dosar nr. 19/1285/2012 · 1 1 | page plan de reorganizare a activitatii sc remo impex srl dosar nr....
TRANSCRIPT
1
1 | P a g e
PLAN DE REORGANIZARE A ACTIVITATII
SC REMO IMPEX SRL
DOSAR NR. 19/1285/2012
AFLAT PE ROLUL TRIBUNALULUI SPECIALIZAT CLUJ
2
2 | P a g e
CUPRINSUL PLANULUI DE REORGANIZARE
I. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII SC REMO IMPEXSRL 1. Preambul………………………………………………………………………….pag4
1.1. Cadrul legal………………………………………………………………….. pag4 1.2. Autorul planului şi durata acestuia…………………………………………… pag4 1.3. Scopul planului………………………………………………………………. pag5 1.4. Posibilitatea modificării planului……………………………………………... pag5
2. Identificarea societăţii………………….………………………………………… pag6 3. Obiectul de activitate…………………….………………………………………. pag6 4. Asociaţi şi capitalul social…………………….…………………………………... pag6 5. Scurt istoric al societăţii…………………………..………………………………. pag6 6. Principalele cause care au dus la apariţia stării de insolvenţă…….………………...
pag6 7. Managementul actual şi structura de personal……………………….……………. pag7 II. ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICO FINANCIARE
1. Analiza patrimoniului societăţii………………………………………………….. pag7 2. Diagnosticul financiar patrimonial……………………………………………….. pag11
2.1. Analiza patrimoniului net…………………………………………………pag11 2.2. Analiza fondului de rulment, necesarul fondului de rulment,
trezoreria netă……………………………………………………………pag11 2.3. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii…………………………………………pag12
3. Analiza contului de profit şi pierderi…………………………………………… pag13 III. NECESITATEA REORGANIZĂRII
1. Aspecte economice……………………………………………………………...pag16 2. Aspecte sociale………………………………………………………………….pag16 3. Avantajele reorganizării…………………………………………………………pag16
3.1. Premisele reorganizării………………………………………………………pag16 3.2. Avantajele faţă de procedura falimentului…………………………………. pag17 3.3. Avantaje pentru categoriile de creditori……………………………………. pag18
3.3.1. Avantaje Pentru Creditorii Garantaţi……………………………….. pag18 3.3.2. Avantaje Pentru Salariaţi………………………………………….....pag18 3.3.3. Avantaje Pentru Creditorii Bugetari…………………………………pag18 3.3.4. Avantaje Pentru Creditorii Chirografari……………………………..pag18
3.3.4.1. Categoria Furnizorilor Indispensabili…………………………… pag18
3.3.4.2. Categoria Celorlalţi Creditori Chirografari……………………….pag18
IV. STRATEGIA DE REORGANIZARE JUDICIARĂ
1. Analiza activităţii societăţii în perioada de observaţie……………………………pag19 2. Durata executării planului de reorganizare………………………………………pag20 3. Măsuri interne de realizare a planului
3
3 | P a g e
3.1. Păstrarea de către debitor a conducerii activităţii sale inclusiv dreptul de dispoziţie asupra bunurilor din averea sa, cu supravegherea activităţii sale de către un administrator desemnat în condiţiile legii..................................pag21
3.2. Evidenţierea posibilităţii reale de reorganizare a activităţii raportat la
cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia stării de insolvenţă şi analiza principalilor indicatori economico-financiari.........................................................................pag21
3.3. Obţinerea de resurse financiare pentru susţinerea realizării planului şi sursele de provenienţă ale acestora ......................................................................................pag22
3.4. Transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului către una sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior sau ulterior confirmării planului...............................................................................pag22
3.5. Fuziunea debitorului..............................................................................................pag23
3.6. Lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, separat sau în bloc, libere de orice sarcini, sau distribuirea acestora indicatoricătre creditorii debitorului, în contul creanţelor pe care aceştia le au faţă de averea debitoarei........................................................................pag23
3.7. Modificarea sau stingerea garanţilor reale, cu acordarea obligatorie, în beneficiul creditorului garantat, a unei garanţiisau protecţiiechivalente.............................pag23
3.8. Prelungirea datei scadenţei, precum şi modificarea ratei dobânzii, penalităţi sau orice alte clauze din cuprinsul contractului sau a celorlalte izvoare ale obligaţiilor sale.........................................................................................................pag24
3.9. Modificarea actului constitutiv..............................................................................pag24
V. REMUNERAŢIA ADMINISTRATORULUI JUDICIAR…………..……pag24
VI. PREVIZIUNI FINANCIARE 1. Buget previzionat de venituri şi cheltuieli…………………………………..pag24 2. Flux de numerar previzionat……………………………………………….pag25
VII. PLAN DE DISTRIBUŢIE 1. Pasivul societăţii……………………………………………………..…….pag26 2. Tratamentul creanţelor………………………………………….…………pag26 3. Plan de distribuţie……………………………………………….…………pag31
VIII. CONTROLUL APLICĂRII PLANULUI………………….………….pag32
IX. DESCĂRCAREA DE OBLIGAŢII ŞI DE RĂSPUNDERE
A DEBITOAREI………………………………………………..……...pag33
X. ÎNCHIDEREA PROCEDURII REORGANIZĂRII……………….…….pag33
4
4 | P a g e
XI. ANEXE…………………………………………………………..……..pag34
- Buget de venituri şi cheltuieli - Flux de numerar previzionat - Plan de distribuire - Contracte în derulare
I. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII SC REMO IMPEX SRL 1. Preambul
Subsemnatul Mihășan Ioan, administrator special al SC REMO IMPEX SRL, societate
în insolvenţă, dosar nr. 19/1285/2012 aflat pe rolul Tribunalului Specializat Cluj supune votului adunării creditorilor următorul plan de reorganizare.
Informaţiile care au stat la baza întocmirii planului de reorganizare au fost preluate din documentele financiar contabile ale societăţii, iar corectitudinea acestora este certificată de către reprezentanţii acesteia. Întocmirea planului de reorganizare a fost efectuată de către administratorul special al SC REMO IMPEX SRL deoarece acesta cunoaşte cel mai bine realităţile existente pe plan intern şi extern al acesteia având o imagine fidelă asupra situaţiei actuale şi asupra obiectivelor de urmărit în perspectiva reorganizării.
1.1. Cadrul legal
Întocmirea planului de reorganizare al societăţii are ca şi temei legal Legea 85/2006
privind procedura insolvenţei, cu modificările şi complectările ulterioare. Procedura reorganizării judiciare şi planul de reorganizare sunt reglementate în cuprinsul secţiunii a 5-a şi a 6-a din Legea nr. 85/2006. Reorganizarea activităţii debitorului reprezintă una dintre modalităţile de acoperire a pasivului debitorului împotriva căruia s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă, care se realizează, astfel cum legea prevede, în temeiul unui plan care stabileşte fie strategii de restructurare şi continuare a activităţii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinaţie a celor două variante de reorganizare, conform art. 95(1): „ va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţii faţă de oferta debitorului şi va cuprinde măsuri concordante cu ordinea publică(…) ”.
1.2. Autorul planului şi durata acestuia
5
5 | P a g e
În temeiul prevederilor art. 94 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. următoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare în condiţiile de mai jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunării generale a acţionarilor/asociaţilor, în termen de 30 de zile de la afişarea tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia formulării, potrivit art. 28, a intenţiei de reorganizare, dacă procedura a fost declanşată de acesta, şi potrivit art. 33 alin. (6), în cazul în care procedura a fost deschisă ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnării sale şi până la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data afişării tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia să îşi fi manifestat această intenţie până la votarea raportului prevăzut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai mulţi creditori care şi-au anunţat această intenţie până la votarea raportului prevăzut la art. 59 alin. (2), deţinând împreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor cuprinse în tabelul definitiv de creanţe, în termen de 30 de zile de la data afişării tabelului definitiv de creanţe.
În ceea ce priveşte durata de implementare a planului de reorganizare, în vederea
acoperirii întregului pasiv al debitoarei, se propune implementarea acestuia pe durata maximă prevăzută de prevederile art. 95 alin. 3 din Legea 85/2006 şi anume trei ani de la data confirmării acestuia de către judecătorul sindic. De asemenea, pe durata de implementare a planului de reorganizare activitatea societăţii debitoare va fi condusă de către administratorul special al debitoarei, dl Mihasan Ioan, sub supravecherea administratorului judiciar, păstrându-se dreptul de administrare al debitoarei.
1.3. Scopul planului
Scopul principal al planului de reorganizare coincide cu prevederile art. 2 din Legea
85/ 2006 şi anume acoperirea pasivului debitorului în insolvenţă, aceasta realizându-se prin reorganizarea şi continuarea activităţii debitoarei.
Astfel este relevantă funcţia economică a procedurii instituite de Legea 85/2006, respectiv necesitatea salvării societăţii aflată în insolvenţă, prin reorganizare, şi numai în subsidiar, în condiţiile eşecului reorganizării recurgerea la procedura falimentului pentru acoperirea pasivului societăţii debitoarei.
Argumentele care sunt în favoarea acoperirii pasivului societăţii debitoare prin reorganizarea activităţii acesteia sunt atât situaţia actuală a economiei caracterizată prin criza de lichidităţi şi scăderea semnificativă a cererii pentru achiziţia de bunuri imobile şi mobile precum cele existente în patrimoniul debitoarei.
1.4. Posibilitatea modificării planului
În conformitate cu dispozitiile cuprinse in art. 95 al Legii nr. 85/2006 planul de
reorganizare trebuie sa indice prerspectivele de redresare in raport cu specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului.
Potrivit prevederilor cuprinse in art. 95 alin. 3 al aceluiasi act normativ, perioada de executare a planului, nu va putea depăşi 3 ani, socotiţi de la data confirmării. Există totuşi posibilitatea ca, la recomandarea administratorului judiciar, după trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului, această perioadă să fie extinsă, cu votul creditorilor, cu cel mult încă o perioadă de un an. Astfel, prin posibilitatea de prelungire a planului cu cel
6
6 | P a g e
mult un an de zile se creează implicit şi posibilitatea modificării lui întrucât prelungirea executării sale are consecinţe şi asupra conţinutului concret al acestuia.
Prelungirea perioadei de executare a planului intervine în principal datorită faptului că debitorul nu reuşeşte să respecte termenele de plată stabilite, ori, în acest caz au loc modificări în special asupra programului de plăţi, deci asupra conţinutului planului.
În ceea ce priveşte modificarea planului de reorganizare, aceasta, potrivit dispozitiilor cuprinse in art. 101 alin. 5 al legii 85/2006, se poate face oricând pe parcursul procedurii, cu respectarea conditiilor de vot şi de confirmare prevăzute de lege.
Prin executarea planului de reorganizare se urmăreşte achitarea datoriilor debitorului conform unui program de plăţi. Uneori, pot exista însă modificări ale stării de fapt care a stat la baza întocmirii planului şi care duc la modificarea unor indicatori prevăzuţi în plan. Într-o asemenea ipoteză, se poate pune în discuţie necesitatea modificării planului. În cazul în care din derularea planului va rezulta necesitatea unor schimbări, modificarea se va putea realiza cu acelaşi cvorum necesar pentru votarea lui.
