MARIUS STANVLADIMIR ]]ISMANEANU

Dosar Stalin.Genialissimul generalissim

Editia a II-a

cuR rs,r G.vECHE

Cuprins

Argument.Deceun,,DosarStalin'? ........7l.ln dialog transatlantic despre Stalin, stalinism, Rominia,

Polonin;imultealtele . ....11

panrseiNrfu

Vladimir Tismdneanu

1. Esenla sistemului comunist.Opropunere dedisculie .......49

2. Socialism gi barbarie.Teze despre Marx, Lenin 9i Stalin . . . . . .53

3. Visu1 lui Lenin.Despre comunism,teroare gi iluzia salvdrii . . . . . . . . . 60

4. Genialissimul generalissim:HerrStalinrevolulioneazdgtiinla .....&

5. Liturghiibolgevice:Stalin, Cursul scurt gi gramatica totalitarismului . . . . . 69

6. Cine a fost Andrei AleksandroviciJdanov.Profetul stalinismului dezldnfuit .... . .73

7. Cine a fost maregalul Uniunii Sovietice,LavrentiPavloviciBeria. .......75

8. O enciclopedie a morfilor.Cum a fost impus comunismul in Europa de Est . - . .79

9. Blestemul lui Stalin.Viseimperiale,frenezieideologicd ..'..86

l0.Imperiul terorii.lnmemoriamAntonAntonov-Ovseenko .'....91,

lL. Fantasme utopice gi delir diabolic.

$ase decenii de lamoartea luiStalin .. ..... . .94

12. Aleksandr Soljenilin- zekul paradigmatic . . . . . . ., . 98

13.Ei (Oni): Teresa Torarlska gi stalinigtii polonezi . . . . . 104

t(.Vita nooa.

15. Opiul intelectualilor:totalitarismulcareligiepolitici .......111

16. Despre materialismul oniric: Lemn, StatirtHrugciov givisultovarigeiLazurkina .......LL6

L7.Ce a fost comunismul?Mesianism,ideologie,teroare ........120

18. Poetul gi Dictatorul:OsipMandelgtamdespreStalin ......L24

19. Stalin, Putin gi sfidhrile memoriei . . . .129

20. Propagandd, mistici, ideologie:alchimiaputeriistaliniste .....133

21. Etosul revoluliilor antitotalitare.Ideileaudistruscomunismul..... ...137

2l.Ispitaglobali ....1.42

823. inelflmile suverzule. Hannah Arendt, amor mundigicatastrofelesecoluluiXX .. ........L46

24. Stalinism pentru etemitate.OsectdfanaticdnumitdPCR. ........154

PARTEAADOUA

Marius Stan

25. Mic bilan!: 60 de ani de poststalinism . . . . . . .L61'

26. Agnes Heller. GAnduri despre totalitarism,modemitategiapostazie ....-.166

27. Nowa Huta sau despre orage ndscutedinimaginarulstalinist .......771

28. Adeplii fanatici.Reflecfii asupra naturiimigcirilor de masd ... . . .. .178

29. Lenin 9i moartea, ca adversari... . . . . . 186

30. Cei gapte magnifici:irceputurile disidenfeiinuRss ......192

3l.,,Inebranlabila Natalia Gorbanevskaia":77 deani deonoare .....197

32. Disidentd si nebunie . . . .200

33. Vinla e tn altd parte. CazulZdviS Kalandra . . . . . . . . . . 207

3(.JanPalach, simbolul unei eliberdri cu efectprelungit ........212

35. Revolulionari lipsifi de fanatism.

36. Umanism gi teroare. Maurice Merleau-Ponty . . . . . . .22037. Arendt gi acfiunea politicd:

oconfiguralieanuanfelor ... ........22538. 19 martie 1965:,,Poporul nostru

cinstegte memoria tovardqului Dej" . . .23239.Copiiiinimaginafiapropagandigtilor .. ... ..23940. Danilo Ki5:fragmente de certificat . ...2M41. Mituri fondatoare sub lupd .. ..249

