub al infract este de -H ani impliniti

! 5ana la -H ani & se pre'uma absolut ca minorul nu are discernam, nu are dezv psi/ico!

neces pt a!si da seama de urmarile faptelor sale

! ;in -H!-K ani & va rasp pen numai daca se doved ca in sav faptei concrete ac a av

discernam )pre'umtie relativa& a lipsei discernam & permite dova

contrara(

! ;in peste -K ani & sepre'uma &relativa) ca are discernamant %esponsabilit & se poate deduce din interpret dispoz pen care def iresponsab ca si o cauza

care inlat caract pen al unei fapte prin inlat trasat esentiel & a vinov

%esponsab este def in doctrina ca aptitud pers de a!si da seama de faptele sale )actFinact(, d

rezonanta soc a ac, precum si de a!si putea det si dirija in mod constient vointa in rap cu ac fapte 6c implica e#isten

celor 1 factori: volitiv si intelictiv Aipsa unuia dintre ei & a celui intelictiv duce la iresponsabilit %esponsab

prezuma a fi starea normala a pers care a implinit -K ani )prezum rel(

Aibert de vointa si actiune & pp ca sub activ a decis in mod liber asupra sav faptei si a avut

libert de /otarare si de actiune potriv propriei sale vointe 4aca faptuit a act sub imperiul constrangerii )fzFmoralefapta nu mai este imputabila & e sav fara vinov

0. *ond sp pt existenta sub activ al infract& se ref la anumite calit ale sub

activ )cetatean, functionar, strain, militar( 9ub activ pt care se cere indepl unei cond sp sn sub activ calificat sa

circumstantiat

!ubiectul pasi+ al infract& pfFpj titulara a val soc ocrotite si care este vatamata ori periclitata prin infract 6c tb

indepl anumite cond gen si sp:

b onditii gen & sa fie titulara a val soc ocrotite pen )de cele mai multe ori sub pasiv este si pe

pagunita prin infract, dar este posib ca pers pagubita sa fie alta decat sub pasiv(b ond sp & prevaz in cont infract & sa aiba anuite calit

2.3. L"cul si ti&pul sa+ infract& elem pree#istente infract fara de care nu poate fi concep sav unei infract In co

celor mai multe infract nu sunt pv cond cu pv la timpul si locul de sav, ac pp ca se vor realiza indeif de locul si timp

sav lor Insa ac pot e#ista in cont infract influentand e#istenta ac sau realiz cont calificat al infract

1


24/43

L"cul de sa+ a faptei

~ c"nd esentiala& de indepl ac depinde e#istenta infract )cond unui autov fara permis

cond sa fie desfas pe drumurile publice( b sa fie imediata adica sa fie rezult nemijl al actFinact si nu un rezult mijlocit, indepartat

6c poate consta fie intr!o sc/imb a ob ori a pozitie ac & cand ac are aspect material sau intr!o stanjenire a normal

desfas a rel soc nascute in legat si dat val soc ocrotite

1


25/43

o Aegatura de cauzalitate & legat dintre actFinact faptuit si urm imediata ceruta de lg pt e#istenta

infract '#istenta infract este conditionata de legat de cauzalit dintre actul de conduita interzis si urm imed social

pericul prev de lg

'ste necesar a fi stab in unele cazuri in care rezult prod este generat de actFinact unei pers

1eorii pv la legat de cau'alitate& grupate in 1 curente:

a 1eoria monista& consid ca urmarea imed are o sg cauza & in sit unei pluralit de contrib

umane ac tb consid simple cond, fara semnif pen >eorii cu pv la contrib umana care tb consid cauza a rezult:i 1eoria cau'ei eficiente& sa fie consid drept cauza a rezult pe aceea care a declans

procesul genetic si a creat pt celel cond aptit de a prod urmarea imed

ii 1eoria cau'ei proxime! consid drept cauza contrib umana ce se sit in tmp imediat anteri

rezult

iii 1eoria cau'ei preponderente& consid cauza a unui ezult energia care a contrb cel m

mult la prod lui

iv 1eoria cau'ei adecvate& cauza acea care este proprieFapta prin nat ei sa prod acel rezu

iecare rezult isi are o cauza tipica, proprie 6c teorii i se repros ca restrange antececauzala la o sg contrib umana

b 1eoria pluralista& consid ca prod rezult se poate datora unui concur de cauze 6u fost

formulate mai multe teorii:

i 1eoria ec2ival cond &sine 3ua non)! cea mai larga raspandire & formulata de Jon Eu

