A. SLTINEANU

PRO LENIN DE

G. S ORE L

Extras din ( Convorbiri Literare,)

Nr. 8-10 August.Octombtie 1936

MONITORUL OFICIAL I IMPRIMERIILE STATULUI I M P RIM E R I A N AI O NAL

BUCURETI 1936

www.dacoromanica.ro

PRO LENIN de G. SOREL

0 liimurire: In 1920, cu ocazia recenziei facute de mine inViata Romaneasca s a operei lui Sorel, am crezut de cuviinTa

sii trimet marelui sociolog broitairica mea. Necunoscandu-i adresa,am trimis-o editorului operelor lui Sorel, dela acesta din urmaam primit urmatorul raspuns:

22 Sept. 1920Cher Monsieur,

M. Riviere m'a remis la brochure que vous lui aviez donneepour moi et m'a donne votre adresse. Je regrette de ne pas lireplus facilement le roumain 1) pour pouvoir vous donner monappreciation. J'aurais ete bien aise de savoir ce que vous pensezdu plaidoyer pour Lenine, ajoute a la IV -time edition des 4 Re-flexions sur la violence )); mais peut-titre n'aurait-il pas ete pos-sible d'en parler dans une revue d'un pays oil le socialisme nejouit pas, a ce que je crois, d'une grande liberte. J'ai espoir quevotre travail contribuera a faire sortir mes idees du puits del'abime, dans lequel les gens bien pensants (de tous les partis)s'efforcent de les maintenir ; j'ai, heureusement pour moi, rencontrede temps a autre, quelques esprits asscz independants pour lesjuger en connaissance de cause. Somme toute, j'ai eu plus dechance, peut-titre, que Proudhon, qui malgre son talent supe-rieur d'ecrivain fut boycotte ( a partir au moins de 1860) parles gens 2) contre lui: in bourgeoisie.

Agreez, cher Monsieur, l'assurance de mes sentiments lesplus distingues.

G. Sorel

1) Sorel fitia bine italieneasca (Nota autorului).') Indescifrabil.

4(

i

qui...

www.dacoromanica.ro

4 A. SLATINEANU

Putin timp dupa aceasta scrisoare, Sorel a murit. Circumstante deosebite m'au impiedicat s5 satisfac, aga cum se cuvenea,cererea lui G. Sorel, pentru care profesez o profunda admiratie.Totugi, in momentele libere, imi adunam materialul.

Numai acum am decis publicatia, gi cele cateva pagine cariurmeazii constitue riispunsul dorintei lui Sorel, pe care o inde-plinesc ca o inchinare tardiva memoriei marelui disp5rut.

In a 4-a editie a celebrei sale lucrari 4 Reflexions sur la vio-lence *, G. Sorel 1) raspunde Profesorului Seippel, care-1 acuzaseca ar fi inspirat prin opera sa pe Lenin si pe Trotzky. Sorel faceapologia lui Lenin pe care-1 compara cu Petru-cel-Mare (compa-ratie fericit5), scriind: s'ar putea spune de Lenin ca vrea, ca siPetru-cel-Mare, s5 forteze istoria (fortat in sens de gradinarit).El pretinde sa introduca in patria lui socialismul, care, dupatoti maegtrii cei mai autorizati ai social-democratiei, nu ar puteasucceda deceit unui capitalism foarte desvoltat. Dar, tot Sorel,intr'o note, arata ca opinia lui Marx nu ar fi fost aga de catego-rica 2). Sorel is ap5rarea masacrelor bolgeviste, spunfind ea arfi rezultatul partizanilor exasperati gi, fiicand o comparatie curevolutia franceza 3), afirma ca acest bloc sfingeros ar fi raspfinditmai mult sfinge deck revolutia rasa').

') Am semnalat, in treacit, acest capitol in studiul asupra lui Sorel, publicatin Viata Romfineascii 1920-1921, in trei articole sub titlul: Teoria Revolufiei,G. Sorel.

