UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
MASTER: MANAGEMENT EDUCATIONAL SERIA II / GRUPA II
LUCRARE DE DISERTAŢIE
Coordonatori ştiinţifici: Masterand:
Prof. univ .dr. D.H.C. ing. Constantin OPREAN Lőrincz Zoltán
RECTOR Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Conf .univ. dr. ing. şi ec. Mihail ŢÎŢU
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
2007
UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU MASTER: MANAGEMENT EDUCATIONAL SERIA II / GRUPA II
LUCRARE DE DISERTAŢIE
Creşterea calităţii procesului educaţional prin
implementarea platformei de eLearning AeL
Studiu de caz la Şcoala Generală Nr. 1. „Endes József” din Sînsimion
Coordonatori ştiinţifici: Masterand:
Prof. univ. dr. D.H.C. ing. Constantin OPREAN Lőrincz Zoltán
RECTOR Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Conf. univ. dr. ing. şi ec. Mihail ŢÎŢU
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
2007
3
CUPRINS
Cuprins ................................................................................................................................................. 3
Rezumat ............................................................................................................................................... 5
Summary .............................................................................................................................................. 6
Întroducere ........................................................................................................................................... 7
I. Elemente de calitate .......................................................................................................................... 9
I. 1. Educaţia în perspectiva procesului „Educaţie şi formare 2010” (Procesul Lisabona) ............. 9
I. 2. Definirea calităţii şi a managementului calităţii ..................................................................... 10
I. 2. 1. Definirea calităţii ............................................................................................................ 10
I. 2. 2. Definirea managementului calităţii ................................................................................. 11
I. 3. Scurt istoric ............................................................................................................................. 12
I. 4. Factorii care influenţează calitatea conformi cu American Society for Quality .................... 14
I. 5. Principiile introducerii în organizaţie a managementului calităţii totale ................................ 15
I. 6. Evoluţia standardelor de calitate ISO ..................................................................................... 16
I. 7. Factorii interni şi externi organizaţiei care influenţează calitatea .......................................... 18
I.7.1. Influenţa factorilor de mediu şi parteneriatul organizaţiei cu aceştia ............................... 18
I.7.2 Factorii interni organizaţiei care influenţează calitatea produselor realizate .................... 20
I. 8. Cultura organizaţională a şcolii .............................................................................................. 21
I. 9. Principiile asigurării calităţii educaţiei ................................................................................... 22
I. 10. Atribuţiile ARACIP .............................................................................................................. 24
I. 11. Metodologia asigurării calităţii educaţiei ............................................................................. 25
II. Creştera calităţii procesului educaţional prin implementarea platformei de eLearning AeL ........ 27
II. 1. Prezentarea organizaţiei şcolare ............................................................................................ 28
II. 2. Contextul socio-economic .................................................................................................... 30
II. 3. Situaţia familiilor elevilor şi atitudinea acestora faţă de şcoală ........................................... 30
II. 4. Populaţia şcolară şi baza materială ....................................................................................... 30
II. 4. 1. Populaţia şcolară............................................................................................................ 31
II. 4. 2. Baza materială ............................................................................................................... 31
II. 5. Analiza SWOT a stării actuale a Şcolii Generale nr. 1. “Endes József” Sînsimion ............. 32
II. 6. Elemente de strategie instituţională ....................................................................................... 37
II. 7. Prezentare SEI - tehnologia educaţiei - program naţional de informatizare a învăţământului
preuniversitar ................................................................................................................................. 41
4
II. 7. 1. Despre SEI ..................................................................................................................... 41
II. 7. 2. Despre AeL.................................................................................................................... 45
II. 8. Implementarea SEI la unitatea noastră .................................................................................. 53
II. 9. Impactul formativ al utilizării AeL în educaţie la Şcoala Generală nr. 1. „Endes József” din
Sînsimion, jud. Harghita ................................................................................................................ 59
II. 9. 1. Cadrul de referinţă ......................................................................................................... 59
II. 9. 2. Date relevante ................................................................................................................ 60
II. 9. 3. Observaţii privind integrarea laboratorului AeL în activitatea practică a cadrelor
didactice ..................................................................................................................................... 91
III. Concluzii, constatări şi implicaţii................................................................................................. 93
III. 1. Direcţii de impact relevant ................................................................................................... 93
III. 2. Caracteristica ariei problematice actuale ............................................................................. 95
Bibliografie ........................................................................................................................................ 98
Lista formelor grafice ....................................................................................................................... 101
Lista abrevieri .................................................................................................................................. 102
Lista cuvinte cheie ........................................................................................................................... 102
Anexe ............................................................................................................................................... 103
Curriculum Vitae.............................................................................................................................. 116
Opis .................................................................................................................................................. 120
5
REZUMAT
Ca stat membru al UE, ţara noastră, trebuie să respecte art. 149 din Tratatul Uniunii
Europene, în care calitatea educaţiei este o „prioritate naţională” pentru fiecare Stat Membru.
Încă din 2001, un raport al Comisiei Europene arată că „încorporarea tehnologiilor
informaţiei şi comunicării în sistemele de învăţământ europene este un proces care, pe termen lung,
va avea implicaţii majore pentru organizarea învăţării şi metodele de predare”. Acest sector a
devenit o prioritate educaţională şi toate ţările Uniunii Europene fac eforturi pentru includerea TIC
în curriculum-ul şcolar şi în programele de pregătire a cadrelor didactice.
Lucrarea de faţă, cu titlul „Creşterea calităţii procesului educaţional prin implementarea
platformei de eLearning AeL - Studiu de caz la Şcoala Generală Nr. 1. „Endes József” din
Sînsimion” îşi propune să investigheze creşterea calităţii procesului educaţional prin introducerea
şi în învăţământul gimnazial al platformei de eLearning AeL, parte a programului SEI, iniţiat şi
susţinut atât financiar, cât şi pe plan didactic de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
Investigaţia desfăşurată la Şcoala Generală Nr. 1. “Endes József” din Sînsimion, judeţul
Harghita a avut ca obiectiv principal relevarea impactului pe care îl produce utilizarea tehnologiilor
informaţionale şi comunicaţionale (TIC) asupra procesului de învăţământ, atât în ceea ce priveşte
actorii săi (elevi, cadre didactice), cât şi resursele angajate în acest proces, o atenţie deosebită
acordându-se modificărilor paradigmatice în planul predare-învăţare.
Pentru investigare am folosit mai multe metode şi instrumente, printre care chestionare,
interviuri de detaliere, discuţii cu profesorii şi elevii, asistarea la ore desfăşurate în AeL la diferite
discipline.
Ca urmare a investigaţiei cred că am obţinut suficiente date relevante pentru a contura o
imagine a ansamblului problematic definit.
Datele obţinute din chestionare, interviuri, discuţii şi asistenţe la lecţii desfăşurate în
laboratoare AeL a permis să constat că pe de o parte, că în utilizarea TIC (AeL) ne aflăm într-o
FAZĂ INIŢIALĂ, şi, pe de altă parte, că acest proces este în EVOLUŢIE, orientat corect, spre
un demers EDUCAŢIONAL COMPLEX, CENTRAT PE ÎNVĂŢARE, pe implicarea tot mai
accentuată a elevului în construirea propriei cunoaşteri.
Cred că introducerea în învăţământul românesc a AEL, în cadrul programului Sistem
Educaţional Informatizat al Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, constituie un pas
important în racordarea învăţământului românesc şi în acest plan al dinamicii sociale din Uniunea
Europeană.
6
SUMMARY
As state member of EU, our country, must respects article 149 from European Union
Convention, in which quality of the education is a “national priority” for each of member states.
As far back as 2001, a report of European Commission shows that “the incorporation of
Information and Communication Technologies in the European educational systems is a process,
which in long term, shall have major implications for the organization of learning and teaching
methods.”
This sector became an educational priority, and all the countries of European Union do
efforts for the inclusion of ITC in their scholastic plans and in the programs of training the didactic
personnel.
The present work, with the title “Development of educational process quality through the
implementation of the platform of eLearning AEL – investigation in “Endes József”
Gymnasium” propose to investigate the development of educational process quality through the
implementation of the platform of eLearning AEL, part of SEI program, initiated with the financial
and didactic support of the Ministry of Education, Research and Youth.
The investigation developed in “Endes József” Gymnasium had as main objective the
revealing of the impact produced by the use of Information and Communication Technologies on
education system, regarding both its actors (students, teachers, managers) and the resources
engaged in this process, with a special focus on the shifts in teaching and learning.
For investigation I used mixed methods and tools (instruments), like questionnaires, detailed
interviews, discussions with teachers and scholars, assistance at AeL lessons at different subjects.
In consequence of investigation, I think I had obtained relevant information to outline a
reflection of defined problematic ideas. (conception, view)
The obtained information from questionnaires, interviews, discussions, assistances at lessons
in AeL laboratory allowed to establish that on aside, we are in an INITIAL PHASE in utilization
of ITC (AeL), contarwise that this process is in EVOLUTION, in correct orientation, striving
for a COMPLEX EDUCATIONAL step, CENTERED ON LEARNING, on the pronounced
implication of the pupil in the construction of his own knowledge.
I think that the introduction of AeL in Romanian educational system, as part as
Informational Education System of the Ministry of Education, Research and Youth, represents an
important step for Romanian education joining social progress of European Union.
7
ÎNTRODUCERE
MOTTO:
“Educaţia are dificila misiune de a transmite o cultură acumulată de secole, dar şi o pregătire pentru
un viitor în bună măsură imprevizibil”
Jaques Delors
Din desenul complicat al alinierii României la standardele europene, învăţământul nu poate
lipsi. Reforma învăţământului a inclus şi până acum unele elemente ale promovării calităţii în
educaţie, dar nesistematic, incoerent şi discontinuu. Contextul economic al ţării noastre nu a fost
favorizand pentru reforma educaţiei.
Învăţământul românesc continuă să fie între ciocan şi nicovală, între aspiraţiile europene şi
starea deloc europeană, între presiunea cerinţelor de calitate ale reformei şi nemulţumirea părţilor
interesate (cadre didactice, elevi, studenţi, părinţi, creatorii cererii de pe piaţa muncii) provocată,
în principal, de subfinanţarea cronică.
Sintagma „educaţia - prioritate naţională” dă bine la discursuri, dar, de fapt, mult timp a
fost o vorbă aruncată în vânt, un simplu aliniat nerespectat din Legea învăţământului nr. 85 / 1995,
nereuşind să înlocuiască adevărul crud existent de decenii: „educaţia - periferia interesului
naţional”. Credinţa transmisă de la un guvern la altul că prin mici satisfaceri ale revendicărilor
se poate “astupa gura” dascălilor este încă actuală. Dacă în învăţământul superior s-au făcut
unele progrese vizibile datorate procesului “Bologna”, învăţământul preuniversitar, în general, şi
învăţământul rural, în special, se zbat în demagogia miasmatică a minciunii. Se discută şi se tot
discută despre şcoala din mediul rural, despre reabilitarea, ajutarea învăţământului din această
lume marginalizată.
Aderarea României la 1 ianuarie 2007 la elita ţărilor europene înseamnă şi obligaţia
aplicării documentului intitulat “Programul detaliat de lucru privind implementarea obiectivelor
sistemului de educaţie şi formare profesională din Uniunea Europeană”. Altfel spus, România
trebuie să se integreze şi în obiectivul strategic denumit “Educaţie şi formare 2010” sau “Procesul
Lisabona”.
8
Devenirea de Stat Membru înseamnă şi adoptarea devizei Uniunii Europene – „a gândi
global şi a acţiona local”, inclusiv în educaţie, în conformitate cu cerinţele comunităţii locale,
pentru că investiţia în educaţie este cea mai eficientă.
O schimbare majoră a intervenit în 2001, când a fost derulată programul SEI, Sistem
Educaţional Informatizat) care este un program complex iniţiat de Ministerul Educaţiei, Cercetării
şi Tineretului, al cărui obiectiv de bază îl reprezintă susţinerea procesului de predare-învăţare în
învăţământul preuniversitar cu tehnologii de ultimă oră. În primele trei etape au fost dotate cu
tehnică de calcul şi soft educaţional (AeL) toate liceele din ţară, iar în etapa a patra, începută în
2005, şi încă în derulare şi şcolile generale încep să beneficieze de acest proiect.
Programul sprijină obiectivele reformei educaţionale în conformitate cu planul de acţiune
eEurope 2005, demarat de Uniunea Europeană ca parte a iniţiativei europene eLearning.
Lucrarea încearcă să prezinte impactul formativ, creşterea calităţii procesului educaţional
al acestui program, printr-un studiu de caz la Şcoala Generală Nr. 1. „Endes József”, din
Sînsimion, judeţul Harghita.
În prima parte sunt prezentate elemente teoretice de calitate, iar în a doua secţiune este
prezentată studiul efectuat la unitatea susmenţionată.
9
I. ELEMENTE DE CALITATE
I. 1. EDUCAŢIA ÎN PERSPECTIVA PROCESULUI „EDUCAŢIE ŞI FORMARE
2010” (PROCESUL LISABONA)
România a întrat la 1 ianuarie 2007 în rândul elitei ţărilor Europei şi, implicit, obiectivele
strategice ale Uniunii Europene au devenit şi ale ei. Unul dintre acestea, fixat în cadrul Consiliului
Europei desfăşurat la Lisabona în martie 2000, prevede că până în anul 2010 Uniunea Europeană să
devină „cea mai avansată economie şi societate bazată pe cunoaştere”. Realizarea acestui obiectiv
presupune:
deschiderea tuturor sectoarelor economice către competiţie;
încurajarea inovării şi a investiţiilor;
modernizarea sistemului social, inclusiv modernizarea sistemelor educaţionale;
o abordare mai coerentă şi mai sistematică pentru implementarea deciziilor.
Tot în cadrul acestei întruniri s-a stipulat faptul că „oamenii reprezintă principalul bun al Europei şi
trebuie să constituie punctul central al politicilor Uniunii”.
În consecinţă, în cadrul Consiliului Europei desfăşurat la Stockholm ţinut în martie 2001, au
fost adoptate cele trei importante obiective strategice ale educaţiei:
îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi formare profesională din
Uniunea Europeană;
facilitarea accesului universal la educaţie;
deschiderea sistemelor de educaţie şi formare profesională către spaţiul european.
Ulterior, Consiliului Europei desfăşurat la Barcelona în martie 2002 a adoptat „Programul
detaliat de lucru privind implementarea obiectivelor sistemului de educaţie şi formare
profesională din Uniunea Europeană”. De atunci, întregul proces de aplicare a acestui program a
fost denumit „Educaţie şi formare 2010” sau „Procesul Lisabona”.
Rezultă că pentru fiecare stat membru, inclusiv pentru România, educaţia trebuie să
reprezinte o „prioritate naţională”. La nivel statal, aceasta impune, printre altele, crearea unui sistem
naţional de învăţământ „transparent”, adică oamenii înţeleg sistemul şi că există un acord general
privind evaluarea competenţelor. Calitatea educaţiei trebuie să devină vizibilă şi tangibilă pentru cei
interesaţi. În acest fel, rezultatele educaţiei şi formării într-un stat pot fi transferate în cadrul Uniunii
Europene.
În cadrul ultimelor summit-uri europene s-a desprins, de asemenea, concluzia că sistemul de
învăţământ trebuie să dispună de mecanisme de asigurare a calităţii.
10
Astfel, se vor crea condiţiile de respectare a art. 149 din Tratatul Uniunii Europene, în care
calitatea educaţiei este o „prioritate naţională” pentru fiecare Stat Membru.
I. 2. DEFINIREA CALITĂŢII ŞI A MANAGEMENTULUI CALITĂŢII
I. 2. 1. DEFINIREA CALITĂŢII
Preocuparea pentru calitatea produselor realizate este străveche. De a lungul timpurilor s-a
dezvoltat semnificaţia conceptului de calitate. Un impact deosebit asupra lărgirii conceptului de
calitate a fost trecerea la producţia şi consumul de masă a produselor. Noţiunea de calitate devine
din ce în ce mai complexă, iar preocuparea pentru definirea ei considerabilă.
Un moment de referinţă în evoluţia conceptului de calitate este cel al apariţiei standardului
ISO 8402, prin care se ajunge la consensul internaţional în ceea ce priveşte termenii, definiţiile şi
conceptele aplicabile calităţii. În conformitate cu acest standard, prin calitate se înţelege ansamblul
de proprietăţi şi caracteristici ale unei entităţi care îi conferă acesteia aptitudinea de a satisface
necesităţile exprimate şi implicite, adică să satisfacă pe deplin clientul.
Standardul ISO 9000:2000 aduce o nouă viziune asupra conceptelor specifice calităţii,
calitatea fiind definită aici ca: măsura în care un ansamblu de caracteristici implicite satisface
cerinţele.
Prin cerinţă se înţelege nevoia sau aşteptarea care este declarată, implicită sau obligatorie,
iar caracteristica este o trăsătură distinctivă de natură: fizică, senzorială, comportamentală,
temporară sau funcţională.
Din punct de vedere industrial, calitatea este o ţintă bine precizată.
De-a lungul timpului, calitatea în învăţământ (sau sinonimul ei - calitatea educaţiei) a fost
un termen foarte des utilizat, dar fără o delimitare clară. În Ordonanţa de urgenţă nr. 75 din 12 iulie
2005 privind asigurarea calităţii educaţiei se precizează: “Calitatea educaţiei este ansamblul de
caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt
satisfăcute aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate”.
De asemenea, în acelaşi document se mai stipulează următoarele:
a) educaţia se referă la programele şi activităţile de formare academică sau
profesională iniţială si continua.
11
b) organizaţia furnizoare de educaţie este o instituţie de învăţământ, o organizaţie
nonguvernamentală sau o societate comercială, care, potrivit statutului, desfăşoară
activităţi ori programe legal autorizate de formare iniţială sau continuă;
c) programele de studii concretizează oferta educaţională a unei organizaţii
furnizoare de educaţie;
d) beneficiarii direcţi ai educaţiei sunt elevii si studenţii, precum şi persoanele adulte
cuprinse într-o forma de educaţie;
e) beneficiarii indirecţi ai educaţiei sunt angajatorii, angajaţii, familiile beneficiarilor
direcţi şi, într-un sens larg, întreaga societate;
f) cadrul naţional al calificărilor cuprinde în mod progresiv şi corelat gradele,
diplomele sau certificatele de studiu care atestă nivelurile distincte de calificare,
exprimate în termenii rezultatelor în învăţare. Cadrul naţional al calificărilor este
comparabil şi compatibil cu cel european corespunzător.
I. 2. 2. DEFINIREA MANAGEMENTULUI CALITĂŢII
Managementul calităţii poate fi definit ca ştiinţa şi arta de a mobiliza resursele
disponibile pentru a asigura ansamblul de proprietăţi şi caracteristici exprimate sau implicite ale
produselor sau serviciilor.
Pentru a atinge obiectivul „zero defecte”, conceptul de calitate a evoluat în timp astfel:
controlul calităţii (până în anii ’60);
asigurarea calităţii (până în anii ’80);
calitatea totală.
Armand Feigenbaum a introdus în 1951, prin cartea „Total Quality Control”, conceptul de
control total al calităţii (TQC-Total Quality Control), care înseamnă nu numai controlul
produselor / serviciilor, dar şi al activităţilor care concură la realizarea acestora.
Realizarea calităţii totale înseamnă o revoluţie în calitate care tinde spre obiectivul „zero
defecte”. Calitatea totală presupune existenţa a douăsprezece aşa-numite atuuri, dintre care sunt
citate în continuare următoarele:
o obsesie pentru calitate la toate nivelele;
crearea unui sistem al calităţii;
formarea întregului personal cu tehnologiile de evaluare a calităţii;
stimularea a tot ceea priveşte realizarea calităţii;
12
antrenarea furnizorilor şi a clienţilor la realizarea calităţii.
Armand Feigenbaum şi Joseph Juran au pus bazele managementului calităţii totale (TQM-
Total Quality Management). care se realizează printr-un program, care cuprinde:
elaborarea programului;
implementare programului (aplicarea/monitorizarea);
evaluarea programului;
dezvoltarea/îmbunătăţirea programului.
Programul managementul calităţii totale are la bază, în principal, SR ISO 9004 şi presupune
crearea unui sistem al calităţii.
I. 3. SCURT ISTORIC
Calitatea interesează oamenii de foarte multă vreme. O primă dovadă în acest sens apare în
unele picturi murale (circa 1450 î.e.n.) în care se observă controlul atent făcut de constructorii de
atunci la îmbinarea blocurilor de piatră din care erau realizate piramidele. În Evul Mediu, calitatea
era asigurată de meşteşugari (ei produceau, ei controlau). În 1887, William Cooper Procter, bunicul
celui care urma să fondeze societatea “Procter & Gamble” a spus: “Prima noastră grijă este să
asigurăm calitatea produselor noastre astfel încât consumatorii să le vor cumpere şi să continue să le
cumpere. Dacă noi le vom realiza eficient, atunci vom obţine profit pe care îl vom împărţi”.
Importanţa acordată calităţii în cea mai dezvoltată ţară din lume rezultă şi din sintagma care circula
în secolul XIX: “No quality, no sales. No sales, no profit. No profit, no jobs”. În S.U.A. a început o
adevărată revoluţie a calităţii în anii’80. William Eduards Deming a început un serial televizat de
mare succes la NBC intitulat “If Japan Can ... Why can’t We?”. Astfel, în 1981 a fost instituit
Premiul “Malcolm Baldrige National Quality Award”. În 1984 luna octombrie a fost decretată luna
calităţii. În 1985, NASA a înfiinţat “National Award for Quality and Productivity”. În 1988,
preşedintele Reagan a adoptat “Federal Quality Prototype Award” şi “President’s Award”.
Notă: În acest context, merită amintită strălucita carieră ştiinţifică pe care a făcut-o Joseph
M. Juran în străinătate. Născut în 1904 lângă Ploieşti, el a emigrat la vârsta de opt ani,
împreună cu părinţii lui, în S.U.A. A obţinut în 1924 un B.S. (Bachelor of Science) în domeniul
electric la Universitatea din Minnesota şi în 1936 un J.D. (Juris Doctor) la Universitatea din
Loyola. Primul lui “job” a fost la General Electric. La vremea aceea, conceptul de calitate nu era
bine definit. În 1951 a scos o culegere de texte pe tema calităţii “Quality Control Handbook”. În
13
1955 el a fost autorul aşa-numitului “Quality Planning Road Map” (Foaia de parcurs a
planificării calităţii), care i-a adus recunoaşterea de “părinte” al managementului calităţii totale.
El a identificat patru teorii ale managementului calităţii:
1) teoria “capabilităţii” (în care atenţia este îndreptată, în special, spre buna funcţionare a
procesului de producţie);
2) teoria “competitivităţii” (în care se acordă o atenţie deosebită câştigării competiţiei cu
celelalte firme similare prin preţ şi calitate);
3) teoria “utilizării” (în care se pune un mare accent pe diversificarea sortimentelor
produselor pentru a atrage un număr tot mai mare de clienţi);
4) teoria “performanţei” (în care se urmăreşte obţinerea unor caracteristici superioare ale
produselor, indiferent de costuri).
Cele 12 cărţi ale lui au fost traduse în 16 limbi. I-au fost acordate 40 de titluri de “Honoris
Causa”. În 1954 a fost invitat în Japonia, împreună cu William Eduards Deming, unde a început
să ţină o lungă serie de conferinţe în domeniul managementului calităţii totale. Interesul
japonezilor pentru acest subiect a fost enorm, iar broşurile cu textul acestor conferinţe s-au vândut
la chioşcurile de ziare ca pâinea caldă. Ca urmare, în 1969 a fost instituit “Deming Quality
Award”, după numele colegului său american din Japonia. Mai târziu, în 1975, calitatea a fost
decretată ca fiind “strategia redresării economiei japoneze”. Pentru contribuţia adusă refacerii
industriei japoneze, Juran a fost decorat personal de către împăratul Hirohito cu “Al II-lea Ordin
al Comorii Sacre”, cea mai înaltă distincţie acordată unui cetăţean străin. De asemenea,
preşedintele american Ronald Reagan l-a decorat cu “Medalia Naţională a Tehnologiei”.
Ca urmare a faptului că s-a produs o focalizare tot mai accentuată a producătorilor
pentru calitate, în 1989 societatea americană “Florida Power and Light” a primit “Deming
Quality Award”, devenind prima companie nejaponeză căreia i-a fost decernată această distincţie.
Cu toate îmbunătăţirile importante înregistrate, în S.U.A. s-a observat că nu este suficientă
această preocupare privind calitatea. Tot mai mult şi-a făcut loc ideea de TQM, abrevierea de la
“Total Quality Management” (managementul calităţii totale), care să asigure trecerea de la calitatea
acceptabilă (clientul este critic, el reclamă în mod deschis şi se orientează spre o firmă concurentă),
bună (clientul este nehotărât, nefiind câştigat de firmă) sau foarte bună (clientul este satisfăcut, dar
o firmă concurentă îl poate atrage) la calitatea de excelenţă (clientul este foarte satisfăcut şi refuză
chiar ideea unei posibile firme concurente). Primii care au îmbrăţişat acest nou concept au fost
companiile din industria aviatică.
14
I. 4. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ CALITATEA CONFORMI CU
AMERICAN SOCIETY FOR QUALITY
În 1999, American Society for Quality (Societatea Americană de Calitate) a identificat opt
factori principali care vor influenţa calitatea în secolul XXI:
1) “Partnering” (parteneriat: parteneriat de orice formă, inclusiv cu firmele concurente);
2) “Learning systems” (sisteme de învăţare: transfer de cunoştinţe către indivizi şi organizaţii
pentru a face mai bine faţă concurenţei);
3) “Adaptability and speed of change” (adaptabilitate şi viteza de schimbare: adaptabilitatea şi
flexibilitate la schimbările rapide ale pieţei);
4) “Environmental sustainability” (durabilitatea mediului: măsuri pentru a preveni colapsul
ecosistemului global);
5) “Globalization” (globalizarea: modificarea globală a mediului economic şi social);
6) “Knowledge focus” (concentrarea pe cunoştinţe: îndreptarea atenţiei spre acumularea de
cunoştinţe - cercetare, care vor constitui un factor primordial al luptei contra concurenţei şi
de bunăstare);
7) “Customization and differentiation” (unicitate – loturi unitare de producţie, dar şi
diferenţiere – calitate sporită);
8) “Shifting demographics” (modificări demografice: modificările de vârstă şi etnie vor
continua să schimbe valorile sociale).
15
I. 5. PRINCIPIILE INTRODUCERII ÎN ORGANIZAŢIE A MANAGEMENTULUI
CALITĂŢII TOTALE
Principiile introducerii în organizaţie a managementului calităţii totale sunt următoarele:
1) profesionalism (înalt pentru tot personalul);
2) planificare (până la ultimul amănunt);
3) abordare oficială (atestată prin documente);
4) durata implementării (3-5 ani);
5) instituţionalizare (organism care să se ocupe numai de acest program);
6) punct de pornire (acolo unde organizaţia funcţionează cel mai bine din punctul de vedere al
calităţii);
7) participare (participă tot personalul);
8) consultare (solicitarea fără ezitare a consultanţilor exteriori ori de câte ori este necesar).