-7K & potrv ac sunt consid cauze ale rezult prod toate cond care l!au precedat si fara d

care rezult nu s!ar fi prod aract sine Dua non al cond se stab folos proced elim ipoteti

a ac din anteced rezult* daca rezult nu s!ar fi prod in infract concreta at acea cond a fo

necesara si deci este cauza* daca fara acea cauza rezult ar fi avut aceeasi config si aceleaproportii acea cond nu a fost neces & nu poate fi consid cauza a rezult

ii 1eoria cond necesare& prop sa fie consid drept cauza a rezult orice cond neces pt prod a

tinandu!se seama de contrib concreta adusa de fiecare cond

iecare cauza urm sa fie cercet in parte pt a i se stab mas in care a cauzatF a contrib la pro

rezult 6c teorii i se aduce critica de a sterge deoseb dintre cond si cauze putand fi cauz

orice cond necesara pt ptod rezult

9e consid in doctrina ca teoria ec/iv cond ofera cele mai mari posib pt solut legat d

cauzalit

=rientari practice pt stab legat de cauzalit & pornind de la teoria ec/iv cond se stab legat de cauzalit in infract si

poate face cu obs urmat principii :

1


26/43

a #dentif in anteced cau'ala a tuturor contrib umane care ar putea avea legat cau'ala cu ac &

retin si event imprej in legat de cauzalit 9e face cu ajut crit .sine Dua non0 izol ipotetic fieca

contrib spre a vedea daca fara ac rezult s!ar fi prod in ac felFproportii 5t pluralit de contrib tb

e#iste legat intre ele

b -tab asp psi2ic al legat de cau'alit& se retin din anteced cauzala contrib fata de care s!a stab at

asp fz cat si cel psi/ic al legat de cauzalit Jerif asp psi/ se face in fctie de vinov ceruta de lg

e#istenta infractc "elimit si det exacta a contrib esent si a contrib inlesnitoare din anteced cau'ala & cu ajut c

.sine Dua non0 & vor fi consid contrb esentiale sau cauzal neces acelea in lipsa carora rezult nu

ar fi prod in nici un mod

3.1. Latura subiecti+a $ totalit cond curute de lg cu pv la atitud constiintei si vointei infractorului fata de fapta

urmarile ac, pt caract faptei ca infract

9tructura laturii subiective: ! se face prin prisma elem componente* elem esential este elem subiectiv : vinov, la ca

se mai adauga si alte cerinte esentialea 4inov ca elem subiectiv& reprez atitud psi/ica a pers care a sav fapta, fata de ac si de

urmarile ac, atitud e#pr in vinov ceruta de lg pt e#itenta acelei infract

4istinctii intre vinov & ca trasat esentiala si vinov ca elem al cont unei infract

- a trasat esentiala & e#pr in formele si modalit si e#ista ori de cate ori se consta

indepl uneia dintre ac modalit

- a elem al cont infract & e#ista numai at cand elem mat al infract a fost sav cu forma d

vinov ceruta de lg

'#istenta vinov ca trasat es nu pp intotd di e#istenta vinov ca elem al cont infract

'#ista vinov ca elem al cont infract fara a e#ista ca trasat es a infract )legitima ap, constrangere fz, necesitate(

ormele vinov : ca elem sub poate fi prevaz sub forma : intentie, culpei si intentie depasite

a elem al cont infract vinov tb prevaz in cont jur al fiecarei infract & este prevaz in norma de incriminare

In partea gen a pen sunt stab reguli cu caract de princip dupa care se poate det forma de vinov neces pt e#istent

unei anumite infract

%eguli de det a formei de vinov & prevaz in pen 1 reg gen priv la infract comisive si la cele omisive:

- 'lem sub in cazul infract comisive aptele constand intr!o actiune sav din culpa sunt infract numai da

se prev e#pres in lgfaptele constand intr!o act sunt intot infract cand sunt sav cu intentie

- 'lem sub in cazul infract omisive aptele constand intr!o inactiune constit infract fie ca sunt sav d

culpa fie cu intentie doar cand legiuit restrange sanction ei numai cand se sav din intentie

b *erinte esentiale& intregesc alem sub alaturi de vinov si pot pv scopul cu care se sav fapte

si mobilul

- ;obilul & cauza interna & a act de conduita desemn acel sentim ce a condus

nasterea in mintea faptuit a ideii sav unei anumite fapte '#istenta mobilului in sa

1


27/43

faptei infractionale & constit un indiciu de normalitate psi/ica a faptuit Aip

mobilului, aunei motivatii este un indicu de anormalit ce impune cercet responsab a

5oate fi si un elem circumst in cont calificat al unei infract )omurul sav in inter

material(

- 9copul & telul urmarit prin sav faptei intregeste elem sub & pp reprezentarea clara

rezult faptei de catre faptuit

5oate aparea si ca elem circumst in cont calificat al infract )sav omorului pt a ascunde saunei tal/arii( un scopului urm este imp in individualiz sanct de dr pen

'NLATURAREA CARACTERULU' PENAL AL APTE'

Caracterul penal ;cf doctrinei este o insusire sintetica a faptei ce decurge din trasat es ale infract )intrunirea(

aract pen al faptei concrete este consecintaFrezult intrunirii trasat es prevaz de lg prin care acea fapta este caract c

infract Intrucat caracteul pen al faptei este stab prin lg at si sitFimprejFstarile care conduc la e#clud caract pen sunt dasem prevaz de lg

auzele care inlat caract pen al faptei constau din anumite stariFfapteFimprej e#istente in mom sav faptei ca

impiedica realiz trasat es & prin ac se e#clude caract pen al faptei

auzele care inlat caract pen al faptei inlat si rasp pen

lasificarea cauzelor:

in fctie de crit trasat esentiale & asupra careia se resfrange in princip conducand la nerealiz ac:

cauze care pv vinov

cauze care pv per soc cauze care pv preved in lg pen

in fctie de sfera de aplicare

cauze generale & isi au sediul de reglem in partea gen a c pen si sunt aplicab oricaro

cauze concrete )cauze care inlat vnov, lipsa per soc, abrog incrim(

cauze speciale & aplic mai restransa & doar in cazurile e#pres prevaz de lg )partea gen

sp(

dupa caracterul lor

cauze reale & pv fapte & se resfranf asupra tuturor participantilor )lipsa persoc, a prev in

pen(

personale & pv la pers faptuit & prod efecte numai in rap cu pers care s!ar afla in astfel d

situatii in mom comiterii faptei

In pen sunt grupate numai cazule care inlat: vinov, lipsa per soc, lipsa preved in lg pen

1


28/43

. Cau,e care inlat caract penal al faptei prin inlat +in"+atiei

1) Le%iti&a aparare $ cauza care e#clude caract pen al faptei dat lipsei de vinov in cond in care a

fost sav fapta

f pen :

! fapta sav in legit ap nu constit infract

! Aeg ap & cand fapta sav pt a inlat un atac material, direct si injust indreptat imp sa, a altuia

sau imp unui interes obstesc care pune in pericol grav pers si dr celui atacat sau interesul obst! %eg ap se pre'uma& cand fapta este sav pt a respinge patrunderea farad r a unei pers prin

violenta, viclenie, efractie intr!o locuin, incapere, dependinta, loc imprej sau delim prin semen de marcare

! Aeg ap & este acela care din cauza tulbFtemrii a depasit limitele unei ap proportionale cu

gravit peric si cu imprej in care s!a prod atacul

%g ap apare ca o riposta imp unui atac material, direct, imediat si injust.