2) Bazat pe doua citate tot din Marx: prima luatti din cunoscuta carte a luiNicolas-On, cea de a doua din manifestul comunist rus, editia din 1882.

3) Reaminteste cu aceasta ocazie teoria blocului, a lui Clilmenceau, La rico-ution est un bloc s si trebue considerat ca atare, cu calitatile si defectele ei.

4) E greu de apreciat cantitatea de sfinge varsata de cele douil revolutii.Evident e ca revolutia francezil, desvoltandu-se pe un teren de o culturamilenarii, a distrus mult mai mult deceit cea rusa. Revolutia francezii mai aredoua pete de neiertat: tAierea capului lui Lavoisier si a lui A. Chenier. Distru-gerea sistematicii in Franca a catedralelor, in special a celei mai marl si maivechi catedrale, cea abatiala din Cluny, de o importantA capitala pentru cu-noasterea artei Evului Mediu (arta care n'are echivalent decat in arta greceased);distrugerea bestiala a bibliotecilor si a manuscriptelor, care a intarziat Lisa demult cunoasterea acestui Evu Mediu, care dupa multi ar fi perioada obscuran-tismului, pe and G. Cohen, profesor la Sorbona, care nu poate fi suspectat,afirma (1935): s Il n'y a plus que les ignorants et les aveugles qui puissent parlerdes tenebres du Moyen Age s.

www.dacoromanica.ro

PRO LENIN de C. 5

Il felicita pe Lenin c a avut simtul istoric rusesc de a mutacapitala dela St. Petersburg la Moscova, (land importanta carese cuvine vechei capitale asiato-europene. Dar cum Sorel erafoarte erudit, mentioneazg, citand pe Astolphe de Custine ( fiulGeneralului Custine, omorit de revolutia franceza,) care, intr'olucrare asupra Rusiei, insistase ca aceasta idee era preocuparealui Nicolae I, pe care autorul it prezenta ca cel mai rus dintreRusi. Inspirandu-se din Renan, care se felicita ca legionarii ro-mani au inlocuit civilizatiunile hkbuite printr'o civilizatie careianot ii datorim dreptul, literatura monumentele, el conchideca viitorul o trebue sa fie recunoscator soldatilor rusi ai socialis-mului >. Terming articolul prin aceastal amara invocatiune: o Ble-stemate s fie democratiile plutocratice care infometeazal Rusia.Nu sunt deck un batran a carui existents este amenintatil deminime accidente ; dar sa dee Domnul ca inainte de a descindein mormant, sa vAd umilite mandrele democratii burgheze azitriumfkoare in mod cinic

Este posibil, chiar probabil, ca Lenin sa fi cunoscut operalui Sorel, deoarece petrecut o parte din viaca in biblioteci ;sigur este insa ca nici Sorel, nici Proudhon (cum credea Sorel)nu 1-au influentat. Preocupkile morale si intelectuale ale unuiasi al altuia, nu au intunecat vointa-i incordata. Se pare ca" che-stiunile de strategic 1-au preocupat foarte mult si a meditatlung operele Generalului Klausewitz. Gratie acestor studii teh-nice, el schimba tactica loviturii de stat. Pe acest teren, Lenineste un initiator si un sef revolutionar de prima ordine : 4 Pentrua pune mana pe un stat modern, trebue ckeva trupe de asalt

tehnicieni, echipe de oameni armati comandati de ingineri a.Tot el spune ca revolutia este o arta gi ca-i trebue ditiva profe-

E cert ca mentalitatea iconoclasts, caracteristica tuturor multimilor nein-franate, a facut ca revolutia franceza sa distruga un numiir considerabil demonumente si de statui. Palatele regale au fest pradate i ele contineau minuniartistice; tapiserii splendide au fost arse pentru a senate aurul cu care aufost cusute, etc., etc. Punctul de asemanare intre cele cloud revolutia, inafarade masacre, este ca una gi alta a crezut necesar sa-si desgroape morminteleregale si imperiale. Evident ca si aici Franta primeaza: distrugerile dela St.Denis, umplu de tristqe orice iubitor de arta. Ideea ca distrugand morminteregale se suprima istoria, trebue & fie comuna revolutionarilor primitivi.