Notă: William Edward Deming a elaborat în cartea “Out of the Crisis” 14 principii ale
calităţii totale:
1) păstrarea în vedere cu fermitate a obiectivului de a se ameliora produsele şi serviciile (atât
pe termen scurt cât şi pe termen lung);
2) adoptarea noii gândiri (eliminarea conceptului de calitate acceptabilă, care conduce la
mediocritate);
3) încetarea dependenţei de control (constatarea defectelor să nu se facă la sfârşit, ci de la
începutul procesului);
4) renunţarea la practica de cumpărare la cele mai mici preţuri (întreţinerea de relaţii pe
termen lung cu furnizorii care asigură şi dovedesc calitatea);
5) îmbunătăţirea continuă a producţiei şi serviciilor (depistarea şi prevenirea problemelor);
6) stabilirea unui sistem de formare (să se pună accent pe formarea în întreprindere);
7) adoptarea şi instituirea leadershipului (în loc de control autoritar, este mai bine
concentrarea pentru ajutarea subalternilor să-şi îndeplinească sarcinile);
8) înlăturarea fricii (personalul să poată vorbi liber, fără frica de a pierde serviciul);
9) eliminarea barierelor dintre compartimente (fiecare birou/serviciu/departament/direcţie
este furnizor şi client pentru celălalt, motiv pentru care este necesară o mai bună cooperare
inter-compartimente);
10) eliminarea sloganurilor (în loc de sloganuri, care nu sunt eficace, este mai bine să se facă
eforturi pentru ameliorarea sistemului);
16
11) eliminarea cotelor de producţie (obiectivele cantitative duc la distragerea atenţiei de la
calitate şi la scuze pentru mediocritate);
12) eliminarea obstacolelor privind mândria muncii bine făcute (angajaţii nu trebuie trataţi ca
o marfă; ei trebuie să participe plenar la realizarea calităţii);
13) încurajarea perfecţionării fiecăruia (competiţia dintre angajaţi trebuie să fie bazată numai
pe cunoştinţe);
14) acţiuni pentru realizarea transformării (crearea unei structuri la nivelul direcţiei generale
pentru realizarea celorlalte 13 principii).
De asemenea, William Edward Deming consideră că cele 14 principii nu constituie o reţetă
magică, ele trebuind să fie utilizate împreună cu ceea ce el numeşte un sistem de cunoştinţe
profunde, care cuprinde 4 aspecte :
1) cunoştinţe despre sistem (abordare sistemică a calităţii);
2) cunoştinţe privind variabilelor (cunoaşterea datelor statistice);
3) teorie a cunoaşterii (crearea unui cadru solid de cunoştinţe);
4) cunoştinţe de psihologie (cunoaşterea cerinţelor atât a clienţilor, cât şi a angajaţilor).
I. 6. EVOLUŢIA STANDARDELOR DE CALITATE ISO
Organizaţia Internaţională de Standardizare (International Organization for Standardization -
ISO) a creat din 1987 standardele Sistemului Managementului Calităţii (Quality Management
System - QMS). La început au fost standardele ISO 9000:1987, ISO 9001:1987, ISO 9002:1987 şi
ISO 2003:1987, pentru industrie, bazate pe tipuri de activităţi: proiectare, producţie şi servicii.
Aceste standarde au fost revizuite la intervale regulate de timp de către ISO. Aşa a fost
elaborată seria ISO 9000:1994, care au cuprins versiunile: ISO 9001:1994, ISO 9002:1994 şi ISO
2003:1994.
Ulterior, în anul 2000 a fost elaborată seria ISO 9000:2000. Astfel, standardelor ISO 9002 şi
ISO 9003 au fost integrate în ISO 9001:2000.
Din 2003 standardele ISO 9002 şi ISO 9003 nu mai sunt valabile.
A fost creat standardul ISO 9004:2000, care îmbunătăţeşte performanţele din ISO
9001:2000.
Standardul SR EN 9001 furnizează cerinţe pentru îmbunătăţirea continuă a performanţelor,
în timp ce SR EN 9004 conţine recomandări pentru a se depăşi nivelul cerinţelor din standardul
precedent (Fig.I.6.1). Scopul este de a conduce organizaţia spre excelenţă.
Ultimul model al conceptului de calitate este EFQM (Excellence Form of Quality Model).
17
Fig. I. 1 Relaţia dintre SR EN 9001 şi SR EN 9004
18
I. 7. FACTORII INTERNI ŞI EXTERNI ORGANIZAŢIEI CARE INFLUENŢEAZĂ
CALITATEA
Există astăzi cu adevărat o preocupare mondială în a găsi sensurile şi dimensiunile calităţii
produselor care să reflecte progresele civilizaţiei terestre în acest sfârşit al mileniului al 2-lea, dar şi
preocupările şi aşteptările unor grupuri comunitare cât mai numeroase în raport cu acest aspect.
Consensul acestor preocupări nu poate fi realizat decât prin analiza dimensiunilor conceptului
calităţii în acord cu cerinţele şi necesităţile tuturor factorilor interesaţi.
I.7.1. INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU ŞI PARTENERIATUL ORGANIZAŢIEI
CU ACEŞTIA
Orice organizaţie, interacţionează permanent cu mediul înconjurător în care fiinţează.
Componentele mediului înconjurător se pot exprima prin:
mediul pieţelor de desfacere şi al clienţilor
mediul tehnologic şi tehnic
mediul furnizorilor
mediul concurenţial
mediul juridic
mediul economic
mediul educaţional şi al resurselor umane
mediul socio-politico-cultural.
Între aceste componente ale mediului înconjurător şi organizaţie acţionează factorii corespunzători
fiecărei componente, factori prin care mediul înconjurător îşi impune cerinţele referitoare la
calitatea produsului.
Factorii de piaţă şi clienţii
Aceşti factori reprezintă totalitatea factorilor de interacţiune dintre piaţă, clienţi, şi organizaţie,
factori prin intermediul cărora organizaţia ia cunoştinţe despre apariţia necesităţilor, a cererilor şi a
capacităţilor de schimb de produse pe piaţă.
Factorii tehnici şi tehnologici
Aceşti factori sunt constituiţi dintr-un ansamblu de elemente, cum ar fi:
nivelul tehnic al utilajelor disponibile pe piaţa de desfacere a acestora
nivelul tehnologiilor accesibile aplicabile proceselor de fabricaţie ale produsului
accesibilitatea şi disponibilitatea la studiile, licenţele, brevetele sau alte baze de date
legate de aspectele tehnice şi tehnologice de proiectare, de dezvoltare şi de fabricaţie
19
accesibilitatea, disponibilitatea şi capabilitatea de aplicare a know-how-ului referitor la
tehnicile de creativitate, de inovare, de analize şi de lucru specifice cercetării şi
proiectării constructive şi tehnologice
accelerarea ritmului schimbărilor tehnologice datorită posibilităţilor nelimitate de
inovaţie, creşterea bugetelor ce cercetare – dezvoltare, etc.
Toţi aceşti factori vor exercita o influenţă puternică asupra calităţii produsului, începând din faza de
proiectare şi până la scoaterea din uz a acestuia. Obiectivele calităţii produsului vor fi prin urmare,
dimensionate în raport direct cu factorii tehnici şi tehnologici precizaţi mai sus.
Factorii mediului furnizorilor
Materialele, componentele, ansamblurile şi resursele naturale de care organizaţia are nevoie, sunt
elemente extrem de importante care participă efectiv la realizarea calităţii produsului.
Factorii concurenţiali
Mediul concurenţial şi factorii acestuia trebuie văzuţi în contextul pieţelor liber concurenţiale de
astăzi, la dimensiunile mondiale, în cadrul cărora se manifestă, ca pe o continuă provocare pe care o
aruncă organizaţiei realizatoare a produsului, ca pe o competiţie acerbă în care se află cu aceasta
pentru ocuparea segmentelor de piaţă.
Factorii concurenţiali au o influenţă puternică asupra calităţii produsului şi participă semnificativ la
stabilirea obiectivelor acesteia.
Factorii juridici
Complexitatea relaţiilor furnizor – client şi numeroasele litigii generate de deficienţe funcţionale, de
neconformităţi, de daune, intervenţii în perioada de garanţie, pagube cauzate unei a treia părţi, au
determinat crearea unei legislaţii de care trebuie să ţină seama orice producător care urmăreşte
realizarea calităţii aşteptate de client.
Elementele care demisionează cadrul juridic al acestui mediu sunt următoarele:
legi şi reglementări privind responsabilitatea producătorului
legi şi reglementări care vizează domeniul ecologic de protecţie a mediului (apă, sol,
subsol, aer, flora şi fauna) precum şi a aşezărilor umane
legi şi reglementări referitoare la taxe şi impozite care afectează într-o măsură mai mare
sau mai mică preţul produsului şi implicit calitatea acestuia
legi şi reglementări referitoare la mărcile de certificare a produselor şi la certificările
sistemului calităţii
legi şi reglementări conexe celorlalte medii prin care acestea exercită influenţa în mod
indirect asupra calităţii produsului, de exemplu: legea salarizării, legea investitorilor de
capital străin, legea constituirii şi funcţionării organizaţiilor comerciale, legi din
20
domeniul preţurilor şi creditărilor, legea învăţământului, legea cercetării şi dezvoltării,
legea finanţelor publice, ş.a.m.d.
Factorii economici
Factorii economici în contextul cărora se desfăşoară activitatea organizaţiei realizatoare a unui
produs, au o influenţă decisivă asupra constituirii şi funcţionării acesteia.
Factorii educaţionali
Mediul educaţional al societăţii în care funcţionează organizaţia se manifestă prin următoarele
aspecte:
- sistemele educaţionale de formare şi instruire a personalului
- mijloacele, resursele şi fondurile alocate componentelor sistemului educaţional
- nivelurile de organizare a sistemelor de pregătire şi instruire educaţională
- gradul de participare a personalului la diferite forme de instruire şi formare
Factorii mediului educaţional influenţează de o manieră covârşitoare activităţile organizaţiei prin
construcţia educaţională a angajaţilor acesteia, punându-şi astfel amprenta asupra calităţii
produsului pe care aceştia o realizează nemijlocit.
Parteneriatul organizaţiei cu factorii mediului educaţional este evident şi se manifestă prin
conexiunea: institute de instruire-formare şi organizaţie, formă aproape simbiotică în contextul
oricărei comunităţi umane de astăzi.
I.7.2 FACTORII INTERNI ORGANIZAŢIEI CARE INFLUENŢEAZĂ CALITATEA
PRODUSELOR REALIZATE
Aşa cum mediul înconjurător al organizaţiei creează necesitatea, impune, confirmă,
sancţionează, beneficiază, este satisfăcut şi certifică calitatea produsului prin factorii precizaţi şi
mediul intern al organizaţiei are o importanţă deosebită în realizarea acesteia.
Teoriile managementului modern consideră că influenţa globală a tuturor factorilor interni ai
organizaţiei creează „climatul” de lucru şi de manifestare al acesteia, climat în cadrul căruia se
desfăşoară întreaga gamă de activităţi, prin care se realizează calitatea produsului. Acest „climat”
intern al organizaţiei formează nivelul de simţăminte şi de existenţă în care respiră şi trăieşte tot
personalul organizaţiei şi în interiorul căruia se desfăşoară întregul şir de activităţi care participă la
realizarea calităţii produselor, influenţând puternic şi interfaţa relaţională cu factorii mediului
extern.
Elementele componente ale acestui climat sunt în general următoarele:
- structura organizaţiei
- procesele organizaţionale
- personalul, valorile şi crezul acestuia
21
I. 8. CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ A ŞCOLII
De departe segmentul cel mai important al educaţiei, învăţământul preuniversitar cuprinde
patru milioane de elevi si o jumătate de milion de angajaţi, cadre didactice si personal nedidatic.
Învăţământul preuniversitar este caracterizat, în continuare, de un centralism excesiv:
curriculumul naţional este decis în proporţie de 97% de minister;
personalul didactic, inclusiv suplinitorii, sunt selectaţi şi angajaţi de inspectorate;
planurile de şcolarizare sunt decise de inspectorate;
resursele financiare sunt distribuite de autorităţile locale fără criterii si standarde bine
precizate;
deciziile importante se disipă între inspectorate, primarii, minister, unităţi şcolare;
birocraţie exacerbată şi cu nimic justificată blochează unităţile şcolare consumându-
le resursele în mod inutil;
repartizarea absolvenţilor de clasa a VIII-a se face centralizat;
numirea personalului de îndrumare, conducere si control rămâne în mare parte
politizată.
Deşi, la presiunea UE, prin legea 354/2004, de modificare a legii învăţământului, s-a
legiferat finanţarea proporţională şi delegarea administrării unităţilor şcolare, de la consiliile locale
la consiliile de administraţie ale şcolilor, aceste măsuri de descentralizare nu sunt puse în practică.
Prin descentralizarea sistemului de învăţământ, se doreşte trecerea de la o organizare „înaltă”,
unde se pune accentul pe relaţia ierarhică şi comunicarea verticală şi descendentă, la una „plată”,
unde se urmăreşte creşterea ponderii relaţiilor de colaborare şi a comunicării ascendente, iar şcoala
şi mai ales relaţia educaţională elev-profesor să devină centrul activităţii care urmează să fie
descrisă în proiectul de dezvoltare instituţională
22
I. 9. PRINCIPIILE ASIGURĂRII CALITĂŢII EDUCAŢIEI
În documentul intitulat “Declaraţie de principii”, Agenţia Română pentru Asigurarea
Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), se arată că ţinând seama de descentralizare şi
implicarea tuturor actorilor educaţionali în procesul decizional, pentru asigurarea coerenţei şi
eficienţei sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, a devenit necesară realizarea un sistem
unitar de promovare a calităţii educaţiei care să fie:
consistent;
transparent;
cu structuri bine definite la nivel:
naţional;
local.
De asemenea, sunt identificate următoarele nevoi ale apariţiei acestui sistem de asigurare şi
de promovare a calităţii educaţiei:
promovarea egalităţii de şanse şi de acces la educaţie, pentru toţi cetăţenii
ţării, fără discriminare, prin crearea sistemelor de standarde de autorizare,
acreditare şi evaluare instituţională;
asigurarea unităţii şi coerenţei dezvoltării sistemului de învăţământ prin
sistemele de standarde de referinţă;
crearea unor mecanisme adecvate pentru o evaluare externă sinceră şi realistă
a sistemului de învăţământ, avându-se în vedere redefinirea rolului
inspectoratului şcolar în contextul descentralizării;
nu în ultimul rând, compatibilizarea cu Uniunea Europeană care, prin
“Agenda Lisabona”, consideră calitatea şi competitivitatea sistemelor de
învăţământ drept priorităţi majore.
Principiile directoare ale construirii sistemului sunt următoarele:
1) Educaţia de calitate este centrată pe clienţii şi beneficiarii serviciilor educaţionale (Toate
organizaţiile depind de clienţii lor şi, ca atare, trebuie să le înţeleagă nevoile curente şi de
viitor, trebuie să le îndeplinească cererile şi să le depăşească aşteptările);
2) Educaţia de calitate este oferită de instituţii responsabile (Responsabilitatea socială devine
fundamentul managementului calităţii la nivelul organizaţiei şcolare. Toate instituţiile de
educaţie, indiferent de statutul lor juridic, vor fi răspunzătoare, în mod public, pentru
23
calitatea serviciilor educaţionale oferite, iar statul, prin instituţiile abilitate de lege, este
garantul calităţii educaţiei oferite prin sistemul naţional de învăţământ);
3) Educaţia de calitate este orientată pe rezultate (Rezultatele, înţelese în termeni de “valoare
adăugată” şi de “valoare creată” sunt cele care definesc, cel mai bine, calitatea şi excelenţa);
4) Educaţia de calitate respectă autonomia individuală şi are la bază autonomia instituţională
(Educaţia, la toate nivelurile şi prin toate formele, va urmări dezvoltarea autonomiei
individuale, a capacităţii de a lua decizii pertinente. Instituţiile de educaţie se vor bucura de
o autonomie sporită în elaborarea unei oferte educaţionale adecvate nevoilor individuale şi
comunitare, autonomie corespunzătoare creşterii răspunderii acestor instituţii pentru
calitatea ofertei educaţionale);.
5) Educaţia de calitate este promovată de lideri educaţionali (Liderii sunt cei care asigură
unitatea şi continuitatea scopurilor şi a direcţiilor de dezvoltare a organizaţiei, ei creând şi
menţinând mediul propice pentru participarea tuturor celor interesaţi la decizie şi pentru
realizarea obiectivelor organizaţionale);
6) Educaţia de calitate asigură participarea actorilor educaţionali şi valorizarea resursei umane
(Oamenii sunt esenţa oricărei organizaţii. De implicarea lor şi de dezvoltarea lor
profesională depinde modul în care îşi folosesc competenţele în beneficiul organizaţiei).
7) Educaţia de calitate se realizează în dialog şi prin parteneriat cu instituţii, organizaţii, cu
beneficiarii direcţi şi indirecţi de educaţie (Sistemul de asigurare a calităţii nu este doar
apanajul şcolii, întreaga comunitate educaţională fiind implicată în acest proces. Ca urmare,
dialogul cu toţi actorii educaţionali va fundamenta dezvoltarea educaţiei la nivel naţional şi
local);
8) Educaţia de calitate se bazează pe inovaţie şi pe diversificare (În interiorul cadrului legal
existent, vor fi stimulate abordările educaţionale inovative, originale şi creative, aplicarea
celor mai noi rezultate ale cercetării în educaţie şi a noilor metode şi tehnici de educaţie şi
formare, introducerea noilor tehnologii de informare şi comunicare etc.);
9) Educaţia de calitate abordează procesul educaţional unitar, în mod sistemic (Un rezultat
dorit nu poate fi atins decât dacă activităţile şi resursele necesare sunt abordate în mod
unitar, iar procesele derulate sunt gândite şi manageriate în mod sistemic. Totodată, decizia
educaţională de calitate are la bază un sistem pertinent, credibil şi transparent de indicatori);
10) Educaţia de calitate are ca obiectiv îmbunătăţirea continuă a performanţelor (Având în
vedere ritmul schimbărilor sociale, învăţarea permanentă, inovarea şi dezvoltarea continuă
devin principii fundamentale ale funcţionării şi dezvoltării instituţiilor şcolare. Asigurarea
calităţii va fi privită ca un proces de învăţare individuală şi instituţională, ea având ca scop
24
identificarea ariilor de dezvoltare şi orientarea dezvoltării personale şi instituţionale spre
direcţii benefice);
11) Educaţia de calitate înţelege interdependenţa între furnizorii şi beneficiarii implicaţi în oferta
de educaţie (O organizaţie şi furnizorii ei sunt interdependenţi, iar avantajul reciproc
întăreşte capacitatea instituţională de a crea valoare).
Primul pas în asigurarea calităţii îl reprezintă procesul de autorizare / acreditare / evaluare
instituţională. Numai după ce instituţiile de educaţie îndeplinesc condiţiile minime de funcţionare se
poate vorbi, cu adevărat, de calitate.
Standardele de evaluare a unităţilor de învăţământ preuniversitar vor fi preluate şi modificate
corespunzător iar procedurile de evaluare şi acreditare se vor aplica în egală măsură şcolilor de stat
şi celor particulare, fără discriminare.
I. 10. ATRIBUŢIILE ARACIP
ARACIP are următoarele atribuţii:
a) elaborează, actualizează periodic şi propune Ministerului Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului standardele, standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă pentru
evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, care se aprobă prin
hotărâre a Guvernului;
b) elaborează şi propune Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului metodologia
de evaluare instituţională şi de acreditare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
c) realizează activitatea de evaluare şi acreditare a furnizorilor de educaţie din
învăţământul preuniversitar;
d) propune Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului înfiinţarea, respectiv
acreditarea, prin ordin, a instituţiilor de învăţământ preuniversitar pentru fiecare
nivel de învăţământ, program de studii si calificare profesională, după caz;
e) efectuează, pe baze contractuale, la solicitarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului, evaluarea calităţii educaţiei din învăţământul preuniversitar;
f) propune Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului acreditarea organizaţiilor
care oferă programe de formare profesională;
g) realizează împreuna cu inspectoratele şcolare şi direcţiile de resort din Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului activitatea de monitorizare şi control al calităţii;
25
h) efectuează periodic, din 5 în 5 ani, evaluarea organizaţiilor furnizoare de educaţie
acreditate;
i) face publice rezultatele evaluărilor externe;
j) elaborează manuale de evaluare internă a calităţii, diferenţiate potrivit art. 8 alin. (3),
si le supune aprobării prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului;
k) elaborează ghiduri de bune practici;
l) publică un raport anual cu privire la propria activitate;
m) elaborează periodic, cel puţin la fiecare 4 ani, analize de sistem asupra calităţii
învăţământului preuniversitar din România;
n) elaborează recomandări de îmbunătăţire continuă a calităţii învăţământului
preuniversitar;
o) elaborează Codul de etică profesională a experţilor în evaluare şi acreditare.
I. 11. METODOLOGIA ASIGURĂRII CALITĂŢII EDUCAŢIEI
Conform SR EN 9004–4:1996, metodologia pentru îmbunătăţirea calităţii cuprinde
următoarele etape:
implicarea întregii organizaţii;
iniţierea proiectelor sau activităţilor de îmbunătăţire a calităţii;
aprofundarea cauzelor posibile (colectare, validare şi analiza datelor);
stabilirea relaţiilor cauză-efect;
iniţierea cauzelor preventive sau corective;
confirmarea îmbunătăţirii;
menţinerea îmbunătăţirilor;
continuarea îmbunătăţirilor.
În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă nr. 75 din 12 iulie 2005 privind asigurarea calităţii
educaţiei:
1) Metodologia asigurării calităţii în educaţie se bazează pe relaţiile ce se stabilesc între
următoarele componente:
a) criterii;
b) standarde si standarde de referinţă;
c) indicatori de performanţă;
d) calificări;
2) Calitatea în educaţie este asigurată prin următoarele procese:
26
a) planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale învăţării;
b) monitorizarea rezultatelor;
c) evaluarea internă a rezultatelor;
d) evaluarea externă a rezultatelor;
e) îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în educaţie.
3) Componentele si procesele de asigurare a calităţii şi relaţiile dintre ele se diferenţiază în
funcţie de:
a) nivelul de învăţământ şi, după caz, al calificării;
b) tipul organizaţiei furnizoare de educaţie;
c) tipul programului de studii.
4) Asigurarea calităţii educaţiei se referă la următoarele domenii şi criterii:
4.1) Capacitatea instituţională, care rezultă din organizarea internă din infrastructura
disponibilă, definită prin următoarele criterii:
a) structurile instituţionale, administrative şi manageriale;
b) baza materială;
c) resursele umane;
4.2) Eficacitatea educaţională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obţine
rezultatele aşteptate ale învăţării, concretizată prin următoarele criterii:
a) conţinutul programelor de studiu;
b) rezultatele învăţării;
c) activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică, după caz;
d) activitatea financiară a organizaţiei;
4.3) Managementul calităţii, care se concretizează prin următoarele criterii:
a) strategii si proceduri pentru asigurarea calităţii;
b) proceduri privind iniţierea, monitorizarea si revizuirea periodică a
programelor şi activităţilor desfăşurate;
c) proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării;
d) proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral;
e) accesibilitatea resurselor adecvate învăţării;
f) baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii;
g) transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii
şi, după caz, certificatele, diplomele şi calificările oferite;
h) funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform legii.
27
II. CREŞTERA CALITĂŢII PROCESULUI EDUCAŢIONAL PRIN
IMPLEMENTAREA PLATFORMEI DE ELEARNING AeL
STUDIU DE CAZ LA ŞCOALA GENERALĂ NR. 1. „ENDES JÓZSEF” DIN SÎNSIMION”,
CONTACT:
537285, Sînsimion, 110/A
Jud. Harghita, RO
Tel. /Fax.: +40(0)266-334613
Email:
28
II. 1. PREZENTAREA ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE
Comuna Sînsimion judeţul Harghita
Fig. II. 1 Harta Ciucului de Jos
Comuna Sînsimion se află la 16 km sud de Miercurea-Ciuc, reşedinţa judeţului Harghita, în
Bazinul Ciucului de Jos, pe traseul DJ 123A, în lunca şi pe prima terasă de pe malul stâng al
Oltului, la o altitudine de 640-650 m. Este una din cele mai vechi aşezări din Ciucul de Jos.
29
Misiunea şcolii
Şcoala noastră urmăreşte prin educaţia pe care o oferă copiilor să devină iniţiator, susţinător şi catalizator al comunităţii, continuator al tradiţiilor locale.
Fig. II. 2 Clădirea centrală a şcolii
Motoul nostru:
“Dacă omul trăieşte la ţară, unde învaţă pe cei mici, trebuie să trăiască şi să suspină alături de întreaga comunitate”
(MEZEI GYULA)
30
II. 2. CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC:
Comuna Sînsimion este una din cele mai mari aşezări din Bazinul Ciucului de Jos, jud.
Harghita.
Populaţia comunei este în jur de 3400 de locuitori, care cuprinde atât populaţia satului
Sînsimion, cât şi a satului Cetăţuia.
Primele menţiuni scrise despre şcoala din comună datează din anul l598, fiind una din cele
mai vechi din întreaga zonă.
Marea majoritate a populaţiei comunei este de naţionalitate maghiară, iar învăţământul în
şcoala noastră se desfăşoară în limba maghiară.
II. 3. SITUAŢIA FAMILIILOR ELEVILOR ŞI ATITUDINEA ACESTORA FAŢĂ
DE ŞCOALĂ
Familiile elevilor ce frecventează cursurile şcolii noastre sunt din punct de vedere material
de nivel mediu şi sub mediu în proporţie de peste 90%. Specificul profesional al părinţilor este
evidenţiat de faptul că sunt angajaţi, alături de tradiţionala muncă agricolă, în număr important în
întreprinderi industriale mici din localitate, în servicii, iar alţii fac navetă la întreprinderile din
Miercurea-Ciuc. Aproximativ 15% din părinţi au statut de şomer sau populaţie neocupată.
Atitudinea familiilor elevilor colegiului faţă de şcoală este în general pozitivă. S-a realizat
un autentic parteneriat părinţi – şcoală, favorabil unei pregătiri de calitate. Acesta formează suportul
rezultatelor înregistrate în ultimii ani de Şcoala Generală Nr. 1. „Endes József”, din Sînsimion.
II. 4. POPULAŢIA ŞCOLARĂ ŞI BAZA MATERIALĂ
În comuna noastră populaţia şcolară a fost atrasă în principal de patru factori decisivi:
a) dezvoltarea continuă a bazei materiale;
b) creşterea competenţei profesionale a colectivului didactic;
c) rezultatele obţinute în actul instructiv-educativ;
d) creşterea prestigiului şcolii.
31
II. 4. 1. POPULAŢIA ŞCOLARĂ
Forma de
învăţământ
Total An I/ Grupa
mică
An II/ Grupa
mijlocie
An III/
Grupa mare
An IV/ din
care: grupa
pregătitoare
Clase Elevi Clase Elevi Clase Elevi Clase Elevi Clase Elevi
TOTAL 30 553
Preşcolar 10 195 3 60 3 60 4 75
Primar - Zi 12 207 3 53 3 57 3 48 3 49
Gimnazial - Zi 8 151 2 42 2 42 2 35 2 32
Tabel 1I. 1
Câteva date referitoare la unităţi de învăţare, elevi şi pedagogi care îşi desfăşoară activitatea în
comună:
Unitatea de învăţământ Numărul copiilor Cadre didactice Personal auxiliar
GRĂDINIŢE preşcolari educatoare
8
Nr. 1 71 4
Nr. 2 62 3
Cetăţuia 62 3
ŞCOLI_PRIMARE elevi învăţători
Sânsimion 137 8
Cetăţuia 70 4
ŞCOALA
GIMNAZIALĂ elevi profesori
Sânsimion 151 22
TOTAL 553 44 8 Tabel II. 2.