apta sav in legit ap nu este sav cu vinov deaorece faptuir nu a actionat cu vointa libera ci constrans de necesit a

val soc amenint prin atacul periculos

C"nditiile le%iti&ei aparari8a C"nditii cu p+ la atac Atacul $ comportare violenta aomului, atitud ofensiva ce se

materializ intr!o act indrept imp val soc ocrotite

A 6tacul sa fie material, direct, imediat si injust

6tacul sa fie &aterial & se caract prin act fz, menite sa periclit in subst lor fz val s

ocrotite In realiz atacului se fol forta fzFinstrumFmijl care sunt in mas sa prod o modif

a val soc

!n atac verbal N! sa dr unei ripoaste legitime

6tacul sa fie direct& vizeza rap in spatiu intre atac si val ocrotita 6tacul nu e direct daintre agrseor si vistima se afla o diatanta mai mare in spatiu

6tacul sa fie i&ediat & cand ac s!a ivit, este actual sau pe cale sa se iveasca )peric

iminent( 'ste imediat vand se desfas in mom declans si pana in mom consumarii ac p

in care ap este legit 4upa consum atacului ap nu mai este legit, nu se mai desfas im

unui atac imediat

6tacul sa fie in6ust& sa nu aiba temei lg in bza caruia se efect

6tacul just consta intr!o activit prev de lg sau permisa de lg )arest unei pers pe baza man

de arestare( Isi pastreaza carat just cat timp este efect in limitele prev de lg


29/43

6p sa se realiz printr!o fapta pre+ de l% pen& daca fapta e prev de lg at se cercet cond in ca

ac a avut loc, daca sunt indepl cond cu pv la atac pt a putea decide daca ap a fost legit

6p sa fie preced de atac & desfas ap dupa incep atacului )ac sa fie actual(* simpla pp c

agresorul va de'lantui un atac nu da dr la ap legit.

6p sa se indrepte i&p a%res"rului & pt a inceta atacul si a salva val periclitate 9e poa

indrepta imp vietii, sanat, libert agresorului dar nu imp bunurilor sale

6p sa fie neces pt inlat atacului & se apreciaza dupa rap intinderii )at cand atacul a deiminent & in mom cand ac a incetat( si al intensitatii )cand a condus la inlat atacului si nu

depasit gravit peric care ameninta val soc(

6p sa fie pr"p"rt cu %ra+it pericsi cu imprej in care s!a prod atacul & priv la proportio

dintre atac si ap se are in ved resp unei ec/ival intre actul de tac si cel de aprare 4aca ap es

vadit disprop fata de gravit atacului fapta e sav cu depasirea limitelor leg ap

4epasirea limitelor legit ap & poate constit tot legit ap cand se intem pe tulbFtemere in care se gasea faptuit in mom

comit faptei )e#ces justificat( 5t a e#ista e#ces justif tb indepl cond cu pv la ap, pt a e#ista si legit ap 4et starii d

tulbFtemere se face prin cercet imprej de fapt in care s!a prod atacul, cond psi/!fz a celui ce face apararea 4acdepasirea nu se intem pe tulbFtemere fapta nu mai e consid sav in leg ap & infract sav in circumst atenuanta

5rezumtia de ap legit & cf pen se prez leg ap at cand fapta s!a sav pt a respinge patrund fara dr a unei pers pri

violentaFviclenieFefractie intr!o locuinFincapFdependFloc imprejFdelim prin semne de marcare )prezumtie relativa(

se apreciaza de organele jud sit concrete in care ap a fost legit

Efecte

! apta sav in leg ap nu este infract )lipsa vinov(

!