') Marquis de Custine, La Russie en 1839, D'Amiot edit., Paris 1843.

SOL.i.L

i

i

gi

gi

l)

s.

www.dacoromanica.ro

6 A. SLITINEANI.T

sionali ai revolutiei pe care o intrevedea subt forma:

PRO LENIN de G. SOREL 7

fazei imperialiste a capitalismului actual, Lenin adauga un citatminunat gi profetic din Saint Simon. Este asa de impresionantgi asa de magistral formulat de St. Simon, inteo epoca asa dedepartata (acum 100 de ani) ca-i dam traducerea 1).

Inainte de razboi, nici economistii burgheji, nici Marx, niciLenin, nu puteau prevede si nu au prevazut importaata elemen-telor psihice in economie politica. Totusi Lenin, inainte de a de-veni atotputernic, sustinea inexorabila necesitate a dictaturii,entru a farama rezisteata burgheziei, izbind de teroare pe reac-

tionari gi mentinand autoritatea poporului armat ca gi regimulrcvolutionar nu va dura decat gratie celci mai sangeroase tiranii

Devenit dictator a instaurat aceasta sangeroasa tiranie, darafara de Trotsky, care

fosta restaurat armata printr'o discipline

draconica, restul a o jale. Nu s'a mai adresat la un consiliude oameni technici, cum o recomanda St. Simon prin Lenin, cia fost o improvizatie lamentabila gi regimul bunului plac. Pe unsingur capitol a continuat sa fie rus si mai rus ca tap Rusii: adat o desvoltare asa de formidabila politiei secrete, impanzindtoata Rusia in itele inextricabile a unui spionaj atotputernic,care ar fi facut sa tresare pe Ivan Teribilul in mormant, caci elinsusi nu visase ceva asa de cumplit.

De altminteri, Rusii nu sunt usor de priceput. Nihilismuloriental, dozat inegal intre indivizii rusi, ii face foarte greu decunoscut pentru un creer de occidental gi in special pentru alunui francez. Amestecul de oriental fatalist cu insensibilitateamongols, pe care o cred cam caracteristica mentalitatii revolu-tiei rusesti, scapa complet inteligentei dare, logice, armonice,

1) Saint Simon (1760-1825) s Anarhia actuall a productiunei, datoritilfaptului ca relatiunile economice se desvolta ark' nicio regularizare uniforms,trebue sa cedeze locul unei organiziiri a productiunei. Productia va fi indru-matii, nu prin intreprinderi, independente uncle de altele i necunoscand nevoileeconomice ale oamenilor, ci printr'o institutie specialii. Comitetul central dedirectinne, controland un larg domeniu al economiei sociale dintr'un punctde vedere mai ridicat, va putea regula activitatea pentru a fi utila societatiiintregi, punand mijloacele de productiune in mkini apropiate i ocupandu-sein special de o constants armonie intre productiune i consumatiune. 0 seriede stabilimente 1i-au luat insarcinarea unei oarecari organiziiri a operei econo-mice: aceste stabilimente sunt biincile n, Genial$ viziune, chiar a crizelor deeupraproductie,

t

n.