II. 4. 2. BAZA MATERIALĂ:
Dezvoltarea permanentă a bazei materiale a fost un obiectiv central în strategia şcolii.
În interiorul clădirii centrale, au fost amenajate o serie de laboratoare şi cabinete cum sunt:
laboratorul de chimie-fizică, cabinetul de biologie, cabinetul de geografie. S-a amenajat biblioteca,
care are în prezent peste 6 300 volume.
De asemenea, s-a amenajat în şcoala noastră un cabinet de informatică, care are în prezent
10 calculatoare performante şi un server, conectate la Internet, folosite în procesul educaţional.
32
Şcoala din SÎNSIMION, potrivit art. 154 din Constituţia României, care legiferează că
învăţământul este prioritate naţională în România, urmăreşte :
realizarea idealului educaţional întemeiat pe tradiţii umaniste, pe valorile democraţiei şi pe
aspiraţiile societăţii;
asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală, a învăţării, necesare instruirii si autoinstruirii pe
durata întregii vieţi;
formarea pedagogilor capabili să ofere tuturor copiilor si elevilor realizarea şi dezvoltarea
abilităţilor necesare pentru rezolvarea situaţiilor oferite de viată , satisfacerea curiozităţilor
lor şi valorificarea acestora, în aşa fel ca fiecare să fie pregătit după posibilităţile sale, astfel
încât la ieşirea din sistem să se poate integra în societate;
focalizarea demersurilor didactice pe: calitate, echitate, eficienţă maximă în activitatea
fiecărui cadru didactic;
prin acţiuni concrete, proiectate pe baza unei strategii adecvate dorim sa devenim folositori
societăţii.
Aceste ţinte strategice sunt formulate în Planul de dezvoltare instituţională:
II. 5. ANALIZA SWOT A STĂRII ACTUALE A ŞCOLII GENERALE NR. 1.
“ENDES JÓZSEF” SÎNSIMION
Planul strategic al Şcolii Generale nr.1 “Endes József” din Sînsimion, jud. Harghita, trebuie
fundamentat printr-o evaluare obiectivă a stării actuale în care să se identifice, detaşat şi obiectiv,
competenţele şi capabilităţile organizaţiei, cunoştinţele şi acţiunile care susţin existenţa şcolii dar şi
aspectele nefavorabile, punctele slabe, neîmplinirile, slăbiciunile care, împiedică schimbarea şi
dezvoltarea instituţională.
33
PUNCTE TARI:
Încadrarea şcolii cu personal didactic cu pregătire profesională corespunzătoare nivelelor
învăţământului preşcolar şi şcolar interesat de formare continuă, deschis schimbării în
favoarea calităţii;
Ofertă educaţională care cuprinde cerinţele comunităţii locală, asigurând astfel elevilor
posibilitatea de continua studiile la nivel gimnazial;
Existenţa curriculumului local flexibil şi funcţional, care prin cadrul disciplinelor opţionale
permite folosirea metodelor moderne de activităţi şi de evaluare;
Experienţa şi rezultatele obţinute în derularea diferitelor proiecte;
Ambientarea spaţiilor educaţionale cu resurse materiale locale;
Structurile din unitatea de învăţământ oferă programe educaţionale diversificate;
Aplicarea unui sistem de evaluare complex, prin îmbinarea metodelor tradiţionale cu cele
alternative;
Rezultate bune la învăţătură si la testele naţionale precum şi la olimpiadele disciplinelor de
învăţământ ;
Parteneriate în plan comunitar local, judeţean, interjudeţean şi internaţional;
Activităţi extraşcolare si extracurriculare bogate si diversificate în vederea afirmării
personalităţii şcolii în plan local si a păstrării si conservării tradiţiei locale;
Dezvoltarea si modernizarea bazei materiale prin proiecte MECT. si ale autorităţii locale;
Dotarea cabinetelor şi a laboratoarelor cu echipamente de tehnică de calcul.
Accesul al cadrelor didactice de a participa la strategii de formare legate de strategii
alternative, participare la reconversie profesională, la completarea studiilor;
PUNCTE SLABE:
Resurse financiare şi materiale insuficiente pentru reabilitarea infrastructurii (clădiri, grupuri
sanitare, cabinete etc.) şi pentru baza didactico-materială, mijloace de învăţământ, materiale
didactice);
Resurse financiare extrabugetare reduse;
Existenţa unor elevi cu motivaţie scăzută pentru învăţare;
Unele disfuncţionalităţi din relaţia şcoala-familie-comunitate generează comportamente
deviante ale elevilor;
Încă nu s-a găsit soluţii pentru a contracara fenomenului de eşec şcolar şi educaţional fără
repercusiuni la nivelul calităţii învăţământului şi a imaginii instituţiei.
34
Existenţa a unui număr mare de cadre didactice care fac naveta;
OPORTUNITĂTI:
Disponibilitatea autorităţilor locale de a sprijini unităţile de învăţământ;
Oferta de formare bogată şi diversificată pentru personalul didactic: programe organizate
Inspectoratul Şcolar Judeţean, de Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România şi
Casa Corpului Didactic Harghita;
Participarea la proiecte internaţionale sau cu finanţare externă;
Interesul unor agenţi economici pentru sprijinirea procesului de învăţământ;
Sprijinul majorităţii părinţilor în demersurile concepute şi derulate de şcoală
Aderarea României în 2007 la Uniunea Europeană
Accesul la Internet şi tehnică de calcul în clădirea centrală a şcolii din comună.
AMENINTĂRI:
Rata destul de scăzută a natalităţii şi reducerea populaţiei şcolare;
Mobilitatea familiilor în căutarea unui loc de muncă;
Contextul socio-economic actual al localităţii si al judeţului;
Pierderea tradiţiilor şi a obiceiurilor în contextul globalizării;
Există pericolul ca unele mesaje educative şi implicarea şcolii în viaţa socială a comunei să
nu fie corespunzător receptată de cetăţeni şi organismele locale, sau judeţene, fie datorită
conservatorismului tipic regional, fie datorită marketingului educaţional încă deficitar pe
care-l promovează şcoala;
Suprasolicitarea programei şcolare;
Legislaţia specifică învăţământului este încă instabilă existând pericolul de a influenţa şi
destabiliza strategia şcolii la nivel de ofertă educaţională, curriculă, salarizare, venituri
extrabugetare etc.;
35
Având în vedere analiza SWOT, şcoala noastră propune:
A. DEZVOLTAREA BAZEI TEHNICO-MATERIALE
Dezvoltarea bazei didactice
Construirea unei şcoli primare cu şase clase
Realizarea încălzirii prin centrală termică
Amenajarea laboratoarelor existente la standarde moderne;
Amenajarea terenurilor pentru joacă pentru preşcolari;
Realizarea unei biblioteci moderne, informatizate cu sală de lectură;
Amenajarea unei baze sportive în aer liber la standarde europene;
Amenajarea unui cabinet de documentare şi perfecţionare a limbilor străine în vederea
integrării europene.
B. PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV ŞI FORMAREA CONTINUĂ
Introducerea sistemului AEL educaţional;
Instruirea întregului personal didactic în utilizarea tehnicii de calcul;
Integrarea orelor din toate ariile în sistem informatizat;
Formarea grupelor de excelenţă şi stabilirea unui program eficient de pregătire a elevilor
pentru concursurile şcolare;
Obţinerea de rezultate foarte bune la examenele naţionale;
Realizarea unei palete cât mai largi de activităţi extraşcolare atât cu elevii externi cât şi cu
cei interni;
Stabilirea unui parteneriat real şcoală-familie;
C.D.Ş. adecvat;
Pregătirea pentru viaţă şi integrarea în U.E.
C. PARTENERIATE ŞI PROGRAME INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE
Stabilirea de relaţii profesionale cu unităţi şcolare din ţară şi străinătate;
Participarea elevilor la concursuri organizate la nivel naţional şi regional;
Formarea de colective de profesori pentru elaborarea de lucrări de specialitate;
Baza materială şi didactică bună şi foarte bună;
Condiţii ambientale decente;
36
Realizarea unui colectiv – tip familie – cu o structură organizatorică tip reţea;
Întreţinerea localului şcolii prin reparaţii curente efectuate cu finanţare de la buget, respectiv
din fonduri extrabugetare;
Modernizarea bazei sportive în aer liber
Amenajarea cabinetului de consiliere.
37
II. 6. ELEMENTE DE STRATEGIE INSTITUŢIONALĂ
Ţinte strategice: Opţiuni strategice:
1. Proiectarea si dezvoltarea unui CDS centrat
pe progresul şcolar si subordonat obţinerii
performanţelor.
1. 1. Subordonarea demersului didactic intenţiei
de a obţine rezultate foarte bune la învăţătură şi
implicit la testările naţionale. Alocarea unui
număr de ore de pregătire suplimentară la
disciplinele la care se susţin aceste teste
naţionale (româna, maghiara, matematica,
istoria, geografia).
1. 2. Consultarea elevilor şi a familiilor privind
opţiunile elevilor la absolvirea clasei a VIII-a.
1. 3. Cunoaşterea de către elevi a metodologiei
de admitere în licee şi S.A.M.
2. Perfecţionarea managementului la nivelul
fiecărei structuri funcţionale prin dezvoltarea
componenţelor de diagnoză, proiectare,
organizare şi evaluarea directorului,
responsabililor de comisii metodice şi catedre, a
membrilor Consiliului de Administraţie, a
diriginţilor şi şefilor comisiilor metodice.
2. 1. Participarea la cursuri de management
organizate de I.Ş.J.Hr. şi de C.C.D.
2. 2. Formarea prin dezbateri tematice în
Consiliul Profesoral, în comisii şi catedre de
specialitate.
2 3. Autoperfecţionarea zilnică.
2. 4. Instructaje tematice organizate cu şefii
comisiilor metodice.
3. Utilizarea de către cadrele didactice a unor
metode moderne, participative de învăţare.
3. 1. Informarea cadrelor didactice cu metodele
moderne participative de învăţare prin realizarea
unor baze de date în cadrul bibliotecii şcolii.
3. 2. Stabilirea de tematici adecvate în cadrul
comisiilor metodice şi catedrelor de specialitate.
38
3. 3. Participarea la activităţi de formare şi
perfecţionare organizate de I.Ş.J.Hr. şi
C.C.D.
3. 4. Utilizarea la cât mai multe discipline a
tehnicii de calcul, promovarea e-learning-ului
4. Creşterea calitativă a componenţei educative. 4. 1. Diversificarea şi creşterea calităţii
acţiunilor educative şcolare şi extraşcolare.
4. 2. Realizarea completă a tuturor domeniilor
educative la orele de dirigenţie.
4 3. Realizarea de parteneriate educaţionale şcoli
din străinătate, cu Primăria, Biserica, Poliţia, şi
cu alte instituţii.
Tabel II. 3.
39
ETAPELE TRANSPUNERII ÎN REALITATE
În plan maximal avem în scop ridicarea continuă a prestigiului şcolii şi calităţii procesului
instructiv-educativ.
Proiectul şcolii se derulează în următorii 4 ani având în vedere următoarele:
În prima etapă sunt identificate nevoile educaţionale locale, iar oferta educaţională să
fie oferită prompt şi la timp;
În a doua etapă se vor stabili relaţiile de parteneriat cu structurile locale şi cele
implicate în proiect;
Se vor face demersurile necesare pentru obţinerea resurselor financiare şi a fondului
de investiţii pentru realizarea proiectului propus.
REZULTATELE AŞTEPTATE.
REZULTATE PE TERMEN SCURT
Îmbunătăţirea rezultatelor elevilor la discipline, concretizată în creşterea mediilor
semestriale, şi anuale, respectiv micşorarea numărului elevilor corigenţi şi repetenţi;
Promovarea elevilor la Testele Naţionale cu un procent cât mai mare;
Disciplină şcolară, ţinută morală ridicată, seriozitate, calitate;
Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator, elaborarea şi aplicarea unor
algoritmi pentru a rezolva probleme specifice, cunoaşterea modului de utilizare a
instrumentelor informatice;
Îmbunătăţirea aspectului fizic a spaţiilor de învăţământ;
Îmbunătăţirea relaţiei cadre didactice-elevi, cadre didactice-părinţi;
Menţinerea atmosferei bune în colectivul de lucru.
40
REZULTATE PE TERMEN MEDIU
Sprijinirea cadrelor didactice de către părinţi în munca educativă;
Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare continuă, la examene de
acordare a gradelor didactice;
Participarea cadrelor didactice la reconversie profesională, finanţată în cadrul
Proiectului pentru Învăţământul rural, cadrelor care au o singură specialitate înscrisă
pe diplomă, şi care au calificări necorespunzătoare disciplinelor predate;
Susţinerea relaţiei bune existente cu Consiliul Local, cu agenţi economici;
Deschidere în direcţia tuturor valorilor umane adevărate, existenţa unui program
cultural periodic, afişat şi cunoscut de profesorii şi elevii şcolii cu participarea
elevilor la aceste acţiuni şi activităţi;
Conştientizarea în membrii societăţii, că şcoala este parteneră;
Participarea elevilor cu performanţe la diferite concursuri, competiţii, olimpiade
şcolare, la nivel regional, judeţean;
Integrarea copiilor proveniţi din medii defavorizate.
REZULTATE PE TERMEN LUNG
Îmbunătăţirea aspectului fizic al tuturor clădirilor destinate educaţiei;
Obţinerea Autorizaţiei sanitare pentru toate clădirile unităţi;
Îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii;
Participare la proiecte de finanţare.
În acest fel, prin îmbunătăţirea condiţiilor materiale şi instructiv-educative,
parteneriatele cu părinţii, colaborarea cu instituţiile locale, Şcoala Generală Nr. 1. “Endes
József” îşi va menţine şi dezvolta prestigiul său.
41
II. 7. PREZENTARE SEI—TEHNOLOGIA EDUCAŢIEI - PROGRAM NAŢIONAL
DE INFORMATIZARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR
II. 7. 1. DESPRE SEI
Sistem Educaţional Informatizat SEI) este un program complex iniţiat de Ministerul Educaţiei
Cercetării şi Tineretului, al cărui obiectiv de bază îl reprezintă susţinerea procesului de predare-învăţare
în învăţământul preuniversitar cu tehnologii de ultimă oră.
Programul sprijină obiectivele reformei educaţionale în conformitate cu planul de acţiune eEurope
2005, demarat de Uniunea Europeană ca parte a iniţiativei europene eLearning. Furnizorul programului
SEI este un consorţiu de companii din care fac parte:
IBM şi HP (pentru echipamente hardware) şi
SIVECO România (pentru aplicaţii software).
Premise
În anul 2001, anul demarării SEI, în România existau 3 calculatoare pentru fiecare 100 de elevi din
învăţământul gimnazial şi 5 calculatoare pentru fiecare 100 de elevi de liceu. În medie, pentru fiecare 100
de elevi reveneau 3.5 calculatoare conectate la Internet. Aducerea nivelului de informatizare a educaţiei
la standarde europene impunea cu prioritate extinderea accesului la calculatoare pentru fiecare elev şi
pentru fiecare profesor. Pentru ca un asemenea demers să aibă succes, s-a impus dotarea de masă, la nivel
naţional, a tuturor şcolilor.
Aducerea nivelului de informatizare a educaţiei la standarde europene impunea cu prioritate
extinderea accesului la calculatoare pentru fiecare elev şi pentru fiecare profesor. Pentru ca un
asemenea demers să aibă succes, s-a impus dotarea de masă, la nivel naţional, a tuturor şcolilor.
Obiective
SEI urmăreşte:
Dotarea tuturor şcolilor din România cu soluţii IT complete pentru procesul de predare-
învăţare. Liceele şi gimnaziile sunt dotate cu laboratoare informatizate în care se pot preda materiile
din programa oficială. Softul instalat permite administrarea activităţilor din şcoli.
Introducerea tehnologiei informaţiei în învăţământ prin proiecte specifice destinate unor
scopuri didactice şi administrative precum:
42
Informatizarea examenelor naţionale: admiterea în licee, bacalaureat, titularizarea
profesorilor etc.;
Informatizarea comunicării interne si cu publicul;
Construirea Bazei Naţionale de Date a Educaţiei care poate fi utilizată prin analiză ca
instrument de suport al deciziei;
Asigurarea accesului tuturor participanţilor la sistemul educaţional la tehnologia informaţiei
- computere şi Internet.
Crearea unei mase critice de cunoştinţe şi de utilizare a informaticii de către absolvenţi şi
profesori.
Beneficii SEI
Unul dintre beneficiile majore previzionate ale acestui program este asigurarea unui nivel
optim de cunoştinţe IT pentru fiecare absolvent de gimnaziu şi liceu. Prin SEI, se urmăreşte
încurajarea învăţământului inovativ şi stimularea creativităţii profesorilor şi elevilor, oferind un
cadru general favorabil pentru dezvoltarea proiectelor şi participarea beneficiarilor sistemului
educaţional la dezvoltarea societăţii informaţionale. Prin folosirea de materiale didactice intuitive şi
interactive calitatea procesului de învăţare creşte. Elevul are la dispoziţie nu numai ilustrări
abstracte sau statice ale fenomenelor predate ci şi simulări realiste şi ilustrări dinamice. Aceste lecţii
electronice dau elevilor un puternic suport intuitiv, făcând legătura dintre materia predată şi lumea
reală. Prin eliminarea timpului de „scriere pe tablă”, profesorul economiseşte timp valoros şi se
poate concentra asupra predării propriu-zise.
Materialele interactive reprezintă alternative realiste pentru experimente de laborator greu de
efectuat la şcoală fie datorită costurilor aparaturii sau substanţelor necesare, fie datorită gradului
ridicat de risc. SEI asigură suport pentru managementul şcolii şi al structurilor din subordinea
Ministerului Educaţiei (la nivel judeţean şi central) în agregarea datelor statistice şi luarea
deciziilor.
Istoricul programului. Etape. Rezultate.
În prima etapă a SEI s-a avut în vedere învăţământul liceal, considerat a fi suficient de matur
şi având un număr relativ mic de elevi astfel încât proiectul să înceapă să dea rezultate rapid.
Fiecare liceu din România beneficiază în acest moment de cel puţin o platform educaţională
informatizată pentru predarea orelor de matematică, biologie, fizică, chimie, româna, istorie, etc.
O platformă educaţională informatizată este constituită dintr-un ansamblu de tehnologie, de
calculatoare, Internet, conţinut educaţional multimedia electronic, metodologie şi instruire a
43
profesorilor. Platforma a fost gândită de la început în mod unitar şi standardizat, şi toate aceste
platforme se integrează într-un sistem naţional educaţional informatizat.
ETAPA I – PILOT – 2001-2002
Prima etapă a Programului SEI s-a derulat în 2001-2002 şi a inclus:
Furnizarea a 120 laboratoare informatice;
Software educaţional;
Derularea de proiecte de suport administrativ:
o ADLIC – Admiterea în licee si scoli profesionale 2001 si 2002 - Distins cu eticheta
“Best Practice” la conferinţa la nivel ministerial “De la teorie la practică” –
Bruxelles 2001, Comisia Europeană
o Evaluarea electronică a manualelor si licitaţie pentru achiziţionarea de manuale
scolare 2002
o Crearea si administrarea portalului SEI http://portal.edu.ro.
ETAPA A II-A –2003
A 2-a etapă a Programului SEI s-a derulat în 2003 şi a inclus:
Instalarea si configurarea a 1.100 platforme informatizate;
Software educaţional;
Conţinut educaţional multimedia: 80 de lecţii, 30.000 de întrebări pentru teste electronice;
Instruirea administratorilor de sistem - între 2 si 4 persoane în fiecare locaţie;
Perfecţionarea a peste 15.000 de profesori - minim 6 pentru fiecare locaţie;
Derularea de proiecte de suport administrativ precum:
o ADLIC - Admiterea în licee si scoli profesionale 2003
o Concursul pentru mişcarea personalului didactic preuniversitar - titularizarea
profesorilor 2003.
ETAPA A III-A - 2004
Această etapă a avut ca obiectiv principal finalizarea informatizării liceelor, cuprinzând: 290 de
platforme informatizate complete, conţinut multimedia interactiv, instrumente software pentru
crearea de conţinut, instruirea a peste 5000 de profesori, derularea de proiecte de suport
44
administrativ (Admiterea în licee şi şcoli de arte şi meserii 2004, Bacalaureat 2004, Titularizarea
profesorilor 2004).
ETAPA A IV-A (în curs de desfăşurare) a programului SEI are ca obiectiv principal extinderea
informatizării învăţământului la nivel gimnazial.
Aceasta include:
Furnizarea a 3.228 laboratoare informatizate pentru gimnazii şi dotarea a 42 de centre
judeţene de instruire care vor asigura formarea continuă a cadrelor didactice;
Asigurarea de suport tehnic pe întreaga durată de 3 ani de derulare a etapei a IV-a a SEI
pentru toate aceste locaţii, precum şi pentru cele 1.510 laboratoare dotate în cadrul primelor
trei etape ale programului SEI;
Dotarea cu conţinut educaţional multimedia, atât realizat in etapele anterioare cât şi în etapa
curentă, a tuturor acestor locaţii, implementarea acestuia, instruirea administratorilor de
sistem şi a profesorilor;
Actualizarea hardware a 120 locaţii dotate cu laboratoare informatizate în cadrul primei
etape a SEI - 2001;
Dotarea a 1.000 de şcoli cu calculator şi imprimantă pentru uz administrativ;
Realizarea de 1.255 lecţii multimedia şi distribuirea lor în toate laboratoarele informatizate;
Realizarea de lecţii electronice multimedia pentru învăţarea limbii engleze acoperind
complet anii de studiu 1-8;
Mentenanţa lecţiilor electronice pe durata a 3 ani pentru păstrarea conformităţii cu programa
şcolară;
Derularea de proiecte informatizate în anul 2005 pentru susţinerea examenelor naţionale:
o Admiterea în licee şi şcoli de arte şi meserii;
o Bacalaureat;
o Titularizarea profesorilor – mişcarea personalului didactic din învăţământul
preuniversitar.
Asigurarea de suport informatic în 2005 pentru derularea proiectelor:
o Programul de acordare a unui ajutorul financiar de 200 EURO pentru achiziţionarea
de calculatoare de către elevi şi studenţi;
o Programul naţional de protecţie socială “Bani de liceu”.
Implementarea unui sistem complet de management al documentelor şi al fluxurilor de lucru
în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi în cele 42 de Inspectorate Şcolare
Judeţene;
45
Contact direct cu echipa de suport tehnic prin linia TELVERDE 0800.410.444 (număr
apelabil gratuit din reţelele Romtelecom şi RDS)
Dotarea cu tehnică de calcul pentru centrul de date al MECT si al Inspectoratelor Şcolare
Judeţene / al Municipiului Bucureşti;
Îmbunătăţirea conectivităţii ISJ/ISMB la Internet pentru susţinerea sistemului de
management al documentelor, examenelor naţionale şi bazei naţionale de date a educaţiei;
Restructurarea şi administrarea portalului Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
http://www.edu.ro, administrarea şi întreţinerea Portalului Educaţional SEI
http://portal.edu.ro;
Coordonarea proiectului, auditarea utilizării şi impactului utilizării tuturor platformelor
informatizate în cadrul SEI.
II. 7. 2. DESPRE AeL
AeL – este un sistem de predare/învăţare şi management al conţinutului (Learning Content
Management System) dezvoltat de compania SIVECO România, destinat utilizării de către toate
categoriile de participanţi la actul educaţional: profesori, studenţi, elevi, producători de conţinut
educaţional, management şi personal administrativ etc.
AeL este coloana vertebrală a programului SEI, oferind suport pentru predare şi învăţare,
evaluare şi notare, administrare, proiectare şi monitorizare a utilizării conţinutului multimedia.
De asemenea, asigură mijloacele necesare comunicării şi sincronizării între centrele locale şi
regionale din cadrul programului SEI.
Trăsături generale
Interfaţă prietenoasă, uşor adaptabilă, diferenţiată pe roluri, grupuri, drepturi de
acces;
Rolurile, grupurile, utilizatorii şi privilegiile de acces asociate acestora sunt
foarte uşor de administrat;
Bazat pe standarde: AeL este compatibil cu MathML, SCORM şi IMS;
Uşor de instalat şi de administrat;
Suport multi-lingvistic şi regional.
46
Caracteristici tehnice
În proiectarea şi construirea produsului, SIVECO România a optat pentru portabilitate şi uşurinţa în
întreţinere, proiectând AeL-ul în sistem multi-strat, folosind o aplicaţie client standard, de tip
browser web, şi un server de aplicaţii bazat pe platforma Java.
Sunt folosite tehnologii de ultimă oră ca Enterprise Java Beans, JDBC, servlets, JSP-s, applets şi
este utilizat intensiv XML.
Conceptul de reutilizare a conţinutului este bazat pe formate de descriere a împachetărilor în XML
fiind implementate elementele necesare pentru a putea importa şi exporta conform standardelor
MathMl, SCORM şi IMS.
Funcţionalităţi
AeL permite vizualizarea şi administrarea a numeroase tipuri de conţinut educaţional, precum:
materiale interactive, tutoriale, exerciţii, simulări, jocuri educative.
Biblioteca de materiale educaţionale acţionează ca un gestionar de materiale: este adaptabilă,
configurabilă, indexabilă şi permite o căutare facilă.
Chiar şi utilizatorii începători pot:
crea conţinut (editor HTML încorporat, editor de formule matematice, editoare
de teste şi de dicţionare);
importa/exporta conţinut din fişiere, arhive de resurse utilizând standarde de
împachetare precum SCORM şi IMS;
adapta sau edita conţinut;
construi propriile cursuri din componente deja existente.
Conţinutul poate fi structurat şi adaptat în funcţie de cerinţele profesorilor şi îmbogăţit cu informaţii
legate de curriculă, cuvinte cheie, versiune, autor, etc.
Drepturile de acces pentru fiecare utilizator/grup de utilizatori pot fi adaptate şi aplicate oricărui
segment al bibliotecii de materiale educaţionale.
Baza de cunoştinţe oferă funcţii de căutare ierarhică, filtrată, sau după cuvinte cheie.
Beneficii obţinute prin utilizarea AeL
AeL este optimizat pentru învăţare în sistem sincron (împreună cu un profesor), acesta controlând
în întregime lecţia, creând, coordonând şi monitorizând procesul educaţional.
47
AeL oferă de asemenea facilităţi pentru învăţarea asincronă (studiu individual, în ritmul fiecărui
cursant), proiecte în colaborare şi învăţare la distanţă.
Testele sunt integrate cu fişele de studiu ale elevilor, sistemul păstrând evidenţa evoluţiei fiecărui
elev.
Asistenţă pentru administrare şi monitorizare:
Gestiunea foilor matricole şi a orarului;
Gestiunea structurii organizaţionale: corpul profesoral, elevii, personalul
administrativ, grupele de elevi;
Gestiunea programei şcolare – integrată cu biblioteca de materiale educaţionale
AeL şi cu structura organizaţională;
Suport pentru evaluarea conţinutului, monitorizarea utilizării acestuia şi a
rezultatelor obţinute.