30/43

'&inent & cand este pe cale sa se prod


31/43

! aptuit nu are libert de actiune

! e/nicizarea activit umane )defect nui mecanism, uzura unei piese(

! onduita imprudenta a unei pers

! 9tarea maladiva a unei pers

Imprej neprevaz poate fi concomit, anterioara sau subsecventa act faptuit

C"nditii8

%ezult soc peric sa fie consecinta interv unei imprej straine de vointa si constiinfaptuit )tb sa e#iste legat de cauzalit(

aptuit sa nu fi putut prevedea interv imprej care a prod rezult

apta care a prod rezult soc peric sa fie prev de lg pen

Efecte8

! apta sav in caz fortuit nu este infract

! aptuit s!a aflat in imposib de a preved interv imprej ce a prod rezult

2


32/43

! Aipseste rasp pen

! %asp civ este inlat daca nu vine in concurs cu alte cauze care inlat caract pen al faptei

) 'resp"nsabilitatea $ starea de incapacit psi/!fz a unei pers care nu poate sa!si dea seama de semnif

actFinact sale si nu poate fi stapana pe ele Irespinsab prv incap psi/ ata sub aspect:

! #ntelectiv& pers nu!si poate da seama de semnif soc a actFinact sale

! 4olitiv& pers nu!si poate det si dirija in mod normal vointaIncapacit psi/ poate fi perman sau temp, congenitala sau survenita 6c se poate datora : unor maladii neurop

anomalii, tulb psi/ det prin into#ic )alcool, stupef( Incapacit tb sa e#iste in mom sav faptei si sa fie total

onstatarea e#istentei icap psi/ a pers se face de catre medicii specialisti

C"nditii8

aptuit sa aiba incap psi/ intel si volitiva cu priv la actFinact sale )nu are capacit de

intelege caract pen al faptei sale(

9tarea sa e#iste in mom sav faptei


33/43

o !i&pla& poate fi circumst atenuanta & faptuit cand si!a provovat

stare nu avea intentia sa sav o fapta prev de lg pen


34/43

! %asp civ nu este intotd inlat pt pers care l!au avut sub ingijireFsuprav pe minor, da

se retine culpa ac

ata de minor se poate lua una din mas de protectie speciala a copilului prevas de lg )suprav specializ

plasamentul(

0) Er"area de fapt $ reprezentarea gresita de catre cel ce a sav o fapta prev de lg pen a realitatii din

mom sav faptei, reprezentare det de necunFcun gresita a unor date a realit%eprez gresita din mom sav faptei are influenta asupra vinov faptuit, putand c/iar sa o inlature

eluri8

A. dupa ob asupra caruia poarta

de fapt& necunFcun gresita poarta asupra unor date ale realit )stariFsituatiiFimprej(

poate constit o cau'a care inlat caract pen al faptei

de drept& de norma & necunFcun gresita a unei norme juridice ! N! inlatura nicio

caract pen al faptei &doar cand pv o norma extrapen)


35/43

in mom sav faptei faptuit sa nu fi cun e#istenta unor stariFsituatiiFimprej de care depind

caract pen al faptei )starea civ, pregatire intelect, val econ a bunului, starea de uzura, in timp

noptii, loc public(

stareaFsitFimprej care nu a fost cun pot reprez un elem constitutiv al infract ori circumst )can

ac este un elem constitutive este inlat caract pen al faptei(

Efecte8

cand pv un elem constit al infract: faptele sav cu intentie:

! fapta prev de lg pen sav in eroare cu pv la o sitFstareFimprej care sunt cu prev ca ele

constit


36/43

In concret ete posib ca fapta sav sa fie lipsita de import prin peric soc min pe care il prez, iar pt combat ac nu est

neces aplic unei ped & in ac caz cand peric soc concret este min este inlat caract pen al faptei & rasp pen In legisl pe

sunt inscrise dipoz care prev ca faptele lipsite de peric soc concret neces unei infract nu sunt infract si nu atrag ras

pen

5eric soc in conceptia pen este orice actFinact prin care se aduce atingere uneia dintre val aratate in art - si p

sanct careia este neces aplic unei ped & organele de aplic a lg sunt cele care apreciaza gr de peric soc