Lrdex ........257

PARTEAINTAIVladimir Tismdneanu

1,

Esenfa sistemului comunist.O propunere de disculie

Pe 5 martie [2013] se vor implini 60 de ani de la moartealui Stalin. Este momentul sd pornim o discufie despre ce auinsemnat regimurile comuniste, care au fost instituliile lorfundamentale, cum au putut supraviefui vreme de decenii,tle ce s-au prdbugit tr imensa lor majoritate. Mai ales cdjudec5lile superficiale abundd 9i cd se uitr cd f5rd aparateleldeologice, fdrd nomenclaturd 9i fird politia secreti, acestedjctaturi n-ar fi putut funcfiona. Un personaj precum DanVoiculescu a colaborat cu Securitatea. Este un verdict confir_mat gi reconfirmat, in pofida tentativelor de a-l prezenta pemagnatul trustului ,,Intact" drept o victimd a cine gtie cdieiconspirafii denigratoare. Dan Voiculescu a fost una dintrerotilele acelui sistem lipsit de legitimitate gi ostil ideii insdgir unui stat de drept.

Str le luhm pe rAnd. Partidul era institulia decisivd. Sebucura de un tratament cultic, chiar mistic. Se autopro_clamase defindtor al adevdrului absolut. se dorea custodelefericirii universale. Era vorba de ceea ce un filosof numea,,pretenfia infailibilitdfii epistemice,,. Aga vdzuse lucrurilel.enin, fondatorul bolgevismului, el insugi un marxist convins,.rga au continuat sd le vadd discipolii sdi. Mihail Gorbaciova devenit un eretic in clipa in care a acceptat renunfarea laprincipiul sacrosanct al ,,rolului conducdtor al partidului,,.

49

Ceea ce s-a numit ,,democrafia interntr de partid" era o

i**U.Fracliunile fuseserl interzise trcd din martie 1921'

Fraclionismul era un pdcat capital' Liderul partidului era nu

doar geful suPrem al aparatului, ci 9i sacerdotul ortodoxiei'

Un Andrei Jdanov inieplinea ordinele ideologice ale lui

Stalin. L,eonte Rdutu 9i Dumitru PoPescu r[spundeau P]omplimperativelor dictate de Gheorghiu-Dej 9i Ceaugescu' Scopul

era ftrdoctrinarea in mas[, subordonarea culturii 9i a edu-

catiei, fixatiei bolqevice (inruditl cu aceea fascisti) a formirii

-omutui nou". in rAndul militanfilor, raliunea criticd fusese

inlocuite prin credinla oarbi. Sectele staliniste erau organi-

zalli ale oamenilor f 6rE indoieli'Aparatele ideologice includeau revistele, editura parti-

dului, gcolile de partid, Radioul, Televiziunea' cenzura etc'

(o paratttere: in pofida unei campanii de o stAnjenitoare.stri-

aenga gi de o sisiematici rea-credinle - md refer la serialul

lui Radu Cf,lin Criste a drn obseraritor cultural, dar 9i la alte

texte de acelagi gen apirute fir aceeaqi revist[ oriin Coti-

dinnutnistorescian, in Romhnin Marc, in Tricolorul etc' - pre-

cizez cdnu am lucrat niciodati in aceste aparate; nu eu' ci

profesorul Ion Ianogi a fost instructor, vreme de zece ani' ilr

cadrulCCalPMR;nuamscrisniciunrAndi:rSctnteinorijnEra Socialistd(acolo era redactor dl' Paul Dobrescu' aziprofe'

sor la SNSPAgi pre9edintele Consiliului de Eticd pentru care

premierul Ponta ,,nu a plagiat")' !iec.a1e comitet judelean

avea un secretar cu ProPaganda' Revistele de tineret erau

parte a acestui univers clnirolat, insi una relativ marginald

[J" pfiaa, V, alastudenleasdqiAmfiteatru.)'inanii duri ai sta-

iir.itrr,rt ri, revistele de istorie 9i filosofie erau ecoul nemii

locit al liniei partidului, ceva mai pufin in anii '70 qi'80'

Rolul aparatel'or ideologice era sd reproduci dominalia sim-

bolicd gi sd delegitimeze orice formi de autonomie reflexivl'

tn RomAnia, ,rrli ul"t *tpd L971', s-a ndscut un sincretism

ideologic (protocronism) ilr care stalinismul tradi;ional se

ingemXna cu mituri ale extremei drepte interbelice' Conse-

ciigete acestui baroc ideologic potfi constatate 9i azi' indeo-

sebi in osanalele la adresa unoi Adrian Piunescu sau Sergiu

50

precum gi in tentativele de eroizare primordia-de romantizare ehrocentricd, a trecutului. Cultul per-