Software-ul educaţional pentru popularea AeL se obţine atât din conţinutul didactic existent, dar se
dezvoltă şi materiale noi, producătorii fiind în special instituţii academice şi companii private.
De asemenea, există un set de specificaţii tehnice şi metodologice pentru uzul producătorilor de
conţinut.
Înainte de a fi distribuit în şcoli, conţinutul educaţional este evaluat de către comisii constituite pe
discipline de studiu şi numite de către MECT.
Evaluarea ia în calcul atât criterii tehnice (metrici de calitate software, cum sunt utilizabilitatea,
performanţa şi fiabilitatea) cât şi – mai ales - criterii de natură didactică (interactivitatea, acurateţea
ştiinţifică, abordarea metodologică).
AeL este construit pe baza unor principii educaţionale moderne, conformându-se celor trei faze
succesive care definesc în general procesul de cunoaştere:
Obţinerea de cunoştinţe de bază;
Dezvoltarea gândirii tactice;
Dezvoltarea gândirii strategice.
Pe termen mediu şi lung programul va ajuta la creşterea competenţei şi creativităţii, creşterea
numărului de persoane cu instruire medie şi superioară.
Prin creşterea gradului de cunoştinţe al elevilor, profesorilor, şi în general la nivel naţional în
domeniul IT, se face un pas important spre ceea ce iniţiativa eEurope denumeşte „O societate
informaţională pentru toţi”.
48
Implementarea AeL
Pe parcursul primelor trei etape ale SEI (2001-2004) AeL a fost implementat în 1510 laboratoare.
Implementarea presupune, pe lângă instalarea propriu zisă şi instruirea cadrelor didactice,
asigurarea suportului tehnic şi transmiterea materialelor educaţionale.
SIVECO România a certificat peste 200 de experţi în utilizarea sistemului AeL, aceştia deplasându-
se în ţară, după un program prestabilit, la toate unităţile de învăţământ dotate prin programul SEI
pentru instalarea şi configurarea platformei în fiecare laborator, dar şi pentru instruirea personalului
didactic şi administrativ. Un program de instruire durează minim 5 zile şi este adaptat fiecărui tip de
utilizator: administratorii de reţea urmează un tip de pregătire după o anumită programă iar
profesorii un alt tip de instruire.
Fiecare etapă de instruire se finalizează cu testarea cunoştinţelor dobândite de cursanţi şi susţinerea
unei lecţii deschise cu materialele didactice existente, sau cu materiale noi, asamblate de către
profesorii proaspăt instruiţi. Dacă programele de instruire s-ar limita la cele 5 zile, ele ar fi, fără
îndoială insuficiente.
De aceea, la un interval de 4-6 săptămâni de la implementare, o altă echipă revine la fiecare
laborator pentru a verifica modul în care s-a lucrat cu profesorii, gradul de însuşire a cunoştinţelor
necesare, modul de utilizare a sistemului şi progresele făcute de personalul şcolii în utilizarea AeL.
Peste 65.000 de persoane au fost instruite de către experţi AeL în privinţa utilizării platformei.
Programul de şcolarizare îşi propune instruirea a minim 6 cadre didactice, a unui administrator AeL
şi a unei secretare în fiecare liceu.
Interesul profesorilor pentru AeL fiind foarte mare, numărul mediu de cadre didactice instruite a
fost de 13 pe şcoală.
La rândul lor, devenind utilizatori certificaţi AeL în urma perioadei iniţiale de şcolarizare, aceştia îi
pot instrui mai departe pe colegii lor în utilizarea sistemului.
Peste 80% dintre profesorii instruiţi au răspuns chestionarelor de evaluare a cursului, mai mult de
jumătate dintre repondenţi considerând instruirea ca extrem de relevantă pentru activitatea lor.
La finele perioadei de şcolarizare, peste 50% dintre absolvenţi au apreciat că au avut foarte multe
lucruri de învăţat, şi mai mult de 70% dintre ei afirmă că instruirea a răspuns în întregime cerinţelor
şi aşteptărilor.
Conţinut educaţional
Pentru centralizarea conţinutului educaţional electronic existent în România şi dezvoltarea de
conţinut nou a fost organizată o amplă campanie publică. Profesori de liceu, instituţii academice şi
49
companii private s-au implicat în această campanie, unul dintre cele mai active instrumente de
popularizare a iniţiativei SEI în rândul elevilor şi profesorilor fiind Concursul naţional de software
educaţional Cupa SIVECO, demarat în februarie 2003. Până la data finalei (5-8 Iunie), peste 300 de
aplicaţii informatice cu caracter educaţional au fost transmise organizatorilor. Temele abordate au
fost dintre cele mai variate, de la matematică, fizică şi chimie până la economie şi literatură. Dintre
acestea 15 s-au calificat în finala desfăşurată la Poiana Braşov, 5 dintre aplicaţiile finaliste fiind
achiziţionate de SIVECO România şi incluse în platforma de eLearning AeL. Efervescenţa
declanşată de concurs, calitatea lucrărilor şi interesul mare manifestat de elevi şi profesori
deopotrivă au determinat transformarea acestei competiţii într-una anuală. Ediţiile din anii 2004 şi
2005 s-au bucurat de acelaşi succes.
Istoric şi perspective SEI
Rezultatele cantitative şi calitative preconizate sunt semnificative. La sfârşitul celor patru etape, SEI
va avea:
Peste 7 milioane de persoane implicate direct sau indirect – elevi, profesori,
instructori, personal administrativ, părinţi;
2.900.000 elevi şi peste 110.000 profesori cu acces la platforma de eLearning
AeL şi materiale didactice în format electronic;
4.780 laboratoare informatizate;
52.000 profesori şcolarizaţi;
1.700 lecţii multimedia AeL, dicţionare, enciclopedii.
Cea mai importantă realizare este însă revoluţia în mentalitatea şcolii în particular şi a societăţii în
general. Şcoala a dovedit receptivitate, voinţă de schimbare şi aliniere la standardele europene.
Asimilarea noilor instrumente educaţionale a atins un nivel de masă – un atu important pentru
strategiile educaţionale pe termen mediu şi lung.
Premii şi distincţii
Implementarea SEI a fost apreciată la numeroase evenimente şi cu numeroase premii
obţinute pe plan intern şi internaţional:
Primul premiu de eGovernment obţinut de România din partea Comisiei
Europene – eticheta „Best Practice in eGovernment”, Bruxelles, 2001 –
Conferinţa Europeană la nivel ministerial asupra eGovernment „De la politică la
practică”
50
Ambasadorul ONU în România, dna. Soknan Han Jung, a numit SEI în
noiembrie 2004 „un exemplu de bună practică în regiune”
AeL, programul de asistare a învăţării care stă la baza SEI, este nominalizat la
IST Prize 2005, Oscar-ul european al informaticii – premiu oferit de Comisia
Europeană
Studiul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, derulat de prof. Univ. Dr. Eugen
Noveanu şi de către Olimpius Istrate, atestă rezultatele semnificative obţinute de
SEI
În februarie 2005, în cadrul ediţiei internaţionale a Galei Premiilor PC World,
preşedintele şi fondatorul grupului internaţional de presă IDG, domnul Patrick J.
McGovern, a decernat Programului SEI distincţia “Best Bridge over the Digital
Divide”
În August 2005, Ministerul Educaţiei şi Cercetării este nominalizat la eEurope
Awards for eGovernment pentru impactul AeL asupra procesului educaţional
În Septembrie 2005 lecţiile AeL câştigă World Summit Award, concurs mondial
de conţinut digital la care au participat aplicaţii din 168 de ţări.
În decembrie 2006, cel mai bun conţinut educaţional din lume AeL eContent este
nominalizat la ICT Prize.
51
Asigurarea calităţii a fost şi rămâne continuu o preocupare şi activitate de bază în cadrul
proiectului. Asigurarea calităţii acoperă toate componentele SEI.
Principiile generale ale derulării Proiectului din acest punct de vedere sunt:
Folosirea de metodologii avizate de MECT
Realizarea de studii de specialitate, inclusiv independente, referitoare la modul în care este
derulat proiectul
Urmărirea impactului în educaţie al utilizării instruirii asistate de calculator şi a sistemului
integrat AEL
Promovarea de standarde metodico-psihopedagogice diferenţiate pentru conţinut
Metode pentru asigurarea calităţii
Sunt folosiţi indicatori de calitate pentru:
Proiecte
Produse
Servicii
Procese
Proceduri aplicate pentru implementare şi instruire:
Implementarea unei locaţii se realizează într-o durată de 5 zile petrecute de către personalul
de implementare în fiecare locaţie.
Această perioadă include ca activitate principală instruirea profesorilor utilizatori (cel puţin
6 în fiecare locaţie, până la 30 de persoane), secretarilor, administratorilor etc.
Procedura de implementare se închide numai în urma unor etape de verificare suplimentară.
Astfel, la un interval de cca. 3 luni se efectuează verificarea implementării, prin revenire la locaţie a
unor persoane care nu au făcut parte din echipa iniţială.
Succesul unei implementări se măsoară prin indicatori şi metrici specifici de calitate,
rezultaţi dintr-o grilă standardizată de evaluare. Aceştia măsoară atât rezultatul efectiv al
implementării cât şi impactul implementării asupra procesului educaţional.
Asigurarea calităţii – suportul tehnic:
Centrul naţional de suport oferă îndrumare tehnică, ştiinţifică, pedagogică, şi metodologică
profesorilor pentru integrarea TIC în educaţie.
Funcţionarea urmează proceduri care detaliază etape de rezolvare a fiecărui apel:
Contactare - prin forumul educaţional SEI http://forum.edu.ro, email, telefon sau fax;
Înregistrare a cererilor de suport
Atribuire a incidentelor pentru rezolvare nivelului 1 de suport tehnic
52
Rezolvarea apelului se poate face la unul din cele 3 niveluri de suport tehnic existente:
Nivel 1: înregistrarea apelului; rezolvare de probleme simple;
Nivel 2: suport tehnic avansat, din partea experţilor din aria respectivă. Cererea de suport
este transmisă spre rezolvare de către nivelul 1 responsabilului de modul/activitate, echipei
de experţi în domeniul respectiv, care constituie nivelul 2.
Nivel 3: mentenanţă – include activităţi de îmbunătăţire activă a proiectului sau produsului
implicat.
Mentenanţa include activităţi proactive (preventive), reactive sau de îmbunătăţire. Incidentele sunt
urmărite până la închidere.
Asigurarea calităţii conţinutului didactic multimedia
Validarea conţinutului se face conform unor grile standard de evaluare şi de către comisii
specializate pe domenii, numite de către şi în cadrul Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
Grilele includ criterii:
de corespondenţa cu programa în vigoare
ştiinţifice
pedagogice
informatice
ergonomice
Fiecare obiect parcurge mai multe etape înainte de distribuţia efectivă, incluzând evaluare de
către comisiile de evaluare pe discipline, şi validări de către experţi. De asemenea, există bucle de
revenire în urma reacţiei şcolii la utilizarea elementelor de conţinut multimedia.
Validarea conţinutului se face conform unor grile standard de evaluare şi de către comisii
specializate pe domenii, numite de către şi în cadrul Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
53
II. 8. IMPLEMENTAREA SEI LA UNITATEA NOASTRĂ
Implementarea Sistemului Educaţional Informatizat în şcoala noastră a început în luna august
2005, când am primit o înştiinţare că unitatea noastră este nominalizată pe lista beneficiarilor
acestui sistem. În vederea bunei desfăşurări a activităţilor legate de implementare, au fost solicitate
nişte cerinţe obligatorii privitoare la sala destinată noului laborator de informatică:
- Existenţa unei căi de acces corespunzătoare către sala calculatoarelor care să permite fluxul
de livrare (deschiderea suficientă a uşilor şi a scărilor, lifturilor, etc.);
- Sala calculatoarelor adecvată din punctul de vedere al spaţiului, greutăţii suportate de podea,
acoperirii podelei (antistatic), disponibilităţii mobilierului care să susţină echipamentele;
- Sistem corespunzător de alimentare cu energie electrică: împământare (în conformitate cu
legile de protecţie a muncii), circuit dedicat pentru echipamente, prize în imediata
proximitate a echipamentelor pentru a permite alimentarea directă a acestora;
- Condiţii de mediu corespunzătoare pentru funcţionare: temperatura de 10-35°C (optim 22
°C), umiditate 8%-80% (optim 50%); pentru depozitare o temperatură recomandată de
minim 5 °C;
La aceste cereri am fost solicitaţi să răspundem pe un formular anexat în 48 de ore.
Cerinţele solicitate din fericire aproape total au fost îndeplinite, mai puţin sistemul
corespunzător de alimentare cu energie electrică. Pentru remedierea acestei deficienţe am angajat o
firmă, care a dotat sala cu prize, întrerupătoare corespunzătoare.
În cursul lunii septembrie 2007 am primit în mai multe tranşe echipamentele hardware, compuse
din:
- Server HP Proliant ML 110/470063-462 – cu monitor 17” / HP 7540
- 10 staţii de lucru HP EVO / PL034ES – cu monitoare, şi alte accesorii
- Imprimantă laser HP LaserJet 1022N – 2 buc.
- Scanner A4 color HP ScanJet 2400
- Switch SMC-EY1016DT
- Router SMC BR14VPN
- Modem extern US Robotics USR815630B
54
Specificaţii tehnice ale echipamentelor:
1. Server
Criterii Specificaţii
Producător HP
Model Proliant ML 110
Sistem de operare Suse Linux Enterprise Server 9
Antivirus software McAfee Linux Shield
Procesor Pentium 4
Frecvenţa de ceas 3,2 GHz
Arhitectura Intel
Placa reţea Intel 82541 Gigabit Ethernet
Cd-ReWrite DVD-CD-RW Combo drive
HDD 2*80 GB Ultra S-ATA
Adaptor monitor ATI Rage YL
Memorie principală 1 GB DDR 400
Monitor HP 7540
Tastatură HP
Mouse HP
Tabel II. 4.
2. Staţii de lucru
Criterii Specificaţii
Producător HP
Model Compaq EVO
Sistem de operare Windows XP Professional
Antivirus software Symantec Antivirus
Procesor Pentium 4
Frecvenţa de ceas 2,8 GHz
Arhitectura Intel
Placa reţea Onboard 10/100Ethernet
FDD 1,44
HDD 40 GB Ultra ATA
Adaptor monitor Intel 82865 G
Memorie principală 256 GB DDR 400
Software birotică MS Office 2003 Professional
55
Monitor HP 7540
Tastatură HP
Mouse HP
Tabel II. 5.
Programarea instalării echipamentelor a fost pe luna octombrie.
Instalarea echipamentelor, şi cablarea reţelei a fost efectuată de firma Q-NET Internaţional
S. R. L. la data de 25 octombrie 2005. Tot în ziua acesta a fost întocmit procesul verbal de instalare
şi recepţie finală, cu o comisie alcătuită din reprezentaţi al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului pentru această locaţie şi reprezentanţii firmei Q-NET Internaţional S. R. L.
Au fost verificate efectuarea instalării locaţiei prin parcurgerea unor teste şi măsurători
specifice. Pe timpul instalării şi testării produselor a fost realizată de către reprezentanţi ai
Contractului o instruire minimală pentru utilizarea sistemului pentru personalul dedicat utilizării
acestuia.
Astfel pe ziua de 25 octombrie platforma a fost pregătită pentru implementarea software (AeL).
Implementarea propriu zisă a platformei de eLearning AeL a fost efectuată în perioada 05-12
decembrie în următoarele etape:
1. Instalare SUSE Enterprise Server 9 şi PostgreSQL 7.4 – 05.12.2005
2. Instalare AeL Server, Instalare AeL Client pentru cele 10 staţii, respectiv instalarea altor
componente necesare AeL pentru staţii – 05.12.2005
3. Predare 1 CD kit de instalare SUSE Enterprise Server 9, PostgreSQL 7.4 + predare 1 CD kit
de instalare AeL şi documentaţie de utilizare şi instalare pentru sistemul AeL, în format
electronic – 05.12.2005
4. Predare certificat 10 licenţe AeL - 05.12.2005
5. Instruire profesori, secretară şi administrator sistem – 06.12.2005-09.12.2005
Descrierea detaliată a activităţilor în perioada implementării:
Ziua O
S-a luat legătura cu şcoala noastră pentru a pregăti implementarea.
Ziua 1
S-a luat legătura cu conducerea unităţii noastre, s-a verificat laboratorul şi s-a
completat Fişa Locaţiei.
S-a instalat serverul AeL şi clienţii AeL împreună cu viitorul administrator.
S-a completat Raportul de instalare şi Procesul Verbal de Recepţie cantitativă.
S-a instruit administratorul în vederea gestionării sistemului AeL.
Ziua 2 S-a instruit administratorul în vederea utilizării aplicaţiei ASM.
56
Prezentare generală a programului AeL şi ASM la profesori.
Profesorii au exersat operaţiuni de bază ale sistemului de operare şi lucrul cu
aplicaţii
Ms Office.
Ziua 3
S-au susţinut 2 lecţii demonstrative.
S-au creat împreună cu administratorul şi profesori câteva lecţii conţinând imagini,
fişiere txt (respectiv doc), şi teste grilă. S-a pus accent pe importul de materiale.
Implementatorul a prezentat meniul Biblioteca.
Ziua 4
Am reluat activitatea din ziua precedentă, dar am creat şi fişiere Html, am importat
în
problemele testelor imagini.
Profesorii au susţinut lecţiile create.
A fost prezentat meniul din ASM pentru profesori.
A fost arătat fiecărui profesor cum se lansează o lecţie de la Clasa Virtuală.
Completare de către cursanţi a Evaluărilor de Curs.
Am ţinut lecţia deschisă: „Componentele Hardware ale Pc-ului” – material
conceput, şi realizat cu ajutorul aplicaţiei AeL
Ziua 5
Recapitulare generală profesori.
Recapitulare generală ASM pentru administrator.
Completare acte
Tabel II. 6.
Pe parcursul celor 5 zile au fost instruiţi nouă cadre didactice din şcoală, respectiv
administratorul sistemului, care este autorul prezentei lucrări.
După implementarea propriu zisă şi instruirea cadrelor didactice am început cu mult
entuziasm ţinerea orelor cu ajutorul acestui sistem.
După cinci luni de la implementare am avut două verificări, una de la Inspectoratul Şcolar
Judeţean Harghita şi a doua din partea firmei implementatoare a sistemului, SIVECO. Unitatea
noastră a fost una dintre puţinele unităţi şcolare din judeţ care a trecut de aceste verificări. Am
obţinut calificativul BINE la aceste verificări. Pentru ca o unitate să fie admisă la aceste teste,
trebuie să aibă minim trei ore pe săptămână ţinută cu ajutorul AeL, respectiv elevii şi cadrele
didactice din şcoală trebuie să fie introduse în ASM, partea de gestionare a sistemului.
Este important de menţionat că în parcursul anului şcolar 2006-2007 încă opt cadre didactice
au participat la instruirea organizată de Casa Corpului Didactic Harghita, unde au obţinut
calificativele necesare predării cu acest sistem revoluţionar.
57
Fig. II. 3 Cabinetul de informatică
Nişte comentarii ale cadrelor didactice:
AeL este remarcabil, foarte atractiv; l-am putut compara şi cu alte platforme de eLearning şi îl
consider foarte performant!"
-- Szilágyi János, profesor matematică
"Cursul AeL este foarte educativ atât pentru profesori cât şi pentru elevi."
-- Csóg Samu, director
"Îmi place AeL. Consider sistemul foarte util. Îmi propun să concep un ciclu de lecţii în acest sens,
pentru anul viitor."
-- Vidám Beáta, profesor limba engleză
58
"Pentru geografie, lecţiile AeL sunt excelente pentru că, în sfârşit, elevii pot vedea reprezentări ale
fenomenelor, au în sfârşit imagini multe şi bune care să vină în sprijinul teoriei. Elevii mei înţeleg
mai bine aşa, prind mai uşor. Fiecare are posibilitatea să parcurgă lecţia în ritmul său, poate să
revină asupra lucrurilor care îi sunt neclare. Ca şi cum fiecare ar avea propriul laborator de
Geografie."
-- Lőrincz Imola, profesor geografie
59
II. 9. IMPACTUL FORMATIV AL UTILIZĂRII AEL ÎN EDUCAŢIE LA ŞCOALA
GENERALĂ NR. 1. „ENDES JÓZSEF” – DIN SÎNSIMION, JUD. HARGHITA
II. 9. 1. CADRUL DE REFERINŢĂ
Investigaţia desfăşurată la Şcoala Generală Nr. 1. “Endes József” – din Sînsimion a avut ca
obiectiv principal relevarea impactului pe care îl produce utilizarea tehnologiilor informaţionale şi
comunicaţionale (TIC) asupra procesului de învăţământ, atât în ceea ce priveşte actorii săi (elevi,
cadre didactice, manageri), cât şi resursele angajate în acest proces, o atenţie deosebită acordându-
se modificărilor paradigmatice în planul predare-învăţare.
Precizăz această arie de extindere problematică a investigaţiei întrucât produsul final al
procesului educaţional la nivelul unităţii şcolare, definit prin sintagma ”impact formativ”,
reprezintă un efect direct, determinat de interacţiunea elev-profesor-resurse, cât şi un efect
indirect/ mediat, rezultat din calitatea factorilor de management, a culturii organizaţionale, precum
şi a altor caracteristici environment-ului comunităţii. O investigaţie de genul celei de faţă nu îşi
propune analiza politicilor educaţionale, a curriculum-ului implementat sau a unor factori din afara
unităţii şcolare.
În investigaţie au fost cuprinse toţi profesorii, învăţătorii respective elevii din clasele
gimnaziale din şcoală, care utilizează AeL.
Metodologia investigaţiei a permis ca prin instrumentele şi activităţile proiectate - în prima
etapă: chestionare pentru directorii unităţile şcolare din zonă; în etapa a doua: a) interviuri de
detaliere cu directorul Şcolii Generale Nr. 1. “Endes József”, Sînsimion, chestionare personalizate
(profesori), discuţii cu profesorii şi asistenţe la ore desfăşurate în AEL (diferite discipline) şi
chestionare pentru elevi (156),– să se obţină date relevante pentru a contura o imagine a
ansamblului problematic definit prin sintagma «impactul utilizării TIC», termenul de impact
subsumând consecinţele de diferite ordine şi în diverse planuri ale zonei de intersecţie dintre
învăţământ şi TIC.
În proiectarea acestui demers evaluativ au fost considerate ca jaloane orientative majore
următoarele elemente:
1.Datele şi concluziile cercetărilor desfăşurate în ultimul deceniu în ţările avansate în
informatizarea sistemelor de învăţământ preuniversitar;
2. Tendinţa manifestă a celor mai multe politici educaţionale de a promova paradigme noi ale
practicii şcolare, paradigme care, deşi cu coloraturi specifice proprii (tratare diferenţiată,
60
constructivism, clase de nivel, instruire individualizată, metode active, strategii participative,
instruire bazată pe teoria inteligenţelor multiple etc.) au drept factor comun accentul pus pe procesul
de învăţare care se produce la elev. Această optică reprezintă, de fapt, deplasarea dinspre paradigma
tradiţională, cu specificitatea centrării pe profesor (pe predare), spre o paradigmă nouă, a centrării
pe elev ( pe învăţare);
3. Analiza practicii şcolare (la nivelul interacţiunii profesor-elev) prin optica sistemelor cu
comandă şi control, pentru a pune în evidenţă problemele create de lipsa feedbackului necesar
unei reglări eficiente în paradigma tradiţională şi posibilităţile pe care le oferă în această direcţie
utilizarea unor softuri corespunzătoare.
II. 9. 2 DATE RELEVANTE
Ca urmare a administrării chestionarelor, a interviurilor şi a asistenţelor la lecţii desfăşurate
în laboratoare AEL, a fost obţinut un număr semnificativ de date relevante, structurate după cum
urmează:
A. La nivel managerial
La nivelul conştientizării de către directorii de unităţilor şcolare din zonă a problematicii
TIC şi a implementării AEL în practica educaţională. Chestionarul elaborat în acest scop (Anexa
1) a încercat să surprindă elementele principale ale modului în care managerii unităţilor şcolare
înţeleg rolul utilizatorii TIC, pe de o parte, şi problemele concrete pe care le ridică utilizarea AEL
de către cadrele didactice din şcolile respective. Interviurile cu directorii (din unităţile şcolare
amintite) au fost structurate şi personalizate pentru a realiza o detaliere/ o argumentare/ o
completare a răspunsurilor din chestionarele respective. Argumentele sunt de naturi şi ordine
diferite, marcând actuala arie conceptuală şi experienţa de care dispun cei intervievaţi.
Însumarea datelor pe fiecare item şi ierarhia opţiunilor sunt redate în următoarele diagrame
şi tabele:
1. Şcolile au nevoie de sistemul AEL
În viziunea managerilor şcolari, unităţile de învăţământ au nevoie de sistemul AEL pentru că:
61
Dia
gra
ma
II.
1.
62
Detaliere în interviuri:
- Computerele fac învăţarea mai eficientă:
a) În sensul reducerii timpului de lucru... / acoperă o masă mai mare de elevi... profesorul poate
lucra simultan...;
b) Pentru că elevul este atras în primul rând de ce poate face cu calculatorul, de utilizarea lui, şi
apoi, dorind să afle ce mai poate face cu calculatorul, intră în diverse domenii şi, vrând-
nevrând, trebuie să citească;
c) Sunt anumite aspecte din AEL, de ex. locuri geometrice, la matematică – este foarte greu de
a explica copilului traiectoria unui loc geometric. O poţi face cu creta, găsind nu ştiu câte
puncte. Ori, într-un sistem cum este AEL-ul, ţi-a eficientizat această activitate, îţi arată rapid
cum arată un loc geometric, care este traiectoria... Deci din punct de vedere al înţelegerii.
Dar şi al timpului pe care... Ca timp, dacă profesorul stăpâneşte foarte bine, şi nu apar
carenţe în sistemul AEL, îi ia mult mai puţin timp pentru a explica acea noţiune decât a face-
o cu creta la tablă;
d) Se elimină timpii morţi, de căutare de documente, de răzgândire şi asta contează mult la
aglomerarea actuală de discipline şi de activitate;
e) Într-o vizită în Ungaria, am avut ocazia să văd manualele maghiare. Noţiunile sunt
prezentate altfel. Se face o prezentare rapidă, apoi se trece direct la aplicaţii. Se pare că acest
mod de abordare a problemei e un pic mai avantajos.;
f) La nivelul întregii clase, curba învăţării se deplasează spre dreapta .../efectul trebuie cercetat
în continuare, pentru că nu poţi să-ţi dai seama după un an-doi care categorie de elevi este
avantajată mai mult;
g) se maximizează aplicarea în practică a cunoştinţelor; h) Programul AEL vine clar cu noutăţi
în actul didactic: ajută foarte mult la consolidarea cunoştinţelor, pe mine la obiectul chimie
mă ajută foarte mult la consolidare.
h) După aceea, imaginile. La foarte multe obiecte, imaginile sunt foarte importante, imagini pe
care noi, profesorii, nu le putem reda cu creta pe tablă: si s-a văzut şi la oră, figuri în spaţiu,
mişcarea atomilor, anumite experienţe virtuale... pentru că în această variantă 5 pe care am
primit-o acum, un lucru extraordinar de bun, chiar ţineam să spun lucru acesta, este faptul că
s-au introdus experimente virtuale.