www.dacoromanica.ro

8 A. SLATINEANI1

mediteraneene, ca sa nu zic latine, a Francezilor 1). Lenin nu esteusor de caracterizat. Cared ii citesti biografia facuta de artistul MaximGorki, vezi ca autorul, cu tot marele lui talent, a cgzut in halulunui hagiograf. Pe boierul rus (cgci era boier V. Ulianov, zisLenin) 1-as caracteriza ca pe un mistic al vointei exacerbate.Niciun alt sentiment, nicio altg idee nu intervenea in aceastgvointg luting( ca o coardg. Nici iubirea de pamant, alp de adancinradacinata printre not (cum ne definesc europenii), nici senti-mente artistice sau amintiri istorice, nu intrerup aceastg vointgcare, astfel concentrate, este for-tat simplistg. Lenin dictatoruleste vointa deslantuita in realizarea revolutiei. A uitat completce spunea Lenin ganditorul. El vrea revolutia cu distrugereatotals a ceea ce a constituit vechea organizare (bung si rea).Este o vedere totalitara si simplistg. Adevgratul Bloc, nu acelaa lui Clemenceau. Ce va puree in loc, nu -1 preocupg : e se va vedea *.

Pacea dela Brest-Litowsk, care revoltase un minut chiar pecelglalt revolutionar, care nu era rus, Trotzki si episodul cand adat ordin sa traga asupra Kremlinului (cu toatg interventia luiLunacharski, care, desi estet si parizian in sensul ran al cuvan.-tului, avea suveniruri literare si istorice), demonstreazg ceea cevreau sa spui.

Ca sa revin la ideea pe care Sorel ci -o facuse de Lenin, adaugca Sorel vedea chiar violenta subt unghiul ei moral $i in arti-colul lui asupra lui Lenin ii cere inteligentei acestuia ca: e trebuese demonstreze celor cari vor conduce productiunea, valoareaunor reguli can au fost deduse (induse in text) din experientaunui capitalism inaintat ; trebue sa: se impue maselor gratieautoritatii morale, de care se bucurg oameni cari au obtinut prinserviciile for increderea poporului ; la fiecare moment oameniiresponsabili ai revolutiei vor fi siliti sa o apere contra instinctelorcari Imping vesnic omenirea catre regiunile josnice ale civilizatiei *(sublinierea e a mea).

In altg parte (pag. 451) Sorel spune : e singura chestiune, im-portantil pentru un filosof, este aceea de a cti dacg (organizatialui Lenin) contribue sa orienteze Rusia spre constituirea unei# republici de producatori 0, capabili sa imbratiseze o economicaca de progresivg ca acea a democratiilor noastre capitaliste *.

') Il regfisim pe marele artist cand face psychologia ciiranului rue. MaximGorki, Lenin 6, Le Payson Passe, Kra. Rue Blanche, Paris, 1925,

www.dacoromanica.ro

PRO LENIN de G. SOREL 9

Masacrul feroce i inutil al intregei inteligente rusesti a fostraspunsul acestor deziderate. e cu atat mai ironic (daca potintrebuinta acest cuvant, in loc de sinistru) ca cu cateva pagineinainte de acest capitol o Pentru Lenin *, Sorel se apara ca el nuare, ca Jaures, aceeasi indulgenta pentru oamenii cari au ghilo-tinat, si se mandreste ca a criticat puternic o tirania asa de siin-geroasa a revolutiei franceze

Daces la intrebarea: Lenin cunoscut-a oare operele lui Sorel,nu putem da un raspuns categoric, la a doua intrebare dacilSorel 1-a putut pricepe pe Lenin raspundem: Sorel ca si cei maimulti occidentali nu putea sa-1 priceapa 9. Ca sa poti pricepe peLenin dictatorul sau, mai bine zis, sa incerci sa-1 pricepi, cand aimentalitatea formats sau deformata de educatia clasica, trebuesa recurgi tot la literatura ruses 2).