In pen a fost introd art -7care prev inlat caract pen al faptei prev de lg pen care nu prez in concret gr de peric

neces unei infract

'nlat caract pen al faptei re+ de l% pen care nu pre, in c"ncret %r de peric s"c al unei infract

f pen art -7P .nu constit infract fapta prev de lg pen daca prin atingerea min adusa uneia dintre val soc aratate

lg si prin cont ei concret, fiind lipsita de imp, nu prez gr de peric soc al unei infract

and peric soc concret nu este suf pt caract faptei ca infract, caract pen al faptei este inlat & faptuit i se aplica o san

cu caract admin

In cazul instit prevaz la art -7P pen & fapta nu este infract si nu poate antrena rasp pen & dar prez un anumit gr d

pericol soc si impune sanct ac cu o sanct & specif formei de inloc a rasp pen cu o sanct cu caract adminC"nditii 8

! apta cre nu prez peric soc al unei infract este o fapta lipsita de importanta & aduce atingere

min unei val soc ocrotite de lg pen

! 6re un caract gen & se aplica tuturor faptelor prev de lg indif de nat lor si se ped pevaz de ele

!


37/43

#. Lipsa pre+ed in l% pen $ este prima trasat care se verifQ pt constatarea caract pen al faptei

Aipsa preved & este o sitFimprej in care o fapta care aparent intruneste trasat es ale unei infract nu are in realit carac

penal deoarece nu esteFnu mai este prev in lg pen ca infract

6c trasat lipseste8

4ezincrim fapteiFabrogarea incrim & se realiz prinscoaterea in afara ilicituluipen al faptei consid

infract sau prin abrogare )fapta nu mai este socotita ca infract in viitor & inlat caract pen( =rice fapta comisa dup

abrog incrim nu va mai fi consid infract si nici cele comise anterior )conscintele pen ale /ot judecat inceteaza(


38/43

prepond educativ, de refacere, de corectare a procsului educativ al minorilor Implica anumite restrangeri ale libe

pers )internarea intr!un anumit centru de reeduc(

c. Masurile de si%uranta& sanct de dr pen & se iau fata de pers care au sav fapte prev de lg pen, pt

a inlat o stare de pericol si a preveni sav de noi fapte prev de lg pen 6u caract preventiv, nu represiv 9e aplica num

daca fapta sav a fost prev de lg pen, indif de aplic sau nu a ped

6lte sanctiuni: ! sanct cu caract admin )sanct e#trapen( & aplic de org pen

! sanct civile )restituiri si despagubiri(

. Principiile sanctiunil"r de dr pen

a. P le%alit sanct de dr pen& este un aspect al princip fundam al dr pen & pr legalit

b. P stab un"r sanct c"&patib cu c"nstiinta 6ur si &"rala a s"ciet& aspect al pr

umanismului dr pen & sanct tb sa fie acceptate de constiinta jur si morala a societ & sa nu conduca la injosirea p

umane ilul III pen

;asurile de siguranta! prev in >itlul JI pen

;asurile educative & prev in >itlul J pen

PEDEP!ELE

$ sunt sg sanct pen si sunt penite sa asig restab ordinii de drept ce a fost incalcata prin sav de infract

! 'ste o mas de constrangere

! 'ste un mijloc de reeducare

! 6plic de instanta de judecatat infract in scopul prev sav de noi infract

a. Trasaturi caracteristice8

2


39/43

6as de constrangere& de represiune, de privatiune pt cel ce a incalcat dispoz imperative ale

norm pen si a comis fapta incrim 5rin caract sau de constrangere se ped se diferent fata de celel sanct de dr pen

alte sanct jur

6ijloc de reeducare& ped are rol preventiv & prin aplic si e#ecut ei se urm formarea unei

constiinte noi a condemn, ca ac san u mai sav noi infract in viitor 9e urm formarea infractorului spre o noua atitu

fata de val soc

+rev de lg& cf pr legalit & caract de constrangere statala ce se realiz prin pedeapsa plic numai de instanta de jud& ac vor aplica pen numai daca se stab rasp pen a

infractorului

*aract personal& se aplica numai celui care a savFparticip la sav unei infract in clait de

autorFinstigatorFcomplice

-e aplica in scopul prevenirii sav de noi infract& se adreseaza atat infractorului cat si celor