2. Identificarea societăţii
Denumire SC REMO IMPEXSRL
Forma Societate cu răspundere limitată
Sediul Turda, Str. Aurel Vlaicu nr. 28, jud.
Cluj
3. Obiectul de activitate
Obiectul principal de activitate al societăţii conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională (C.A.E.N.) este ”Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun”
4. Asociaţi şi capitalul social
Conform datelor furnizate de serviciul RECOM al Oficiului Naţional al Registrului
Comerţului, precum şi a statutului societăţii, structura actuală a acţionariatului este
următoarea:
Asociaţi Număr părţi sociale Procent (%)
7
7 | P a g e
Mihasan Ioan 20 100
Dreptul de a administra şi a reprezenta sociatatea anterior deschiderii procedurii a
fost asigurat de către dl Mihasan Ioan
5. Scurt istoric al societăţii
SC REMO IMPEX SRL este o societate cu răspundere limitată, persoană juridică
română care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia română. Societatea îşi desfăşoară activitatea pe piaţa de profil, sub această denumire începând cu anul 2003.
6. Principalele cause care au dus la apariţia stării de insolvenţă
Cauzele care au condus la starea de insolvenţă, aşa cum au fost ele identificate de
către administratorul judiciar , sunt atât de natură internă cât şi de natură externă societăţii. Factori interni: - Carenţe la nivelul managementului, echipa managerială nu a dovedit o cunoaştere
a situaţiei financiare reale a societăţii, ignorarea unor obligaţii şi termene de plată ducănd astfel la acumularea de datorii suplimentare prin înregistrarea de majorări şi penalităţi
- creditele bancare angajate au generat cheltuieli suplimentare cauzând un dezechilibru financiar , respective creşterea semnificativă a datoriilor care s-au dovedit greu de suportat în condiţiile unei economii aflate în stare de criză
- lipsa unei strategii pe termen mediu şi lung de rentabilizare a activităţii societăţii, prin luarea de măsuri reale la nivel managerial, de marketing, financiar având în vedere condiţiile de piaţă
- Veniturile înregistrate pe parcursul anilor 2009-2011 nu reuşesc să acopere integral cheltuielile din exploatare şi cheltuielile financiare generate de creditele contractate
- Fonduri insuficiente pentru susţinerea activităţii Factori externi: - Scăderea continuă a consumului prin prăbuşirea pieţei ijnterne şi a crizei
economice - Scăderea adausul comercial pentru ca societatea să poată să se menţină pe piaţă - Creşterea preţurilor de aprovizionare, care a condus la diminuarea adecvată a
marjei comerciale şi deci a profitului pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare , cheltuielilor financiare.
7. Managementul actual şi structura de personal
Prin H.G.A. a fost desemnat în calitate de administrator special dl Mihaşan Ioan, care
asigură conducerea societăţii, având în vedere faptul că prin sentinţe de deschidere a procedurii insolvenţei nu a fost ridicat dreptul de administrare. Întreaga activitate desfăşurată de către societate în perioada de reorganizare este supravegheată de către administratorul judiciar desemnat în prezentul dosar, fiind confirmat şi de către creditorii societăţii cu ocazia Adunării generale a creditorilor , PHOENIX OMEGA IPURL.
Având în vedere că societatea şi-a continuat activitatea contractele individuale de muncă active la data deschiderii procedurii au fost menţinute. La acestă dată sunt 8 persoane angajate din care toate angajate cu normă întreagă şi pe durată nedeterminată:
8
8 | P a g e
un director, un bucătar, 2 ajutor bucătar, 1 ospătar, 3 ajutor ospătar, 1 registrat medical pentru sala de fitness. Serviciile de contabilitate ale societăţii sunt externalizate.
II. ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE 1. ANALIZA PATRIMONIULUI SOCIETĂŢII
Diagnosticul financiar patrimonial constituie un instrument managerial menit să
contribuie la menţinerea şi dezvoltarea intreprinderii într-un mediu concurenţial agresiv, precum şi la înţelegerea trecutului şi în scopul fundamentării obiectivelor strategice viitoare. În vederea realizării diacnosticului financiar-contabil s-au avut în vedere situaţiile financiare întocmite de societatea debitoare în perioada 2008- februarie 2012.
Denumire indicator 31.12.2008 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 29.02.2012
ACTIVE IMOBILIZATE 2.070.581,00 2.344.991,00 2.281.027,00 2.272.923,00 2.259.875,00
Stocuri 252.715,00 310.066,00 612.313,00 356.563,00 359.153,00
Creante 111.090,00 52.923,00 0,00 11.201,00 9.336,00
Titluri de plasament 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Disponibilitati băneşti-alte valori 26.255,00 21.955,00 1.401,00 821,00 1.998,00
Conturi de regularizare activ 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Prime de ramb.obligaţiuni 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 390.060,00 384.944,00 613.714,00 368.585,00 370.487,00
TOTAL ACTIV 2.774.269,00 2.942.899,00 3.459.151,00 3.141.508,00 3.125.362,00
Capital social 25.000,00 25.000,00 25.000,00 25.000,00 25.000,00
Rezerve si fonduri 46.229,00 46.229,00 46.229,00 46.229,00 46.229,00
Rezultat reportat 215.190,00 -59.832,00 -308.064,00 -311.242,00 -952.118,00
Rezultatul exercitiului 2.050,00 -247.125,00 50.855,00 -640.876,00 175,00
Diferenţe din reevaluare 0,00 101.464,00 101.464,00 101.464,00 101.464,00
Subvenţii pentru investiţii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
CAPITALURI PROPRII 288.469,00 -134.264,00 -84.516,00 -779.425,00 -779.250,00
Provizioane ptr. riscuri şi chelt. 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Datorii pe termen mediu si lung 1.589.690,00 2.264.267,00 2.647.502,00 2.823.951,00 2.823.103,00
TOTAL CAP. PERMANENTE 1.878.159,00 2.130.003,00 2.562.986,00 2.044.526,00 2.043.853,00
Credite bancare 539.746,00 460.000,00 500.458,00 518.057,00 518.057,00 Alte împrumuturi şi datori financiare
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Furnizori si asimilate 94.403,00 219.618,00 118.648,00 190.710,00 164.409,00
Buget de stat si local 126.619,00 102.502,00 269.380,00 377.330,00 380.834,00
Salarii si asimilate 3.931,00 8.255,00 6.117,00 9.323,00 16.647,00
Creditori diverşi 0,00 22.521,00 1.562,00 1.562,00 1.562,00
Alte datorii 131.411,00 0,00 0,00 0,00 0,00 TOTAL DATORII TERMEN SCURT
896.110,00 812.896,00 896.165,00 1.096.982,00 1.081.509,00
Cheltuieli inregistrate in 313.628,00 212.964,00 564.410,00 500.000,00 495.000,00
9
9 | P a g e
avans
TOTAL DATORII 2.485.800,00 3.077.163,00 3.543.667,00 3.920.933,00 3.904.612,00
Conturi de regularizare pasiv 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL PASIV 2.774.269,00 2.942.899,00 3.459.151,00 3.141.508,00 3.125.362,00
Denumire indicator 31.12.2008 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 29.02.2012
ACTIVE IMOBILIZATE 2.070.581,00 2.344.991,00 2.281.027,00 2.272.923,00 2.259.875,00
Imobilizările reprezintă o componentă importantă a activului patrimonial al oricărei societăţi şi constituie baza materială şi financiară necesară pentru desfăşurarea activităţii. În tabelul următor prezentăm evoluţia imobilizărilor corporale
Valoarea de Sold la Sold la Sold la Sold la Sold la Intrare 31.12.2008 % 31.12.2009 % 31.12.2010 % 31.12.2011 % 29.02.2012 %
Terenuri 455103 20,31% 523700 20,99% 523700 2,90% 523700 2,90% 523700 2,90% Construcţii 775733 34,61% 808600 32,40% 808600 31,68% 808600 30,99% 808600 30,99%
Instal.tehnice şi maşini 386247 17,24% 266038 10,66% 307070 12,03% 307070 11,77% 307070 11,77%
Alte inst.util.mobilier 85467 3,81% 90779 3,64% 96701 3,79% 96701 3,71% 96701 3,71%
Imob.corporale în curs 538510 24,03% 806352 32,31% 816309 31,98% 873352 33,47% 873352 33,47% Total 2241060 100,00% 2495469 100,00% 2552380 100,00% 2609423 100,00% 2609423 100,00%
Amortizare Sold la Sold la Sold la Sold la Sold la Intrare 31.12.2008 % 31.12.2009 % 31.12.2010 % 31.12.2011 % 29.02.2012 %
Construcţii 32322 18,95% 50099 33,28% 69493 29,20% 88886 26,63% 92118 26,34%
Instal.tehnice si masini 133577 78,33% 84793 56,33% 138781 58,31% 201046 60,24% 211516 60,47%
10
10 | P a g e
Alte imobi.corpora. 4640 2,72% 15646 10,39% 29736 12,49% 43812 13,13% 46158 13,20% TOTAL 170539 100,00% 150538 100,00% 238010 100,00% 333744 100,00% 349792 100,00%
Activele imobilizate din cadrul debitoarei S.C. REMO IMPEXS.R.L sunt formate din imobilizări corporale, cele necorporale neavând pondere în total active imobilizate. Valoarea cea mai ridicată în ponderea activelor imobilizate o reprezintă construcţiile şi mijloacele de transport destinate depozitării marfurilor respectiv transportului de marfă.
La această dată activele imobilizate existente în patrimoniul societăţii debitoare sunt: - teren intravilan situat în localitatea Turda, str. Dr.Ioan Raţiu, nr. 25, jud Cluj în
suprafaţă de 2.065 mp. Asupra terenului există ipotecă rangul I în favoarea Băncii Comerciale Carpatica, ipotecă de rangul II în favoarea AFP Turda, ipotecă de rangul III în favoarea Primăriei Municipiului Turda
- imobil situat în localitatea Turda, str. Dr.Ioan Raţiu, nr. 25, jud Cluj (fosta Casă a Armatei) înscrisă în Cartea funciară nr. 14262, nr. cadastral 2307, nr. topo 1948/2, 1949/2, în suprafaţă de 1100mp. Asupra cladirii există ipotecă rangul I în favoarea Băncii Comerciale Carpatica, ipotecă de rangul II în favoarea AFP Turda, ipotecă de rangul III în favoarea Primăriei Municipiului Turda
- bunuri mobile ( aparatură specifică activităţii de restaurant, aparatură de fitnes, autoturism marca Vectra BH-35-VDR , mobilier)
Creanţele reprezintă anumite drepturi băneşti faţă de terţi, adică sume neîncasate, rezultate în urma livrării de bunuri şi/sau prestării unor servicii diverşilor parteneri cu care societatea în cauză a avut relaţii comerciale. În cazul de faţă, creanţele înregistrează un trend descendent, astfel că, la finele anului 2010 valoarea acestora este zero, comparatv cu anul 2008, când creanţele sunt în sumă de 111.090 lei. Pentru exerciţiul financiar 2011, creanţele ajung la 11.201 lei, urmînd ca la 29.02.2012, valoarea acestui element să fie de 9.336 lei reprezentând avansuri acordate furnizorilor.