63
- Computerul facilitează învăţarea individualizată:
a) În general la computer şi la AEL, pentru că fiecare elev are acces la staţia de lucru şi poate,
prin feedback, comunica cu profesorul;
b) Concret, individualizarea se produce atunci când dau o temă pentru grupa de elevi – fiecare
stă la calculatorul lui şi rezolvă problema respectivă. Fiecare în parte o va rezolva fie într-un
anumit mod (deci în moduri diferite), fie... mă rog, finalizarea programului diferă de la unul
la celălalt: Au greşit o instrucţiune, nu au redat logic corect rezolvarea. Şi atunci pot
interveni la fiecare în parte să-l corectez. Astfel reuşesc să cunosc lacunele elevului. Îi pun
în faţa problemei şi văd clar unde a greşit, ce a greşit şi ce nu ştie.;
c) Pentru că elevul este atras în primul rând de ce poate face cu calculatorul, de utilizarea lui, şi
apoi, dorind să afle ce mai poate face cu calculatorul, întră în diverse domenii şi, vrând-
nevrând, trebuie să citească.../ ... , pe cei mai slabi îi ajută pentru că îi atrage – este o altă
reprezentare a lecţiei – iar cei performanţi ajung la nişte cunoştinţe la care poate că nu ar fi
ajuns altfel şi învaţă lucruri noi;
d) Da, mai ales la teste, de exemplu, unde elevul nu poate fi evaluat decât individual. Însă aici
apare o problemă ca spaţiu, ca distribuţie a calculatoarelor, astfel încât este foarte greu de a-i
separa unul de celălalt, de a nu observa ce face vecinul lui;
e) M-am gândit la obţinerea de performanţe pe existentul constatat. Bibliotecile şi alte surse de
informare sunt reduse. Şi sunt la stadiile alea vechi... de nu ştiu când... / Accesul la
informare ar exista – cu acest AEL – o informare controlată de profesor, evitându-se erorile,
greşelile, abuzurile de informaţie... ;
f) din discuţiile purtate cu profesorii rezultă că există posibilităţi de diferenţiere a instruirii prin
sarcini de lucru diferenţiate;
- Utilizarea AEL uşurează munca profesorului?
a) Dintr-un anumit punct de vedere poate să-i uşureze munca, din altul, nu./ Pe de altă parte,
profesorul rămâne profesor; munca lui de pedagog n-o poate suplini calculatorul. Adică
atârnă foarte mult partea psihopedagogică în cadrul orei. Modul cum reuşeşti să te apropii de
elevi, modul cum reuşeşti să-i coordonezi, cum reuşeşti să-i stăpâneşti – şi asta n-o poate
face computerul;
b) Nuuuuu.... Acesta este un mit. Sunt profesor de informatică şi ştiu că în spatele fiecărei
noţiuni pe care vrei s-o prezinţi, într-un minut, copilului, câtă muncă este;
c) O face mai grea pentru că profesorul de o specialitate este obligat să aibă cunoştinţe de un
anumit standing în utilizarea calculatorului, îi trebuie timp să realizeze aceste softuri cu
grafică, cu sunet, el este obişnuit în munca tradiţională, pe care ştie să şi-o facă şi o face
64
oricum, altfel nu s-ar descurca la clasă. Pentru că elevul nu-ţi stă în bancă dacă tu turui ca la
ziar. Trebuie să-i deschizi apetitul şi la clasă, că altfel nu-ţi stă acolo, el pleacă... ;
- Computerul îi atrage pe elevi la şcoală:
a) În raport cu învăţământul tradiţional – cretă, tablă, materiale didactice clasice, manual,
caietul – trăim o revoluţie informaţională care se manifestă în toate domeniile de activitate.
Eu predau matematica şi acolo lucrurile trebuie oprite de fiecare dată când se produce o
problemă în algoritmul de rezolvare de probleme. Şi atunci, utilizarea calculatorului este
condiţionată de intervenţia profesorului. Este caracteristic majorităţii disciplinelor, iar faptul
că elevul este adus în faţa calculatorului să răspundă unor întrebări, să înţeleagă fenomenul
în adâncimile sale, şi, în acelaşi timp, să-l şi opresc, aşa cum facem noi – utilizăm şi tabla
concomitent cu utilizarea calculatorului – am constatat că, într-adevăr, e o atractivitate nu
numai pentru ei, dar şi pentru noi. Noi ştim evoluţia fenomenului date de fenomenele
matematice, dar, pentru elevi, dacă dau valori diferite unor variabile şi le arată pe calculator
cum şerpuiesc valorile acelor funcţii, e altceva. Adică, practic, se scurtează un pic timpul
între actul de predare şi cel de învăţare;
b) Munca profesorului este mai uşoară după un timp, după ce te obişnuieşti cu sistemul. Dar
există şi pericolul acesta de a devia, de a aluneca pe panta automaticistă. Copilul răspunde
foarte uşor că, cu ajutorul calculatorului poţi rezolva orice problemă – care este un lucru
fals;
c) Trebuie să privim laboratorul AEL ca un material didactic pentru orele de curs, şi nu
internet, jocuri, nu divertisment. Categoric, AEL-ul este ca şi o culegere de matematică, este
ca şi un experiment la fizică. Eu îl văd ca o parte integrantă a materialului pe care noi îl
folosim. Atrage sau nu copiii la şcoală? Nu e locul şi momentul să vorbim aici cu ce putem
să îi atragem. Ăsta-i punctul meu de vedere. AEL-ul vine şi perfecţionează, cosmetizează,
ne face să mergem cu paşi mai repezi către o civilizaţie – să zicem noi - a electronicii şi a
informaticii, dar nicidecum că îi atrage pe copii, pentru că ei sunt familiarizaţi cu
calculatoarele.
65
2. Disciplinele cele mai avantajate de utilizarea AEL
În procente:
RANG 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Biologie 33,3 17 16,3 17 8,1 2,2 3,7 0,7 1,5 -
Informatică 31,9 4,3 2,9 8 10,9 13,8 11,6 8,7 4,3 3,6
Fizică 15,3 26,3 29,2 13,1 5,8 6,7 2,2 0,7 - 0,7
Chimie 8 29 29,7 15,2 10,1 4,3 2,9 0,7 - -
Matematică 5,1 10,1 8,7 10,9 17,4 12,3 10,9 9,4 5,8 9,4
Desen 2,2 1,5 3,7 8,3 12 12 9 12 14,3 24,8
Geografie 2,2 8,1 6,6 24,4 20,7 14,8 11,9 5,2 3 3
L. Română 2,2 2,2 - - 2,9 6,7 2,9 9,5 30 43,8
Istorie 0,7 0,7 4,4 1,5 7,4 17 28,1 25,2 10,4 4,4
L. moderne 0,7 2,2 3,7 5,2 5,9 10,4 14,8 24,4 26 6,6
Tabel II. 7
Detaliere în interviuri:
- Discipline avantajate de utilizarea AEL:
a) matematică/ fizică/ biologie - discipline şcolare care pot fi prinse uşor în structuri
algoritmizate de lucru didactic, faţă de disciplinele care, prin specificul lor, au ca obiectiv
aspecte estetice, sensibilizatoare, afective...;
b) biologie/ fizică - Răspunsul este puţin subiectiv. Pentru că nu am o bază practică să pot
aprecia pe deplin dacă o anumită disciplină este avantajată sau nu. Din gama de lecţii pe
care le-am văzut, lecţiile de biologie mi s-au părut mai atractive. De asemenea, la geografie
am văzut nişte lecţii frumoase... M-au atras, mi s-au părut prezentate frumos. Dar... nu ştiu...
calculatorul poate fi utilizat până la un anumit punct...;
c) fizică/ matematică/ informatică - disciplinele care au cele mai multe lecţii;
d) chim/biologie - au gama cea mai diversificată de lecţii care pot fi utilizate la diverse
capitole;
e) Care beneficiază, calitativ şi cantitativ, de suportul AEL;
f) fizică/ biologie/ geografie – Înţeleg gradul de utilizare al calculatorului manifestat în lecţia
respectivă. Nemaivorbind de fizică sau biologie, să luăm geografia – mult mai uşor este să-i
apară o hartă pe calculator, care poate fi comentată pe fiecare element în parte, şi altceva
este să arăţi doar o hartă la 20 de elevi, care, cel puţin din punctul de vedere al văzului, poate
fi un impediment;
g) informatică/ fizică/ chimie - Prin tipul de conţinut – sunt mai abstracte şi pot fi reprezentate
grafic, sunt mai intuitive aşa;
h) :biologie, chimie, fizică.
66
O pentru chimie, biologie şi fizică este mult mai amplă decât pentru celelalte obiecte. De ex., la
limba engleză, anul trecut nu aveam nimic pe AEL. Am reuşit noi să punem filme, să le adaptăm.
Varianta 5, este mult îmbogăţită.
3. Disciplinele la care elevii au progresat cel mai mult datorită facilităţilor oferite de AEL
În procente:
au pus acest subiect
pe primul loc
au menţionat acest
subiect
nu au menţionat
acest subiect
Biologie 30,7 75 25
Informatică 20 60,7 39,2
Fizică 16,4 68,5 31,4
Chimie 15 73,5 26,4
Matematică 8 62 37,8
Geografie 2,1 22,1 78
Istorie 1,5 13,5 86,4
L. moderne - 14 -
L. Română - 4 -
Altele* - 0,7 -
Tabel II. 8
*Alte discipline menţionate: educaţie fizică, discipline tehnologice.
Detaliere în interviuri:
a) matematică/ fizică/ informatică – pe de o parte, pentru că la aceste discipline există softuri
şi, pe de altă parte, pentru că ele permit, mai mult ca altele, utilizarea TIC;
b) fizică, chimie – pentru că au înţeles mai bine fenomenele şi pentru că fizica şi chimia sunt
considerate nişte discipline mai grele şi totuşi au înţeles parcă altfel şi au fost mai atraşi
văzând imaginile şi ce se întâmplă... simulările permit o înţelegere mai bună;
c) chimie/ biologie/ geografie – datorită existenţei softurilor;
d) biologie/ fizică/ chimie – acolo unde s-a lucrat şi în anul trecut;
e) fizică, chimie, biologie - Colegii mei, în momentul în care îşi termină o parte din materie,
pun accent pe o perioadă în care elevul îşi pregăteşte un referat cu o anumită tematică,
referat care extinde zona deja studiată în clasă. Rezultatele acestui mod de comunicare prin
referate, prezentări în clasă, au dat rezultate nu numai la copiii foarte buni, ci şi la cei de
mijloc. Pentru realizarea acestor proiecte de cercetare, copiii utilizează Internetul în şcoală şi
acasă.;
67
f) biologie/ fizică/ chimie – o colaborare bună între profesor şi elevi – indiferent de soft.
Profesorul s-a preocupat, a făcut mai mult – un profesor, susţinut şi de interesul elevilor,
poate scoate o lecţie bună şi dintr-un material slab.
4. Softuri bine elaborate (în viziunea directorilor)
În procente:
RANG: 1 2 3 4 5 Menţionat de:
Biologie 58 13,6 13 2,8 2,8 90%
Chimie 13,5 40 19,3 7,9 2,8 83%
Fizică 13 15,7 19,3 17,1 5,7 70,7%
Matematică 5,7 13 16,4 20,7 12,1 68%
Informatică 5,7 7,9 13 10,7 13 50%
Geografie 2,8 5 5,7 8,6 5,7 28%
Istorie - 1,4 2,8 2,1 0,7 7%
L.moderne - - - - - 4
L.Română - - 0,7 0,7 - 2
Altul* - - - - - 7
Tabel II. 9
Detalieri în interviuri:
a) matematică/ fizică/ informatică/ biologie/ chimie - structurare a conţinuturilor, structurare
metodologică, de organizare... ;
b) sunt sugestive, elevul intuieşte noţiunea care se încearcă a-i fi transmisă;
c) geografie, biologie, apoi informatică şi chimie - Din discuţiile cu colegii... Cel puţin la
geografie, au adus foarte multe lecţii. Iar inspectorul de geografie chiar a iniţiat cu toţi
profesorii de geografie, în ziua metodică, sesiuni de iniţiere a profesorilor în utilizarea lor;
d) chimie, biologie, geografie - M-am consultat cu profesorii şi am văzut eficienţa lor. Am
văzut un soft de geografie. Nu puteam să spun: Este foarte bun, dar profesorul mi-a spus:
aceste informaţii nu aş fi putut să le redau la tablă;
e) biologie/ fizică/ chimie - Ca mod de expunere – era sugestivă prezentarea, se făcea referire
la instrumentele de laborator pe care elevul deja le ştia din laboratorul clasic, şi apoi, erau
cam singurele lecţii existente anul trecut în platformă;
f) – matematică, fizică, chimie – Mă gândesc în primul rând la aria de cuprindere a disciplinei,
a tematicii. Am reuşit să observ direct, pe nişte elevi, introducerea în problematică, cum e
prezentată exponenţiala, ce efect au simulările etc. ;
g) ştiu că profesorii au făcut şi nişte propuneri de corecturi;
68
h) Fizica ni s-a părut foarte bună. Şi colegilor mei. Biologia, la fel, foarte bună. Anul trecut,
matematica şi chimia erau puţin deficitare, dar anul acesta, pe var. 5, am văzut că lucrurile s-
au pus la punct. Bine, mai sunt şi scăpări, probabil si de la tehnoredactat... Întâlnim, dar noi,
din mers, le explicăm copiilor. Asta-i si rolul nostru acolo, pentru că ei nu stau singuri in
fata calculatoarelor. Este un proces interactiv şi este bidimensional sau tridimensional, luând
şi calculatorul ca o a treia dimensiune, dacă nu chiar prima. Deci este profesorul, este elevul
şi este calculatorul – intr-un permanent dialog. Şi atunci, noi corectăm din mers.
5. Efectele benefice ale implementării AEL
În procente:
menţionat
de:
menţionat
pe primul
loc de:
atragerea/ motivarea elevilor, dezvoltarea interesului pentru studiu,
creşterea randamentului şcolar 36,4 14,3
învăţarea individualizată (ritm propriu, stil personal, prin descoperire, ca
urmare a interacţiunii cu SE) 30,7 10
accesibilizarea fenomenelor (experimentul virtual, facilitarea înţelegerii
proceselor dinamice de mare complexitate, înţelegerii unor fenomene greu
de simulat în realitate sau în laborator)
31,4 9,3
sprijinirea procesului didactic, eficientizarea predării/ învăţării/evaluării 13,6 9,3
rol administrativ (centralizarea datelor, gestionarea şi valorificarea tuturor
datelor privind elevii, profesorii, orarul, sălile din şcoală) 19,3 7,9
modernizarea actului didactic/ învăţământului, încurajarea inovaţiei
didactice 12 5,7
accesibilizarea cunoştinţelor 15 5,7
asigură conectivitatea, accesibilitatea, accesul pentru toţi la noile
tehnologii, completarea materialului didactic existent în şcoală 10 4,3
evaluare (unitară, mărirea gradului de obiectivitate, evaluarea
concomitentă/ simultană a întregii clase, teste de evaluare cu feedback
imediat)
32,85 3,6
coordonarea bună a lecţiei de către profesor, uşurarea activităţii CD,
creşterea randamentului profesorului, suplineşte lipsa dotărilor cu mijloace
de învăţământ 15,7 2,1
69
învăţare temeinică/ eficientă 15 5
mobilizarea cadrelor didactice (în utilizarea calculatorului în procesul de
predare, schimbarea stilului de predare şi chiar a mentalităţii CD,
stimularea creativităţii şi iniţiativei profesorului)
12 3,6
învăţare activă, interactivă, participativă 10,7 3,6
contribuie la dezvoltarea abilităţilor de lucru cu computerul (la elevi) 10 2,9
interactivitatea lecţiilor 9,3 2,9
învăţarea cooperativă, dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă 9,3 1,4
lecţii diferenţiate (în raport cu nivelul clasei sau al fiecărui elev), învăţare
diferenţiată 2,9 1,4
îmbunătăţeşte relaţia profesor elev (în rezolvarea problemelor), climat de
cooperare 5 1,4
autoeducaţie/ autoevaluare/ controlul elevului asupra conţinutului/
materialului de învăţare 9,3 -
profesorul are posibilitatea să integreze în manieră proprie (creeze)
propriile lecţii şi propriile teste 5 -
Tabel II. 10
Alte răspunsuri / detalieri:
Beneficii generale / la nivelul unităţii şcolare/ la nivelul învăţământului:
• conştientizarea importanţei utilizării TIC
• standardul ridicat al informaţiei
• crearea bazei de date (cu date despre elevi, profesori, orar etc.)
• dotare tehnică/ dotarea unităţii cu echipamente
• elimină cheltuielile pentru achiziţionarea de materiale didactice
• folosirea unui sistem alternativ
• trecerea de la un învăţământ centrat pe profesor la un învăţământ centrat pe
elev
Cu privire la beneficiile pentru elevi:
• stimulează creativitatea elevilor
• învăţarea progresivă
• oferă elevilor siguranţa că sunt în pas cu nivelul european al instruirii
• dezvoltă spiritul de competiţie
70
• egalitatea şanselor
• caracterul pronunţat formativ
• permite vizionarea şi ascultarea unor opere literare în interpretări diferite
• rol în comunicare
• stimulează memoria vizuală
• facilitează studiul individual dirijat
• stimulează gândirea elevilor
Beneficii pentru activitatea cadrelor didactice:
• realizarea/ asigurarea unui feedback permanent
• optimizarea timpului de desfăşurare al lecţiei
• profesorul are acces la un volum mai mare de date într-un spaţiu restrâns/
prezintă un volum mare de informaţii într-un timp scurt
• contribuie la dezvoltarea abilităţilor de lucru cu computerul
• vizualizarea greşelilor pentru fiecare problemă de test grilă, atât pentru elev,
cât şi pentru profesor
• creşterea randamentului profesorului „în ergonomia lecţiei”
• posibilitatea supravegherii/ monitorizării elevilor/ întregii clase
• completează activitatea profesorului
• corelarea încă din faza de proiectare a activităţilor de predare-învăţare-
evaluare
• diversificarea orelor prin prezentarea unor lecţii din AEL
• se pot realiza facil conexiuni interdisciplinare în cadrul lecţiei
• lucrul în echipe interdisciplinare de cadre didactice
• adaptează metodele de lucru didactice la noile tehnologii
Detalieri în interviuri:
a) Rapiditatea incorporării sau înmagazinării conţinuturilor, ... temeinicie prin posibilităţi de
consolidare – asta ar însemna eficienţă... Eficienţa – ce înseamnă? – maximizarea efectului
prin minimizarea efortului. Eficienţa rămâne de văzut în zona asta... Maximizare de efect
pentru elev în planul învăţării printr-un minim de efort care i-l oferă computerul. El găseşte
pe computer informaţia care are... şi nu mai are nevoie să meargă la altă sursă de
documentare – o găseşte acolo, în structura lecţiei. Am văzut câteva lecţii dintr-astea care au
şi trimiteri. Deci ele nu sunt strict în tema. Sunt şi cu conţinuturi interdisciplinare sau
transdisciplinare. Deci, în privinţa asta, eficienţa poate fi găsită;
71
b) Elevul înţelege că profesorul are rolul de suport, este ajutorul lui apropiat. Un profesor în
vârstă – în momentul când stă alături de elev şi utilizează împreună calculatorul, atunci
elevul nu-l mai percepe ca fiind distant, exigent etc.;
c) fixarea cunoştinţelor, evaluarea elevilor, înţelegerea proceselor, stimularea curiozităţii;
d) Învăţarea diferenţiată- Având lecţia electronic prezentată şi având posibilitatea de a naviga
prin conţinut, eu pot să-mi selectez ce mă interesează – eu, elev. Să rămână elevului
cunoştinţele dobândite în modul lui personal, de la disciplina respectivă. Că dacă nu-l
interesează, se duce unde i se pare lui că e mai uşor şi acumulează de nota 5 sau 6. Dar un
elev performant – nu neapărat de olimpiadă, să zicem de 8, 9 – se duce şi spre zonele din
meniu să zicem „mai delicate”, că ştie că-şi permite, că mai are nişte cunoştinţe. La o oră
(tradiţională) profesorul predă până la un moment dat, iar restul rămâne să înveţe ei, să
aprofundeze din bibliografie şi apoi vin să întrebe ce n-au înţeles... Pe când la lecţia virtuală,
elevul singur alege dacă vrea sau nu vrea să se ducă în profunzime. Şi învăţarea diferenţiată
aici (cu ajutorul lecţiilor electronice) s-ar putea simţi mult mai repede;
e) evidenţa activităţii elevilor şi înţelegerea unor fenomene datorită simulărilor. Evidenţa
activităţii elevilor - e o diferenţă între a lucra cu un tânăr de gimnaziu şi cu un tânăr de liceu.
Elevul are această mentalitate: dacă nu-l verifici şi-l laşi de capul lui câteva lecţii, s-ar putea
să rămână aşa, fără să treacă prin materie..., nu în mod voit, ci datorită faptului că stimulul
ăla, feedbackul venit din partea profesorului, a scăzut în intensitate. Şi evidenţa elevului în
răspunsuri, în manifestările la lecţie, şi în afara şcolii (participarea la concursuri) au un rol
deosebit, pentru că cei care sunt activi au şi rezultatele cele mai bune;
f) lecţiile sunt mai atractive pentru elevii... nu neapărat pentru toţi. Dar s-ar putea ca unii care
nu sunt interesaţi de un subiect, la o materie, să fie foarte activi la alte lecţii. Dar, per total,
sunt atractive. Şi mai ales prin imagine – abstractul, reprezentat bine grafic, poate constitui
un material foarte bun pentru lucrul cu elevii;
g) facilitează învăţarea individualizată: eu rămân la ideea că în faţa calculatorului trebuie să fii
doar tu cu el, în momentul în care lucrezi individual, iar în momentul în care lecţia este
interactivă intri şi cu a treia persoană – profesorul. Dar nu în colectiv, pentru că fiecare are
un anumit stil, un anumit ritm. Şi aţi văzut şi la clasă: un anumit simţ al perceperii. Si atunci,
categoric, dezvoltă mult munca individuală. Dar dezvoltă foarte mult şi abilităţile de lucru
cu calculatorul în orice domeniu, pentru că ei vor părăsi liceul, vor merge spre anumite
domenii unde, ştim cu toţii, calculatorul este totul. Deci, se familiarizează... Mie mi se pare
esenţial. Una-două ore de informatică pe săptămână nu ajungeau Gândiţi-vă că aceşti copii
intră ... poate sunt săptămâni în care intră 10 ore în AEL, din 30 pe săptămână. Eu zic că este
un pas extraordinar.
72
6. Problemele AEL dificil de rezolvat la nivelul unităţii şcolare
În procente:
Rang: 1 2 3 4 5 TOTAL
insuficiente calculatoare 22 12,1 7,1 0,7 - 42
probleme tehnice/ întreţinerea reţelei/ service
tehnic 19,3 8 5,7 - - 33
rularea (lentă) a programului în reţea (local şi
pe Internet) 15 10 5 0,7 - 31
pregătirea lecţiei sau testului - dificultate,
timp prea lung 10 1,4 4,3 1,4 0,7 18
software insuficient/ lecţii puţine, inexistente
la unele discipline 8,8 16,4 6,4 0,7 - 32
insuficienta pregătire a elevilor şi a cadrelor
didactice pentru operarea pe calculator/
utilizarea SE
5,7 5 8 2,1 1,4 22
incompatibilitatea AEL cu alte programe,
imposibilitatea importului 1,4 2,1 0,7 1,4 - 5,7
insuficienta motivare a CD 0,7 5 - 1,4 - 7
Tabel II. 11
Alte răspunsuri/ detalieri:
Probleme generale/ la nivelul şcolii:
accesul limitat la Internet din cauza bugetului redus
numărul de calculatoare este sub efectivul unei clase (i.e. 20 de elevi)
numărul mare de clase conduce la imposibilitatea utilizării AEL la toate
disciplinele în conformitate cu planificările calendaristice
lipsa contului de secretar; atribuţiile unui secretar depăşesc cu mult capacitatea
de lucru a acestuia management prin AEL extins şi greoi, paralel cu celelalte
activităţi ale şcolii
Limite în utilizarea eficientă a AEL:
atitudinea conservatoare a unor cadre didactice/ colegi
prea multe parole, nivele de acces până la lecţii
„pentru partea de predare nu au sens orare, nivele, discipline, ..., profesorul să
aibă acces la baza de date cu lecţii pe care să le utilizeze pur şi simplu”
73
necunoaşterea/ necesitatea unei metodici de utilizare/ pentru alcătuirea lecţiilor
nu poate fi folosit pentru a pregăti o lecţie de acasă
găsirea unei metode de promovare a softurilor create la nivel de gimaziu, o
eventuală evaluare a lor de către persoane/ instituţii abilitate, introducerea lor în
circuitul AEL, recompensarea creatorilor
nu se poate asigura simultaneitatea parcurgerii etapelor lecţiilor de către toţi
elevii
Testare/ evaluare:
imposibilitatea aplicării facile a unor variante diferite ale aceluiaşi test la elevii
aceleiaşi clase
întrebările testelor nu pot fi distribuite aleatoriu către staţii
condiţionarea folosirii testelor de crearea unor lecţii
catalogul electronic nu este agreat de cadrele didactice, introducerea notelor în
catalog este dificilă
imposibilitatea aplicării facile a unor variante diferite ale aceluiaşi test la elevii
aceleiaşi clase, suplimentarea testelor cu alte tipuri (nu doar grilă)
elevul nu poate da răspunsuri elaborate la teste
rezultatele nu pot fi listate
sugestie: tipărirea diplomelor
încărcarea curentă a notelor şi absenţelor elevilor (zilnic la fiecare obiect) nu se
poate face
Lecţii AEL:
lecţii incomplete sau care nu funcţionează
lecţiile existente nu solicită gândirea elevului, capacitatea de analiză şi sinteză,
având un rol strict informativ
lecţii insuficiente şi care nu au continuitate pe un an de studiu sau pentru toţi anii
de studiu
lipsa softurilor la mai multe materii, profesorii considerând că nu este de datoria
dânşilor să facă lecţii (să le conceapă), nemaijustificându-se astfel prezenţa
manualelor
softuri cu greşeli de conţinut, calitate slabă a SE AEL
traducerea lecţiilor în limbile minorităţilor
74
elaborarea corectă, eficientă şi atractivă a SE de la diverse discipline trebuie să se
realizeze cu ajutorul unei echipe de lucru formată dintr-un profesor de
specialitate, profesor de informatică, profesor de psihopedagogie
lecţiile reiau modelul celor din manuale fără a aduce nimic nou în structurarea
materiei
Alte inconveniente în utilizarea AEL:
lipsa informării la nivel de platformă AEL (documentaţie, noutăţi, administrativ,
tehnic)
utilizarea sistemului (limitativă,) conform concepţiilor realizatorilor
deficienţe ale softului AEL, aplicaţia AEL este incompletă
introducerea notelor în catalog
erori la generarea orarului
existenţa a mai mult de 2 limbi străine ca primă limbă, fişe matricole
timp mare de conectare/ blocaje frecvente/ viteza mică de lucru
Detalieri în interviuri (în Anexa 2)
7. Propuneri pentru rezolvarea unor probleme ale AEL cu care se confruntă directorii
menţionat pe
primul loc de:
menţionat pe
primele 2 locuri
de:
(ranguri 1+2)
menţionat de:
(ranguri 1-5)
mai multe calculatoare/ încă o reţea 19,3 26,5 30,7
înfiinţarea unui post de administrator de
sistem/ existenţa unui specialist la ISJ care să
se deplaseze
18 24,3 27
diversificarea/ completarea softului
educaţional 8 20 26,5
perfecţionarea/ flexibilizarea AEL,
versiune simplă - să nu necesite atât de multe
resurse hard
7,1 11,4 15
un server mai rapid/ viteză mai mare de
rulare 7,1 12,1 14,3
75
completarea lecţiilor AEL în conformitate cu
programa pe fiecare disciplină 6,4 12 17
formarea (continuă) a utilizatorilor/
perfecţionarea CD 5,7 19,3 24,3
service periodic 4,3 5,7 8
motivarea/ stimularea/ cointeresarea CD în
utilizarea AEL 2,1 7 10
realizarea unor noi module pentru
administrarea orarelor, elevilor, pentru
import din alte programe etc.