care ar fi tentati sa sav infractiuni

b. !c"pul si functiile

!c"pul& cf pen & preven sav de noi infract se realiz atat p cel caruia i se aplica ped )prevenire sp( cat si

ceilalti destinat ai lg pen )preenire gen( ele 1 reprez scopul imediat al ped & det de aplic concreta a ped pt sav

infract

9copul mediat & se realiz prin incrim unor fapte pericul si prevederea ped corespunzatoare

unctiile& mijloace de realiz a scopului sanct:

de constrangere ! implica o privatiune a dr, de bunuri, o restrangere a ac ondamn este

oblig sa le suporte ca urm a conduitei sale pericul, nesocotind dispoz lg pen


40/43

"upa ob asupra caruia poarta

! 5ed privative de viata

! 5ed corporale

! 5ed privative de liberate

! 5ed privative sau restrictive de drepturi

! 5ed morala

! 5ed pecuniare & priv patrim condamn )amneda, confisacarea averii( "upa gr de det a pedepsei

! 5ed determinate & preved ac in lg atat in natura lor cat si a cuantumului

! 6bs det & prev in lg a duratei, a cunatumului fic in care se aplica ped

! %elative det & in ls unt preva limitele intre care ped pot fi aplic & sunt cel mai des folosite

legislatii

! 5ed nedeterminate & pp prevd in lg doar a nat lor fara a fi det limitele intre care pot fi aplic ped pt

sav de infract 6c nu au fost acceptate in legisl pen moderne

9e mai disting:! 5ed unice & sunt prev cate una pt fapta incrim

! 5ed multiple & prevde pt aceeasi infract a mai multor ped de nat dif

~ umulative & se aplica toate pt sanction faptuit

~ 6lternative & cand din ped prev pt acceasi fapta instanta ale doar una

#n dr nostrum pt aceeasi infr cumularea este posib intre ped princip sic ea complem, N! insa si intre cele princip

3- Pedepsele principale $ ped care au un rol imp in sanct infractorului, prev de lg pt orice infractiune, se

pot aplica sg sau insotite de alte ped )complem, accesorii si ale sanct de dr pen(eluri8

a. detentiunea pe viata

b. inc2isoarea &7$89 ani)

c. amenda &99 lei$79.999 lei)

Re%i&ul de e:ecut a ped princip pri+ de libert. 9unt cun in legisl mai multe regimuri de e#ec a ped priv de libe

regim de detinere in comun, izolarii celulare, mi#t, progresiv si desc/is

In dr pen ro regimul de e#ecut este reglem de pen & cf ac e#ecut ped se bazeaza pe sist progresiv & condamn ar

posib de atrece dintr!un regim de e#ecut in altul in cond prev de lg priv e#ecut ped5ed privative de libert se e#ec in urmat regimuri:

! regim de ma#ima siguranat & se aplica pers condamn la ped det pe viata si inc/is mai mare de -3 ani

! regim inc/is & se aplica pers condamn la ped inc/is mai mare de 3 ani

! regim semidesc/is & se aplica pers condamn la ped inc/is mai mare de - an

! regim desc/is & pt inc/is de cel mult - an

H


41/43

%egimul se stab la primirea pers condamn in primul penitenciar in care ac urm sa e#ec ped de catre o comis

de individualiz a regim de e#ec a ped

Re%i&ul de &unca& mijl imp de reeduc a condamn ;unca e#ec de condamn este renum cu e#ceptia muncii c

caract gospod, neces locului de detinere si acelei prestate in caz de calamitate %etribuirea muncii se face dupa can

si calit ac potriv normelor stab )2R revine condamn, CR ! revine 6dmin


42/43

'nl"c ped a&en,ii& instanta de jud reindividualiz sanct pen prev pt infract sav 5p inloc ped amenzii cu inc/is &

este posib numai in cazul infract la care inc/is este alternativa cu amneda, nu si alte infr

Aa inloc ped amenzii cu inc/is se va tine seama si de partea din ped amenzii care a fost e#ecut