Cu privire la disponibilităţi băneşti , se constată, din documentele puse de societatea debitoare la dispoziţia administratorui, că valoarea acestora oscilează de la un la altul, astfel că la 31.12.2008, lichidităţiile debitoarei sunt în sumă de 26.255 lei, la 31.12.2011, valoarea acestora se diminuează ajungând la 821 lei, iar la 29.02.2012, debitoare deţine lichidităţi de 1.998 lei. Din analiza acestor documente rezultă că societatea debitoare îşi achită din datoriilor existente, exigibile şi lichide.
În perioada de observaţie a avut loc evaluarea bunurilor imobile şi mobile aflate în patrimoniul societăţii. Raportul de evaluare, întocmit de către un evaluator agreat ANEVAR, a stabilit valoarea de piaţă şi valoarea de lichidare a bunurilor existente în patrimoniul SC REMO SRL.
Sumarul sintetizat al activelor este prezentat mai jos: Active existente valori de piaţă valori de lichidare
Teren 255.400 178.800 Construcţie 1.246.290 872.400 Bunuri mobile 307.285 215.100 TOTAL 1.808.975 1.266.300
11
11 | P a g e
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
3000000
2008 2009 2010 2011 feb.12
datorii pe termenscurtdatorii pe termenlung
SITUAŢIA DATORIILOR
Denumire indicator 2008 2009 2010
2011 Februarie
2012 Credite bancare 539.746,00 460.000,00 500.458,00 518.057,00 518.057,00 Alte împrumuturi şi datori financiare
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Furnizori si asimilate 94.403,00 219.618,00 118.648,00 190.710,00 164.409,00
Buget de stat si local 126.619,00 102.502,00 269.380,00 377.330,00 380.834,00 Salarii si asimilate 3.931,00 8.255,00 6.117,00 9.323,00 16.647,00
Creditori diverşi 0,00 22.521,00 1.562,00 1.562,00 1.562,00 Alte datorii 131.411,00 0,00 0,00 0,00 0,00 TOTAL DATORII TERMEN SCURT
896.110,00 812.896,00 896.165,00 1.096.982,00 1.081.509,00
TOTAL DATORII TERMEN LUNG
1.589.690,00 2.264.267,00 2.647.502,00 2.823.951,00 2.823.103,00
TOTAL DATORII 2.485.800,00 3.077.163,00 3.543.667,00 3.920.933,00 3.904.612,00 Datoriile pe termen scurt ale debitoarei au o evoluţie ascendentă în perioada 2008-2011 şi reprezintă atât datorii faţă de partenerii comerciali dar şi datorii faţă de instituţiile statului, faţă de personal, faţă de instituţii financiare( linie de credit contractată de la CEC Bank) Datoriile pe termen lung la data deschiderii procedurii insolvenţei sunt constituite din doua credite pe termen lung contractat de la CEC Benk şi un credit contractat de la Banca Comercială Carpatica . Capitalul social este 100% privat român, având valoarea de 200 lei. Acesta nu a suferit modificări pe parcursul perioadei analizate. Rezervele societăţii sunt alcătuite din rezervele legale constituite în conformitate cu prevederile Legii 571/2003, însumând 5000 lei şi rezerve din reevaluare teren şi clădire în valoare de 41.229 lei.
12
12 | P a g e
2. Diagnosticul financiar patrimonial 2.1. Analiza patrimoniului net Patrimoniul net se calculează ca diferenţă dintre activul total şi datoriile totale, refectând activele societăţii negrevate de datorii la un moment dat.
DENUMIRE INDICATOR
31.12.2008 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 FEBRUARIE 2012
Total active 2.774.269,00
2.942.899,00
3.459.151,00
3.141.508,00 3.125.362,00
Total datorii 2.485.800,00
3.077.163,00
3.543.667,00
3.920.933,00 3.904.612,00
Patrimoniul net
288.469,00 -134.264,00
-84.516,00 -779.425,00 -779.250,00
Aşa după cum rezultă şi din tabelul de mai sus în perioada 2009-2012 societatea înregistra valori negative ale patrimoniului net societatea nu reuşeşte atingerea obiectivului major acela de a-şi maximiza capitalurile proprii. La această situaţie s-a ajuns ca urmare a creditelor contractate de societate, credite de investiţii şi linie de credit.
2.2 Analiză fond de rulment, necesar fond de rulment, trezorerie netă
Denumire
indicator
Formulă 31.12.200
8
31.12.200
9
31.12.2010 31.12.2011 28.02.20
12
Fond de rulment CP.- AI. -506050 -427952 -282451 -728397 -711022
Necesar fond de
rulment
AC.-DC. -758765 -738018 -894764 -1084960 -1070175
Trezoreria netă FR-N.FR 252715 310066 612313 356563 359153
În cazul de faţă, avem o situaţie nefavorabilă reprezentată printr-un fond de rulment negativ
pe întreg parcursul perioadei analizate cu valori fluctuante în sfera negativului, ceea ce
înseamnă o stare de dezechilibru financiar.
Necesarul de fond de rulment: Valoarea acestui indicator este negativă pe perioada de
analiză în cazul debitoarei. Acest aspect demonstrează că valoarea datoriilor pe termen
scurt depăşeste în mod substanţial valoarea mijloacelor circulante. Dacă avem în vedere
faptul că ambii indicatori au valoare negativă putem constata că nu numai mijloacele
circulante ale debitoarei sunt finanţate din fondurile creditorilor ci şi o bună parte a activelor
13
13 | P a g e
imobilizate. Concluzia acestora este că pe tot parcursul perioadei analizate, debitoarea s-a
confruntat cu o permanentă lipsă de resurse necesare finanţării propriei activităţi, având
dificultăţi de lichiditate.
Trezoreria netă reflectă fidel echilibrul financiar al firmelor prin compararea fondului de
rulment cu necesarul de fond de rulment şi înregistrează deficit extrem de mare, pe fondul
unor datorii pe termen scurt la un nivel tot mai ridicat comparativ cu nivelul capitalurilor
permanente.
2.3. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii
Lichidiatate intreprinderii este o formă a echilibrului financiar , fiind percepută în literatura
de specialitate în mai multe sensuri:
- în sens foarte larg ca fiind capacitatea unor active de a fi transformate, la un moment
dat
în bani;
- în sens larg ca fiind capacitatea pe care o are intreprinderea de a acoperii obligaţiile
pe
termen scurt din elementele patrimoniale de mijloace circulante cunoscută sub denumirea
de lichiditate patrimonială;
- în sens restrâns ca fiind capacitatea intreprinderii de a sadisface prompt din
disponibilităţi
în maxim 10-20 zile obligaţiile exigibile.
Lichiditatea globală (generală ) reflectă posibilitatea componentelor patrimoniale
curente de a se transforma într-un termen scurt în lichidităţi pentru a satisface obligaţiile de
plată exigibile.
Solvabilitatea reprezintă capacitatea societăţii de a face faţă obligaţiilor scadente care
rezultă fie din angajamente anterioare contractate fie din operaşiuni curente. Se consideră
că o sacietate este solvabilă dacă următoarele egalităţi sunt îndeplinite:
Active imobilizate = Capital permanent
Active circulante = Datorii din exploatare
În practică această egalitate nu se întâlneşte deoarece ar fi necesară corelarea
perfectă a încasărilor şi plăţilor Apare astfel necesitatea constituirii unei „ rezerve care să
facă faţă tuturor neregularităţilor existente între scadenţelor încasărilor şi scadenţelor plăţilor.
Această rezervă este fondul de rulment.
14
14 | P a g e
Capacitatea de plată reflectă modul în care intreprinderea îsi poate achita la termen
obligaţiile de plată cu mijloacele pe care le are la o anumită dată
Aceşti indicatori sunt utilizaţi pentru a calcula bonitatea unei firme.
Rata lichidităţii generale = active circulante/ obligaţii curente
Rata lichidităţii reduse = (active circulante- stocuri)/ obligaţii curente
Rata lichidităţii rapidă = disponibilităţi/ obligaţii curente
Solvabilitatea patrimonială = capital social/( capital social+datorii pe termen lung)
Grad de îndatorare = obligaţii curente/ total pasiv
Denumire indicator 31.12.20
08
31.12.20
09
31.12.20
10
31.12.20
11
28.02.201
2
Rata lichidităţii generale 0,43 0,47 0,68 0,34 0,34
Rata lichidităţii reduse 0,15 0,09 0,00 0,01 0,01
Rata lichidităţii rapidă 0,03 0,03 0,00 0,00 0,00
Solvabilitatea patrimonială 0,02 0,01 0,00 0,00 0,00
Grad de îndatorare 0,32 0,28 0,26 0,35 0,35
Se consideră ca fiind favorabilă o lichiditate generală având valori cuprinse între 1,2
şi 1,8 Se observa că în perioada analizată valoarea indicatorilor de lichiditate generală sunt
cu mult sub limita inferioară acceptată acest fapt datorându-se creşterii mai rapide a
obligaţiilor curente faţă de activele curente
Rata lichidităţii reduse este considerată favarabilă dacă înregistrează valori cuprinse
între 0,8 şi 1, valorile înregistrate în perioada analizată înregistrează acelaşi trend ca şi
lichiditatea generală. Această rată reflectă o poziţie financiară precară şi nesigură,
societatea neavând suficiente disponibilităţi pentru a face faţă obligaţiilor pe termen scurt.
Rata lichidităţii rapide cunoscută sub denumirea de rata lichidităţii imediate prezintă
mărimi ce se apropie de zero ceea ce semnifică faptul că disponibilităţile băneşti nu acoperă
necesarul pe termen scurt, societatea având probleme în ceea ce priveşte disponibilităţile
băneşti.
Evoluţia celor trei rate arată clar că societatea se confruntă în perioada analizată cu
dificultăţi mari în ceea ce priveşte plata datoriilor devenite scadente.
Solvabilitatea patrimonială exprimă gradul în care capitalul social asigură acoperirea
obligaţiilor pe termen mediu şi lung. Putem considera o întreprindere ca fiind insolvabilă
15
15 | P a g e
atunci când capitalurile proprii sunt negative datorită faptului că datoriile intreprinderii sunt
mai mari decât valoarea activelor.
2. ANALIZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERI
DENUMIREA INDICATORILOR
31.12.2008 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 28.02.2012
Venituri din vanzarea marfurilor
1.570.988,00 1.586.734,00 1.212.405,00 1.014.930,00 154.832,00
Producţia vândutã 71.700,00 395.110,00 644.036,00 648.587,00 60.045,00 Cifra de afaceri 1.642.688,00 1.981.844,00 1.856.441,00 1.663.517,00 214.877,00 Venituri din prod de imobilizări
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Alte venituri din exploatare
0,00 28.571,00 0,00 5,00 0,00
Variatia stocurilor sold C/D
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
VENITURI DIN EXPLOATARE
1.642.688,00 2.010.415,00 1.856.441,00 1.663.522,00 214.877,00
Cheltuieli privind mãrfurile
1.293.126,00 1.299.590,00 961.905,00 972.272,00 111.193,00
Alte cheltuieli materiale si cheltuieli cu mat. prime si materiale
42.924,00 242.253,00 237.492,00 254.805,00 26.977,00
Cheltuieli din afara(energie si apa)
21.657,00 54.111,00 79.495,00 47.207,00 3.855,00
Cheltuieli cu personalul
119.717,00 146.697,00 127.878,00 114.723,00 23.361,00
Alte cheltuieli de exploatare
164.058,00 158.829,00 126.967,00 480.421,00 9.043,00
Cheltuieli cu amortizãrile şi provizioanele
7.641,00 83.777,00 86.471,00 95.734,00 16.048,00
CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE
1.649.123,00 1.985.257,00 1.620.208,00 1.965.162,00 190.477,00
REZULTATUL DIN EXPLOATARE -profit(+)/pierdere (-)
-6.435,00 25.158,00 236.233,00 -301.640,00 24.400,00
Venituri financiare 12.167,00 5.124,00 1.345,00 229,00 0,00 Cheltuieli financiare 2.298,00 271.674,00 180.273,00 339.464,00 24.225,00 REZULTATUL FINANCIAR - profit (+) / pierdere (-)
9.869,00 -266.550,00 -178.928,00 -339.235,00 -24.225,00
16
16 | P a g e
Activitatea din exploatare prezintă cea mai mare importanţă în cadrul analizei pe baza contului de profit şi pierdere, indiferent de specificul activităţii. Începem prezentul raport cu analiza cifrei de afaceri, prin prisma categoriilor de venituri pe care le încorporează.
În cazul societăţii S.C. REMO IMPEXS.R.L., cifra de afaceri este realizată în principal din venituri din activitatea de restaurant. Cifra de afaceri, fiind un indicator de volum, evidenţiază dimensiunea portofoliului de afaceri realizată de o societate comercială în relaţia cu diferiţi parteneri. Aceasta reflectă atât latura comercială a unei firme producătoare (prin producţia vândută), cât şi volumul activităţii desfăşurate de o firmă axată pe vânzări.
În perioada analizată se înregistrează o evoluţie descrescătoare a cifrei de afaceri, în ciuda creşterilor optimiste înregistrate în anului 2009; în ceilalţi ani înregistrându-se o scădere continuă ca urmare a scăderii veniturilor obţinute din vănzarea de mărfuri, venituri cu ponderea cea mai ridicată în cifra de afaceri .
Rezultat curent al exerciţiului -profit (+)/pierdere(-)
3.434,00 -241.392,00 57.305,00 -640.875,00 175,00
Venituri extraordinare
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Cheltuieli extraordinare
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
REZULTATUL EXTRAORDINAR -profit(+)/pierdere(-)
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
VENITURI TOTALE
1.654.855,00 2.015.539,00 1.857.786,00 1.663.751,00 214.877,00
CHELTUIELI TOTALE
1.651.421,00 2.256.931,00 1.800.481,00 2.304.626,00 214.702,00
REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI profit (+) / pierdere (-)
3.434,00 -241.392,00 57.305,00 -640.875,00 175,00
Impozitul pe profit 1.384,00 5.733,00 6.450,00 0,00 0,00 REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI profit(+)/pierdere(-)
2.050,00 -247.125,00 50.855,00 -640.875,00 175,00
17
17 | P a g e
1642688,00
1981844,001856441,001663517,00
214877,000
500000
1000000
1500000
2000000
2008 2009 2010 2011 feb.12
cifra de afaceri
Activitatea din exploatare şi cea finanaciară a debitoarei vor fi urmărite însă prin
prisma contului de profit şi pierdere, activitatea din exploatare prezentând o importanţă majoră în cadrul analizei pe baza contului de profit şi pierdere indiferent de specificul activităţii. Şi referitor la acest aspect se observă tot o evoluţie oscilantă din punct de vedere al cuantumului profitului/pierderii înregistrate, în sensul că din cei 4 ani de activitate societatea a înregistrat profit din exploatare în perioada 2009-2010 şi pierdere ‚în anul 2008, 2011. Profitabilitatea este de o importanţă similară lichidităţii, deoarece aceasta reprezintă premisa continuităţii activităţii. Pe cale de consecinţă, analiza evoluţiei contului de profit şi pierdere este imperios necesară pentru a contura o imagine fidelă, corectă şi complexă a situaţei debitoarei, precum şi pentru a putea identifica cât mai precis cauzele şi împrejurările care au condus la apariţia stării de insolvenţă.
Activitatea din exploatare este cea mai importantă în cadrul analizei pe baza contului de profit şi pierdere, indiferent de specificul activităţii entităţii economice.
Veniturile din exploatare sunt şi ele fluctuante în perioada analizată, şi sunt formate, în principal, din venituri din vânzarea de mărfuri.
Cheltuielile de exploatare reprezintă totalul cheltuielilor generate de desfăşurarea activităţii societăţii debitoare şi au o evoluţie asemănătoare veniturilor din exploatare urmând, ca şi acestea, o traiectorie instabilă. Aceste cheltuieli reprezintă majoritatea cheltuieli privind materiile prime şi materialele consumabile, cheltuieli cu marfa, cheltuieli de exploatare şi cele privind prestaţiile externe, cheltuieli cu personalul şi cheltuieli cu amortizările şi provizioanele. Alături de aceste cheltuieli sunt înregistrate şi cheltuieli cu energia şi apa, cheltuieli cu impozite taxe şi vărsăminte asimilate etc.
Veniturile financiare au o pondere nesemnificativă în totalul veniturilor realizate de debitoare, iar structural sunt formate din venituri din dobânzi bancare şi venituri din diferenţe de curs valutar.
Cheltuielile financiare în perioada analizată sunt formate în principal din cheltuieli cu dobânzi bancare şi cheltuieli cu diferenţe de curs valutar nefavorabile aferente creditelor contractate de societatea debitoare de la CEC Bank şi Banca Comercială Carpatica. Cheltuiala aferentă dobânzilor a făcut ca în perioada analizată cheltuielile financiare să fie net superioare veniturilor, ceea ce înseamnă că rezultatul financiar al exerciţiului se concretizează în pierdere.
Aşa cum se poate observa şi din tabelul de mai sus, pe parcursul perioadei analizate, societatea nu a înregistrat evenimente cu caracter extraordinar, pe cale de consecinţă valoarea acestui indicator este zero.
III. NECESITATEA REORGANIZĂRII 1. Aspecte economice
18
18 | P a g e
În plan economic, procedura reorganizării judiciare este un mecanism care permite
societăţii aflată într-o stare precară din punct de vedere financiar să se redreseze şi să-şi continue activitatea
Din punct de vedere conceptual, reorganizarea înseamnă trasarea realistă a unor obiective ce trebuie atinse într-o anumită perioadă de timp, ţinând cont de specificul activităţii desfăşurate sub aspectul îmbunătăţirii calităţii şi cantităţii produselor şi serviciilor existente, lansarea de noi produse sau servicii. Planul de reorganizare constituie o adevărată strategie de redresare, bazată pe adoptarea unei politici corespunzătoare de management, marketing, organizatorice şi structurale. Reorganizarea judiciară a societăţii S.C. REMO IMPEXS.R.L. înseamnă - Continuarea colaborării comerciale cu furnizorii de utilităţi ; - Continuarea colaborării comerciale cu furnizorii de marfă - Menţinerea unui important contribuabil la bugetul de stat şi local având în vedere
taxele şi impozitele la bugetul de stat şi la cel local plătite de către societatea comercială; 2. Aspecte sociale
Aspectele sociale ale reorganizării şi continuării activităţii SC REMO IMPEX SRL
constau în principal în posibilitatea menţinerii în totalitate a salariaţilor existenţi încadraţi cu contracte de muncă în condiţiile scăderii continue a numărului de locuri de muncă şi în consecinţă creşterii şomajului.
3. Avantajele reorganizării 3.1. Premisele reorganizării Obiectivul fundamental al planului de reorganizare îl constituie continuarea activităţii
societăţii şi achitarea într-o măsură cât mai mare a tuturor categoriilor de creanţe.
Masa credală a societăţii SC REMO IMPEX SRL este evidențiată conform Tabelului
definitiv de creanţe. Având în vedere valorile activelor existente în patrimonial societății stabilite prin raportul de evaluare componenţa grupelor de creanţe în total masă credală este :
Nr. Crt.
Denumire creditor Creanţa solicitată
Creanţa acceptată
Moneda
Pondere
Mentiuni
1.
Banca Comercială Carpatica SA
1.931.253,9
2
1.051.200
RON
- Garantată conform contractului de GRI nr. 8/1 din data de 18.06.2009 (ipotecă de rang II) în conformitate cu dispozițiile art. 41 alin. (2) din L. nr. 85/2006;
19
19 | P a g e
2.
CEC BANK S.A.
385.370,2
201.510
RON
- Garantată conform contractului de GRM asupra bunurilor mobile aflate în patrimoniul debitoarei și enumerate în cadrul contractului de credit, în conformitate cu dispozițiile art. 41 alin. (2) din L. nr. 85/2006;
3. ANAF Cluj-Napoca 223.850 214.973 RON - Garantată în conformitate cu dispozițiile art. 41 alin. (2) din L. nr. 85/2006;
4. Buturcă Ana Emilia și Buturcă Mirel Cristian
1.773.759,06
1.051.200 RON - Sub condiția suspensivă a plății creditorului Banca Comercială Carpatica S.A.
5. Primăria Turda-Dir. Impozite şi Taxe Locale
17.645,72 17.645,72 RON - Garantată în conformitate cu dispozițiile art. 41 alin. (2) din L. nr. 85/2006;
TOTAL GRUPA I 4.331.878,9 2.496.218,72
II. Grupa creanţelor salariale – art. 123 pct. 2 din Legea 85/2006
1. Salariaţi cu contract individual de muncă
16.647 16.647 RON Conform balanței aferente lunii februarie 2012;
TOTAL GRUPĂ II 16.647 16.647 RON III. Grupa creanţelor bugetare – art. 123 pct.
4 din Legea 85/2006
1. ANAF Cluj-Napoca 235.359 244.236 RON 2. ITM Cluj 2.781 2.781 RON 4. Direcția Sanitară
Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Cluj;
164,65 164,65 RON
TOTAL GRUPĂ III 238.304,65 247.181,65 RON IV. Grupa creanţelor chirografare – art. 123 pct. 7 și pct. 9 lit. a) din Legea 85/2006 1. Mihăşan Ioan 1.146.751,1
3 1.146.751,13 RON
2.
CEC BANK S.A.
756.451,9
940.312,10
RON
3. Banca Comercială Carpatica SA
0 880.053,92 RON
4 Buturcă Ana Emilia și Buturcă Mirel Cristian
0 722.559,06 RON Sub condiția suspensivă a plății creditorului Banca Comercială Carpatica S.A.
5.
Dorsan Impex S.R.L. 5.355,25 5.355,25 RON
6. Quadrant Amroq Beverages S.R.L.
9.418,63 9.418,63 RON
20
20 | P a g e
Demararea procedurii de reorganizare a societăţii şi relansarea activităţii comerciale a
acesteia va crea posibilitatea de generare a unor fluxuri de numerar suplimentare ce va permite efectuarea de distribuiri către creditori.