2.1 6 8.6
Tabel II. 12
Alte răspunsuri / nuanţări:
Propuneri de utilizare eficientă la nivelul managerial/ administrativ al şcolii:
existenţa unei comunicări (rapide) între SIVECO şi centrele AEL
despărţirea părţii de predare de partea de secretariat (a softului didactic de
gestiunea bazelor de date)
distribuirea mai rapidă a versiunilor noi AEL
finalizarea variantei portabile
flexibilizarea sistemului AEL
AEL să necesite resurse mai puţine
dezvoltarea unor servere-sursă cu SE şi dezvoltarea accesului la Internet a
şcolilor, eliminând astfel problema instalării şi întreţinerii unei platforme AEL în
fiecare şcoală
crearea unei biblioteci de resurse/ lecţii AEL complete la nivel naţional
configurarea reţelei conform cu planurile de şcolarizare – 25 de elevi per clasă
renunţarea la clasa virtuală
renunţarea la partea de secretariat
la eliminarea unei clase să se elimine automat orarul clasei respective
posibilitatea de a se păstra orarul de pe un semestru pe celălalt
atragerea unor surse de finanţare pentru realizarea unor abonamente la softurile
necesare în şcoală portarea softului pe Linux, MySQL
mai bună protecţie a programului în funcţionare faţă de intervenţiile elevilor
posibilitatea găzduirii unei pagini interne de web
76
Propuneri pentru utilizarea eficientă la clasă:
simplificarea modului de creare a lecţiilor şi testelor/ interfeţei
editarea unei broşuri de genul „Manualul profesorului pentru AEL”
elaborarea unor manuale de utilizare pentru lecţii
motivarea/ stimularea CD în utilizarea AEL şi în conceperea şi realizarea
materialului educaţional
lecţiile să fie concepute pe 50 de minute: dacă lecţia AEL e de 20 de minute,
celelalte 30 de minute sunt dificil de realizat în laborator
să se introducă opţiunea pentru a specifica tipul de învăţământ – zi/ profesional
traducerea lecţiilor în limbile minorităţilor
să fie disponibile (pentru cadrele didactice) interpretări statistice pe elev, clasă,
profesor, normare, salarizare
instruirea serioasă a profesorilor, în afara programului şcolar (eventual în
perioada 1-15 sept., când nu sunt cursuri)
instruirea profesorilor de către alţi profesori special instruiţi în acest scop –
evitarea efectuării instructajului de către persoane din afara sistemului de
învăţământ care nu au abilităţi de predare-instruire
instruirea cadrelor didactice întâi în utilizarea calculatorului şi abia apoi în
folosirea aplicaţiei
AEL
prezentarea unor cursuri pe un post naţional de TV, cu exemple practice
separarea lecţiilor implementate de AEL de cele realizate de către profesori
asigurarea unei staţii la fiecare catedră metodică pentru:
pregătirea/ realizarea lecţiei
introducerea curentă a notelor, absenţelor etc.
îmbunătăţirea ştiinţifică a lecţiilor
mai multe variante de lecţii pentru acelaşi conţinut ştiinţific
crearea unui generator de lecţii într-un format facil de utilizat şi pentru profesorii
de alte specialităţi decât informatica
B. La nivelul cadrelor didactice de diferite discipline care predau în unitatea şcolară
Chestionarul pentru cadrele didactice (Anexa 6) particularizează la nivelul disciplinar problematica
abordată şi în chestionarul pentru manageri, încercând să pună în lumină categorii de probleme -
generale versus specifice – şi o eventuală ierarhie a priorităţilor.
77
1. Şcolile au nevoie de sistemul AEL
În viziunea cadrelor didactice care utilizează AEL, şcolile au nevoie de acest sistem deoarece:
Dia
gra
ma
II.
2
78
2. Disciplinele cele mai avantajate de utilizarea AEL
În procente:
RANG: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Informatică 38 4 2 4 12 14 4 8 4 10
Biologie 24 16 26 14 16 2 2 - - -
Chimie 16 26 28 12 6 4 6 2 - -
Fizică 8 32 26 16 6 6 2 4 - -
Matematică 6 8 4 20 18 14 6 14 6 4
Desen 4 2 2 8 4 8 14 6 8 42
Geografie 2 12 4 16 26 24 4 12 - -
Istorie - - 4 6 2 18 28 12 26 4
L. moderne 2 - 4 4 4 2 20 18 30 16
L. Română - - - - 6 8 14 24 26 22
Tabel II. 13
3. Softurile cele mai elaborate din punct de vedere didactic (perspectiva cadrelor didactice)
Nominalizări: Alcătuirea corpului unui mamifer, Alcătuirea unei plante cu flori; Animale şi plante
în diferite medii de viaţă; Cercul, Construcţia imaginii în lentile convergente, Lumea romană,
Sistemul hardware al calculatorului (material propriu), Preistoria, Tulpina, Mişcările pământului,
Sistemul software al calculatorului (material propriu), Sistemul osos.
Argumente pentru susţinerea afirmaţiei:
suport în sistematizarea cunoştinţelor – 6%
lecţiile sunt foarte bine realizate – 4%
au consistenţă şi susţinere ştiinţifică – 4%
prezentarea grafică foarte sugestivă/ simulare bună – 16%
format atractiv – 2%
conţin/ constau în aplicaţii practice de fixare şi consolidare (a cunoştinţelor teoretice)
– 4%
animaţia nu poate fi realizată în predarea prin metode tradiţionale – 2%
prezentarea testelor – 2%
prezentarea unor tabele necesare – 2%
conţin experimente care nu se pot realiza în laborator – 2%
79
prezintă fenomene care altminteri sunt înţelese mai greu – 2%
„repetă în cea mai mare parte programa şcolară aducând completări manualului,
necesitând în acelaşi timp şi precizări ale profesorului” – 2%
„structura sistemului solar trezeşte curiozitatea elevilor de a afla amănunte despre
planete”
„Grafica face mai facilă înţelegerea noţiunilor de matematică. Algebra şi analiza
comportă să ştii bine teoria.”
„La lecţiile în sistemul AEL elevii sunt atraşi de părţile de animaţie. Cititul lecţiei pe
monitor este obositor”
caracterul interactiv al materialului
posibilitatea de a lucra individual
Lecţii realizate în şcoală – 2 răspunsuri
Sistemul hardware al calculatorului
Sistemul hardware al calculatorului
4. Softurile cele mai slabe din punct de vedere didactic
Compunerea funcţiilor
teoria nu este destul de explicită
aplicaţiile nu se mulează pe obiectivele lecţiei
Atom. Configuraţia electronică – sodiu şi cupru
prea simple
Soluţii
este multă teorie care trebuie citită de pe monitor
Testele
sunt rezolvate prin încercări, nu prin gândire şi prin calcul
Formule chimice
momentul de reprezentare grafică blochează reţeaua
80
5. Efectele benefice ale implementării AEL la nivelul unităţii şcolare
menţionat de:
accesibilizarea fenomenelor (experimentul virtual, facilitarea înţelegerii proceselor
dinamice de mare complexitate, înţelegerii unor fenomene greu de simulat în
realitate sau în laborator)
48%
atragerea/ motivarea elevilor, dezvoltarea interesului pentru studiu, creşterea
randamentului şcolar 38%
învăţare temeinică/ eficientă 34%
evaluare (unitară, mărirea gradului de obiectivitate, evaluarea concomitentă/
simultană a întregii clase, teste de evaluare cu feedback imediat) 28%
învăţarea individualizată (ritm propriu, stil personal, prin descoperire, ca urmare a
interacţiunii cu SE) 22%
coordonarea bună a lecţiei de către profesor, uşurarea activităţii CD,
controlulpermanent asupra activităţii din timpul lecţiei/ asupra elevilor, creşterea
randamentului profesorului
20%
accesibilizarea cunoştinţelor / informaţiei 18%
contribuie la dezvoltarea abilităţilor de lucru cu computerul (la elevi) 12%
învăţarea cooperativă, dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă 12%
sprijinirea procesului didactic, eficientizarea predării/ învăţării/ evaluării 10%
învăţare activă, interactivă, participativă 8%
interdisciplinaritatea 8%
autoeducaţie/ autoevaluare 6%
modernizarea actului didactic/ învăţământului, încurajarea inovaţiei didactice 6%
stimulează creativitatea 4%
interactivitatea lecţiilor 4%
îmbunătăţeşte relaţia profesor elev (în rezolvarea problemelor), climat de
cooperare 2%
oferă profesorului o modalitate de urmărire a evoluţiei nivelului de pregătire 2%
lecţii diferenţiate (în raport cu nivelul clasei sau al fiecărui elev), învăţare
diferenţiată 2%
Tabel II. 14
81
Alte răspunsuri/ detalieri:
„Lecţiile în AEL sunt bune pentru orele de aprofundare sau recapitulare”
„Eliminarea materialului didactic tradiţional – scump şi greu de manevrat”
„Permite modelarea şi algoritmizarea – ajută intuiţia”
„Scurtează timpul necesar explicaţiilor”
„Permit folosirea informaţiilor în funcţie de nevoile elevilor”
„Este ceva nou pentru profesori şi elevi. Deci, la prima vedere, atractiv”
„Rezolvarea testelor propuse oferă elevilor satisfacţia însuşirii cunoştinţelor din capitol şi îi
încurajează”
„Calculatorul devine un prieten al elevului, atâta timp cât el ştie să folosească AEL”
„O nouă metodă – mai atractivă, intuitivă, vizuală – de predare/ fixare a unor teme din
programa şcolară”
„Se trece de la învăţarea prin reproducere la învăţare practică”
6. Problemele AEL dificil de rezolvat la nivelul unităţii şcolare
menţionat de:
insuficiente calculatoare (pentru elevii unei clase/ pentru elevii unei şcoli) (cu
efectele sale, mai ales de orar) 52%
probleme tehnice (în timpul desfăşurării lecţiei) 28%
rularea (lentă) a programului AEL/ reţelei 24%
software insuficient/ lecţii puţine, inexistente la unele discipline 14%
timp (sau echipamente) insuficient pentru pregătirea lecţiei sau testului –
dificultăţi în realizarea acestora 10%
insuficienta pregătire a elevilor şi a cadrelor didactice pentru operarea pe
calculator/ utilizarea SE 10%
dificultăţi de încadrare în numărul de ore prevăzut de programa şcolară pentru
fiecare temă 6%
nu toate lecţiile din AEL pot fi utilizate, pentru ca au imperfecţiuni 6%
instalarea softurilor 4%
accesul la Internet 2%
Tabel II. 15
Alte răspunsuri/ detalieri:
programarea orelor de laborator (datorită insuficienţei numărului de calculatoare, nu se pot
desfăşura prea multe ore ale unei discipline în laboratorul de informatică.)
82
elevii nu au spaţiu pentru a lua notiţe în cabinetul de informatică (caietul nu încape lângă
tastatură şi monitor)
realizarea bazei de date necesară fiecărui profesor
„dotarea fiecărei săli de clasă cu un calculator conectat la Internet, cu posibilitatea de
proiectare”
„nr. temelor din AEL creşte de la un an la altul, însă spaţiul şi intervalul de timp sunt
aceleaşi”
7. Propuneri pentru rezolvarea unor probleme ale AEL cu care se confruntă profesorii
menţionat de:
Mai multe calculatoare/ încă o reţea/ încă un laborator 24%
Înfiinţarea unui post de administrator de sistem/ reţea; existenţa unei persoane
care să se ocupe doar de administrare AEL 22%
Formarea (continuă)/ perfecţionarea cadrelor didactice în utilizarea AEL 16%
Completarea/ adecvarea lecţiilor AEL în conformitate cu programa pe fiecare
disciplină şi în funcţie de numărul de ore alocate 16%
Diversificarea/ completarea softului educaţional 12%
Perfecţionarea/ flexibilizarea/ simplificarea AEL (versiune simplu de utilizat şi să
nu necesite atât de multe resurse hard) 10%
Mai multe ore în programă 8%
Realizarea unor modele de lecţii concrete – corecte din punct de vedere metodico-
ştiinţific 6%
Un server mai rapid/ viteză mai mare de rulare 4%
Să fie consultaţi profesorii la realizarea softurilor 4%
Elaborarea de materiale cu predilecţie de grafică animată şi nu cu teorie, pe care o
regăsesc în manual 4%
Asistenţă continuă (sau periodică) (prin email) de specialitate 2%
Service periodic 2%
Realizarea unor noi module pentru administrarea orarelor, elevilor, pentru import
(inclusiv figuri şi ecuaţii) din alte programe etc. 2%
Tabel II. 16
Alte răspunsuri / nuanţări:
să se pună mai mult accent pe partea grafică/ simulări/ demonstraţii etc. (teoria se poate
preda şi la tablă)
83
un număr mai mare de lecţii de sistematizare (care se pot face în orele puţine alocate
disciplinei în laboratorul de informatică)
„reverificarea tuturor lecţiilor din AEL”
testele pentru elevi să poată fi diferenţiate
creşterea bugetului alocat dotărilor
8. Măsuri ce ar trebui luate pentru perfecţionarea cadrelor didactice (în viziunea acestora)
menţionat de:
cursuri de utilizare a AEL/ de realizare de lecţii în AEL 36%
instruirea fiecărui profesor pentru a putea utiliza/ opera cu calculatorul 28%
asigurarea accesului la informaţia în format electronic/ la ghiduri tipărite, manuale
de utilizare AEL 20%
cursuri periodice, aplicative, sub îndrumarea specialiştilor în pedagogie/metodişti
acreditaţi MedC 16%
instruire pe specialităţi 10%
existenţa unui calculator la fiecare catedră care are implementare AEL/ asigurarea
accesului la computere pentru profesori 10%
cursuri 8%
menţinerea unei permanente legături cu realizatorii AEL/ Ministerul 4%
existenţa unui număr de ore special alocate pentru folosirea softurilor AEL, înainte
de a le utiliza cu elevii la clasă 4%
motivare/ suport financiar 2%
existenţa unor teste de evaluare 2%
existenţa de calculatoare în fiecare clasă de elevi 2%
dotarea cu mijloace suplimentare, de ex. videoproiectoare 2%
racordarea în reţea a celorlalte calculatoare din şcoală 2%
organizarea de cursuri de informatică 2%
autoinstruirea, acasă sau în laboratorul AEL 2%
Tabel II. 17
84
9. Forme de sprijin solicitate
menţionat de:
asistenţă tehnică în timpul orelor/ o colaborare mai eficientă cu administratorul de
reţea 22%
software educaţional mai mult şi mai diversificat (pentru diverse discipline) 14%
să existe un calculator la dispoziţia profesorului/ în catedră (pentru a putea vedea
din timp softurile şi pentru a le putea discuta în cadrul catedrei) 10%
iniţierea în domeniul utilizării/ operării cu calculatorul 10%
cursuri (gratuite) 6%
suport pentru predarea lecţiilor cu ajutorul calculatorului 6%
o colaborare mai strânsă cu formatorii şi o îndrumare mai eficientă din partea
acestora 4%
cursuri de informatică 4%
lecţiile electronice să parvină în timpul vacanţelor, pentru a putea să fie studiate 4%
asistenţă în scopul creării unei lecţii într-un timp mai redus 2%
asistenţă în scopul elaborării de lecţii 2%
aplicaţii care să asigure interdisciplinaritatea 2%
distribuirea unui software de învăţare a limbii engleze (limbajul tehnic utilizat de
programele de calculator) 2%
Ministerul să organizeze periodic evenimente extraşcolare pentru fiecare materie,
menite să atragă elevii si să-i facă să-şi testeze astfel cunoştinţele 2%
Tabel II. 18
10. Solicitări / observaţii/ comentarii
„accesul direct la informaţiile din software-ul distribuit: posibilitatea copierii pe dischetă
a lecţiilor şi studiul conţinutului lor la domiciliu”
„frecvenţa orelor pe calculator este destul de mică (nu există suficiente softuri care să
acopere materia)”
„unele lecţii de matematică conţin teste care pot fi rezolvate în AEL fără ca elevul să ştie
ceva, deoarece îl ajută mişcarea întâmplătoare a mouse-ului”; „să se prevadă
posibilitatea de a crea teste individualizate”
„testele sunt elaborate dificil, au mai mult decât un răspuns corect, ceea ce îi
nedumereşte pe elevi” „limbajul în care sunt elaboraţi itemii este greoi”
„testele să fie fără soluţii propuse de realizator”
„lipsa de cooperare între cadrele didactice„
85
„dezinteresul profesional motivat de aspecte financiare”
„pentru clasele cu o oră pe săptămână, folosirea AEL nu are eficienţă din cauza
încărcării curriculare”
„lipsa softului/ slaba ofertă de softuri pentru anumite discipline”
„lecţiile din programul AEL trebuie realizat nu doar de informaticieni, ci împreună cu
profesori care ştiu ce vor să obţină cu ajutorul calculatorului”/ „împreună cu profesori cu
experienţă”
„lecţiile electronice să fie mai corecte din punct de vedere ştiinţific şi metodic”
„elaborarea unor softuri mai puţin încărcate şi mai adaptate programei şcolare”
„sistem anevoios de încărcare, căutare, salvare”
„se uşurează munca profesorului la unele discipline în care nu se cere muncă
independentă pentru rezolvarea problemelor şi creativitate în abordarea algoritmilor de
rezolvare”
„nu se poate folosi eficient catalogul”
„sistem anevoios de încărcare, căutare, salvare”
„precizarea clară a răspunderilor firmei furnizoare de echipament hard şi a garanţiilor
soft”
„copiii iau notiţe incomod şi stau prea mult cu ochii în monitoare”
86
C. Interacţiunea elev-AEL/ computer (în viziunea elevilor)
Au fost chestionaţi cei 156 elevi din şcoală, cu vârste între 10-16 ani.
Sex: M – 49,35% F – 50,65%
1. Oportunităţi de utilizare a computerului
Experienţă cu computerul:
Diagrama II.3.
87
2. Şcolile au nevoie de sistemul AEL (în viziunea elevilor) F
igu
ra I
I. 4
88
3. Elevii ar dori
menţionat de:
să existe câte un calculator pentru fiecare elev/ să poată lucra individual 15%
să se facă mai multe ore (de diverse discipline)/ toate orele în laboratorul de
Info/ să se utilizeze mai frecvent AEL-ul 10,5%
lecţiile să se desfăşoare ca până acum 9%
lecţiile să se desfăşoare într-o atmosferă mai destinsă 8,5%
să existe mai multe softuri educaţionale/ lecţii virtuale 6%
să se lucreze (cât) mai mult/ mai des cu calculatorul 6%
să fie mai puţin timp alocat predării de către profesor şi mai mult timp lucrului
efectiv cu computerul/ mai multă practică-aplicaţii 6%
să se diversifice aria programelor pe care învaţă să le utilizeze 4%
să realizeze temele în AEL (de acasă)/ pe calculator 3,5%
să aibă acces la Internet în laboratorul AEL 3,5%
conţinuturile să fie însoţite de grafică/ să fie mai dinamice/ mai interactive 3,5%
fără profesori 3,5%
să aibă acces la laborator/ la lecţiile AEL şi în timpul liber, pentru documentare,
consolidarea materiei 2,5%
să existe mai multe conţinuturi/ teste distractive 2%
să existe mai multe teste de (auto)verificare 1,5%
Tabel II. 19
Detalieri, precizări, nuanţări:
„Ar trebui să fie mai multe lecţii AEL, deoarece sunt mult mai educative”
„Ore cât mai multe pentru a ne acomoda cu acest mod de lucru şi pentru o realizare mai
eficientă a temelor din programă”
„Mi-ar plăcea ca, după teorie, să utilizeze fiecare calculatorul, iar profesorul de
specialitate să-l îndrume”
„Conform programului AEL, dar şi cu intervenţiile profesorului cu explicaţii
suplimentare” „Să lucrăm mai mult individual – ce nu înţelegem să întrebăm”
„Lecţia nu ar trebuie predată integral în laborator. Acolo să vizualizăm anumite relaţii pe
care să le înţelegem”
„Să se desfăşoare conform unor reguli: să se predea o jumătate din oră, după care să
punem în practică ceea ce ne-am însuşit (folosind computerul)”
„Să lucrăm în echipă”
89
„O colaborare mai bună elev-profesor”
„Să existe o colaborare calculator-profesor-elevi. Adică lecţia predată de profesor să fie
realizată de calculator (30%), iar restul de 70% în mod clasic, cu ajutorul profesorului”
„Fără profesori, ca să învăţăm singuri”
„Fără a se mai preda – să înţelegem lecţia din softul respectiv” „Fără predare, ca să
înţelegem lecţia mai bine”
„Aceste programe educaţionale ar trebui să-i facă pe elevi să lucreze mai mult singuri,
iar calculatorul să-l sfătuiască”
„Fără caiete. Lecţiile să le scriem pe calculator.”
„Teoria să fie însoţită de exemple”
„Materia să fie mai accesibilă la unele lecţii. Să fie mai multe întrebări şi teste.”
„În fiecare clasă să existe un calculator unde să se prezinte noutăţi”
„Să ne axăm mai mult pe utilizarea calculatorului şi abia apoi să intrăm şi în
programare”
„Profu/profa să nu fie iritată sau enervată de mici scăpări ale noastre.” „Profesorii să fie
mai înţelegători cu unii elevi care nu au calculator acasă”
„Într-un mediu mai destins.” „Lecţiile să fie cât mai lejere, însă, în acelaşi timp,
eficiente” „Lecţiile să fie mai dinamice şi creative” „Să nu mai fie atâta stres şi tensiune”
„Mai puţină rigiditate, mai multă cooperare” „Să fie o lecţie plăcută, deschisă, cu
probleme şi exerciţii accesibile” „Când este cazul, cu puţin umor”
„O atmosferă caldă, de colegialitate, în care calculatorul este prietenul nostru iar noi să
învăţăm să-l folosim aşa cum învăţăm să scriem”
4. Inconveniente/ disfuncţionalităţi în laboratorul INFO (în viziunea elevilor)
menţionat de:
nu sunt destule calculatoare/ pentru fiecare elev 9,5%
zgomotul din laborator/ colegii gălăgioşi 6%
utilizeazăm prea puţin calculatorul („stăm şi ne uităm la ele”) 5%
Sunt prea puţine ore în laborator 4,5%
nu au (voie/ timp pentru) Internet 4,5%
Sunt prea multe restricţii [în laboratorul de informatică] 4,5%
programele se blochează 3,5%
se teoretizează mai mult decât se practică 3%
Tabel II. 20
90
Alte răspunsuri/ detalieri/ comentarii:
„Când unii elevi nu sunt atenţi la ceea ce lucrăm, pierd ritmul, deranjează toată ora şi nu se
mai înţelege nimic.”
„Faptul că avem lecţia pe calculator ne face să nu mai fim atenţi la ceea ce spune
profesorul.”
„În laborator, profesorul este grăbit pentru că avem puţine ore în AEL”
„Nu există timp pentru informaţii suplimentare pentru că profesorul explică utilizarea
programului”
„Un profesor nu este de ajuns pentru douăzeci şi ceva de elevi – nu are timp să treacă pe la
toţi să explice”
„Unii profesori care predau nu au experienţă în utilizarea calculatoarelor”
„Dacă se iese din greşeală din program în timpul lecţiei, după repornirea acestuia nu se mai
poate relua lecţia.”
„Limitarea strictă a predării la programă”
„Informaţiile din anumite lecţii sunt prea vagi.”, „nu sunt accesibile tuturor elevilor”
„Lecţiile să fie mai clare” „Lecţii mai detaliate” „Materia să fie prezentată mai detaliat, nu
chiar atât de segmentat şi fugitiv.”
„Unele softuri nu sunt prezentate pe înţelesul tuturor – au doar nişte scheme/imagini
neexplicate”
„Prea multă materie predată, care se repetă an de an” „Nu ar trebui să conteze cantitatea de
informaţii”
„Timpul de încărcare a programului, care este de 5-10 de minute.” „Pierdem cam mult timp
până se încarcă lecţiile/ programul” „Timp folosit ineficient”
„Blocarea calculatoarelor întârzie efectuarea lecţiei”
„Aşezarea calculatoarelor în laborator diminuează posibilitatea elevului de a vedea ce se
scrie pe tablă”
„Disconfort. Nu există ergonomie. Accesul limitat la informaţii.”
„Este mereu un aer închis” „Nu avem aer condiţionat (şi este prea cald vara)” „Este lumină
prea multă”
„Elevii nu au tot timpul voie să folosească Internetul – sursă indispensabilă de informaţii”
„Faptul că lecţia se închide de pe server şi în toată reţeaua, chiar dacă eu nu am terminat să
citesc.
Aş vrea să închid lecţia eu personal.”
91
II. 9. 3. OBSERVAŢII PRIVIND INTEGRAREA LABORATORULUI AEL ÎN
ACTIVITATEA PRACTICĂ A CADRELOR DIDACTICE
Asistenţele la lecţii au permis relevarea următoarelor aspecte (în planul utilizării AEL):
a) indiferent de disciplină, punctul forte al programelor îl reprezintă pentru profesori
facilitarea înţelegerii de către elevi a fenomenelor prin utilizarea vizualizării – grafică,
animaţie, simulare;
b) profesorii îşi formează o imagine mai precisă a progresului elevilor datorită existenţei în
softurile AEL a unor itemi de evaluare, elaboraţi în raport cu obiectivele comportamentale;
c) în interacţiunea profesor/AEL-elev sunt cuprinşi toţi (sau aproape toţi) elevii clasei, fapt
care diferenţiază fundamental această interacţiune de cea din clasa tradiţională;
d) chiar în această fază de acomodare a cadrelor didactice cu tehnologia AEL se constată
încercări de a spori eficienţa procesului educaţional prin recurgerea la momente/ secvenţe
de instruire individualizată, învăţare cooperativă, sarcini diferenţiate;
e) elemente de reglare a procesului de instruire/învăţare în timpul secvenţelor de lucru pe
grupe: trecând de la grup la grup, profesorul – în dependenţă de contextul respectiv –
orientează/ diferenţiază/ reglează activitatea grupului;
f) activitatea comună în cadrul grupelor constituite din elevi cu nivel diferit de pregătire
facilitează progresul elevilor cu nivel scăzut;
g) lărgirea evantaiului surselor de informare prin utilizarea băncilor de date, a Internetului,
a softurilor elaborate de profesorii sau elevii şcolii;
h) dezvoltarea primelor elemente de metacogniţie – conştientizarea modului în care gândim, în
care învăţăm, prin analiza obiectivelor urmărite, a paşilor pe care îi facem, a sarcinilor de
lucru, a răspunsurilor la itemii din teste.