Lenin dictator, in urma revolutici din Octomvrie, gasea oRusie in plin haos, scapata de orice discipline, cu Kerenski(Dimitrie Rudin al lui Turghenieff), instauratorul acestui haos,in fuga spre occident. Era, evident, greu sa aplice doctrine teo-retice luate din Marx. S'a multumit sa-i pue bustul, portretul,mi se pare chiar statuia, sau chiar statuele, pretutindeni, i saconvinga pe ignoranti ca aplica teoriile lui Marx. A aplicat ratio-namentul: cei ce sunt de avizul meu pot trai, ceilalti trebue sadispara. A gasit un sadic al cadavrelor, din care a facut presedin-

1) Vezi Variot, pag. 32: Sorel spune: Rusii sunt tot rusi. Ce e bun la ei, suntmuzicantii gi romancierii. Pentru rest... Imi aduc aminte un roman englez,al carui titlu si autor nu-1 mai tin minte: e vorba de un gentleman a carui ne-poata trebue sa se marite. La intrebarea cu eine? gentlemanul ruspunde: cuun Rus. Cum este Rusul? E un Rus, raspunde gentlemanul. Este inteligentamabil, artist? Raspunsul: E un Rus. Dar in fine: Este un om serios, ce meserie,face? Raspunsul: E un Rus. Pentru Sorel, autorul romanului englez, cunosteabine pe Rusi. El insusi, Sorel, ceva mai jos se exprima: s Rusii sunt oameniimposibili, carom numai un genie ar putea sa le dee demnitate socials ainationalii s.

2) Chiar rudele for de rasa, Polonezii, nu-i pot pricepe pe Rusi. Romanuls Sous les yeux d'occident al Polonezului Joseph Conrad, care scrie in engle-zeste, constitue o probe. In acest roman, eroul, un Rus pus in fate diverselorprobleme din vieata, cand, dupes toata logica, trebuia sa is o deciziune intr'unsens, o lug just in sens invers. Cand 1 -am citit ignoram ca Conrad este Polonezgi mi-am opus ca e un Englez cu o bung educatie filosofica germane, care vrcasa demonstreze teoria: Rusul nu 'tie cc face, face intotdeauna invers de ceea cetrebue sa faces.

o.

www.dacoromanica.ro

10 A. SLATINEANU

tele politiei secrete i i-a dat mans libera. E imposibil de Ei,tiutcum, in ce fel cati au fost masacrati de acest client evadat dinazil. Am vazut cum armata a fost reorganizata de Trotzky. Acestevreu (Bronstein) a fost un adevarat geniu organizator, deoarecea facut din o masa difluentA un instrument real, eel puffin pentrupolitia interns. Pentru rest, Lenin a fost un adevarat inventatorde expediente. Nu putea face altfel, era o conditie de existents.Bun cunoscator al psihologiei maselor ruse, a mutat capitala laMoskova, realizand visul lui Nicolae I. Tot el, este inventatoruunor serii de expresiuni cuvinte-forte, cuvinte-mit lipsite de con-tinut real, dar avand putere de argument pentru creeri primitivi.El creeaza o tirania prolctariatului in care nu intra niciun pro-letar. Semi-intelectuali sau intelectuali evrei, rui, polonezi,georgieni, profitau de aceasta tiranie in realitate; impartiti innumar mic (ate 5 se pare) in Politburo qi Orgburo, exersauadevarata putere nelimitata, mult mai teribila ca tirania tarista.o 0 adevarata oligarhie dupa cum o definete Lenin, dictatorul,cu multa ironie.

Aruncarea pe spatele sovietelor a tuturor masurilor luate deunul singur a fost o adevarata descoperire. Aid Lenin nu maieste original, a luat o frazeologie demagogica-democratica dinoccident. i acolo unde exists o organizatie puternica (vezi orga-nizarea radical - socialists pusa in evidenta numai prin afacerea

I) Aceste cuvinte-force, sau mai bine ramiinand in traditie soreliana, cuvinte-mit, vor avea un mare rol in democratia-demagogica actualii si au fost createpentru a falsifica o idee. Iar ca exemplu tipic de acest # cuvant-mit termenulde a antifascist )>. Sub acest titlu se grupeaza comunisti, anarhisti, democrati,demagogi si in Franta o genie de radicali-socialisti, can trateazit pe Doumerguesi pe Laval drept fascilti. Fascismul, sinonim cu Mussolini, ar reprezenta pentruacelti apostoli culmea tiraniei.