Per a contrario, vânzarea activelor societăţii în cazul falimentului ar minimiza şansele de
recuperare a creanţelor pentru creditorii acesteia şi ar duce la înstrăinarea acestui patrimoniu la o valoare cu mult inferioară nu numai valorii sale reale ci şi valorii creanţelor . În acest sens trebuie specificat că, costurile de valorificare a activelor poate avea ca şi efect deprecierea valorii acestora ca urmare a capacităţii limitate de absorbţie a pieţei.
Votarea planului şi continuarea procedurii reorganizării sunt măsuri menite prin finalitatea
7.
Rondocarton S.R.L.
1.674,38 1.674,38 RON
8. Torvill S.R.L. 3.686,2 3.686,2 RON
9.
Paluci Impex S.R.L.
17.438,36 17.438,36 RON - În temeiul titlului executoriu constând în sentința nr. 5145/2010 a judecătoriei Turda;
10.
PRO TV S.A.
3.808 3.808 RON - În temeiul titlului executoriu constând în sentința nr. 5208/2010 a judecătoriei Turda;
11.
Mărginean S.R.L.
6.347,29 6.347,29 RON
12.
Colette S.R.L.
6.686,28 6.686,28 RON
13.
Distribution YDM S.R.L.
100.422,74 100.422,74 RON
14.
Prosonic Prodcom S.R.L.
3066,36 3.066,36 RON
15. Margen S.R.L. 2.613,92 2.613,92 RON
16.
Top Market Comimpex S.R.L.
3161,59 3161,59 RON
17.
JT International Romania S.R.L.
7.898,25 7.898,25 RON
18.
Star Foods EM S.R.L.
2.465,45 2.465,45 RON
19. EON Energie România S.A.
5.097,10 5.097,10 RON
20. Electrica Furnizare S.A.
5.344,12 5.344,12 RON
TOTAL GRUPĂ IV TOTAL GENERAL
2.087.656,95
6.674.487,5
3.914.470,13 6.674.487,5
21
21 | P a g e
lor să sadisfacă interesele creditorilor, precum şi interesele societăţii debitoare care îşi continua activitatea, cu toate consecinţele economice şi sociale aferente.
Falimentul unei societăţi situează creditorii şi debitoarea pe poziţii antagoniste, primii urmărind recuperarea integral a creanţelor deţinute împotriva societăţii, iar cei din urmă menţinerea societăţii în viaţa comercială. Dacă în cazul falimentului interesele creditorilor exclude posibilitatea salvării intereselor debitoarei, a cărei avere este lichidată, în cazul reorganizării cele două deziderate se cumulează, debitorul continuându-şi activitatea, asigurându-se astfel acoperirea creanţelor într-o măsură mult mai mare.
Un alt avantaj al planului de reorganizare este faptul că, s-a constatat că societatea are
cheltuieli curente semnificative(utilităţi, salarii, impozite, taxe, asigurări) care în cazul falimentului ar fi achitate cu prioritate, conform art. 121 pct. 1 din Legea 85/2006, diminuînd în mod direct gradul de satisfacere a creanţelor creditorilor.
Societatea are potenţial şi baza materială necesară pentru a reuşi să-şi desfăşoare activitatea în
condiţii de rentabilitate, menţinând locurile de muncă existente şi contribuind în mod active la susţinerea bugetului local şi de stat.
3.2. Avantajele faţă de procedura falimentului
Raportându-ne în estimarea valorii de lichidare a activului societăţii, la valoarea de
evaluare a patrimoniului acesteia procedura de reorganizare apare ca modalitate de acoperire a pasivului SC REMO IMPEX SRL de preferat falimentului deoarece permite în primul rând continuarea activităţii debitoarei cu consecinţa obţinerii de fonduri din activitatatea desfăşurată, asigurându-se acoperirea într-o măsură mult mai mare a creanţelor.
Astfel, o societate în stare de funcţionare are şanse mai mari de a produce resursele necesare acoperirii pasivului, fiind mai profitabilă pentru creditori, în raport cu procedura falimentului.
În evaluarea realizată s-a urmărit determinarea atât a valorii de piaţă cât şi a valorii de lichidare a patrimoniului acesteia. În acest sens menţionăm faptul că valoarea de piaţă “ este suma estimată pentru care o proprietate va fi schimbată, la data evaluării între un comparator decis şi un vânzător hotărât într-o tranzacţie cu preţ determinat obiectiv, după o activitate de marketing corespunzătoare, în care părţile implicate au acţionat în cunoştinţă de cauză, prudent şi fără constrângere. ” Valorificarea activelor unei societăţi în procedura de faliment se realizează în condiţii speciale care nu permit, totdeauna, obţinerea preţului de piaţă. În acest caz se utilizează valoarea de lichidare care se defineşte ca “ suma care ar putea fi primită, în mod rezonabil, din vânzarea unei proprietăţi, într-o perioadă de timp prea scurtă pentru a fi conformă cu perioada de marketing necesară specificată în definiţia valorii de piată ”.
Valoarea de lichidare stabilită prin evaluare cu respectarea prevederilor standardelor internationale de evaluare se prezintă după cum urmează:
VLICHIDARE BUNURI IMOBILILE =1.051.200 lei
22
22 | P a g e
VLICHIDARE BUNURI MOBILE = 215.100 lei Drept urmare putem aprecia că în cazul deschiderii procedurii falimentului creditorii
societăţii debitoare vor obţine în urma lichidării patrimoniului societăţii o valoare mai mica decât valoarea de lichidare, având în vedere că din sumele obţinute în urma valorificării activelor s-ar acoperii în primul rând cheltuielile de procedură incluzând şi cheltuielile ocazionate de operaţiunile de lichidare. Totodată trebuie specificat că totalul distribuirilor realizate conform programului de plăţi propus prin acest plan sunt net superioare sumelor care s-ar obţine în cazul în care ar fi valorificate bunurile aflate în patrimonial societăţii în procedura falimentului. Trebuie precizat că programul de plăţi nu prevede plata liniei de credit contractată de la CEC Bank SA în valoare de 545.957,59 lei, având în vedere faptul că există intenţia din partea administratorului special şi a administratorului judiciar ca la momentul maturităţii acestui contract să se prelungească scadenţa printr-un act adiţional. În conditiile în care creditorul garantat nu va accepta prelungirea scadenţei liniei de credit capitalul împreună cu dobânda la zi urmează a fi achitate prin vânzarea unei părţi a activului debitoarei cu acordul Adunării creditorilor şi a creditorului garantat. În acest caz se vor urma procedurile prevăzute de Legea 85 cu privire la modificarea planului de reorganizare.
Avantaje pentru categoriile de creditori
3.2.1. AVANTAJELE REORGANIZĂRII PENTRU CREDITORII GARANTAŢI În ceea ce priveşte creditorii garantaţi implementarea planului de reorganizare
prezintă beneficii în ceea ce priveşte gradul de acoperire a creanţelor deţinute astfel: - Banca Comercială Carpatica creditor garantat de rangul I, fiind constituite garanţii
asupra bunurilor imobile aflate în patrimonial societăţii, respectiv construcţie şi teren situate în Turda str. Dr. Ioan Raţiu, nr. 25, înscris în Cartea Funciară nr. 14262, nr cadastral 2307, nr topo 1948/2, 1949/2, Prin planul de reorganizare se prevede achitare integral a creanţei deţinute asupra
societăţii debitoare. În procedura falimentului creditorul garantat ar obţine o sumă mult mai mica în
această categorie de creanţe având în vedere suma obţinută urmare a valorificării bunurilor, inferioară creanţa deţinută, sumă din care din care s-ar achita cu prioritate cheltuielile cu procedura și doar diferența urmând a se distribui creditorului.
Diferenţa din creanţă neacoperită ar urma a fi achitată ca şi creanţă chirografară, respectiv cu 0% .
- AFP Turda prin DGFP Cluj creditor garantat de rangul II asupra bunurilor imobile aflate în
patrimonial societăţii. Totodată creditorul are garanţie asupra unui bun mobil aflat în patrimonial societăţii În procedura falimentului urmare a valorificării la licitaţie a bunurilor imobile creditorul nu ar încasa practice nimicîn această categorie de creanțe, având în vedere că deţine ipotecă de rang inferior, iar în procedură nu s-ar acoperii nici creanţa creditorului deţinând ipotecă de rang I. În ceea ce priveşte garanţia deţinută asupra bunului mobil, trebuie precizat faptul că asupra aceluiași bun creditorul CEC Bank Cluj și-a înscris dreptul de garanție mobiliară în Arhiva Electronică de Garanții Mobiliare anterior creditorului bugetar. Deci în procedura falimentului din sumele obţinute urmare a valorificării acestui bun va fi îndestulat creditorul CEC Bank Cluj și ulterior creditorul AFP Turda.
Având în vedere valoarea creanței deținute de CEC Bank Cluj în această categorie șI sumele care s-ar obține urmare a valorificării bunurilor, creditorul bugetar nu ar obține
23
23 | P a g e
practice nimic în această categorie de creanțe, creanţa deţinută de creditor urmând a fi achitată în categoria creanţă bugetară şi practic nu va primi nimic urmare a valorificării bunurilor aflate în patrimonial debitoarei.
- Primăria Municipiul Turda creditor garantat de rang III asupra bunurilor imobile aflate în
patrimonial debitoarei, în procedura falimentului urmare a valorificării la licitaţie a bunurilor imobile creditorul nu ar încasa practic nimic având în vedere că deţine ipotecă de rang inferior, iar în procedură nu s-ar acoperii nici creanţa creditorului deţinând ipotecă de rang I, creanţa fiind achitată în categoria creanţă bugetară şi practic nu va primi nimic urmare a valorificării bunurilor aflate în patrimoniul debitoarei.
- CEC Bank Cluj creditor garantat cu o parte din bunurile mobile aflate în patrimonial debitoarei
conform documentelor anexe declaraţiei de creanţă. Aşa cum am arătat valoarea de lichidare a bunurilor mobile stabilită prin raportul de evaluare este mult inferioară creanţei deţinute de acest creditor. Totodată trebuie precizat că o parte dim bunurile mobile asupra cărora a fost constituită ipotecă sunt înglobate în construcţie (este vorba despre instalaţia de ventilaţie, tubulatura existentă în clădire care nu poate fi valorificată separat şi care este parte componentă a construcţiei). Având în vedere aceste aspecte în procedura falimentului o mare parte din creanţa acestui creditor ar fi achitată în categoria creanţe chirografare şi nu ar primii practic nimic în procedură.