31 Pedepsele c"&ple&entare& menite sa completeze represiunea instituita prin ped princip 6c sunt prev

de lg, aplicate de instanta jud numai pe langa o ped princip

elurile pedepsel"r c"&ple&8a. 'nter,icerea un"r drepturi $ consta in interz pe o per de timp a e#ercit anumitor

dr ale ondamnatului 9e pronunta de inst de jud, pe langa ped princip 6c se aplica pt o per cupr intre - si - ani

unuia sau mai multor dr, cum ar fi:

"r de a alege si de a fi ales in autorit publ sau in fctii elective publice

"r de a ocupa o fctie implicand exercit autorit de stat& priv interz dr de a ocupa fctii in

aparatul de stat, dr de a da dispoz obligat si de a controla indepl lor Interz dr prevaz anterior se pot dispune numa

impreuna

"r de a ocupa o fctie sau de a exercita o profesie ori de a desfas o activit de nat celeia de

care s$a fol condamn pt sav infract.& det de periculozit condemn care s!a fol de fctie, profesie pt a sav infract

"r parintesti& sunt interz dr acelora care au calit de parinti, pt infr comise in legat cu e#ercit

ac dr & se ia pt ocrotirea minorului

"r de a fi tutore sau curator& det de nedemnit infract care prin faptele sav a dem ca nu prez

garantii morale sa e#ercit dr de a fi tutore sau curator

C"nditii de aplicare8

- se plica de instanta de judpe langa ped inc2is de cel putin 0 ani

- se aplica numai pe langa o ped princip stab pt o infractiune

- este obligat ori de cate ori este prev de lg

- este facult at cand nu este prev in lg pt infract respectiva

E:ecutarea pedepsei c"&ple&8 ! se e#ec dupa e#ec ped princip, dupa gratiere totala sau a restului de ped, dup

prescriptia e#ecut ped & dupa stingerea execut ped princip prin modurile prev de lg.

b. De%radarea &ilitara $ consta in pierderea gradului militar si a dr de a purta

uniforma 9e poate aplica numai acelor condamn care au calit de militari activi sau rezervisti

:radul militar si dr de a purta uniforma sunt pierdute pt totd, ped constand tocmai in pierderea ac

C"nditii de aplicare

! se aplica numai condamn militari activi sau rezervisiti

! 'ste aplicata obligat in cazul infract grave care au atras aplic ped inc/is mai mare de - ani sau det pe viata

! 'ste facult cand ped aplic este inc/is de cel putin 3 ani si cel mult - ani, fiind pronuntata pt o infr sav c

intentie

E:ecutarea de%radarii &ilitare& se duce la indepl dupa raman def a /ot de condamn

H


43/43

32 Pedepsele acces"rii ! ped alturate, secundare, accesorii ale ped princip, nc/is i deten pe via i

constau n interzicerea de regul a tuturor drr ce fac obiectul pedepsei compl a interzicerii unor dr, pe durata e#e

ped, pn la graierea total sau a restului de pedeaps ori pn la mplinirea term de prescripie a e#ec pedepsei

Aplicarea ped acces"rii ! ;enionarea ped accesorii n dispozitivul /ot de condamn este necesar pentru punerea

e#ecuta /ot sub aspectul interzicerii dr electorale Instana de judecat poate s nu interzic condamnatul

e#ercitarea unei fcii ce implic e#erciiul autoritii de stat, dac fapta pt care a fost condamnat nu a avut legt c

e#erciiul autoritii de stat ori nu a fost o fapt care s!- fac nedemn ocuprii unei astfel de fciiE:ecutarea pedepsei acces"rii ! condamnla ped det pe via, a nc/is atrage de drept interzicerea drepturil

prevzute la art KH p din mom rmnerii defin a /otde condamn i pn la terminarea e#ec pedepsei ori stinger

ped prin graiere total ori a restului de pedeaps ori prin prescripie

+ntre mom cnd /otrrea judectoreasc de condamnare a rmas definitiv i momentul cnd e#ecutar

condamnrii s!a stins, se e#ecut pedeapsa accesorie

dr penal note de curs

Documents