Desfăşurarea lecţiilor pune în lumină şi elemente care atestă că ne aflăm în perioada de
asimilare a TIC, a laboratorului AEL. Această perioadă de asimilare are o coloratură prioritar
tehnologică: profesorii se află în perioada de însuşire a unei tehnologii noi, destul de dificile
pentru cei mai mulţi dintre ei. Nesiguranţa pe care o simt în utilizarea laboratorului AEL îi
împiedică de cele mai multe ori să gândească sau să realizeze o strategie pedagogică nouă.
De aici rezultă imaginea pe care o întâlnim în cele mai multe cazuri: tehnologia nouă se
integrează în metodele/ demersurile tradiţionale, cu centrarea pe predare, pe ceea ce îi revine
profesorului să facă; sunt de stimulat, de susţinut, de promovat încercările unor profesori de a
deplasa accentul interacţiunii educaţionale spre ceea ce trebuie să facă elevul, spre organizarea unui
92
demers centrat pe elev, care să faciliteze/ să asigure învăţarea, construirea cunoaşterii de către
elev.
Dacă pentru perioada de integrare a TIC în demersul tradiţional (cu centrarea pe profesor/ pe
predare) cadrele didactice au nevoie de o iniţiere tehnologică corespunzătoare tehnologiilor
folosite, pentru un proces educaţional modern, cu centrare pe învăţare/pe elev, este necesară o
reiniţiere psihopedagogică a cadrelor didactice şi a managerilor din instituţiile de învăţământ.
93
III. CONCLUZII, CONSTATĂRI ŞI IMPLICAŢII
Datele obţinute ca urmare a demersului investigativ desfăşurat în fazele menţionate permit
formularea următoarelor concluzii:
III. 1. DIRECŢII DE IMPACT RELEVANT
1. La nivelul unităţilor de învăţământ:
- o ATITUDINE mai responsabilă a directorilor faţă de PROCESUL de predareînvăţare, faţă de
eficienţa reală a acestuia; această atitudine PROFESIONALIZATĂ este pusă în evidenţă:
a) de modul în care directorii unităţilor investigate justifică prezenţa şi utilizarea AEL:
computerele fac învăţarea mai eficientă (1),
facilitează învăţarea individualizată (2),
promovează învăţarea cooperativă (3);
b) de conştientizarea evantaiului de probleme specifice informatizării procesului de
învăţământ, marcând ca prioritare la nivelul unităţii şcolare:
numărul insuficient de computere (1),
problemele de întreţinere tehnică (2),
asigurarea cu soft educaţional (3);
- cristalizarea (incipientă) a unui nucleu COMUN de cultură pedagogică modernă, element deosebit
de important al culturii organizaţionale, care prin calitatea sa de cuprindere a majorităţii membrilor
unei organizaţii facilitează progresul profesional, cu efecte directe asupra calităţii procesului de
învăţământ; momentele concrete ale demersului de e constituire a unei culturi organizaţionale în
cazul analizat îl constituie, printre altele, iniţierea profesorilor pentru utilizarea AEL, compararea
softurilor elaborate pentru diverse discipline, analiza tipurilor de itemi pentru evaluarea elevilor,
modul de definire operaţională a obiectivelor, analiza lecţiilor desfăşurate în AEL etc.
2. La nivelul cadrelor didactice:
- o REGÂNDIRE/RECONSIDERARE A PROCESULUI DE INTERACŢIUNE PROFESOR-
ELEV; utilizarea TIC intervine în acest proces, oferind posibilităţi de activizare a elevilor, de
individualizare a instruirii, de învăţare cooperativă, de utilizare a unor variate resurse de
informare. Această ofertă face necesară atât o iniţiere computerială a profesorului, cât şi o
recalificare psihopedagogică. Dacă în momentul de faţă cadrele didactice integrează utilizarea
94
softului educaţional în structura unui demers tradiţional, direcţia de mişcare facilitată de TIC este de
la centrarea pe predare, pe activitatea profesorului la centrarea pe elev, pe învăţare, pe construirea
de către elev a propriei cunoaşteri.
- o viziune nouă asupra EVALUĂRII progresului elevilor: existenţa în softurile AEL a unor
exemple de itemi de evaluare, elaboraţi în raport cu obiectivele comportamentale, îi facilitează
profesorului să aibă o imagine mai relevantă a progresului elevilor; de aici şi posibilitatea de reglare
a procesului de predare-învăţare, precum şi de diferenţiere a instruirii.
- extinderea posibilităţilor de PERFECŢIONARE PROFESIONALĂ prin integrarea în activităţile
determinate de utilizarea AEL; începând cu luarea la cunoştinţă de posibilităţile AEL, până la
implicarea în elaborarea unor softuri educaţionale – toate aceste forme contribuie la o înţelegere mai
bună modului în care se poate ameliora practica şcolară; primii paşi în această direcţie sunt puşi în
evidenţă:
a) de modul în care apreciază disciplinele cele mai avantajate de utilizarea AEL:
biologia şi informatica (1), chimia şi fizica (2), geografia (3);
b) de specificarea disciplinelor la care elevii au progresat cel mai mult datorită
facilităţilor oferite de AEL: (biologie, chimie, fizică);
c) de analiza softurilor din punct de vedere didactic: (biologie, chimie, fizică);
d) de menţionarea ca efect benefic al implementării AEL:
a. prin simulări, experimente virtuale asigură o înţelegere mai bună a
fenomenelor studiate;
b. contribuie la o învăţare mai temeinică,
c. permite secvenţe de învăţare individualizată;
d. oferă posibilităţi de învăţare cooperativă.
3. La nivelul elevilor: utilizarea TIC şi, în cazul dat, a AEL permite o învăţare mai performativă
datorită următoarelor caracteristici/ elemente/ demersuri:
a) stimularea multisenzorială în prezentarea informaţiei;
b) activităţi de explorare/ căutare individuală a informaţiei şi de operare asupra ei;
c) schimbul de informaţie şi cooperarea în rezolvarea unor sarcini de lucru;
d) varietatea surselor de informaţie;
e) stimularea gândirii critice;
f) învăţarea orientată spre un scop (obiectiv definit operaţional);
g) şanse sporite de reglare în raport cu caracteristicile şi cunoaşterea proprie.
95
Elementele menţionate reprezintă o bună parte din caracteristicile unui proces educaţional centrat pe
elev, spre care tinde învăţământul de mâine.
III. 2. CARACTERISTICA ARIEI PROBLEMATICE ACTUALE
În momentul de faţă, aria problematică cu care se confruntă managerii şi profesorii cuprinde mai
multe categorii de probleme, şi anume.
a) Probleme legate de asigurarea şi funcţionarea echipamentelor tehnice: din datele
obţinute de la managerii cuprinşi în investigaţie rezultă că principalele probleme
tehnice pe care le ridică AEL la nivelul unităţii şcolare sunt cele care ţin de
întreţinerea reţelei şi de rularea lentă a programului în reţea;
b) Probleme legate de asigurarea personalului de deservire a echipamentelor: nu se
poate asigura peste tot pe plan local;
c) Probleme legate de asigurarea şi calitatea softului: pentru mai multe discipline şi
pentru mai multe profile; incompatibilitatea AEL cu alte programe;
funcţionalitate greoaie (multe parole şi nivele de acces);
d) Probleme legate de pregătirea şi motivarea cadrelor didactice: atitudinea
conservatoare a unor cadre didactice, tradiţionalismul unor cursuri de
perfecţionare.
Elementele menţionate atestă, pe de o parte, că în utilizarea TIC (AEL) ne aflăm într-o
FAZĂ INIŢIALĂ, şi, pe de altă parte, că acest proces este în EVOLUŢIE, orientat corect, spre
un demers EDUCAŢIONAL COMPLEX, CENTRAT PE ÎNVĂŢARE, pe implicarea tot mai
accentuată a elevului în construirea propriei cunoaşteri.
Dacă în rezolvarea problemelor administrative şi a celor pur tehnice (de funcţionalitate a
sistemului) se poate porni de la datele consemnate în prezenta lucrare, pentru reiniţierea
psihopedagogică a cadrelor didactice, precum şi pentru proiectarea psihopedagogică a
softurilor sunt necesare intervenţii mult mai complexe. Aceste două direcţii sunt însă cele mai
importante întrucât constituie principalii factori ai interacţiunii elev-profesor/resurse, care
determină efectul direct/eficienţa procesului educaţional.
Ca urmare, pentru a spori eficienţa utilizării AEL/TIC consider ca prioritare următoarele demersuri:
1. Pregătirea, la nivel de profesionalizare, a unui grup de specialişti în proiectarea
pedagogică a softului educaţional, cu organizarea corespunzătoare a întregului demers,
96
conform strategiilor/modelelor utilizate în instituţiile/ întreprinderile cu tradiţie din alte
ţări.
2. Completarea iniţierii computeriale a cadrelor didactice implicate în utilizarea AEL cuo
reiniţiere pedagogică (problematica învăţării, construirea cunoaşterii prin şi cu TIC),
necesară pentru a regândi problematica trecerii de la centrarea pe predare la centrarea pe
învăţare.
3. Rezolvarea problemelor administrative şi de funcţionalitate tehnică a echipamentelor
din dotare.
4. Editarea unei colecţii specializate pentru cadrele didactice, de tipul „Tehnologiile
moderne în şcoală”, care ar oferi atât clarificarea unor probleme teoretice, cât şi jaloane
orientative pentru practica şcolară.
Încă din 2001, un raport al Comisiei Europene – Directoratul General pentru Educaţie şi
Cultură – arată că „încorporarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării în sistemele de învăţământ
europene este un proces care, pe termen lung, va avea implicaţii majore pentru organizarea
învăţării şi metodele de predare”
Acest sector a devenit o prioritate educaţională şi toate ţările Uniunii Europene fac eforturi
pentru includerea TIC în curriculum-ul şcolar şi în programele de pregătire a cadrelor didactice. În
ce priveşte educaţia formală, are loc o mutare de accent de la competenţele de bază la competenţele
cheie – un set de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare pentru accesul pe piaţa muncii, incluziune
socială, dezvoltare personală şi învăţare pe parcursul întregii vieţi. Folosirea noilor tehnologii ale
informaţiei şi comunicării se regăseşte printre principalele competenţe cheie afirmate de Comisia
Europeană - TIC regăsindu-se în toate domeniile vieţii sociale şi profesionale, dezvoltarea
competenţelor specifice TIC fiind o condiţie necesară pentru integrarea individului pe piaţa muncii
şi în societate.
Societatea cunoaşterii a impus utilizarea TIC ca punct de referinţă al schimbărilor de fond în
sistemele de învăţământ, iar provocările s-au conturat, la început, pe trei direcţii majore, având ca
punct de plecare summit-urile de la Lisabona şi Feira: dotarea şcolilor, pregătirea cadrelor didactice
şi asigurarea resurselor necesare3. Ulterior, conjugându-se cu alte direcţii prioritare, cum ar fi
asigurarea calităţii în educaţie, învăţarea pe parcursul întregii vieţi, profesionalizarea meseriei
didactice, aceste trei direcţii au fost detaliate şi completate. Acum, se vorbeşte tot mai mult de o
accelerare a procesului, însă premisele se modifică sensibil, prin prisma necesităţii de fundamentare
teoretică psihologică şi pedagogică, spre formarea de competenţe transferabile şi construirea de
97
structuri mentale operatorii, spre o regândire a strategiilor de predare-învăţare şi a sistemului de
educaţie în sine.
În acest context, introducerea în învăţământul românesc a AEL, în cadrul programului
Sistem Educaţional Informatizat al Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, constituie un pas
important în racordarea învăţământului românesc şi în acest plan al dinamicii sociale din Uniunea
Europeană.
În viziunea mea personală ar trebui făcut o investigaţie pe plan naţional având ca obiectiv
principal relevarea impactului pe care îl produce utilizarea tehnologiilor infomaţionale şi
comunicaţionale (TIC) asupra calităţii procesului de învăţământ, atât în ceea ce priveşte actorii săi
(elevi, cadre didactice), cât şi resursele angajate în acest proces, o atenţie deosebită acordându-se
modificărilor paradigmatice în planul predare-învăţare.
98
BIBLIOGRAFIE
1. BRUT, Mihaela: Instrumente pentru E-Learning. Ghidul informatic al profesorului modern, Iaşi,
Editura Polirom, 2006.
2. CIUCESCU, D., SIMIONESCU, G., CIUCESCU, N: Managementul calităţii în învăţământul
preuniversitar. Editura Didactică şi Pedagogică R. A., Bucureşti, 2006.
3. CUCOŞ, C. Informatizarea în educaţie. Editura Polirom, Iaşi, 2006.
4. FEHÉR, Péter, Az IKT-kultúra hatása az iskolák belső világára, Baranyai Pedagógiai
Szakszolgálatok és Szakmai Szolgáltatások Központja, Pécs, 2004. (limba maghiară)
5. GARDNER, H. Multiple Intelligences - The Theory in Practice. BasicBooks, 1993.
6. HOLOTESCU, C. Ghid eLearning. Editura Solness, Timişoara, 2004.
7. ISTRATE, O. Ce este elearning? Editura Agata, Bucureşti, 2003. (disponibil online:
www.elearning-forum.ro)
8. LAURILLARD, D. (2002). Design tools for eLearning. Keynote address at the 19th Annual
Conference of the Australasian Society for Computers in Learning in Tertiary Education
(ASCILITE), December 6-8, 2002, Auckland, New Zealand.
9. NOVEANU, Eugen. Proiectarea pedagogică a lecţiilor multimedia. Modulul II: Problematica
obiectivelor. Asociaţia pentru Ştiinţele Educaţiei, Bucureşti, 2005.
10. OPREAN, C. Managementul calităţii. Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, Sibiu, 2004.
11. OPREAN, C., KIFOR, C. Managementul calităţii. Editura ULBS, Sibiu, 2002.
12. OPREAN, C., SUCIU, O. Managementul calităţii mediului. Editura Academiei, Bucureşti,
2004.
13. OPREAN, C., ŢÎŢU, M. Managementul inovaţional şi al calităţii. Editura Universităţii Lucian
Blaga din Sibiu, Sibiu, 2000.
14. OPREAN, C., ŢÎŢU, M., OPREAN Camelia, Studii de caz în managementul strategic. Editura
ULBS, Sibiu, 2004.
15. OPREAN, ş.a. Managementul integrat al calităţii. Editura ULBS, Sibiu, 2004.
16. STROE, Antoaneta Daniela , Standarde si sisteme de eLearning, Editura Edusoft, 2005
17. ŢÎŢU, M., OPREAN, C. Managementul calităţii. Editura Universităţii din Piteşti, Piteşti, 2007.
18. ŢÎŢU, M., OPREAN, C. Managementul strategic. Editura Universităţii din Piteşti, Piteşti, 2007.
19. WINN, W. Advantages of a Theory-Based Curriculum in Instructional Technology, Educational
Technology 37(1), 1997, p. 34-41.
20. **** Managementul educaţional pentru instituţiile de învăţământ – ISE, Buc. 2001
99
21. **** “Ghid metodologic de aplicare a programelor de abilităţii practice şi educaţie tehnologică”
-M.E.C.,Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti,2001
22. **** ” Ghid metodologic – Tehnologia informaţiei şi a comunicaţilor în procesul didactic –
gimnaziu şi liceu” - M.E.C.,Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti, 2001;
ELEMENTE LEGISLATIVE SPECIFICE
23. O.MEdC nr. 4925/2005 privind aprobarea regulamentului de organizare si funcţionare a
unităţilor de învăţământ preuniversitar
24. Legea Învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare;
25. Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu completările si modificările
ulterioare;
26. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată
cu completări si modificări prin Legea nr. 87/2006;
27. Hotărârea Guvernului nr. 1258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si
funcţionare a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar
(ARACIP), cu modificările ulterioare;
Pagini WEB
28. http:// www.elearning.ro
29. http:// www.elearning-forum.ro
30. http://www.elearningeuropa.info
31. http://en.wikipedia.org/wiki/Educational_software#Selected_reports_and_academic_articles
32. http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2005/volum/documente/pdf/sectiuneaA/14_15_stefanescu.pdf
33. http://forum.portal.edu.ro
34. http://portal.edu.ro
35. http://web.info.uvt.ro/~danielpop/its/StateOfTheArt.pdf
36. http://www.ifets.info/journals/8_2/5.pdf
37. http://www.iro.umontreal.ca/~frasson/FrassonPub/Bangi-final.doc
38. http://www.nwrel.org/scpd/sirs/5/cu10.html
39. http://www.siveco.ro
100
Mulţumesc coordonatorilor ştiinţifici, tuturor directorilor din zonă,
cadrelor didactice şi elevilor din Şcoala Generală Nr. 1. “Endes
József”pentru ajutorul acordat, fără de care cercetarea de faţă nu ar fi fost
posibilă.
101
LISTA FORMELOR GRAFICE
Lista figuri, fotografii:
Fig. I. 1 Relaţia dintre SR EN 9001 şi SR EN 9004 .......................................................................... 17
Fig. II. 1 Harta Ciucului de Jos .......................................................................................................... 28
Fig. II. 2 Clădirea centrală a şcolii ..................................................................................................... 29
Fig. II. 3 Cabinetul de informatică ..................................................................................................... 57
Lista diagramelor şi tabelelor
Tabel II. 1 Populaţia şcolară .............................................................................................................. 31
Tabel II. 2 Date statistice unitate ....................................................................................................... 31
Tabel II. 3 Elemente de strategie instituţională .................................................................................. 37
Tabel II. 4 Specificaţii tehnice server ................................................................................................ 54
Tabel II. 5 Specificaţii tehnice staţii de lucru .................................................................................... 54
Tabel II 6 Descrierea activităţilor în perioada implementării ............................................................ 55
Diagrama II. 1 Nevoia AeL pentru şcoli - viziunea directorilor ........................................................ 61
Tabel II. 7 Discipline avantajate de utilizarea Ael – viziunea directorilor ........................................ 65
Tabel II. 8 Discipline la care elevii au progresat datorită AeL - viziunea directorilor ...................... 66
Tabel II. 9. Softuri bine elaborate - viziunea directorilor .................................................................. 67
Tabel II. 10. Efecte benefice ale implementării AeL - viziunea directorilor ..................................... 68
Tabel II. 11 Probleme AeL dificil de rezolvate la nivelul unităţii şcolare - viziunea directorilor ..... 72
Tabel II. 12 Propuneri pentru rezolvarea unor problem cu care se înfruntă directorii ...................... 74
Diagrama II. 2 Nevoia AeL pentru şcoli - viziunea profesorilor ....................................................... 77
Tabel II 13 Discipline avantajate de utilizarea Ael – viziunea profesorilor ...................................... 78
Tabel II. 14 Efecte benefice ael utilizării AeL - viziunea profesorilor .............................................. 80
Tabel II. 15 Probleme AeL dificil de rezolvate la nivelul unităţii şcolare - viziunea profesorilor .... 81
Tabel II. 16 Propuneri pentru rezolvarea unor problem cu care se înfruntă profesorii ...................... 82
Tabel II. 17 Măsuri ce ar trebui luate pentru perfecţionarea cadrelor didactice ................................ 83
Tabel II. 18 Forme de sprijin solicitate de profesori .......................................................................... 84
Diagrama II. 3 Experienţa cu calculator al elevilor ........................................................................... 86
Diagrama II. 4 Nevoia AeL pentru şcoli - viziunea elevilor .............................................................. 87
Tabel II. 19 Elevii ar dorii .................................................................................................................. 88
Tabel II. 20. Inconveniente/ disfuncţionalităţi în laboratorul INFO (în viziunea elevilor) ............... 89
102
LISTA ABREVIERI
SEI – Sistem Educaţional Informatizat
AeL – Advanced eLearning
ISO – International Organization for Standardization
TQC – Total Quality Control
TQM – Total Quality Management
î.e.n. – înaintea erei noastre
UE – Uniunea Europenă
ARACIP – Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar
CDŞ – Curriculum la Decizia Şcolii
IT – Information Tehnology
ITC - Information Tehnology and Communication
MECT – Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
TIC – Tehnologia Informaţiei şi Comunicării
LISTA CUVINTE CHEIE
calitate
calitatea educaţiei
calitatea în învăţământ
implementare
standarde
produs
servicii
educaţie
organizaţie
criterii
indicatori de performanţă
AeL
SEI
103
ANEXE
Anexa 1. Chestionarul pentru directori
Vă rugăm să răspundeţi în conformitate cu datele / informaţia de care dispuneţi, cu opinia
/imaginea pe care v-aţi format-o, cu viziunea personală asupra problemelor pe care le ridică
utilizarea tehnologiilor informatice şi comunicaţionale în instituţiile şcolare, în general, şi în
procesul de predare/învăţare, în special.
Informaţiile obţinute prin intermediul acestui chestionar vor contribui la ameliorarea tuturor
componentelor implicate în modernizarea procesului de învăţământ, la sporirea eficienţei acestuia,
la creşterea nivelului de competitivitate a absolvenţilor liceului pe piaţa muncii. Această contribuţie
va fi cu atât mai semnificativă, cu cât informaţiile obţinute prin acest chestionar vor reflecta mai
clar, mai exact, situaţia reală şi viziunea dv. de manager asupra problemelor în discuţie.
Vă mulţumim anticipat pentru efortul depus în studierea acestui chestionar şi formularea
competentă a unor răspunsuri care reflectă o situaţie reală.
I. Date de identificare
1. Şcoala (denumire l) …………………………………........................................................................
2. Adresa înstituţiei şcolare ……………………………………………...............................................
………………………………………………………………………....................................................
3. Director (nume, prenume) ..…………………………………………...............................................
4. Specialitate ……………………………………………………………............................................
5. Vechime în învăţământ ………………………………………………..............................................
6. Vechime ca director în instituţia respectivă ……………..…………................................................
7. Grad didactic ………………………………………………………….............................................
8. Ultimul curs de perfecţionare …………………………………………............................................
9. Şcoala: nr. de clase ….; nr. de elevi ……..; nr. de cadre didactice …....
10. Cadre didactice instruite pentru utilizarea AEL (specialitate, nr.) …..............................................
…………………………………………………………………………................................................
II. La următorii itemi vă rugăm să răspundeţi conform indicaţiilor date.
1. Vă rugăm să marcaţi prin 1, 2, 3, 4 sau 5 ORDINEA / IERARHIA (descendentă) care ar
reprezenta cel mai bine viziunea dv.:
Şcolile au nevoie de sistemul AEL pentru că
- utilizarea computerului îi atrage pe elevi la şcoală
- computerul promovează învăţarea cooperativă ….
104
- computerele fac învăţarea mai eficientă ………....
- computerul facilitează învăţarea individualizată ....
- computerele fac munca profesorului mai uşoară ...
2. Care ar fi, în viziunea dv., disciplinele cele mai avantajate de utilizarea AEL? Vă rugăm să
marcaţi prin 1, 2, 3, 4 …. 10 ORDINEA / IERARHIA (descendentă); aici disciplinele sunt
enumerate în ordine alfabetic.
- biologie
- chimie
- desen
- fizică
- geografie
- informatică
- istoria
- l. română
- l. moderne
- matematica
3. Din informaţiile de care dispuneţi, care sunt disciplinele la care elevii dv. au progresat cel mai
mult datorită facilităţilor oferite de AEL? Vă rugăm să le enumeraţi în ordine descrescândă.
- ……………………. (profesor: ………………………….);
- ……………………. (profesor: ………………………….);
- ……………………. (profesor: ………………………….);
- ……………………. (profesor: ………………………….);
- ……………………. (profesor: ………………………….);
4. Care dintre discipline dispune de softurile cele mai bine elaborate din punct de vedere didactic?
Vă rugăm să le enumeraţi în ordine descrescândă şi să indicaţi unul din softuri.
- …………… (soft …………….………………………….);
- …………… (soft …………….………………………….);
- …………… (soft …………….………………………….);
- …………… (soft …………….………………………….);
- …………… (soft …………….………………………….);
III. Vă rugăm să menţionaţi SUCCINT care ar fi după dv. efectele benefice ale implementării AEL
la nivelul UNITĂŢII ŞCOLARE:
1) ………………………………………………………………………………………................
2) .………..…………………………………………………………………………….................
3) ………………………………………………………………………………………................
105
4) .……………………………………………………………………………...............................
IV. Vă rugăm să menţionaţi SUCCINT care ar fi după dv. problemele AEL dificil de rezolvat la
nivelul UNITĂŢII ŞCOLARE:
1) …………………………………………………………………………………………...........
2) …………………………………………………………………………….………..…............
3) …………………………………………………………………………………………...........
4) …………………………………………………………………………….……………..........
V. Ce propuneţi pentru rezolvarea unor probleme ale AEL cu care vă confruntaţi ca director al unei
unităţi şcolare?
1) …………………………………………………………………………………………............
2) …………………………………………………………………………….………..….............
3) …………………………………………………………………………………………............
106
Anexa 2. Problemele AEL dificil de rezolvat la nivelul unităţii şcolare
Selecţie din interviurile cu managerii şcolari:
- Ca profesor de informatică, mi-am dat seama că nu este de obligaţia profesorului şi nici de
competenţa lui să se ocupe de problemele tehnice ale serverului şi reţelei, gestionarea
aplicaţiei. Mereu trebuie să stea cineva s-o supravegheze. În plus, ar fi nevoie de acel cineva
pentru a asista profesorul în utilizarea aplicaţiei. Sarcina asta s-a transmis ca directivă clară:
profesorul de informatică se ocupă de aceste aspecte şi îi ajută pe colegi şi aşa mai departe...
Să ne fie cu iertare... Nu neapărat că nu vreau – deşi, spre exemplu, eu personal nu vreau să
fac chestia asta – dar poate că nu am cum s-o fac, adică nu ştiu să-i îndrum pe colegi pentru
că nici eu nu stăpânesc această aplicaţie. De exemplu, dacă mă puneţi acum s-o instalez, nu
mă pricep. Pun şi eu CD-ul, îi dau drumul şi vad mai departe... citesc help-ul... merge, nu
merge... dau telefon la un coleg, îl întreb... dar, pentru lucrurile astea trebuie oameni – adică
nu mai poate rămâne profesorul de informatică, nu neapărat pentru că nu vrea, ci pentru că
nu poate.
- În acest sens, trebuie neapărat un post pentru aşa ceva. Personalul nostru este foarte redus.
Acum 2 ani am avut un post de laborant, însă a avut loc o reducere drastică de personal şi l-
am pierdut. Abia acum, cu chiu cu vai am reuşit să facem la loc norma întreagă de ajutor
programator, mă rog, care ce-ţi face: mai repară ceva, mai instalează ceva, mai răspunde şi
altor solicitări – mai scrie un referat, mă rog şi alte acte pentru şcoală – cu compartimentul
de secretariat... Eu am post de ajutor de programator, dar nu pot să-l pun să răspundă de
AEL. E om cu studii medii, nu are de unde să ştie. A fost autodidact – ştie să instaleze un
program, să aibă grijă de calculatoare, să şteargă un monitor, să conecteze o imprimantă,
chestii de astea... să supravegheze nişte elevi, să-l ajute pe profesor când are nevoie, dar nu
să gestioneze sistemul AEL.
- Vreau să vă spun că am avut, chiar la început, probleme cu serverul – când nici profesorii
noştri de informatică nu erau atât de iniţiaţi, când nu am luat foarte în serios problema AEL-
ului, dar care până la urmă [după câteva luni – n.n.] s-a descoperit că nu erau din vina
noastră, ci erau din vina celor de la firma care adusese serverul.
- La noi este o stricteţe extraordinară. Reţeaua AEL este păzită permanent, nu am desfăcut
niciodată un calculator, să-l ducem în altă parte... Pentru că mi-e foarte frică. Şi aşa n-au fost
probleme. Au fost acuma, de curând, când profesoarele de informatică au avut probleme cu
noile lecţii în AEL. Problema care ni s-a întâmplat nouă atunci cu serverul se întâmplă şi
altora acum.
107
- În primul rând rezolvarea problemelor tehnice, care înseamnă distribuirea optimă a
calculatoarelor pentru a nu avea probleme cu reţeaua, conectarea la Internet, care mie mi se
pare că trebuie să fie o măsură venită de sus, să se facă un sistem pentru toate liceele –
fiecare ne-am conectat pe dial-up, prin cablu, care cum a putut, fiecare are câte un server etc.
– noi avem dialup. Îl plătim din venituri proprii de la părinţi.
- Iar atingem un domeniu mai delicat. Sincer: în primul rând, când s-a adus platforma AEL,
totul a fost tratat cu superficialitate la nivelul celui care a instalat platforma. A venit, a stat
câteva ore, a făcut un proces verbal de instruire şi a plecat. Păi ce instruire? Două ore? Să
fim serioşi! Unii profesori nici nu erau în şcoală. Să fi stat cel puţin două zile. Nu pentru
mine, că eu, prin descoperire, rezolv cumva cu AEL-ul. Dar restul de profesori? În două ore
nu faci aşa ceva. Eu nu am fost instruită. Cum să semnez că am fost instruită? Este o chestie
serioasă acest AEL. Nu e utilizarea feon-ului de păr, nu? Nu se poate aşa. Instruirea
profesorilor – la cât curaj au ei să folosească calculatorul – trebuie făcută aşa, încet-încet –
ştiţi şi dvs. că învăţarea se face cu linguriţa, dozat, progresiv, nu... l-ai dus în sală, l-ai ţinut
20 ore şi gata! hai că de-acuma ar trebui să ştii să foloseşti – că n-are curaj săracul
[profesor]. Şi când mai are şi treaba lui – la chimie sau la fizică de făcut – le dă la o parte de
nu se văd.
- Deocamdată, i-am mai dat unui profesor de informatică sarcinile astea suplimentare. Nu-l
plătesc în plus, însă l-am susţinut să obţină gradaţia de merit pentru muncă suplimentară
(20% din salariu)... însă nu puteam să aşteptăm până rezolvă alţii această chestiune. Avem
10 profesori în primul val, i-am chemat pe toţi, am făcut împreună o programare, au început
să se pregătească, să înveţe să utilizeze AEL. Pregătirea cadrelor didactice cere timp...
Trebuie asistat şi profesorul ăsta, când intră la ora AEL, pentru că se poate bloca lecţia şi e
de înţeles... pierzi vremea degeaba. Pentru instruirea profesorilor, noi am facut un grup, în
ideea de acoperi toate ariile curriculare, şi am început într-o sâmbătă, ne-am întâlnit, am stat
2 ore cu profesorul de informatică. Profesorul de informatică a fost instruit de un
reprezentant al firmei SIVECO, care a venit şi a stat 4 zile aici, la noi... Pentru că diferenţa
era prea mare – să vină băiatul ăla să facă cu toţi... Cei 10 profesori instruiţi de profesorul
nostru de informatică este primul grup. Avem intenţia ca, cam 20, reprezentând o treime
dintre cadrele didactice din şcoală, să fie instruiţi în utilizarea AEL.
- În primul rând, noi am vrea să avem cât mai multe clase care să folosească aceste programe
la cât mai multe discipline. Adică să avem mai multe laboratoare de informatică. Noi mai
avem, cumpărate de comitetul de părinţi. Numai că şcoala este mare, iar laboratoarele sunt
folosite, în cea mai mare parte a timpului, de clasele de informatică.
108
Anexa 3. Interviu
Interviu cu CS.S., director la Şcoala Generală Nr. 1. „Endes József”, din Sînsimion
- vechime în învăţământ: 34, vechime ca director: 23 -
... La primul item, dvs. aţi pus pe primul loc "se produce o învăţare mai eficientă". Puteţi
argumenta?
CS. S.: Programul AEL vine clar cu noutăţi în actul didactic: ajută foarte mult la consolidarea
cunoştinţelor, pe mine la obiectul chimie mă ajută foarte mult la consolidare. După aceea, imaginile.
La foarte multe obiecte, imaginile sunt foarte importante, imagini pe care noi, profesorii, nu le
putem reda cu creta pe tablă: si s-a văzut şi la oră, figuri în spaţiu, mişcarea atomilor, anumite
eperienţe virtuale... pentru că în această variantă 4 pe care am primit-o acum, un lucru extraordinar
de bun, chiar ţineam să spun lucru acesta, este faptul că s-au introdus experimente virtuale. Eu
vorbesc din punctul de vedere al chimiei.
Ce anume?
CS. S.: Experimente virtuale, de ex., acid clorhidric cu zinc, pe care eu nu puteam să îl fac. Două
lucruri foarte bune: evităm anumite riscuri şi lipsa substanţelor. Nu la lipsurile AEL-ului..., ci
lipsa...
Consideraţi că utilizarea laboratorului oferă un ajutor în special pentru elevii cu un nivel superior
de pregătire – ei se distanţează mai mult, devin performativi în raport cu restul clasei –, sau îi
favorizează pe elevii mai slabi, care în acest fel reduc distanţa faţă de elevii performativi?
CS. S.: Aici sunt două laturi distincte; depinde de momentul lecţiei intri şi accesezi lecţia pe
programul AEL. Depinde foarte mult momentul lecţiei. Dacă vrei să faci să faci lecţie nouă,
categoric îţi ajută elevul pentru performanţă, dacă vrei să faci lecţia ca o consolidare, ca o aplicaţie,
ca un test, noţiunile sunt de nivel mediu şi atunci îmi ajută mie restul clasei. Deci punem accent pe
învăţarea diferenţiată. Dacă eu am o grupă de performanţă şi vreau să fac performanţă că merg la
olimpiadă, categoric voi intra cu ei înainte ca eu să predau lecţia, pentru că sistemul le dezvoltă
foarte mult simţul orientării, le dezvoltă rapiditatea, perspicacitatea, testele care sunt foarte rapide,
lucrul cu calculatorul. Dar, dacă am deja o clasă cu nivel mediu şi urmăresc performanţa de a trece
examenul de bacalaureat, adică să ia o notă de 6-7, atunci intru în ultima fază a lecţiei, la fixare de
cunoştinţe, la consolidare, nu intru la noţiuni noi. Este greu...,matematică, chimie, fizică, nu faci
fără creta în mână. Asta-i clar. Creta rămâne baza, iar AEL vine şi completează. Este
"cosmetizarea", dacă vreţi, şi este pasul spre înainte.
Pe locul 2 – AEL favorizează şi promovează învăţarea prin cooperare
CS. S.: În echipă?
109
Nu, mie nu mi se pare eficient să lucrăm câte 2-3 la un calculator, dar asta nu e vina noastră. Dar
ideea este de a se merge copilul şi calculatorul, trebuie stimulat el ca persoană. Lucrul în echipe se
face de regulă în clase, pe ateliere de lucru, pe teste diferenţiate. Dar în faţa calculatorului mie mi se
pare că trebuie să fii singur.
Pe ultimul loc – îi atrage pe elevi la şcoală. De ce pe ultimul loc? Nu este una dintre motivaţiile
principale?
CS. S.: Ce se întâmplă... Trebuie să privim laboratorul AEL ca un material didactic pentru orele de
curs, şi nu Internet, jocuri, nu divertisment. Categoric, AEL-ul este ca şi o culegere de matematică,
este ca şi un experiment la fizică. Eu îl văd ca o parte integrantă a materialului pe care noi îl
folosim. Atrage sau nu copiii la şcoală? Nu e locul şi momentul să vorbim aici cu ce putem să îi
atragem. Ăsta-i punctul meu de vedere. AEL-ul vine şi perfecţionează, cosmetizează, ne face să
mergem cu paşi mai repezi către o civilizaţie – să zicem noi - a electronicii şi a informaticii, dar
nicidecum că îi atrage pe copii, pentru că ei sunt familiarizaţi cu calculatoarele.
Item 2 – discipline avantajate de utilizarea AEL: biologie, chimie, fizică. Ce înţelegeţi prin
"avantajate"?
CS. S.: Răspunsurile erau date pentru anul trecut, când oferta pentru chimie, biologie şi fizică era
mult mai amplă decât pentru celelalte obiecte. De ex., la română, anul trecut nu aveam nimic pe
AEL. Am reuşit noi să punem filme, să le adaptăm. Acum, nu mai este de actualitate răspunsul,
pentru că suntem pe varianta 4, variantă mult îmbogăţită. Era un început atunci. Deci "avantajate"
din acest punct de vedere.
Pot exista avantaje şi din alte puncte de vedere?
CS. S.: Da, există avantaje. Exact ceea ce vă spuneam la început. Sunt obiecte care au nevoie de
figurare în spaţiu, de desen de animaţie, de simulări. Toate aceste simulări ale fenomenelor
biologice, fizice, chimice se fac extraordinar de bine pe acest program. Mai puţin m-aş duce cu
gândul la o animaţie sau la o simulare la matematică, cu toate că la noi, la matematică se intră
frecvent şi domnii profesori sunt mulţumiţi, mai ales că s-a îmbogăţit foarte mult oferta de lecţii.
Noi am şi învăţat să ne facem singuri lecţii, putem să ne creăm singuri lecţii. Am făcut un curs (cu
specialiştii de la Constanţa, de la SIVECO), la sfârşitul anului trecut şi am zis că anul acesta o să
încercăm şi noi să ne creăm. La fizică s-au creat, şi la geografie, şi română. Eu nu am creat nici o
lecţie, dar colegii mei au creat. La geografie, fizică şi română, sunt lecţii create de noi.
Itemul 3 – elevii progresează cel mai mult la biologie, fizică, matematică?
CS. S.: Şi chimie..., evident.
De ce la aceste discipline?
CS. S.: Exact ceea ce am discutat mai devreme. Acelea sunt motivele. Fixează bine, înţeleg
fenomenele mai bine.
110
În unele situaţii am avut răspunsuri ca "pentru că la acele discipline au avut softuri".
CS. S.: Eu nu văd cantitativ lucrurile, eu vreau să le văd calitativ. Nu vorbim de cantitatea de lecţii,
pentru că asta se perfecţionează şi asta ţine de noi. Noi am învăţat şi ştim. Eu vorbesc calitativ cum
ajută elevul şi atunci mergem pe ceea ce am spus mai devreme.
Care sunt soft-urile cele mai elaborate din punct de vedere didactic?
CS. S.: Fizica ni s-a părut foarte bună. Şi colegilor mei. Biologia, la fel, foarte bună. Anul trecut,
matematica şi chimia erau puţin deficitare, dar anul acesta, pe var. 5, am văzut că lucrurile s-au pus
la punct. Bine, mai sunt şi scăpări, probabil si de la tehnoredactat... Întâlnim, dar noi, din mers,
sigur că da, explicăm copiilor. Asta-i si rolul nostru acolo, pentru că ei nu stau singuri in fata
calculatoarelor. Este un proces interactiv şi este bidimensional sau tridimensional, luând şi
calculatorul ca o a treia dimensiune, dacă nu chiar prima. Deci este profesorul, este elevul şi este
calculatorul – intr-un permanent dialog. Şi atunci, noi corectăm din mers.
Efectele benefice ale implementării AEL: facilitează învăţarea individualizată.
CS. S.: Categoric, pentru că eu rămân la ideea că în faţa calculatorului trebuie să fii doar tu cu el, în
momentul în care lucrezi individual, iar în momentul în care lecţia este interactivă intri şi cu a treia
persoană – profesorul. Dar nu în colectiv, pentru că fiecare are un anumit stil, un anumit ritm. Şi aţi
văzut şi la clasă: un anumit simţ al perceperii. Si atunci, categoric, dezvoltă mult munca individuală.
Dar dezvoltă foarte mult şi abilităţile de lucru cu calculatorul în orice domeniu, pentru că ei vor
părăsi liceul, vor merge spre anumite domenii unde, ştim cu toţii, calculatorul este totul. Deci, se
familiarizează... Mie mi se pare esenţial. Una-două ore de informatică pe săptămână nu ajungeau
Gândiţi-vă că aceşti copii intră ... poate sunt săptămâni în care intră 10 ore în AEL, din 30 pe
săptămână. Eu zic că este un pas extraordinar.
Probleme AEL: ce probleme aveţi cu utilizarea, din punct de vedere tehnic?
CS. S.: Tehnic, aţi văzut că funcţionează.
Aveţi administrator de reţea?
CS. S.: Da, am pe domnul director adjunct care era acolo. În momentul în care eu am o problemă
tehnică, dl. profesor o rezolvă.
Cum aţi rezolvat problema administratorului de reţea?
CS. S.:. Nu avem post dat de inspectoratul şcolar. Directorul adjunct, viitor informatician o
administrează sistemul.
Aveţi un singur laborator, vă ajunge?
CS. S.: Ne ajunge, pentru că avem numai 8 clase de gimnaziu.
Deci la 8 clase de gimnaziu.
CS. S.: Acuma, sinceră să fiu, două ar fi ideal, dar este mult prea mult pentru... Ne descurcăm.
Vi s-a blocat vreodată şi nu aţi putut repara cu mijloace locale.
111
CS. S.: Nu. Se întâmplă uneori... Astfel, la o lecţie a mea, nu am putut deschide un fişier. Asta e...
Dar, noi avem un administrator foarte bine pregătit.
Orarul?
CS. S.: Planificarea la început de an.
Reuşiţi cu cele 8 clase?
CS. S.: Da, reuşim. Ne înţelegem între noi.
Când a fost vorba despre softuri, aţi spus că aţi dori să fie diversificate...
CS. S.: Au fost îmbogăţite...
Diversificarea în sensul disciplinelor...
CS. S.: E mai la îndemână să o proiectezi. Nu, e suficient, şi noi ne mai putem crea. Au apărut şi
experimentele acelea virtuale care sunt foarte frumoase...dar trebuie să stăm să le învăţăm noi întâi,
pentru că dacă greşeşti când duci eprubeta acolo.. sare în aer... Bine, experimentul făcut în laborator
rămâne totuşi...
În programele dvs, în general la socio-umane, există totdeauna pus ca unul din obiectivele
principale "dezvoltarea capacităţii de investigare". Aceste experimente dezvoltă capacitatea de
investigare sau nu?
CS. S.: Mai mult a observa, decât a investiga. Nu are ce să investigheze, nu... Observă.
Bun, dar cum să facem ca să investigheze.. Să spunem capacitatea de observare şi nu de
investigare..
CS. S.: Păi, una este a investiga, alta este a experimenta şi alta a observa. Categoric, sunt trei noţiuni
distincte.
Da, dar atunci de ce spunem asta?
CS. S.: Păi, nu ştiu cine spune...
Ce probleme consideraţi că au prioritate în momentul de faţă în utilizarea TIC, în general, AEL în
special, în şcoala dvs., în învăţământ, în general? Deci probleme prioritare pe care le consideraţi
dvs.?
CS. S.: Deci, prioritare... Numărul 1, asigurarea unui inginer de sistem. Fără inginer de sistem nu
poate funcţiona nici un laborator AEL. Dacă aţi merge prin toate şcolile, aşa la rând să vedeţi unde
este unde nu-i...Bine, inginer de sistem bine pregătit, plătit bine, instruit înainte pe AEL şi aşa mai
departe.
Greu de găsit.
CS. S.: Da, eu sunt un caz fericit. Sincer vă spun. Sistemul nostru a funcţionat din start, am avut pe
domnul director adjunct, a fost foarte receptiv, a comunicat foarte bine... Este un pas înainte, asta
este clar. Numai, asta este condiţia numărul 1, categoric, iar condiţia numărul doi este
receptivitatea.
112
Anexa 4. Chestionarul pentru profesori
I. Date de identificare
1. PROFESOR (nume, prenume) …………..........................................................................................
2. Specialitate: ...........…………............................................................... 3.Vechime ………/.............
4. Grad didactic ………………………………………………………….............................................
5. Ultimul curs de perfecţionare …………………………………………............................................
Data…………….. Realizator ……………………………....................................................................
II. La următorii itemi vă rugăm să răspundeţi conform indicaţiilor date.
1. Vă rugăm să marcaţi prin 1 afirmaţia pe care o consideraţi că este cea mai îndreptăţită pentru
PRIMUL loc; prin 2 – cea de pe locul al doilea şamd.:
Şcolile au nevoie de sistemul AEL pentru că
- utilizarea computerului îi atrage pe elevi la şcoală
- computerul promovează învăţarea cooperativă ….
- computerele fac învăţarea mai eficientă ………...
- computerul facilitează învăţarea individualizată ..
- computerele fac munca profesorului mai uşoară ..
2. Care ar fi, în viziunea dv., disciplinele cele mai avantajate de utilizarea AEL? Vă rugăm să
marcaţi prin 1 disciplina pe care o consideraţi că este cea mai îndreptăţită pentru PRIMUL loc; prin
2 – cea de pe locul al doilea şamd.:
- biologie
- chimie
- desen
- fizică
- geografie
- informatică ;
- istoria
- l. română
- l. moderne
- matematica
3. Care dintre softurile cu care aţi lucrat sunt cele mai elaborate din punct de vedere didactic? Vă
rugăm să le enumeraţi în ordine descrescândă:
- …………… …………….…………………………............................................................................
- Puteţi menţiona un indiciu în care să susţină opinia dv?
………….……….…………………………..........................................................................................
113
4. Care dintre softurile cu care aţi lucrat sunt cele mai slabe din punct de vedere didactic?
Vă rugăm să le enumeraţi în ordine descrescândă:
- …………… …………….…………………………............................................................................
- Puteţi menţiona un element care să susţină opinia dv?
………….……….…………………………..........................................................................................
III. Vă rugăm să menţionaţi SUCCINT care ar fi după dv. efectele benefice ale implementării AEL
la nivelul UNITĂŢII ŞCOLARE:
1) …………………………………………………………………………………………............
2) .………..……………………………………………………………………………….............
3) …………………………………………………………………………………………............
4) .……………………………………………………………………………...............................
IV. Vă rugăm să menţionaţi SUCCINT care ar fi după dv. problemele AEL dificil de rezolvat la
nivelul UNITĂŢII ŞCOLARE:
1) …………………………………………………………………………………………............
2) …………………………………………………………………………….………..….............
3) …………………………………………………………………………………………............
V. Ce propuneţi pentru rezolvarea unor probleme ale AEL cu care vă confruntaţi ca profesor?
1) …………………………………………………………………………………………............
2) …………………………………………………………………………….………..….............
3) …………………………………………………………………………………………............
VI. Ce măsuri ar trebui luate pentru perfecţionarea cadrelor didactice?
1) …………………………………………………………………………………………............
2) …………………………………………………………………………….………..….............
3) …………………………………………………………………………………………...........
VII. Dv., personal, în ce domeniu/direcţie aţi dori să aveţi un sprijin? În ce formă?
…………………………………………………………………………………………........................
……………………………………………………………………………............................................
VIII. Probleme pe care doriţi să ne semnalaţi:
1) …………………………………………………………………………………………............
2) …………………………………………………………………………….………..….............
3) …………………………………………………………………………………………............
114
Anexa 5. Chestionarul pentru elevi
I. Date de identificare
1. ELEV (nume, prenume) …………....................................................................................................
3. Clasa a ...........………… 4.Vârsta ………Sex (B/F) ........................................................................
5. Dispune de computerul acasă ? (Da/Nu) ...........................................................................................
6. Experienţă cu computerul în afara şcolii? Ce fel? Unde? .................................................................
…………………………………………................................................................................................
II. La următorii itemi vă rugăm să răspundeţi conform indicaţiilor date.
1. Vă rugăm să marcaţi prin 1 afirmaţia pe care o consideraţi că este cea mai îndreptăţită pentru
PRIMUL loc; prin 2 – cea de pe locul al doilea şamd.:
Şcolile au nevoie de sistemul AEL pentru că
- utilizarea computerului îi atrage pe elevi la şcoală
- computerul promovează învăţarea cooperativă ….
- computerele fac învăţarea mai eficientă ………...
- computerul facilitează învăţarea individualizată ..
- computerele fac munca profesorului mai uşoară ..
2. Care ar fi, în viziunea dv., disciplinele cele mai avantajate de utilizarea AEL? Vă rugăm să
marcaţi prin 1 disciplina pe care o consideraţi că este cea mai îndreptăţită pentru PRIMUL loc; prin
2 – cea de pe locul al doilea şamd.:
- biologie
- chimie
- desen
- fizică
- geografie
- informatică
- istoria
- l. română
- l. moderne
- matematica
3. Care dintre softurile cu care aţi lucrat v-au plăcut cel mai mult? Vă rugăm să le enumeraţi în
ordine descrescândă:
…………………………………………………………………………………………........................
- Puteţi menţiona un indiciu în care să susţină opinia dv?
…………………………………………………………………………………………........................
115
4. Care dintre softurile cu care aţi lucrat v-au părut cele mai greoaie, mai nereuşite? Vă rugăm să le
enumeraţi în ordine descrescândă:
…………………………………………………………………………………………........................
- Puteţi menţiona un element care să susţină opinia dv?
…………………………………………………………………………………………
III. Vă rugăm să menţionaţi care dintre softuri v-a ajutat cel mai mult să vă însuşiţi conţinutul
temei/lecţiei respective?:
…………………………………………………………………………………………........................
IV. Vă rugăm să menţionaţi care dintre softuri vi s-a părut că are grafica cea mai adecvată
conţinutului?
……………………………………………………………………………………........................……
V. Care soft v-a permis să lucraţi şi individual?
…………………………………………………………………………………………........................
VI. Cum v-ar plăcea să se desfăşoare lecţiile în laboratorul INFO?
…………………………………………………………………………………………........................
VII. Ce vă deranjează la orele când lucraţi în laboratorul INFO?
…………………………………………………………………….....................……….………..……
116
CURRICULUM VITAE
INFORMATII PERSONALE:
Nume LŐRINCZ ZOLTÁN
Adresa 209/12, strada Principală, 537285, Sînsimion, România
Telefon 0266334671
0740265706
Fax 0266334613
E-mail [email protected], [email protected]
Naţionalitate maghiară
Data naşterii 22 martie 1973
EXPERIENTĂ PROFESIONALĂ: 1 ianuarie 2000- până în prezent
Şcoala Generală nr. 1. “Endes József” Sînsimion
învăţământ
director adjunct
organizarea activităţilor instructiv-educative
profesor de geografie-informatică
activitate la catedră
1 septembrie 1998- 1 ianuarie 2000
Şcoala Generală nr. 1. ”Endes József” Sînsimion
învăţământ
profesor de geografie-informatică
activitate la catedră
1 septembrie 1991- 31 august 1988
Şcoala Generală Valea lui Pavel
învăţământ
profesor suplinitor
activitate la catedră
117
EDUCATIE ŞI FORMARE: Universitatea “Transilvania” din Braşov
PIR: reconversie profesională – Tehnologia informaţiei
student anul I.
2007-2008
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Master: Management educaţional
student, anul II.
2005-2007
Universitatea “Babeş-Bolyai” - Cluj Napoca
Grad didactic II
certificat de absolvire
august 2006
05-09 decembrie 2005
Formare în utilizare, administare, elaboarare materiale
educaţionale pentru AEL
adeverinţă
2003-2005
Universitatea “Babeş-Bolyai” - Cluj Napoca
geografie / profesor I
diplomă de licenţă
superior, S
august, 2003
Universitatea de Vară “Bolyai”
Multimedia în educaţie
adeverinţă
Universitatea “Babeş-Bolyai” - Cluj Napoca
definitivat în învăţământ
118
certificat de absolvire
august 2001
MEdC, Consiliul Naţional pentru Curriculum
mai 2001
adeverinţă
februarie-mai 2001
IŞJ Harghita, CCD- Miercurea-Ciuc
Dezvoltarea educaţiei rurale
certificate
1995-1999
Institutul Pedagogic “Eszterházy Károly”, Eger, Ungaria
geografie/ professor II
diplomă de licenţă
superior de scurtă durată, SSD
1987-1991
Liceul Teoretic “Tamási Áron” – Odorheiu-Secuiesc
profil real
diplomă de bacalaureat
mediu
1979-1987
Şcoala Generală cu clasele I-VIII Corund, jud, Harghita
general
APTITUDINI ŞI COMPETENTE
PERSONALE:
Limba materna maghiară
Limbi straine cunoscute Limba engleză: citire / scriere / vorbire
da da da
119
Aptitudini si competente artistice Cânt la chitară şi sintetizator,
Sunt priceput la desenul artistic
Aptitudini si competente sociale În comună există o comunitate reletiv număroasă de etnie rromă.
Ca director adjunct de şcoală, împreună cu colaboratorii mei,
educatoare, învăţători, profesori am legătură permanentă cu
aceşti oameni. Datorită specificului lor cultural, şi al deosebirilor
de comportament trebuie studiată modul lor viaţă, valorile pe
care consideră ei importante. Numai printr-un dialog eficient cu
această comunitate pot fi atrase în procesul de învăţământ, şi
integraţi în societate.
Aptitudini si competente
organizatorice
Ca director adjunct sunt responsabil de managementul corect al
activităţilor educaţionale ale unităţii de învăţământ, şi
structurilor arondate.
Totodată sunt gestionarul patrimoniului şcolii.
Aptitudini si competente tehnice Utilizez în munca mea calculatorul de 9 ani. Softuri şi limbaje
de programare cunoscute şi utilizate: Windows (toate
versiunile), Linux, Microsoft Office, Internet, programe grafice
şi multimedia; HTML, Neobook for Windows, AEL, ASM
Cunosc folosirea aparatelor electrotehnice recente.
Permis de conducere Nu
Alte aptitudini si competente ca profesor de geografie organizez excursii, la care sunt ghid
INFORMATII SUPLIMENTARE: prof. Csóg Samu – director, Şcoala Generală nr. 1. ”Endes
József” Sînsimion
ANEXE: Nu e cazul
120
OPIS
Prezenta lucrare conţine:
1. Coperta exterioară
2. Coperta interioară
3. Cuprins
4. Rezumat în limba romană
5. Rezumat în limba engleză
6. Capitolele I, II, III
7. Bibliografie
8. Lista formelor grafice (figuri grafice, fotografii, tabele)
9. Listă abrevieri
10. Listă cuvinte cheie
11. Anexe
12. CV European
13. Opis
Nr. total de pagini: 120
Nr. figuri, fotografii: 4
Nr. diagrame: 4
Nr. tabele: 20