Aşa cum se poate observa din capitolul referitor la programul de plăţi, prin procedura de reorganizare s-a prevăzut o recuperare de 100% a creanţelor aferente creditelor contractate conform scadenţarelor anexe contractelor. În ceea ce priveşte linia de credit, societatea va achita ca şi cheltuieli curente dobânzile şi accesoriile aferente până la maturitatea acesteia existând intenţia din partea administratorului special şi a administratorului judiciar ca la momentul maturităţii acestui contract să se prelungească scadenţa printr-un act adiţional. În condiţiile în care nu se va aproba o prelungire a scadenţei acesteia urmează a fi achitate prin vânzarea unei părţi a activului debitoarei cu acordul Adunării creditorilor şi a creditorului garantat. În cazul falimentului şi creanţa reprezentând linia de credit cu dobânzile şi accesoriile aferente urmează a fi achitată în categoria creditorilor chirografari, neprimind practic nimic având în vedere ordinea de prioritate prevăzută de legea insolvenţei.
3.2.2. AVANTAJE PENTRU SALARIAŢI
Pentru creditorii salariaţi, reorganizarea este o alternativ mult mai avantajoasă faţă de procedura falimentului deoarece această categorie de creanţe va fi acoperită integral prin planul de reorganizare, iar aceştia vor rămâne încadraţi cu contracte de muncă pe toată perioada de reorganizare.
3.2.3. AVANTAJE PENTRU CREDITORII BUGETARI
Alternativa reorganizării asigură pentru această categorie de creditori recuperarea
100% a creanţelor din veniturile obţinute prin continuarea activităţii societăţii debitoare. Având în vedere sumele care s-ar obţine în procedura falimentului aceasta categorie de creanţe nu ar primi practic nici o sumă. Totodată trebuie precizat că prin continuarea activităţii, prin menţinerea pe piaţă a societăţii aceasta va achita taxe şi impozite aferente activităţii curente , contribuind astfel la întregirea resurselor financiare ale bugetului local şi cel de stat.
24
24 | P a g e
3.2.4. AVANTAJE PENTRU CREDITORII CHIROGRAFARI 3.2.4.1. CATEGORIA FURNIZORILOR INDISPENSABILI
Aşa cum se va arăta în capitolele următoare, potrivit prevederilor art. 96 alin. 1 din
Legea 85/2006, planul de reorganizare poate desemna o categorie separată de creanţe, compusă din acele creanţe care, în sensul art. 49 alin. 1 aparţin furnizorilor fără de care activitatea debitorului nu se poate desfăşura în condiţii optime.
Prin planul de reorganizare propus, această categorie de creditori va încasa 100% din valoarea totală a creanţelor pe care le deţin. Trebuie precizat că în cazul falimentului această categorie de creanţe nu ar încasa practic nici o sumă. Un alt avantaj care trebuie avut în vedere este şi faptul că prin continuarea activităţii societatea va păstra relaţiile comerciale cu aceşti furnizori ceea ce duce la obţinerea de venituri suplimentare pentru partenerii comerciali ai societăţii, iar în cazul nefericit la falimentului aceste venituri nu ar exista eveniment care ar produce pierderi şi la nivelul societăţilor partenere
3.2.4.2. CATEGORIA CELORLALŢI CREDITORI CHIROGRAFARI
Prin planul de reorganizare propus, această categorie de creditori va încasa 100% din valoarea totală a creanţelor pe care le deţin. Trebuie precizat că în cazul falimentului această categorie de creanţe nu ar încasa practic nici o sumă. Un alt avantaj care trebuie avut în vedere este şi faptul că prin continuarea activităţii societatea va păstra relaţiile comerciale cu aceşti furnizori ceea ce duce la obţinerea de venituri suplimentare pentru partenerii comerciali ai societăţii, iar în cazul nefericit la falimentului aceste venituri nu ar exista eveniment care ar produce pierderi şi la nivelul societăţilor partenere. IV. STRATEGIA DE REORGANIZARE JUDICIARĂ
1. Durata executării planului de reorganizare Cu respectarea articolului 95 alin. 3 din Legea insolvenţei, executarea planului de
reorganizare se va întinde pe o durată de 36 luni, socotite de la data confirmării acestuia
de către judecătorul sindic cu posibilitate de prelungire a perioadei de aplicare în
condiţiile legii.
2. Măsuri interne de realizare a planului 3.1. Păstrarea de către debitor a conducerii activităţii sale inclusiv dreptul de
dispoziţie asupra bunurilor din averea sa, cu supravegherea activităţii sale de către un administrator desemnat în condiţiile legii
În temeiul art. 95, alin. 6, lit. a) din legea 85/2006 privind procedura insolvenţei, în
perioada de reorganizare judiciară a SC REMO IMPEX SRL conducerea va fi exercitată de
25
25 | P a g e
către administratorul special desemnat prin Hotărârea AGA în persoana d-lui Mihășan Ioan.
Activitatea conducerii societăţii se va desfăşura în limitele stabilite prin prezentul plan şi va fi
supravegheată de către administratorul judiciar, conform atribuţiilor de supraveghere
reglementate de art. 20 din Legea 85/2006. De asemenea administratorul special are
dreptul de a dispune asupra conturilor şi bunurilor societăţii sub stricta supraveghere a
administratorului judiciar.
Referitor la activitatea de angajare de personal din societate aceasta va fi
supravegheată de către administratorul judiciar.
Rapoartele trimestriale privind situaţia financiară a patrimoniului SC REMO IMPEX
SRL vor fi prezentate de către administratorul judiciar şi supuse spre aprobare în Comitetul
de creditori în condiţiile art. 106, alin. 1, din Legea 85/2006 şi vor fi depuse la dosarul de
insolvenţă. Cheltuielile ocazionate cu formalităţile de notificare a creditorilor vor fi suportate
din averea debitoarei.
3.2. Evidenţierea posibilităţii reale de reorganizare a activităţii raportat la cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia stării de insolvenţă şi analiza principalilor indicatori economico-financiari
Managementul societăţii a luat măsuri încă de la deschiderea procedurii insolvenţei
privind eficientizarea activităţii care se vor continua şi realiza şi prin planul de reorganizare:
1. Reducerea cheltuielilor generale de administrare prin raţionalizarea cheltuielilor
aferente spaţiilor de birouri: utilităţi, telefonie, etc.
2. Minimizarea costurilor cu telefonia fixă şi mobilă
3. Minimizarea cheltuielilor aferente achiziţiilor de materiale de birotică,
consumabile,
4. Raţionalizarea costurilor cu autoturismele din parcul auto propriu
5. Urmărirea și reducerea pierderilor din activitatea curentă
Aşa cum s-a apreciat şi de către administratorul judiciar şi prin raportul de cauze şi
împrejurări, societatea debitoare poate prin respectarea masurilor prevăzute prin
implementarea planului de reorganizare să-şi redreseze situaţia financiară reuşind astfel să
continue activitatea în condiţii de rentabilitate şi să achite pe parcursul perioadei de
reorganizare creanţele restante conform tabelului definitiv .
26
26 | P a g e
3.3. Obţinerea de resurse financiare pentru susţinerea realizării planului şi sursele de provenienţă ale acestora
În vedera finanţării activităţii curente, a susţinerii reorganizării şi acumulării
excedentului necesar acoperirii distribuirilor, planul de faţă îşi propune realizarea acestor
obiective din veniturile care se vor obţine din activitatea curentă a societăţii.
Societatea pe parcursul perioadei de reorganizare va desfășura activități specifice
domeniului restaurante, având încheiate contracte de închirieri spațiu pentru diverse
evenimente ( nunți, banchete, diverse întâlniri). De asemenea va promova pe plan local
serviciile oferite în spațiul special amenajat cu aparatură fitnes și solar, crescând astfel
numărul de abonamente.
Totodată se vor lua măsuri de prospectare a pieţei actuale în vederea găsirii de noi
clienţi în vederea încheierii de noi contracte
3.4. Transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului către una sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior sau ulterior confirmării planului.
Nu este cazul
3.5. Fuziunea debitorului
Fuziunea prezintă într-adevăr numeroase avantaje- consolidarea pe piaţă a
companiei, obţinerea unei cote mai mari pe piaţă locală sau chiar extinderea în alte regiuni
geografice. În cazul debitoarei însă, nu se pune deocamdată în discuţie vreun proces de
fuziune, decât în măsura în care vor fi identificaţi potenţiali investitori care să participe la
realizarea planului.
3.6. Lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului,
27
27 | P a g e
separat sau în bloc, libere de orice sarcini, sau distribuirea acestora indicatoricătre creditorii debitorului, în contul creanţelor pe care aceştia le au faţă de averea debitoarei.
Având în vedere faptul că la realizarea prezentului plan resursele financiare
prevăzute sunt în întregime obţinute din activitatea curentă a societăţii debitoare
considerându-se suficiente pentru acoperirea în întregime a sumelor ce urmează a fi
distribuite creditorilor , o eventuală analiză a lichidării parţială a patrimoniului societăţii nu se
impune la acest moment.
Programul de plăţi şi fluxul de numerar, anexe la prezentul plan de reorganizare, nu
prevăd plata liniei de credit acordată de CEC Bank SA, ce va ajunge la maturitate în ianuarie
2013 Având în vedere prevederile art. 95 alin. 6 lit. H atât administratorul judiciar cât şi
administratorul special intenţionează ca la data la care acest credit va ajunge la scadenţă,
ianuarie 2013, să se solicite creditorului garantat prelungirea scadenţei acestui contract
printr-un act adiţional. În condiţiile în care nu se va reuşi încheierea unui act adiţional în
vederea prelungirii liniei de credit, achitarea prezentului contract, capital, dobânzi şi
accesorii aferente, se va realiza prin vânzarea unei părţi a activului debitoarei, cu acordul
adunării creditorilor şi a creditorului garantat. În acest caz se vor urma procedurile prevăzute
de Legea 85/ 2006 cu privire la modificarea planului.
3.7. Modificarea sau stingerea garanţilor reale, cu acordarea obligatorie, în beneficiul creditorului garantat, a unei garanţiisau protecţiiechivalente.
Nu este cazul
3.8. Prelungirea datei scadenţei, precum şi modificarea ratei dobânzii, penalităţi sau orice alte clauze din cuprinsul contractului sau a celorlalte izvoare ale obligaţiilor sale.
Societatea debitoare are la această dată contractată de la CEC Bank o linie de credit
pentru activitare curentă în valoare de 545.957,59 lei. Acest contract va fi scadent în luna
ianuarie 2013.
Atât reprezentantul societăţii debitoare, administratorul special, cât şi administratorul
judiciar consideră că o prelungire a acestei linii de credit ar fi benefică implementării
prezentului plan de reorganizare. Demersurile necesare în vederea prelungirii liniei de credit,
28
28 | P a g e
cu plata dobânzilor şi a accesoriilor la zi, vor începe la data scadenţei liniei de credit
contractate de debitoare de la CEC Bank SA Cluj.
Dacă creditorul CEC Bank SA Cluj nu va aproba o prelungire a liniei de credit,
această creanţă va fi achitată conform menţiunilor făcute la pagina 23 .
3.9. Modificarea actului constitutiv al debitoare Nu este cazul
V. REMUNERAŢIA ADMINISTRATORULUI JUDICIAR
În cadrul Adunării creditorilor care a avut loc la data de 15.06.2012 PHOENIX
OMEGA IPURL a fost confirmat în calitate de administrator judiciar al societăţii REMO
IMPEX S.R.L. stabilindu-se un onorariu fix de 3.000 lei lunar şi un onorariu de succes de 7%
din sumele ce urmează a fi distribuite creditorilor. Alte cheltuieli de procedură efectuate de
către administratorul judiciar de la data deschiderii procedurii insolvenţei (taxe, timbre,
corespondenţă, publicitate, etc) în perioada de observaţie şi ulterior pe parcursul întregii
proceduri vor fi suportate din veniturile obţinute de către debitoare în perioada de aplicare a
prezentului plan de reorganizare.