Sit judecam drept, Mussolini este un dictator ; deli dictatura lui creatoare arecateva inconveniente, dar pusa alaturi de dictatura lui Stalin (papa et impe-rator) este minima. Toti comunistii (sovieticii sau nu) sunt antifascisti, pentrucalupta pentru libertate ( !?); de unde Stalin =libertate si Mussolini =tiranie.Vede%i la ce servesc cuvintele-mit?

E posibil sa existe cativa naivi, cari cred ca aunt antifascisti gi lupta pentrulibertate. Marea majoritate stiu bine ca subt numele de antifascism se ascundepropaganda comunista yi idealul sovietic cel mai anti-libertar din lume.

Zilele din urma, am avut placerea sit vad in jurnal ca Dimitrov (bulgarul cu.Reichstagul) trateaza pe Trotzky, Zinoview Karacncw de fascivti e 014 egttoujours le fasciste de quelqu'un .

i

x

si

9

n,

5,

www.dacoromanica.ro

PRO LENIN de G. SOREL 11

Stawiski) masa consfintegte ce se ordona de vointa catorva. Daracest procedeu are nevoe de manugi. La soviet se anunta teorema,gi se adopts in unanimitate. Vai de acela, care gi-ar fi permis saaiba alts opiniune. S'a facut o selectie minutioasa ; opiniunileindividuale de jos in sus nu mai exists. Din nefericire acesteaprobari masive au avut ca rezultat distrugerea totals a industrieirusegti (gratie sovietelor de lucratori). Aceasta distrugere nu s'afacut conform vointei lui Lenin, dar pentruca nu putea sa facealtfel in acel moment. Misticul vointei cand a avut puterea inmai* a dominat prin teroare dupa cum o prevazuse dealtmint eri,dar a 0 uitat de doctrine gi facea toate concesiunile cand nuputea face altfel. Alaturi de misticism era gi un posibilist reali-zator, luand chiar ideile adversarilor, pe care cauta sa-i suprimeTchernoff).

In politica externs Lenin a devenit imperialist, mult mai fo r-midabil ca vechiul imperialism tarist. Prin distrugerea bisericiiortodoxe ruse, cu o brutalitate fail seaman (e adevarat tot dupamodelul revolutiei franceze) i prin organizarea celei de a In-aInternationala cu gcoli de < Propaganda Fide sovietice, Leninpe langa tzar autocrat a devenit gi papa al nouei religiuni sovie-tice (avand magina ca totem. Puterea formidabila de care dispunea, aorganizat-o aga de solid, incat a trecut-o lui Stalin, noul papagi imperator, farce sguduire. Inarmat cu aga formidabile forte adevenit de un imperialism agresiv: a ocupat Georgia 1), cu carefacuse un tratat d_ e buns vecinatate gi, sub formula o rep ublicasovietice afiliata iaragi un cuvant mit, a anexat Rusiei toatMongolia exterioara, pans in degertul Gobi. De alts parte, gra/ie

') La 7 Mai 1920, tratat intre Soviete si Georgia cu recunoasterea inde-pendentii ; 14 Nov. 1920, tratat de transit i comer% intre Me 2 state ; 11 Feb.1921, armatele sovietice ocupft Georgia.

Pe teren internalional: FranTa, Anglia, Italia, 'Japonia, Belgia ca Consiliulsuprem al alia%ilor recunosc aceastil. indepenedenta. Herriot, la 2 Aprilie 1922zice: La souverainete de la Georgie a ete reconnue formellement par les puissan-cesalliees. Elle a ete reconnue d'autre part, par le gouv. russe lui-meme, en vertud'un traits fort precis. Je demande a M. le president du conseil de bien vouloirdeclarer que son gouvernement reste attache a la cause de cette independance r.