!ii, ajuns Ia dimensiuni faraonice, era intrefinut princulfurii de masd, conferinfe, simpozioane,

volume omagiale etc.Polilia secretd, tr cazul RomAniei, Securitatea, avea rol

iv 9i profilactic. Teroarea inifiald, de o amplitudine gio violenfi fdrd precedent, avea drept obiectiv distrugerea

a societdlii politice (partidele democratice),intelectualitdfii, suprimarea societilii civile,

ra inregimentare sociald (colectivizare a forfatd, depor-de fdrani, ,,lichidarea chiaburimii ca clasd"). Universul

trafionar comunist a fost intemeiat tocmai pentruacestor scopuri. Dupd 1956, deci dupi Raportul

al lui Nikita FIrugciov (februarie) 9i dupd Revolulia(23 octombrie - 3 noiernbrie), regimurile comu-

au recurs la noi metode de supraveghere, control giS-a produs, totu9i, acea deradicalizare despre

a scris Robert C. Tucker, ceea ce, mai ales dupd L968,mis aparifa unor gesturi de disidenfd remarcabile. Ele aulnsd strivite in fagd de cdtre regtm iar disidenlii au fost

li,, expulzafi, izolafi,. Nimic nu era mai primejdios,punctul de vedere al dictaturii, decAt acfiunile colective

asei muncitoare. Confruntat cu protestele anticomu-din Valea Jiului (greva din augustLgTn, de la Bragov

L98n, de la Timigoara, Bucuregti gi Cluj (decem-1989), regimuf congtient de ceea ce se petrecusein Polonia,

la represiune deschisd, a abandonat masca ,,demo-socialiste". CAnd discutdm Securitatea, este impor-

sI linem cont de faptul cd teroarea nu s-ar fi pututin absenfa colaboratorilor, a turndtorilor, a informa-a delatorilot, a ,,persoanelor de sprijin". Nu toati

a dat note informative, nu toatd lumea a avut numecod.Nu am zibovit aici, cum s-ar fi cuvenit, asupra dimen-nii economice. In aceastd privinfd, ideile mele ie intAlnesc

|.ilt acelea ale gAnditorilor maghiari Agnes Heller, Ferenc

51

Feh6r 9i Gytirgy Mdrkus, formulate ln volumul clasicDicta-

torship ooer N"elds. Pentru analiza politicilor economice ale

comunismului romanesc, recomand scrierile istoricului Bogdan

Murgescu. Despre expansionismul revolulionar bolgevic voi

scrie separat.

2Socialism gi barbarie.

Teze despre Marx, Lenin 9i Stalin

,,Echivoc gi inepuizabil", astfel a descris Raymond Aronproiectul intelectual marxist. Sociologie a crizei, ndscutd dincrizd gi pretinzAnd cd rezolvi criza morald, politicd, socialigi economicd a modernitdfii, marxismul are drept nerv vitallmperativul unei revolufii cataclismice. Un marxism nonrevo-lufionar este o contradicfie in termeni. S-a dorit antiutopic giemancipator, a sfArgit intr-o utopie eguatd gi ilr experimenteliberticide. Cine a fost, agadar, Karl Marx (1818-1883)? tnconsens cu Leszek Kolakowski, sX spunem cd a fost un filo-rof, sociolog, economist gi combatant revolufionar german.lndrtrgostit de totalitate, a fost pdrintele unei doctrine care aculminat in totalitarism. ln egald mdsurd, tocmai pentru citturia lui Marx nu este un monolit, existd o distincfie care nutrebuie neglijatH, din perspectiva filosofiei politice, intremarxismul sovietic gi cel occidental (tAndrul Luk6cs, KarlKorsch, Emst Bloch, Antonio Gramsci, $coala de la Frankfurt,(lornelius Castoriadis, Claude Lefort, tAndrul Jean-Frangoisl.yotard, Habermas dtn Theorie und Praxis). Revizionismultrarxist al anilor'60 gi'70, vehement denunlat de politruciileninigti, s-a inspirat din aceastl tradifie a ,,celuilalt mar-xi$m". Marx a construit un mit al revolufiei totale (v. cartea luil(rbert C. Tucker despre filosofie 9i mit la Marx), care a inspirat

53