Având în vedere faptul că la această dată există o sentință de anulare a procesului
verbal prin care a fost confirmat administratorul judiciar, sentință care nu este irevocabilă, în
fluxul de numerar remunerația administratorului judiciar a fost înscrisă la valoarea stabilită
provizoriu urmând a fi achitată de societatea debitoare ulterior soluționării recursului care va
fi promovat la valoarea stabilită de instanță, iar suma rămasă urmând a avea o altă
destinație în activitatea curentă.
VI. PREVIZIUNI FINANCIARE 1. Bugetul previzionat de venituri şi cheltuieli În elaborarea bugetul previzionat de venituri şi cheltuieli pe prioada planului de
reorganizare s-a pornit de la analiza rezultatelor obţinute de societatea debitoare în perioada
de observaţie, ţinând cont totodată de măsurile care au fost preconizate a se avea în vedere
29
29 | P a g e
prin planul de reorganizare. Întreaga strategie de reorganizare are la bază continuarea
activităţii societăţii debitoare.
S-a aproximat că prima lună de reorganizare va fi luna ianuarie 2013, drept urmare s-
a încercat a se realiza o previziune a cheltuielilor curente ale societăţii precum şi a
veniturilor care se vor obţine în perioada de implementare a planului de reorganizare( 36 de
luni, respectiv trei ani) . Veniturile care se preconizează a se realiza au la bază activitatea
curentă, restaurant și sala de fitnes.
Trebuie precizat faptul că activitatea desfășurată de societate are un caracter
sezonier, existând perioade pe parcursul unui an calendaristic în care activitatea este mult
redusă fiind influențată de diverși factori (calendarul religios, terasa în anotimpul rece nu
poate funcționa ceea ce duce la o diminuare a veniturilor, etc) . Atât bugetul de venituri cât și
programul de plăți va fi influențat de caracterul sezonier al activității.
De asemenea, trebuie precizat faptul că bugetul de venituri şi cheluieli nu prevede
venituri suplimentere necesare achitării liniei de credit contractată la CEC Bank Cluj , având
în vedere faptul că se urmăreşte obţinerea unei prelungiri a scadenţei acestui contract prin
încheierea unui act adiţional, evident cu plata la zi a dobânzilor şi a accesoriilor aferente. În
măsura în care CEC Bank SA Cluj nu va aproba o prelungire a acestei linii de credit,
capitalul împreună cu dobânda şi accesoriile la zi urmează a fi achitate prin vânzarea unei
părţi a activului debitoarei cu acordul Adunării creditorilor şi a creditorului garantat. În acest
caz se vor urma procedurile prevăzute de Legea 85 cu privire la modificarea prezentului
plan.
Bugetul de venituri şi cheltuieli este prezentat în anexă la prezantul plan.
2. Flux de numerar previzionat
Fiind vorba de o situaţie de insolvenţă, proiecţia corectă a fluxului de numerar are o
importanţă semnificativă în activitatea de reorganizare a societăţii. Această previziune are
rolul de a asigura în mod concomitent:
- finanţarea activităţii curente
- distribuiri către creditorii înscrişi la masa credală
- achitarea datoriilor din timpul procedurii
Fluxul de numerar previzionat are la bază bugetul de venituri şi cheltuieli previzionat
surplusul obţinut din activitatea desfăşurată de societate fiind sursa de rambursare a
datoriilor înscrise la masa credală şi a celor din timpul procedurii. Practic distribuirile
30
30 | P a g e
prevăzute prin Programul de plată vor fi asigurate din activitatea comercială desfăşurată de
societate..
Trebuie precizat faptul că în fluxul de numerar nu au fost prevăzute încasările
necesare achitării liniei de credit, acordată de CEC Bank, ce va avea maturitatea in luna
ianuarie 2013. Aşa cum am arătat pe parcursul prezentului plan, se urmăreşte prelungirea
acestei linii de credit printr-un act adiţional evident cu plata la zi a dobânzilor aferente
acestei linii de credit. În măsura în care CEC Bank SA Cluj nu va aproba o prelungire a
acestei linii de credit, capitalul împreună cu dobânda la zi urmează a fi achitate prin
vânzarea unei părţi a activului debitoarei cu acordul Adunării creditorilor şi a creditorului
garantat. În acest caz se vor urma procedurile prevăzute de Legea 85 cu privire la
modificarea prezentului plan.
VI. PLANUL DE DISTRIBUŢIE
1. Pasivul societăţii
Cuantumul pasivului SC REMO IMPEX SRL este cel rezultat din cuprinsul tabelul
definitiv al creanţelor.
2. Tratamentul creanţelor
Aşa cum se prevede în Secţiunea a-V-a din Legea insolvenţei – Planul – în cadrul
acestuia se vor menţiona categoriile de creanţe care nu sunt defavorizate (art. 95, alin. 5, lit.
a), tratamentul categoriilor de creanţe defavorizate (art. 95, alin. 5, lit. b), ce despăgubiri
urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, în comparaţie cu valoarea ce ar
fi primită prin distribuire în caz de faliment (art. 95 alin. 5, lit.d).
Conform art. 96 alin (2) din Legea 85/2006, planul stabileşte acelaşi tratament pentru
fiecare creanţă din cadrul unei categorii distincte, cu excepţia cazului în care deţinătorul unei
creanţe din categoria respectivă consimte un tratament mai puţin favorabil pentru creanţa sa.
În acest sens menţionăm categoriile de creanţe propuse spre votarea planului în
conformitate cu prevedereile art.100 alin. 3 din Legea 85/ 2006:
• creanţe garantate - art. 100, alin. 3, lit. a)
• creanţe salariale - art. 100, alin. 3, lit. b)
31
31 | P a g e
• creanţe bugetare - art. 100, alin. 3, lit. c)
• creanţe chirografare stabilite comform art. 96 alin. 1- art. 100, alin. 3, lit. d)
• creanţe chirografare- celelalte creanţe chirografare - art. 100, alin. 3, lit. e)
Vis-a-vis de definiţia dată de către legiuitor creanţelor defavorizate la art. 3 a Legii
85/2006 punctul 21 potrivit căreia o „categorie de creanţe defavorizate este prezumată a fi
categoria de creanţe pentru care planul de reorganizare prevede cel puţin una dintre
modificările următoare pentru oricare dintre creanţele categoriei respective:
a) o reducere a cuantumului creanţei;
b) o reducere a garanţiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reeşalonarea plăţilor
în defavoarea creditorului;
c) valoarea actualizată cu dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României,
dacă
nu este stabilit altfel prin contractul privind creanţa respectivă sau prin legi speciale,este mai
mică decât valoarea la care a fost înscrisă în tabelul definitiv de creanţe.”, toate categoriile
de creanțe sunt considerate defavorizate având în vedere faptul că a avut loc o reeșalonare
a plăților în defavoarea creditorilor.
Potrivit dipoziţiilor art. 101, alin. 2 din Legea nr. 85/2006, tratament corect şi
echitabil există atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) nici una dintre categoriile care resping planul şi nici o creanţă care
respinge
planul nu primesc mai puţin decât ar fi primit în cazul falimentului;
b) nici o categorie sau nici o creanţă aparţinând unei categorii nu primeşte
mai
mult decât valoarea totală a creanţei sale;
c) în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nici o categorie
de
creanţe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezultă din ierarhia
prevăzută la art. 100 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, nu primeşte mai mult decât ar primi în
cazul falimentului.
CATEGORIILE DE CREANŢE CARE NU SUNT DEFAVORIZATE PRIN PLAN
32
32 | P a g e
Așa cum am arătat prin planul de reorganizare s-a prevăzut achitarea în întregime a
masei credale a societății, dar având în vedere reeșalonarea tuturor datoriilor pe care
societatea le are față de creditorii înscriși în tabelul de creanțe considerăm că în prezenta
procedură nu există astfel de creanțe.
CATEGORIILE DE CREANŢE CARE SUNT DEFAVORIZATE PRIN PLAN
a) Creanţe garantate Conform Tabelului definitiv de creanţe și a valorilor de lichidare așa cum au fost
stabilita prin
raporul de evaluare a activelor, creditorii garantaţi sunt în sumă de 1.445.018,72 lei
reprezentând creanţe deţinute de către:
- Banca Comercială Carpatica în baza contractelor de credit în sumă de 1.051.200 lei
- CEC Bank Cluj în baza contractelor de credit în sumă de 201.510 lei - AFP Turda în baza procesului verbal de sechestru asigurator în sumă de 214.973 lei - Primărie Municipiului Turda în baza procesului verbal de sechestru în sumă de 17.645,72 lei
- Buturcă Ana Emilia și Buturcă Mirel Cristian sunt înscriși în această categorie de creanță sub
condiția suspensivă a plății creditorului Banca Comercială Carpatica S.A cu sumă de 1.051.200 lei
urmând ca prin planul de reorganizare să fie plătiți doar dacă vor achita creditul mai sus menționat
concomitent diminuîndu-se creanța deținută de Banca Comercială Carpatica. La această dată
programul de plăți nu prevede achitarea acestui creditor, urmând ca pe parcursul derulării planului,
dacă se va impune, să se prevadă o modificare a programului de plăți prin includerea și acestui
creditor.
Distribuirile se vor face conform programului de plăți anexat . b) Creanţe salariale Conform Tabelului definitiv de creanţe, creanţele salariale sunt în sumă de 16.647 lei.
Cu privire la această categorie de creanţe se propune acoperirea integrală pe parcursul trim.
III an III.
d Creanţe bugetare Conform Tabelului definitiv de creanţe, creanţele bugetare acceptate şi înscrise sunt
în sumă totală de 247.181,65 lei, fiind deţinute de următorii creditori:
AFP Turda cu o creanţă bugetară de 244.236 lei
ITM Cluj cu o creanţă bugetară de 2.781 lei Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Cluj cu o creanță bugetară de 164,65 lei
33
33 | P a g e
Cu privire la această categorie de creanţe se propune acoperirea integrală începând
cu trimestrul II al anului III de implementare a planului de reorganizare..
:
a) Creanţe chirografare prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. c) pentru care planul prevede
o
recuperare a creanţelor în proporţie de 100% din sumele cu care aceştia figurează înscrişi în
Tabelul definitiv de creanţe. Aceşti creditori prevăzuţi de art. 96 alin. 1 sunt indispensabili
continuării activităţii societăţii debitoare. Grupa creditorilor prevăzuţi de art. 96 alin. 1 din
Legea 85/ 2006este formată din următorii creditori:
- SC DORSAN IMPEX SRL cu o creanţă acceptată în tabelul definitiv în sumă de 5.355,25
lei
-SC COLETTE SRL cu o creanţă acceptată în tabelul definitiv în sumă de 6.686,28 lei
- SC PROSONIC PRODCOM SRL cu o creanţă acceptată în tabelul definitiv în sumă de
3.066,36 lei
- SC MARGEN SRL cu o creanţă acceptată în tabelul definitiv în sumă de 2.613,92 lei
- EON ENERGIE ROMANIA SA cu o creanţă acceptată în tabelul definitiv în sumă de
5.097,10 lei
- SC ELECTRICA FURNIZARE SA cu o creanţă acceptată în tabelul definitiv în sumă de
5.344,12 lei
Această categorie de creditori va fi achitată în proporţie de 100% din valoarea creanţelor
începând cu anul III de implementare a planului.
Valoarea totală a acestei categorii de creanţe este de 28.163,03 lei lei, sumă înscrisă în
tabelul
definitiv de creanţe.
b) Creanţe chirografare prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. e) pentru care planul prevede
o
recuperare a creanţelor în proporţie de 100% din sumele cu care aceştia figurează înscrişi în
Tabelul definitiv de creanţe. Din această categorie de creanţe fac parte :
BANCA COMERCIALĂ CARPATICA cu o creanță în valoare de 880.053,92 lei
CEC BANK SA CLUJ cu o creanță în valoare de 940.312,10 lei.
MIHĂȘAN IOAN cu o creanţă în sumă de 1.146.751,13 lei
SC QUADRANT AMROQ BEVERAGES SRL cu o creanţă în sumă de 9.418,63 lei
34
34 | P a g e
SC RONDOCARTON SRL cu o creanţă în sumă de 1.674,38 lei
SC TORVILL SRL cu o creanţă în sumă de 3.686,20 lei
SC PALUCI IMPEX SRL cu o creanţă în sumă de 17.438,36 lei
SC PRO TV SA cu o creanţă în sumă de 3.808 lei
SC COLETTE SRL cu o creanţă în sumă de 6.686,28 lei
SC DISTRIBUȚION YDM SRL cu o creanţă în sumă de 100.422,74 lei
SC TOP MARKET COMIMPEX SRL cu o creanţă în sumă de 3.161,59 lei
SC JT INTERNAȚIONAL ROMANIA cu oi creanță în sumă de 7.898,25 lei
SC STAR FOOD EM SRL cu o creanță în valoare de 5.097,10 lei BUTURCĂ ANA EMILIA ȘI BUTURCĂ MIREL CRISTIAN sunt înscriși în această categorie de
creanță sub condiția suspensivă a plății creditorului Banca Comercială Carpatica S.A cu sumă de
722.559,06 lei urmând ca prin planul de reorganizare să fie plătiți doar dacă vor achita creditul mai
sus menționat concomitent diminuîndu-se creanța deținută de Banca Comercială Carpatica. La
această dată programul de plăți nu prevede achitarea acestui creditor, urmând ca pe parcursul
derulării planului, dacă se va impune, să se prevadă o modificare a programului de plăți prin
includerea și acestui creditor.
DESPĂGUBIRI ACORDATE CREANŢELOR DEFAVORIZATE
Despăgubirile ce urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, în
comparaţie
cu valoarea estimată ce ar fi primită prin distribuire în caz de faliment, au fost determinate
ţinând cont de prevederile art. 123 din Legea 85/2006, creanţele vor fi plătite, în cazul
falimentului, în următoarea ordine:
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii, inclusiv cheltuielile
necesare
pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitoarei precum şi plata
persoanelor angajate în condiţiile art. 10, art. 19 alin. 2, art. 23, 24 şi ale art. 98 alin. 3, sub
rezerva celor prevăzute la art. 102 alin. 4
2. creanţele izvorâte din raporturile de muncă
3. creanţele reprezentând creditele, cu dobânzile şi cheltuielile aferente, acordate după deschiderea procedurii, precum şi creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare;
35
35 | P a g e
5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
În conformitate cu art. 121 (1) Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorilor, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite in urmatoarea ordine: 1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24; 1^1. creanţele creditorilor garantaţi născute în timpul procedurii de insolvenţă după confirmarea planului de reorganizare, ca parte componentă a acestui plan. Aceste creanţe cuprind capitalul, dobânzile, majorările şi penalităţile de orice fel; 2. creanţele creditorilor garantaţi, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările şi penalităţile de orice fel, precum şi cheltuielile, pentru creanţele născute înainte de deschiderea procedurii. (2) În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata în întregime a respectivelor creanţe garantate, creditorii vor avea, pentru diferenţă, creanţe chirografare care vor veni în concurs cu cele cuprinse în categoria corespunzătoare, potrivit naturii lor, prevazute la art. 123, şi vor fi supuse dispoziţiilor art. 41. Dacă dupa plata sumelor prevazute la alin. (1) rezultă o diferenţă în plus, aceasta va fi depusă, prin grija lichidatorului, în contul averii debitorului. (3) Un creditor cu creanţă garantată este indreptăţit să participe la orice distribuire de suma făcută înaintea vânzării bunului supus garanţiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scăzute din cele pe care creditorul ar fi indreptătit să le primească ulterior din preţul obţinut prin vânzarea bunului supus garanţiei sale, daca aceasta este necesară pentru a impiedica un astfel de creditor să primească mai mult decat ar fi primit daca bunul supus garanţiei sale ar fi fost vândut anterior distribuirii.
În ipoteza în care împotriva societăţii debitoare s-ar deschide procedura falimentului activele societăţii ar fi valorificate. în conformitate cu raportul de evaluare a patrimoniului debitoarei, valoarea de lichidare a patrimoniului societăţii este 1.266.300 lei ( bunuri imobilizate și mobile).
Respectându-se prevederile art. 121 şi 123 din Legea 85/ 2006, din valoarea totală a sumelor obţinute prin lichidarea activelor societăţii s-ar acoperii cheltuielile de procedură inclusive cheltuielile ocazionate de licitaţiile organizate, onorariul administratorului judiciar , creanţele garantate , cele salariale şi creanţele curente.
Creditorii bugetari şi chirografari urmare a valorificării activelor societăţii nu ar primii practice nimic.
36
36 | P a g e
Având în vedere aceste aspecte prezentul plan de reorganizare nu prevede acordarea de despăgubiri creditorilor .
3. Planul de distribuţie
Distribuirea sumelor încasate de către societatea debitoare în contul creanţelor existente
se va face conform planului de distribuţie , anexa 3 la prezentul plan de reorganizare.
Trebuie precizat faptul că în programul de plăţi privind creanţele născute anterior
deschiderii procedurii nu a fost prevăzută plata liniei de credit acordată de CEC Bank, ce va
avea maturitatea in luna ianuarie 2013. Aşa cum am arătat pe parcursul prezentuli plan, se
urmăreşte prelungirea acestei linii de credit printr-un act adiţional evident cu plata la zi a
dobânzilor aferente acestei linii de credit. În măsura în care CEC Bank SA Cluj nu va aproba
o prelungire a acestei linii de credit, capitalul împreună cu dobânda la zi urmează a fi
achitate prin vânzarea unei părţi a activului debitoarei cu acordul Adunării creditorilor şi a
creditorului garantat. În acest caz se vor urma procedurile prevăzute de Legea 85 cu privire
la modificarea prezentului plan.
VIII. CONTROLUL APLICĂRII PLANULUI În conformitate cu Secţiunea 6 din Legea nr. 85/2006 există 3 autorităţi independente
care
colaborează pentru punerea în practică a prevederilor din cuprinsul acestuia şi anume:
Judecătorul sindic reprezintă “forul suprem” sub conducerea căruia se derulează
întreaga
procedură.
Creditorii sunt cei care prin interesul evident pentru îndeplinirea obiectivelor propuse
prin
plan (acoperirea pasivului) reprezintă un suport practic în vederea corectării sau optimizării
din mers a modului de lucru şi de aplicare a planului. Creditorii nu sunt numai beneficiarii
procedurii ci, aşa cum arătam, sunt şi un organ de supraveghere a modului în care planul de
reorganizare este adus la îndeplinire. Supravegherea exercitată de creditori este o
manifestare a contradictorialităţii ca element esenţial în procedurile de drept comun.
Prezenţa creditorilor în cadrul desfăşurării reorganizării se manifestă, în genere, prin
intermediul următoarelor prerogative oferite de lege:
37
37 | P a g e
- art. 105 „ Dacă debitorul nu se conformează planului sau desfăşurarea activităţii aduce
pierderi averii sale...comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori... poate solicita oricând
judecătorului să aprobe intrarea în faliment în condiţiile art 107 şi urm.”
- Art. 106 (1) Debitorul, prin administratorul special, sau, după caz, administratorul
judiciar va
trebui să prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situaţiei financiare a
averii debitorului. Ulterior aprobării de către comitetul creditorilor, rapoartele vor fi
înregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, după caz, administratorul judiciar va
notifica aceasta tuturor creditorilor, în vederea consultării rapoartelor. Administratorul judiciar
PHOENIX OMEGA IPURL , este cel care exercită un control riguros asupra derulării întregii
proceduri, supraveghind din punct de vedere financiar societatea şi având posibilitatea şi
obligaţia legală de a interven acolo unde constată că s-a deviat de la punerea în practică a
planului. Totodată, administratorul judiciar, prin experienţa şi departamentele specializate
asigură sprijinul pentru aplicarea strategiilor economice, juridice şi de marketing optime.
Controlul aplicării planului se face de către administratorul judiciar prin:
- Supravegherea tuturor actelor, operaţiunilor şi plăţilor efectuate de către debitoare;
- Informări şi rapoarte periodice din partea debitoarei către administratorul judiciar;
- Întocmirea şi prezentarea lunară de către conducerea debitoarei a previziunilor de
încasări şi plăţi pe două săptămâni înainte;
- Rapoarte financiare trimestriale, prezentate judecătorului sindic de către
administratorul judiciar împreună cu debitorul, conform art. 105 alin. (1) din Lege.
IX. DESCĂRCARE DE OBLIGAŢII ŞI DE RĂSPUNDERE A DEBITOAREI
În conformitate cu art.102 alin 1 din Legea 85/2006 când sentinţă care confirmă un
plan intră în vigoare, activitatea debitoarei este reorganizată în mod corespunzător;
creanţele şi drepturile creditorilor şi ale celorlalte părţi interesate sunt modificate astfel
cum este prevăzut în plan.
Astfel, în cazul pronunţării hotărârii de închidere a procedurii de reorganizare ca
urmare a respectării obligaţiilor asumate prin planul de reorganizare, creanţele
creditorilor se consideră a fi stinse integral iar debitoarea este descărcată de obligaţii faţă
de aceştia.
X. ÎNCHIDEREA PROCEDURII REORGANIZĂRII
38
38 | P a g e
Planul de Reorganizare propus va fi considerat realizat şi se va solicita închiderea
procedurii de reorganizare, în cazul în care sunt îndeplinite toate obligaţiile de plată ale
societăţii SC REMO IMPEX SRL asumate prim plan .
De asemenea, de la data închiderii procedurii de reorganizare judiciară, societatea
debitoare este desărcată de orice răspundere în sensul art. 95 alin. 5 lit. c) din Legea nr.
85/2006 privind procedura insolvenţei.
Administrator special
Mihășan Ioan