Poincare raspunde: L'Hon. Herriot n'a fait qu'exprimer la pensee du gou-vernement lui-meme, telle qu'elle a ete plusieurs foie deja exprimee a l'Etatde Georgie *,

a,

www.dacoromanica.ro

12 A. SLATINEANU

unui sistem analog, Turkestanul chinez este asa de infiltrat, camaine-poimaine va cadea prada aceluiasi imperialism. Acest im-perialism irational este o fatalitate istorica. Rusia sovietica sautzarists ramane tot eterna Rusie, s sfanta Rusie

In rezumat: Sorel nu putea pricepe actiunea lui Lenin, dupacum nu o pricepem nici noi. Nevoia profunda de distrugere, omarca de traditie mongols, este nepriceputa de creerul unui Eu-ropean 1). Oricare ar fi defectele calitatile altor dictaturi, Mus-solini, Hitler, aceste dictaturi au o logics, chiar and pornescdin premise gresite. Actiunea lui Lenin are gi ea o logics depar-tata ; distrugerea formei actuale a capitalismului. Dar distrugerease margineste la distrugere. Oare s'a distrus capitalismul ? Nicidecum. Capitalul nu mai este in banci, ci este in mina catorvaprivilegiati. Unde este aurul sovietic ? Avem a face cu un capi-talism de stat cu toate defectele capitalismului etatizat, careramfine la libera dispozitie a catorva baroni ai revolutiei a oli-garhiei proletariene s, fare absolut niciun fel de control. As vreasa stiu ce deosebeste pe prietenul d-lui Hcrriot, pe camaradulLitwinof, de bietul Rockefeller, care dispune, cu siguranta, de totatatia bani, dar desigur de mult mai putina putere.

Lenin, totusi, a treat prin violenta douA lucruri capitale :tzarismul rosu, mult mai autocratic ca tzarismul alb, netinandnicio seams de frazeologia revolutiei franceze, suprimand liber-tatea presei, a indivizilor, introducand munca for-talk iar ca fra-ternitate, creand o oligarhie extrem de privilegiatA. De alts parte,este fondatorul a celei de a III-a Internationalk al carui rol imensin bolsevizarea Asiei se intrezareste : in bolsevizarea Europei ovedem in Spania si, poate maine, in Franca.

Samanta aruncata nu a dat inch' recolta Oda.In calitatea lui de fondator al unei noui religiuni este adorat

in Mausoleul dela Kremlin i numeroasele statui cari i s'au ri-dicat, provoaca scene ca urmAtoarea din orasul Minsk, unde o multime

') Din ceca ce precede, se poate intrevcdea ca un omdiferite

ait de complex, scapiidefinitiunilor. Caut sa-I prezint, privindu-I subt unghiuri. Nu am pre-tentia sa le arat pe toate. Vreau sa mai spun douii cuvinte, despre totala lipsa desir% artistic. RuOi nu s'au distins nici in picturil i nici in sculpture dar anavut muzicanti gi literati de prima ordine. Lenin se distinge prin o totala lipsade orice cuniozitate artistica, In niciun moment arta, nici iamzecle, nu I -au preo-cupat.

gi

e.

www.dacoromanica.ro

PRO LENIN de C. SOREL

de lucr5tori qi tarani veniti s5-i admire statuia 1) (( se oprira cu totiica un singur om, pentru a saluta simulacrul impozant al idoluluilor. Se adresau lui cum s'ar adresa lui Dumnezeu qi se rugau camantuitorului lor. Simteau, sub recea piatra (i simteam qi eu,zice autorul) prezenta-i inflacarata. Leninolatria s'a implantatadanc in popor. Legendele s'au multiplicat in jurul numelui lui,,i-mi inchipui ca va fi curand trecut in numarul sfintilor, caroramilioane de tarani be trimit Inca rugaciuni si daruri )>.

Cat de departe suntem de teoriile lui Sorel !

1) Cecil Chesterton in Veale. Le Regne de Lenin. Payot, 1932.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro