documentare_iluminat

7/27/2019 documentare_iluminat

1/69

Contract: 30/2002DOCUMENTARE PRIVINDCRITERIILE DE PERFORMANTASPECIFICE ILUMINATULUINATURAL SI CONTROLULUI SOLARBeneficiar: MLPTL

Redactarea a III-a

CUPRINS

a. INTRODUCERE Sinteza documentarii in a doua redactareb. SINTEZA OBSERVATIILOR SI PROPUNERILOR din faza de ancheta

CAPITOLUL 1 ILUMINAREA NATURALA A SPATIILOR

1.1 DOCUMENTE EUROPENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL legi, norme, recomandari1.2 REGLEMENTARI DIN ROMANIA standarde1.3 CULEGERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE1.4 CONCLUZII

CAPITOLUL 2 CONTROLUL SOLAR

2.1 DOCUMENTE EUROPEENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL legi, norme , recomandari2.2 REGLEMENTARI DIN ROMANIA2.3 CULEGERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE2.4 CONCLUZII

CAPITOLUL 3 ANEXA

3.1 FOI DE TRIMITERE IN ANCHETA3.2 RASPUNSURILE ANCHETEI3.3 BIBLIOGRAFIE

1

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM 'ION MINCU' - BUCURESTIUNIVERSIT D'ARCHITECTURE ET URBANISME 'ION MINCU' 'ION MINCU' UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18-20, 70109 BUCURESTI, ROMANIA Telefon: (40) 1 313.95.65, 307.71.40 Fax: (40) 1 312.39.54

CENTRUL DE CERCETARE, SINTEZA SI BANCA DE INFORMATII IN CONSTRUCTII, ARHITECTURA SI URBANISMC.C.S. - B I C A U


2/69

INTRODUCERE

a.SINTEZA DOCUMENTARII IN A DOUA REDACTARE

bordarea creativa in ceea ce priveste lumina naturala si soarele a produs deja in ultimii ani, din ce in ce mainumeroase, o serie de realizari de arhitectura de o noua generatie. Arhitrectura solara, bio-climatica,ecologica, verde, inteligenta etc. a capatat deja un statut important. Reglementarile au ramas evident in urma sieste evidenta intentia de a recupera aceasta intarziere.A

In urma discutiilor avute si a parcurgerii unui numar mare de documente scrise si sit-uri oficiale, (alegand siconsiderand ca fiind unul dintre cele mai rapide si la zi mijoace de informare si comunicare, utilizarea web-uluipentru cautarea informatiilor) o concluzie este ca reglementarile propriu-zise sunt putine in tarile europene siabsente la nivel central european.

In continuare prezentam concluziile specifice in urma primei redactari:

Majoritatea cautarilor s-au efectuat in registrul lingvistic anglo-francofon. In acest registru rezultatele

sunt mai degraba neconsistente. Este posibil ca problemele de insorire excesiva sa fi preocupat excusivtarile confruntate cu aceasta problema, in speta tarile mediteraneene din UE (Spania, Italia, Grecia)unde, din lipsa suportului ingvistic de specialitate, n-am putut penetra. Din aceleasi motivatii n-ampenetrat in spatiul scandinavic, nord european, confruntat mai ales cu asigurarea unui minim deiluminare necesar.

Lumea vechiului continent nu a reusit sa ajunga la nivelul de reglementare ale unor state ce s-auconfruntat mai acut cu problemele luminii si insoririi ca de pilda SUA sau Australia. Principalelereglementari se afla in continentul nostru in Marea Britanie si in Germania. Franta a pasat problemacatre diversele coduri nationale (codurile muncii, sanatatii, urbanismului, constructiilor, etc.) in care suntenumerate cel mult exigente globale sau recomandari vagi. Nu exista inca norme europene EN

referitoare la aceste domenii insa am reusit sa gasim norme separate, specifice unor domenii deactivitate (programe de arhitectura, domenii de activitate, locuri de munca, etc.) ce cuprind si prevederireferitoare la subiectul nostru de studiu. Deci, in concvluzie, nu s-au gasit reglementari unitarespecifice acestui domeniu, care sa atace aceste aspecte (necesar de lumina naturala si control solar).Exista o propunere de norma europeana , prezentata in cuprinsul primei redactari.

Exista o cantitate mare de informatii cu caracter tehnic, stiintific ,analitic etc. care trateaza acesteprobleme, in general in contextul problematicii generale de ordin ecologic. Este evidenta intentia de a serealiza curand regelementari la nivel european, exemplul american, australian, etc. Am cules si ordonato mare cantitate de informatie din aceste surse extra-europene; aceasta este accesibila in dosarulvirtual, pe suport informatic.

Domeniul luminii naturale nu provoaca nici afectiuni patologice majore, nici agresiuni asupra mediului

sau bugetului. Iata de ce credem ca din aceste considerente acest aspect al luminii naturale este incarelativ neglijat. De cele mai multe ori este inglobat ca un capitol sumar tratat in cadrul iluminatuluiartificial. Poate si pentru faptul ca lumina naturala nu costa nimic, nu intereseaza in mod deosebit.Cresterea importantei domeniului este insa evidenta pentru viitorul apropiat, din cauze de ordin ecologic.Asupra luminii naturale nu se poate interveni direct sau simplu; realizarea unor exigente simple, ce pot fiatinse usor cu ajutorul iluminatului artificial, in cazul luminii naturale implica o conceptie arhitecturala deansamblu, de o mare calitate si complexitate.

Privind mai atent rezultatele cautarii pe sit-ul Afnor, putem constata ca doar cca 40 % din rezultatelecautarii reprezinta norme europene adoptate de statul francez, grosul rezultatelor reprezinta normefranceze, DTU-uri sau alte reglementari nationale ce apar chiar in aceste zile nefiind adoptate la nivelnational si nu european; iata de ce consideram ca descoperirea unor norme strict europene este destulde improbabila, din moment ce in tari ca Franta acestea nu au devenit o dominanta.

Principalele norme europene, clasificate dupa data adoptarii lor par a urma o anumita logica : ele auaparut fie ca o consecinta a unui eveniment (dupa anul 2000, cazurile de legionellosa din Franta, au

2


3/69

impus numite masuri de ventilatie si igiena, de pilda) sau dupa ce o anumita problema s-a produs(accidentele + lipsa ventilarii in tunelele rutiere), fie ca urmare a unei preocupari esentiale de durata.Cum in domeniul nostru nu s-au produs evenimente deosebite, cum nu exista probleme de costurideosebite sau de poluare (ce explica permanenta unor teme - cele termice sau de mediu), consideramca factorii decizionali din UE n-au considerat ca presanta aparitia unor reglementari in acest domeniu alluminii naturale, si problema a fost lasata la latitudinea fiecarei tari, care la randul lor n-au elaboratreglementari stricte in acest domeniu.

Majoritatea normelor gasite sunt enumerate doar la nivelul titlurilor, insotite uneori extrem de scurterezumate. In schimb toate se obtin pe bani. Este extrem de greu sa ne dam seama in aceste conditii decontinutul acestor norme, deoarece sub titlul promitator se pot ivi surprize de proportii referitoare lacontinutul propriu-zis. Pentru sit-ul Afnor s-a realizat o estimare a costurilor pentru a putea dobandi celemai interesante documente, pornind de la titulatura lor.

3


4/69

b. SINTEZA OBSERVATIILOR SI PROPUNERILOR IN FAZA DE ANCHETA

concluzie cu caracter general in urma primei redactari este ca, desi reglementarile propriu-zise sunt putine intarile europene i practic absente inca la nivel central european, informatia stiintifica i tehnica in domeniu este

foarte abundenta i intr-o dezvoltare evidenta.O

Astfel dupa aceasta redactare, in faza de ancheta ne-am propus o documentare bazata pe abordarea siaducerea la cunostiinta a documentatiei unor institutii cu experienta si istorie in domeniu.Prezentam in continuare (in urma discutiilor avute si a participarii cu observatii si propuneri referitoare la

prima redactare a documentatiei, a diverselor institutii) sinteza fazei de ancheta :

Universitatea Tehnica Costructii Bucuresti :

Apreciaza documentarea, chiar si numai in prima ei redactare , ca fiind utila si oportuna deoarece aceastareprezinta o sinteza la zi a stadiului in care se gasesc cunostintele, cercetarile si reglementarile normative dindomeniul iluminatului natural al cladirilor in corelatie cu cel al controlului solar a acestora.

Parcurgerea unui numar foarte mare de site-uri oficiale, folosind diversi discriptori specifici si generali aevidentiat faptul ca la nivelul UE nu exista inca norme de tip EN in domeniile analizate dar exista o cantitate mare deinformatii ce pot constitui baza unor viitoare reglementari la nivel european.

Va prezentam in continuare ropunerile :

Realizarea unei documentari referitoare la diferitele materiale de interes in prezent in tara pecircuitele ASRO si a preturilor cu care acestea pot fi achizitionate;

O documnetare/cercetare suplimentara care sa aiba in vedere :o Recomandari de principiu referitoare la corelatiile dintre iluminarea naturala/insorirea

spatiilor, orientarea cardinala a fatadei si geometria vitrajelor;o Idem si amplasarea vitrajelor in cadrul peretelui exterior (totdeauna centrat?);o Existenta unor metode grafice sau analitice rapide (calibrate insa cu modele experimentale

sau/si de calcul evoluat) de dimensionare/verificare a satisfacerii diferitelor criterii deperformanta specifice iluminatului natural si controlului insoririi spatiilor inchise ale cladirilor.

Lucrarea trebuie continuata astfel incat dupa finalizare sa fie posibila elaborarea rapida a uneireglementari nationale specifice, aceasta urmand a fi armonizata cu cele care sunt de asteptat aapare in curand in tarile UE sau la nivelul ansamblului actor tari

Considerand documentarea o informare completa in domeniu, atat la nivel national cat si internationalaprecierea din partea Ministerului sanatatii publice si familiei a venit ca o incurajare pentru realizarea urmatoareifaze si finalizarea documentatiei prin elaborarea cat mai devreme a reglementarilor,

URBAN PROIECT Bucuresti considera documentarea o sinteza valoroasa si bine sistematizarta aproblematicii studiate, oglidita in studii de specialitate, norme si reglementari din Romania si strainatate.

Propunerile reprezinta completari :

de urbanism prin :

4


5/69

o tipuri de configuratii de incinte urbane care prin proportii (lungime-latime-inaltime ecraneperimetrale), orientari, deschideri, penetrari sa fie favorabile iluminatului natural si controluluisolar.

o legatura dintre iluminarea naturala a spatiilor construite si dimensionarea (distante inaltimi) aspatiilor verzi adiacente

prin identificarea unor metode grafice, expeditive, de lucru prin care sa poata fii apreciat nivelul deiluminare interioara a unei cladiri nou proiectate (sau reabilitate) pentru cazul cand din diverse

motive (importanta constructiei, urgenta elaborarii proiectului, lipsa unei echipe imediat accesibile,de specialisti strict pe domeniu) un studiu aprofundat nu e posibil;

identificarea unor foruri de avizare in strainatate (institute de specialitate,celule de lucru inministere, organe ale administratiei locale) si a unor avize, pe domeniu (obligatorii sau facultative).Incercarea de echivalare a acestora cu institutii si tipuri de avize curente la noi;

Indentificarea in literatura de specialitate , a unor grile minimale de apreciere a aptitudiniiansamblurilor urbane si a constructiilor de a fi satisfacator iluminate natural (procent de vitrare, tip devitraj, cadru inconjurator, finisaje, orientari, adancime etc.)

Propuneri de astfel de grile, conform cu exigentele din Romania, utile atat concepturilor cat siorganelor de avizare.

S.C. PRODOMUS S.A considera subiectul studiului actual, acesta incercand sa acopere un segment alnormarii practic inexistent la noi in tara, atat ca procupare de sine statatoare, cat si ca parte a normelordepartamentale, criteriile de exigenta joacand un rol deosebit.

Necesitatea unui astfel de studiu este evidenta, problematica legata de iluminatul natural si controlul solarfacand parte din categoria criteriilor de exigenta esentiale, prevazute de Legea 10/1995, atat in cadrul criteriilorlegate de igiena, sanatate, protectia mediului, cat si de cele privind protectia hidrofuga, termica si economia deenergie.

Aflat in faza de proiectare Redactarea I, studiul analizat reflecta cautarile elaboratorilor, atat in

camp legislativ aferent spatiului european cat si in cadrul preocuparilor profesionale specifice obiectivului analizat.Asa cum rezulta si din concluziile fazei prezentate, elaborarea unui normativ individualizat poate fi o optiune, dar farao eficienta practica directa asupra procesului de proiectare.

Din punct de vedere al structurarii materialului, pentru faza urmatoare, prezentele sugestii sunt legate inprincipal de definirea scopului si organizartea materialului astfel incat sa devina un instrument care sa stea la bazaelaborarii normativelor departamenatale :

necesitatea adaptarii cautarilor si structurarea problematicilor abordate, in conformitate cu conditiilespecifice ale unui cadru normativ in continua transformare, astfel incat sa se impuna pentru fiecarecategorie de program de arhitectura prevederile minimale/maximale legate de iluminatul natural sicontrolul insoririi;

identificarea prevederilor actuale (existente in normativele si standardele aflate in vigoare) sireactualizarea acestora, in conformitate cu ultimile rezultate/cercetari/prevederi normative europenecu scopul alinierii acestora la legislatia si cadrul normativ CE;

necesitatea definirii clare ale celor doua componente, in mod distinct, afectate de problematicailuminarii naturale si a insoririi:

o componenta urbanistica si conditionarile aferente;o obiectul de arhitectura si conditionarile specifice, pe tipuri de programe de arhitectura.

Pozitia noastra fata de unele aspecte enuntate in randurile anterioare

Metode simple succinte de calcul si determinare nu rezolva neaparat in mod sigur cazuri complexe sau speciale cum sa aprecieze asta cineva care are numai cunostiinte limitate ?

5


6/69

Vom da metode sintetice de evaluare a cantitatii si distributiei luminii naturale, precum si pentru controlulsolar , asa cum le-am sintetizat (in special pornind de la Victor Olgyay Solar Control and Shading Devices siDayligting in Architecture A European Reference Book

6


7/69

CAPITOLUL 1:ILUMINAREA NATURALA A SPATIILOR

1.1 DOCUMENTE EUROPENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL legi, norme, recomandari

Sinteza cercetarilor

1.2 REGLEMENTARI DIN ROMANIA standarde

Sinteza cercetarilor

1.3 CULEGERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE

Documente publicate

1.3.1 Lumina naturala1.3.2 Lumina ca fenomen fizic, ca forma de energie1.3.3 Fundamentele iluminarii naturale1.3.4 Analiza unor criterii: lumina naturala in spatii interioare si exterioare, controlul insoririi.1.3.5 Lumina naturala: fiziologia vederii; rolul luminii pentru sanatate1.3.6 Recomandari privind ambianta luminoasa1.3.7 Enumerarea criteriilor pe baza carora se determina si stabileste starea de confort1.3.8 Lumina naturala si pozitia curenta pe piata1.3.9 Criterii de corelare cu lumina artificiala

Documente virtuale (site-uri internet):

eclairage-public.net

1.4 CONCLUZII

1.5 METODA DE EVALUARE SIMPLA A LUMINII NATURALE SI A INSORIRII

7

1


8/69

1.1 DOCUMENTE EUROPENE CU CARACTER OFICIAL - legi, norme, recomandari

SINTEZA CERCETARILOR

Cautarile s-au efectuat pe doua cai: gasirea documentelor tiparite si investigarea imensei baze de date care esteazi internetul. In cazul documentelor tiparite rezultatele sunt dezamagitoare , chiar oficiul de informare al UE in

Romania trimitanndu-ne la adrese web pe care le stiam de mult. ASRO furnizeaza un CD ROM cu standardeleromanesti, inclusiv cele andorsate dar desi l-am cumparat n-am gasit documente tiparite, ce pot fi achizitionate,referitoare la norme europeene. Cautarile prin biblioteci ne-au confirmat banuiala unei lipse cronice a acestordocumente. Europa de altfel traieste deja in era informationala si este foarte putin probabil sa gasim materialetiparite (cel mult unele destul de imbatranite) specifice domeniului nostru.

Iata de ce grosul cautarilor s-a axat pe cautarea in nesfarsita baza de date a internetului. Nnu am ales caleaintamplarii care nu poate duce la rezultate concludente si edificatoare, ci am utilizat mijloacele cele mai inmasura sa ne conduca la astfel de documente. Astfel desi cautarea s-a rezumat la registrul lingvistic anglo-francez (cu unele cautari in italiana si spaniola) am utilizat cuvintele cheie in maniere multiple: cuvant singularcu posibilitatea unor rezultate enorme usor necocludente dar care acopera toata plaja de documente posibilesau cautari avansate cu filtre, fraze exacte, cu variatia atenta a cuvintelor cheie (in diferite limbi, genuri, etc.) S-au utilizat mega-motoare de cautare precum Copernic, Google, Metacrawler, Web Crawler, Infogrid, MyNetscape, iar rezultatele cautarii au fost discutate, listate, si accesate chiar si acolo unde revelanta informatieiparea indoielnica. A rezultat un volum impresionant de documente ce vor fi de altfel anexate in extenso intr-unCD ROM Anexa la finalul redactarii a 3-a, documente ce au fost triate, organizate, traduse.

Orice doritor de informatii relevante in domeniul normelor europeene va trece obligatoriu prin site-ul afnor.fr careeste cea mai complecta colectie de normative franceze, europene, ISO (deci internationale) gasita de noi; dinpacate va gasi doar titluri de norme si mici rezumate, toate normele nefiind accesibile decat contra cost. Dacacautarea se limiteaza la aflarea existentei sau nu a unui titlu, atunci site-ul are un motor de cautare performant.

Site-ul oficial al comunitatii europene cenorm.be, are o cautare mai dificila si documentele sunt inaccesibile; nurecomandam accesarea lui decat prin cautarea avansata pe care o propune.

Cele mai interesante norme gasite le prezentam, structural in cele ce urmeeaza

NORME INTERNATIONALE ISO

ISO 31-6 Decembrie 1998, Marimi si Unitati, partea a 6-a lumina si radiatii electromagneticeconexe; se refera la remeni fizici; norma internationala constiuita din ISO 31-6/1992 si ISO31/A1/1998, costa 93 euro

ISO 9050-1990 Februarie 1990 Sticla in constructii determinarea transmisiei luminoase a transmisieisolare directe a transmisiei totale a energiei solare a transmisiei razelor ultraviolete si afactorilor derivati ai vitrajelor; norma internationala; costa 46 euro

ISO 9488-1999 Octombrie 1999 Energie solara vocabular; norma internationala costa 124 euro

ISO 6243-1997 Iulie 1997, Date climatice pentru conceptia cladirilor sistemul simbolurilor propuse;norma internationala, costa 72 euro

ISO 8995-2002 Mai 2002, Iluminatul interior al locurilor de munca, norma internationala, costa 72 euro

ISO 9241-6-1999 Decembrie 1999, Exigente ergonomice pentru munca la birou cu terminale cu ecranede vizualizare (TEV), -partea a 6-a, ghid general referitor la mediul de munca, norma

internationala, costa 105 euro

NF EN ISO 9488-2000 Ianuarie 2000 Energie solara- vocabular, indice de clasare P150-105, norma omologata,costa 71.60 euro

8


9/69

Ultima este si norma franceza, si europeana.

NF EN 12665 -2002 Noiembrie 2002, Lumina si iluminat termeni de baza si criterii pentru specificareaexigentelor in iluminat, indice de clasare X90-002, norma omologata costa 46 euro

NF EN 60598-2-25/1995 August 1995, Surse de luminapartea a 2-a reguli particulare sectia 25: surse de lumina

pentru unitatile spitalicesti si casele de sanatate, indice de clasare C71-025, normaomologata, elaborata sub mandatul dat CENn-ului de comisie in cadrul unei directiveeuropeene DI 73 01/02/1973 costa 39.8 euro

NF EN 410 Noiembrie 1999 Sticla in constructii determinarea caracteristicilor luminoase si solareale vitrajelor, indice de clasare P78-457

De asemenea au fost gasite in cadrul rubricilor Normalisation-Reglementation din cadrul site-ului cstb.fr documentulintitulat Goluri si ferestre, repere reglementare, unde in cateva randuri se atinge s problema reglementarii iluminatuluinatural, reglementari incluse incadrul unor coduri speciale franceze (Codul urban, Codul Muncii, etc). Astfel pot figasite dispozitiii cu caracter general referitoare la amplasarea golurilor in raport cu rezaliturile peretilor. (Cladirile

situate pe un teren apartinand proprietarului trebuie sa fie implementate in asa mod incat golurile ce lumineazaspatiile principale sa nu fie mascate de nici o parte de imobil ce ar trebui perceput dinspre acea fereastra peste ununghi de 45 de grade deasupra orizontalei Codul Urban Francez, Cartea 1 reguli generale, Titlul 1 Reguligenerale de utilizarea solului, Cap. 1 Reguli generale de urbanism, intrat in vigoare la 1 aprilie 1976.De asemenea gasim ca cladirile trebuie in asa fel concpute si dispuse incat lumina naturala sa fie utilizata pentruiluminarea spatiilor destinate muncii, mai putin in cazurile in care natura tehnica a tipului de activitate o impiedica ( inCodul Muncii Francez la Sectia 1, Sectia Reguli de Igiena, Cartea 2, Reglementarea lucrului, Titlul 3: Igiena siSecuritate, Cap 5 Dispozitii aplicabile spatiilor de constructii in interesul igienei si securitatii muncii, Art. R235-2, invigoare din aug. 1984.)Ultimul act enuntat in studiu este un Decret din 31 03 1992, intrat in vigoare din 1993, ce precizeaza aspecterefriotoare la modificarea unor articole ale codului mai sus mentionat. Cea mai importanta este ca ..iluminatul trebuieconceput si realizat in asa fel incat oboseala vizuala si afectarile vederii ce ar decurge din aceasta oboseala sa fieevitate iar decelarea eventualelor riscuri sa vie perceptibile de vederea umana.Din acest articol datat 2002 putem deduce ca legislatia franceza n-a mai evoluat prea mult din anii 70-80 decatprintr-un decret din 1993 ce se refera la lumina in general si in termeni destuli de generali, la nivelul unor exigente deprincipiu.Tot in domeniul codurilor franceze, pe site-ul legifrance.fr am gasit refriri legate de servitutile de vecinatate si devedere in Codul Francez al Constructiilor si Locuintei la Cartea 1, Cap.2 Dispozitii speciale, sectiunile 3 si 4.Mai pot fi gasite acte normative (titlurile lor) elevetiene pe site-ul publicatiilor SLG, slg.ch

Site-urile belgiene de norme au fost cele mai generoase prin cele cateva norme in rezumat extensiv pe care le

ofera doritorilor. Cautarea s-a facut cu softul Copernic Agent Basic si ca urmare a cautarii cu cuvantul cheieeclairage , am obtinut urmatoarea lista de rezultate, din care nnumai cele marcate cu pata de culoare intereseazaacest subiect.

Norme/Iluminat/Norme NBNLista des normelor europeene EN avand statutul de norma belgiana NBN

NBN EN 1837 Iluminat integrat masinilor (utilajelor)1999

NBN EN 1838 Iluminat de siguranta1999NBN EN 12193 Iluminatul instalatiilor sportive

9


10/69


11/69

NBN L18-001 Iluminatul cailor de circulatie publice Codul de buna practica a iluminarii cailor publice de circulatie.

1980

NBN L18-002 Iluminatul cailor de circulatie publice Recomandari pentru cazurile particulare de iluminat public.1988

NBN L18-003 Iluminatul cailor de circulatie publice - Codul de buna practica a iluminarii des tunelurilor si pasajelorsubterane1998

NBN L 20-001 Faruri (proiectoare) pentru vehicule automobile1981

NBN L 20-001 / A1 Faruri (proiectoare) pentru vehicule automobile1986

NBN L 20-001 Aparate de control si reglaj pentru farurile (proiectoarele) pentru vehicule automobile

1985

Dintre aceste norme cele care intereseaza cel mai mult ((NBN L 13-001, NBN L13-002 si NBNN L 13 003 ) nu se potaccesa; aceste norme se refera la iluminat in general si la cel natural in special; alte norme ca de pilda NBN L 13 004 se refera la anumite programe sport, muzee sau la locurile de munca; In fine o alta categorie ce neintereseaza se refera la terminnologia fotonetrica in general.

Dornici de a ilustra cum arata macar un rezumat al unei astfel de norme vom exemplifica prin nnormele NBN L 13-001, NBN L 13-006 si NBN EN 1838 care aceasta desi are o relevanta mai limitata este si norma europeana, NBNPrEN 12464 care este si [proiect de norma europeana, si NBN EN 12193 care are o relevanta mai redusa dararatace se poate gasi intr-o norma specifica unui program.

Norma NBN L 13-001 : Iluminatul interior al cladirilor principii generale.

Norma belgiana 2a ed., decembrie 1972Autorizatia de publicare 26 octombrie 1972Obiectiv Aceasta norma prezinnta principiile generale ale iluminatului interior artificial si natural pentru orice tip defunctiune (industrie, comert, administratie, scoli, spitale, hoteluri, locuinte, sali de sport, si mari spatii inchise).

Definitii Agrement

Ambianta luminoasaFundalCandelaCandela /metru patratCamp de privireCamp vizualCromacitateClasificarea lui MunsellCompozitia spectrala a unei radiatii luminoaseConfortConfort termic

Confort vizualContrastul de culorilorContrastul de luminantelorCorp negru

11


12/69

Curba de repartitie angulara a intensitatii luminoaseDurata de viata utila a unei surseDurata utila mediana a unei multimi de lampiOrbireIluminatIluminat generalIluminat localizat

Iluminat dirijatIluminat difuzIluminat unit (conjunct)Iluminat luminosIluminat energeticIluminat de exploatareIluminat scalarIluminat vectorialEfect stroboscopicEficacitate luminoasaImprejurimi

EsteticFactor de eficacitate ale unui vitrajFactor de mentinereFactorul luminii diurneFactor de uniformitate generala al iluminariiFactor de utilizareFactor solarFactor (total) de reflexie (a unui corp)Factor (total) de transmisie (a unui corp)Flux luminosIndice de orbireIndice de vitrajIntensitate luminoasaLuminanta de exploatare a unei suprafete difuzante ortotropeLuminanta luminoasaLumenLuxObstructiiePilpiirePlan utilRandarea culorilor

Randament optic al unei surse luminoaseSenzatia colorata a surselor luminoaseSursa primaraSursa secundareSistem de iluminatSarcina vizualaTemperatura de culoareVitrajZone du camp vizual

Anexa Addenda nr1 (NBN L 13-001 1979) completeeaza definitiile si ofera tabelele de valori concrete de respectatin ceea ce priveste iluminarile si indicii de randare a culorii.

12


13/69

Aceasta norma pune bazele principiilor esentiale ale iluminarii. O parte insemnata este dedicata explicariiterminologiei. Totusi merita semnalat ca in 2001 IBN a publicat un raport tehnic (RTV01) : Ghidul vocabularului iniluminat care reia, completeaza sau aduce la zi o intreaga insiruire de definitii.

Terminologia, asa cum este reluata in norma NBN L 13-001 clasifica definitiile dupa:

* Marimi fotometrice

* Unitati fotometrice* Tehnici de iluminat generalitati* Colorimetrie* Ochi si vedere

* Proprietati fotometrice fizice si fiziologice ale materiei legate de mediul inconjurator

Norma se apleaca de asemenea si pe principiile fundamentale ale iluminatului interior care se bazeaza in mare partepe repartitia iluminarii. Ea indica factorii determinanti ai iluminatului interior permitand crearea unei ambiante deconfort si agrement:

* Aspecte functionale: iluminarea planului util iluminarea imprejurimilor.

* Aspecte legate de confort: distributia luminii* Aspecte senzoriale: iluminare estetica ce implica studiul reliefului (formelor), studiul luminantelor si al culorilor.

Iluminatul planului utilNorma expliciteaza:

* criteriile de apreciere care permit executia unei sarcini vizuale, maniera de caracterizare a iluminatului in planulutil in functie de tipul de iluminat (natural -> factorul luminii diurne, artificial -> iluminatul de exploatare)

* exigentele necesare revelarii formei si texturii sarcinii vizuale* culoarea sarcinii vizuale; importanta relativa a luminantelor si culorilor din fundalul sarcinii vizuale, cauzele

orbirilor* importanta repartitiei armonioase a luminantelor

Iluminatul mediului inconjurator Cei 4 factori ce influenteaza iluminatul mediului inconjurator sunt explicitati. Acesti 4factori sunt reluati si tratati separat, dar efectul lor este interdependent.Este vorba de :

A. Factorul de reflexie si de iluminare al suprafetelor localului care este in functie de tipul de iluminat (natural,unilateral, multilateral, zenital, artificial), de raportul dintre luminante si de factorii de reflexie. (norma contine in plus

un tabel de valori ai coeficientilor de reflexie difuze specifici diferitelor materiale.)

LemnCoeficienti de reflexie (min - max) in %

Mesteacan alb, artar0.55-0.65

stejar cu verniu deschis0.40

-0.50stefar cu verniu inchis

0.15

13


14/69

-0.40

Acaju, nuc0.15-0.40

Fibre de lemn in placi de culoare crem (stare noua)

0.50-0.60Fibre de lemn in placi de culoare crem (stare uzata)

0.30-0.40

B. Orbirea provocata de mediul inconjurator (direct, indirect sau prin reflexii)

C. Modelul luminos, umbre si penumbra

D. Aspectul colorat si randarea culorilor (culoarea finisajelor, randarea culorilor, culoarea luminii ) referitor laculoarea luminii norma indica valorile de temperatura de culoare ale lampilor ce trebuie utilizate (in functie deiluminatul cerut), pentru obtinerea unei impresii agreabile (diagrama lui Kruithof)

Diverse sugestii in raport cu proiectele de iluminare sunt de asemenea abordate ca de pilda, utilizarea iluminariiscalare, rolul jucat de peretii luminosi, rrepatitia luminilor colorate.

Fenomenele referitoare la iluminatul interior sunt de asemenea explicate. Astfel este explicat calculul calduriidegajate de instalatia de iluminat.Castigurile si pierderile de caldura prin vitraje sunt de asemenea abordate. Un tabel ofera valorile factorilor solaripentru diferite tipuri de vitraje si protectii solare. Calculul factorului de de eficacitate al vitrajului este de asemeneaexplicat.

Tipuri de protectieFactor solar S (in %)

Vitraj

Sticla ordinara neprotejata (grosime 6 mm)86

Vitraj dublu ordinar (grosime 2 x 6 mm)73

Vitraj dublu ce contine un geam gri (mat?) exterior43Pericolele de incendiu, zgomotele si efectul stroboscopic sunt si ele pe scurt abordate..

Iluminatul artificial complementar permanent este descris mai pe larg:1. Obiectul si domeniul de aplicare

14


15/69

2. Exigente cantitative (iluminat functional, echilibrul luminantelor, reducerea orbirii naturale ). Calculul orbiriinaturale este si el explicat.3. Exigente calitative ( distributia surselor de lumina, efectul directional al iluminatului artificial complementar

permanent, variatia cantitatii de lumina artificiala, randarea culorilor si cromaticitatea).

Un exemplu complet de realizare practica a unui sistem de iluminat artificial complementar este in aceasta normadetaliat, inclusiv prin reluarea tuturor calculelor aferente.

Sunt reluate generalitatile asupra intretinerii instalatiei de iluminat. Ele fac referire la sursele de lumina (factorul dementinere, exploatare si intretinere) si la ferestre (factorul de reductie).

Norma NBN L 13-001 : Iluminatul interior al cladirilor principii generale.

Norma belgiana 2a ed., decembrie 1972Autorizatia de publicare 26 octombrie 1972

Obiectiv Aceasta norma prezinnta principiile generale ale iluminatului interior artificial si natural pentru orice tip defunctiune (industrie, comert, administratie, scoli, spitale, hoteluri, locuinte, sali de sport, si mari spatii inchise).

Definitii AgrementAmbianta luminoasaFundalCandelaCandela /metru patratCamp de privireCamp vizualCromacitateClasificarea lui MunsellCompozitia spectrala a unei radiatii luminoaseConfortConfort termicConfort vizualContrastul de culorilorContrastul de luminantelorCorp negruCurba de repartitie angulara a intensitatii luminoase

Durata de viata utila a unei surseDurata utila mediana a unei multimi de lampiOrbireIluminatIluminat generalIluminat localizatIluminat dirijatIluminat difuzIluminat unit (conjunct)Iluminat luminosIluminat energetic

Iluminat de exploatareIluminat scalarIluminat vectorialEfect stroboscopic

15


16/69

Eficacitate luminoasaImprejurimiEsteticFactor de eficacitate ale unui vitrajFactor de mentinereFactorul luminii diurneFactor de uniformitate generala al iluminarii

Factor de utilizareFactor solarFactor (total) de reflexie (a unui corp)Factor (total) de transmisie (a unui corp)Flux luminosIndice de orbireIndice de vitrajIntensitate luminoasaLuminanta de exploatare a unei suprafete difuzante ortotropeLuminanta luminoasaLumen

LuxObstructiiePilpiirePlan utilRandarea culorilorRandament optic al unei surse luminoaseSenzatia colorata a surselor luminoaseSursa primaraSursa secundareSistem de iluminatSarcina vizualaTemperatura de culoareVitrajZone du camp vizual

Anexa Addenda nr1 (NBN L 13-001 1979) completeeaza definitiile si ofera tabelele de valori concrete de respectatin ceea ce priveste iluminarile si indicii de randare a culorii.

Aceasta norma pune bazele principiilor esentiale ale iluminarii. O parte insemnata este dedicata explicarii

terminologiei. Totusi merita semnalat ca in 2001 IBN a publicat un raport tehnic (RTV01) : Ghidul vocabularului iniluminat care reia, completeaza sau aduce la zi o intreaga insiruire de definitii.

Terminologia, asa cum este reluata in norma NBN L 13-001 clasifica definitiile dupa:

* Marimi fotometrice* Unitati fotometrice* Tehnici de iluminat generalitati* Colorimetrie* Ochi si vedere

* Proprietati fotometrice fizice si fiziologice ale materiei legate de mediul inconjurator

Norma se apleaca de asemenea si pe principiile fundamentale ale iluminatului interior care se bazeaza in mare partepe repartitia iluminarii. Ea indica factorii determinanti ai iluminatului interior permitand crearea unei ambiante deconfort si agrement:

16


17/69

* Aspecte functionale: iluminarea planului util iluminarea imprejurimilor.* Aspecte legate de confort: distributia luminii* Aspecte senzoriale: iluminare estetica ce implica studiul reliefului (formelor), studiul luminantelor si al culorilor.

Iluminatul planului util

Norma expliciteaza:

* criteriile de apreciere care permit executia unei sarcini vizuale, maniera de caracterizare a iluminatului in planulutil in functie de tipul de iluminat (natural -> factorul luminii diurne, artificial -> iluminatul de exploatare)

* exigentele necesare revelarii formei si texturii sarcinii vizuale* culoarea sarcinii vizuale; importanta relativa a luminantelor si culorilor din fundalul sarcinii vizuale, cauzele

orbirilor* importanta repartitiei armonioase a luminantelor

Iluminatul mediului inconjurator Cei 4 factori ce influenteaza iluminatul mediului inconjurator sunt explicitati. Acesti 4

factori sunt reluati si tratati separat, dar efectul lor este interdependent.Este vorba de :

A. Factorul de reflexie si de iluminare al suprafetelor localului care este in functie de tipul de iluminat (natural,unilateral, multilateral, zenital, artificial), de raportul dintre luminante si de factorii de reflexie. (norma contine in plusun tabel de valori ai coeficientilor de reflexie difuze specifici diferitelor materiale.)

LemnCoeficienti de reflexie (min - max) in %

Mesteacan alb, artar0.55-0.65

stejar cu verniu deschis0.40-0.50

stefar cu verniu inchis0.15-

0.40Acaju, nuc0.15-0.40

Fibre de lemn in placi de culoare crem (stare noua)0.50-0.60Fibre de lemn in placi de culoare crem (stare uzata)

0.30

-0.40

B. Orbirea provocata de mediul inconjurator (direct, indirect sau prin reflexii)

17


18/69

C. Modelul luminos, umbre si penumbra

D. Aspectul colorat si randarea culorilor (culoarea finisajelor, randarea culorilor, culoarea luminii ) referitor laculoarea luminii norma indica valorile de temperatura de culoare ale lampilor ce trebuie utilizate (in functie deiluminatul cerut), pentru obtinerea unei impresii agreabile (diagrama lui Kruithof)

Diverse sugestii in raport cu proiectele de iluminare sunt de asemenea abordate ca de pilda, utilizarea iluminariiscalare, rolul jucat de peretii luminosi, rrepatitia luminilor colorate.

Fenomenele referitoare la iluminatul interior sunt de asemenea explicate. Astfel este explicat calculul calduriidegajate de instalatia de iluminat.Castigurile si pierderile de caldura prin vitraje sunt de asemenea abordate. Un tabel ofera valorile factorilor solaripentru diferite tipuri de vitraje si protectii solare. Calculul factorului de de eficacitate al vitrajului este de asemeneaexplicat.

Tipuri de protectieFactor solar S (in %)

Vitraj

Sticla ordinara neprotejata (grosime 6 mm)86

Vitraj dublu ordinar (grosime 2 x 6 mm)73

Vitraj dublu ce contine un geam gri (mat?) exterior43

Pericolele de incendiu, zgomotele si efectul stroboscopic sunt si ele pe scurt abordate..

Iluminatul artificial complementar permanent este descris mai pe larg:1. Obiectul si domeniul de aplicare

2. Exigente cantitative (iluminat functional, echilibrul luminantelor, reducerea orbirii naturale ). Calculul orbirii naturale

este si el explicat.3. Exigente calitative ( distributia surselor de lumina, efectul directional al iluminatului artificial complementarpermanent, variatia cantitatii de lumina artificiala, randarea culorilor si cromaticitatea).

Un exemplu complet de realizare practica a unui sistem de iluminat artificial complementar este in aceasta normadetaliat, inclusiv prin reluarea tuturor calculelor aferente.

Sunt reluate generalitatile asupra intretinerii instalatiei de iluminat. Ele fac referire la sursele de lumina (factorul dementinere, exploatare si intretinere) si la ferestre (factorul de reductie).

Norma NBN EN 1838 : Specialisti in iluminat Iluminat de siguranta (ajutor)

Norma belgiana inregistrata 1a ed., august 1999Autorizatie de publicare 15 iunie 1999

18


19/69

Obiectiv Aceasta norma defineste prescriptiile fotometrice ale sistemelor de iluminat de ajutor (siguranta) intalate inlocalurile in care astfel de sisteme sunt necesare. Ea este esentialmente aplicabila locurilor destinate sa primeascapublic sau lucratori.Definitii Iluminat de siguranta (ajutor)Cai de evacuareIluminare de siguranta

Iluminare de ambiantaIluminare de evacuareIluminarea de amplasamente periculoaseIluminare de inlocuireSemnal de securitateSemnalizare de securitate luminata de la exteriorSemnalizare de securitate luminata de la interiorAnexe Anexa A : normativa - masurarea luminantelor si a iluminarilorAnexa B : informativa Tari ce impun un nivel de iluminareAnexa C : informativa - Bibliografie

Iluminat de evacuare

Norma indica :

Valorile minimale de iluminareRaportul limita dintre iluminatul minimal si cel maximalValorile limita pentru intensitatile surselor de luminaValoarea minimala a IRC-uluiDurata minimala de utilizareCurba minimala de punere in regim

Iluminat ambiental (antipanica) norma indica:

Valorile minimale de iluminareRaportul limita intre iluminatul minimal si cel maximalValorile limita pentru intensitatile surselor de luminaValoarea minimala a IRC-uluiDurata minimala de utilizareCurba minimala de punere in regim

Iluminatul amplasamentlor de lucrari periculoase Norma indica:

Valorile minimale de iluminareRaportul limita intre iluminatul minimal si cel maximalValorile limita pentru intensitatile surselor de luminaValoarea minimala a IRC-uluiDurata minimala de utilizareCurba minimala de punere in regim

Iluminat de inlocuire Atunci cand utilzam un iluminat de innlocuire ce furnizeaza un nivel de iluminat infrior valoriiminimale cerute, acesta nu poate fi utilizat decat pentru terminarea sarcinii respective.

19


20/69

Semnale de securitate Norma indica::

Valorile minimale ale luminantelorRaportul limitat intre valorile minimale si maximale ale luminantelorValorile limita pentru intensitatile surselor de luminaValorile limita pentru raportul L alb/L coloratDistanta de vizibilitate maximala

Curba minimala de punere in regim

Proiect Norma NBN PrEN 12464 : Lumina si Iluminat Iluminatul locurilor de munca interioare.

Obiectiv

Acest proiect de norma descrie exigentele iluminatului pentru locurile de munca interioare ce trebuie sa raspundanevoilor de confort vizual si de performanta. Nu se aplica locurilor de munca exterioare nici exploatarilor miniere

subterane.

Definitii. Sarcina vizualaZone de lucruZone inconjuratoare apropriateIluminat de mentinutUnghi de protectieEchipament de vizualizareUniformitatea iluminatului

Anexe -

Proiectul de norma de apleaca pe factorii ce influenteaza iluminatul si ridica o lista de criterii pe care apoi leabordeaza detaliat:

* Distributia luminantelor* Iluminatul* Orbirea

* Directia luminii* Randarea culorilor si culoarea aparenta a luminii* Palpairea* Lumina diurna

Distributia luminantelor

Proiectul de norma descrie configuratiile de repartizare a luminantelor ce ttrebuie cel mai mult evitate ( cele maiputernice luminante, cele mai mari contraste intre luminante, cele mai scazute nivele de luminante sau cele maiscazute contraste).

Se gasesc tratate foarte pe scurt plajele factorilor de reflexie uzuali.

20


21/69

Iluminatul

Sunt stabilite diverse consideratii pe scara iluminarii recomandate si conditiile particulare pentru care esteconvenabila decalarea nivelelor recomandate ( pericole, sarcina vizuala obositoare,)

Valorile referitoare la iluminarea sarcinii si a zonelor inconjuratoare apropiate sunt date ca si valorile de uniformitaterecomandate.

Orbirea

O distinctie este facuta intre orbirea de inconfort si orbirea perturbatoare.

Orbirea de inconfort, cauzata direct de o instalatie de iluminat interior este evaluata dupa metoda UGR (United GlareRating System) al CIE. Acest sistem inlocuieste cele 2 sisteme europeene ce prevalau pana azi: Curbe limite (dupaSllner - german) si Glare Indice (englez).

unde :Lb este luminanta de fond est la luminance de fondL este luminanta continand partile luminoase al fiecarei surse luminoase in directia observatorului

este unghiul solid al partilor luminoase al fiecarei surse luminoase la nivelul ochiului observatorului

p este indicele de pozitie al lui Guth pentru fiecare sursa de lumina prin raportare la pozitia sursei in raport cu axavizuala

Orbirea perturbatoare este evitata prin mascarea lampilor sau obturarea ferestrelor si golurilor.Luminanta lampii (Kcd/m2)Unghiul de protectie minimal

de la 20 la 5015de la 50 la 50020

> 50030Diverse recomandari au fost de asemenea formulate pentru a evita orbirea prin reflexii.

Directia luminii

Proiectul de norma abordeaza de asemenea notiunea de modelat (releief) si il defineste ca fiind echilibrul intrelumina difuza si cea directionata.

Aspectul culorilor

Este data o descriere a celor 2 parametrii ce caracterizeaza calitatea luminii albe:-Aparenta colorata a unei lampi, cuantificate prin temperatura ei de culoare proximala

Este furnizat un tabel recapitulativ al aparentelor colorate in functie de temperatura de culoare.

21


22/69

- Randarea culorilor, caracterizata de indicele de randare al culorii Ra

Iluminarea locurilor de munca cu echipamente de vizualizare

Proiectul de norma se apleaca de asemenea si asupra iluminarii locurilor de lucru ce contin echipamente devizualizare (inclusiv ecrane).

Un tabel ofera valorile limita ale luminantei in functie de cattegoriile de ecrane.

Prescriptii

Diverse tabele reiau in detaliu prescriptiilr referitoare la iluminatul zonelor interioare, al sarcinilor si al activitatilor.

Sunt astfel reluate, pentru fiecare tip, valorile minimale de iluminat mediu, valoarea maximala a UGR si indiceleminimal al randarii culorilor.

Tip de interiorEm (lux)UGRRaCuloarE1002840Sala de conferinte5001980Sala de operatie10001990

Tabelele cu valori minimale se repartizeaza dupa cum urmeaza:

1. Zone de circulatie si spatii comune la interiorul cladirilor2. Iluminatul activitatilor industriale si mestesugaresti

3. Iluminatul birourilor4. Iluminatul magazinelor de vanzri en detail5. Iluminatul locurilor publice6. Iluminatul localurilor scolare7. Iluminatul localurilor spitalicesti8. Iluminatul locurilor reservate transporturilor

Norma NBN EN 12193 : Lumina si iluminat iluminatul instalatiilor sportive

Norma belgiana inregistrata 1a ed., octombrie 1999Autorizatia de publicare 8 octombrie 1999Obiectiv Aceasta norma descrie specificatiile de iluminat pentru manifestarile sportive desfasurate atat la interior catsi la exterior.

22


23/69

Ea ofera valorile (exigentele minimale):

* de iluminat* de uniformitate* de limitarea orbirilor* de proprietati ale culorilor surselor luminoase

Ea ne ofera de asemenea metodele de masurare ale acestor valori.

Definitii Arie principalaArie totalaArie de referintaStabilirea punctelor de calcul si de masura

Anexe Anexa A : normativa - Tabele de exigenteAnexa B : informativa Divergenta AAnexa C : informativa - Bibliografie

Norma se apleaca pe :

* pasul de amplasare a punctelor* instrumentele de masura de utilizat* continutul raportului de masura* diferentele admise la nivelul valorilor masurate * La maintenance de l'installation* iluminatul spectatorilor* protectia participantilor si continuarea activitatii in caz de cadere a iluminatului* limitarea stralucirii la interior si exterior* culorile suprafetelor si proprietatile lor de reflexie

Exigentele pentru sporturile cele mai practicate in Europa sunt explicate ca si exigentele specifice pentru televiziuneacolor si filme.

Norma ofera recomandarile referitoare la determinarea numarului de puncte si a repartitiei lor. Este specificat ecartuldintre valorile medii masurate si calculate care fac obiectul unei limitatii. Factorul de mentinere comun este specificatca si iluminarea minimala a zonei unde se gasesc spectatorii.

Norma specifica si prescriptiile referitoare la declansarea iluminatului de aparare (protectie) care sunt in functie declasele de iluminat al activitii sportive respective.

Referitor la sporturile practicate la interiorul cladirilor, limitele utilizate pentru orbire sunt cele preconizate pentrulocurile de lucru unde directia privirii este orizontala si implementarea surselor luminoase regulate pe plafon (orbireapoate fi evaluata utilizand o metodaa procentelor de orbire unificate UGR si valorile limita trebuie sa fie echivalentecelor specificate in prEN12464).In exterior, valorile procentului de orbire GR sunt specificate in tabelele situate in anexa A a acestei norme.

Anexa A reia 28 de tabele ce fixeaza exigentele de respectat in iluminat pentru diferitele tipuri de sporturi, cele maides practicate in Europa.

In aceste tabele, iluminarile cerute sunt diferentiate in functie de nivelul competitional atins de sportul ce necesita

iluminarea terenului de desfasurare. Aceste nivele de iluminare sunt exprimate dupa 3 clase:

Nivelul competitiei

23


24/69

Clasa de iluminatIIIIII

International si national

X

RegionalXX

LocalXXX

Antrenament

XX

Distractii/sport scolar(educatie fizica)

X

Referitor la exigentele specifice pentru transmisiile televizate si filemele in culori, anumite exigente sunt cerute pentruiluminatul vertical. Punctele de calcul sunt dispuse pe o retea identica cu lcea utilizata pentru verificarea nivelului darcu un metru mai sus

Cum nivelele de iluminat verticale depind in mod esential de viteza de actiune, de distanta de tragere si defocalizarea camerelor sporturile au fost clasificate in 3 grupuri A, B si C caracterizate in principal de viteza de actiunein timpul luarii imaginilor si de marimea obiectelor de filmat.

Se impun de asemenea anumite valori de uniformitate a iluminatului vertical pe anumite planuri ce sunt dispuse

frontal unei laturi sau fata de pozitia camerei fixe ca si relatilor dintre iluminaturile verticale si orizontale.

Valorile temperaturilor de culoare ale ilumnatului instalatiilor exterioare (sau interioare ce beneficiaza de un importantaport de lumina naturala) sunt specificate in functie de utilizarea diurna sau nocturna a instalatiilor.

IRC-ul este de asemenea specificat (valoare minimala si valoare preferentiala.)

Denumirea generala a normelor belgiene este NBN (Normes Belges/Belgische Normen). Normele belgiene suntredactate si editate IBN. O mare parte din normele belgiene, oricare ar fi domeniul de aplicare, sunt pe cale de a fiinlocuite de normalizarea EN (normare europeeana) care deserveste ca baza de acum incolo in Belgia.

Normele referitoare la iluminat nu fac nici ele exceptie si de exemplu, in scurt timp, norma NBN L 13-006 : iluminatulasupra locurilor de lucru va fi inlocuita cu norma EN 12464 : Iluminatul locurilor de lucru interioare. In domeniuliluminatului cei ce se ocupa de supravegherea normarii si a transcrierii normelor europeene in norme belgiene este

24


25/69

CNBE (comitetul national belgian de iluminat). Anumiti membri din CNBE reprezinta Belgia in grupul de lucrueuropeean TC 169 care efectueaza munca de normare europeana pentru CEN.

Referitor la lumina si iluminat, normele belgiene se bazeaza in mare pe publicatiile CIE (Comisia Internationalapentru Iluminat) care statuteaza de ani buni standardele in acest domeniu.

In cadrul site-ului Briitish Regulations am gasit structura unei reglementari britanice referitoare la iluminarea

naturala pe care o aratam in continuare:

Subtask C2--BRE ETSU Daylight Algorithms

Cuprins

Introducere

Lumina naturalace poate fi folosita

1.1 Geometrie solara

1.11 Declinatia solara (coordonatele solare)

1.12 Ecuatia timpului

1.13 Timpul solar real si coordonatele orelor

1.14 Altitudinea solara si azimutul

1.15 Lungimea zilei astronomice

1.16 Lungimea umbrei

1.17 Suprafata umbriei unei cladiri rectangulara

1.2 Lumina solara

1.21 Factorul de iluminare de turbiditate (opusul claritatii) ambianta

1.22 Masa optica relativa a aerului

1.23 Iluminanta solara extraterestra

1.24 Iluminanta directa de la soare

1.3 Lumina zenitala1.31 Lumina solara utilizabila : globala si difuza

1.32 Luminanta si iluminarea cerului senin

1.33 Luminarea si iluminanta cerului acoperit

1.34 Media luminarii si iluminantei cerului cf. BRE

1.35 Coeficientii luminii naturale si dubdiviziunile cerului

1.4 Suprafete exterioare

1.41 Lumina reflectata de sol

1.42 Luminanta elementelor de obstructie exterioare

25
http://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/intro.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo1/1-21.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo1/1-23.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo1/1-31.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo1/1-32.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo1/1-34.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo1/1-35.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo1/1-41.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo1/1-42.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/intro.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo1/1-21.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo1/1-23.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo1/1-31.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo1/1-32.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo1/1-34.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo1/1-35.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo1/1-41.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo1/1-42.html


26/69

1.43 Reflexii speculare pe suprafete exterioare

1.44 Obstructionarea cerului de catre copaci

Metode de calcul a factorului de lumina

2.1 Total

2.11 Definitia factorului de lumina

2.12 Factorul de lumina mediu

2.13 Corectii la factorul de lumina calculat

2.2 Componenta exterioara reflectata

2.21 Componenta exterioara reflectata a factorului de lumina

2.3 Componenta cerului

2.31 Factorul de cer pentru deschideri verticale rectangulare fara vitraje

2.32 Componenta cerului pentru deschideri verticale rectangulare fara vitraje

2.33 Componenta cerului pentru deschideri orizontale rectangulare fara vitraje

2.34 Transmitanta directa a sticlei clare

2.35 Transmitanta directa a sticlei translucide

2.36 Transmitanta difuza a sticlei translucide

2.37 Reflectanta difuza a sticlei translucide

2.4 Componenta reflectata la interior

2.41 Componenta medie reflectata interior pentru ferestre verticale

2.42 Componenta minima reflectata interior pentru ferestre verticale

2.43 Componenta minima reflectata interior pentru ferestre zenitale

Metode ale suprafetei finite

3.1 Factori de forma

3.11 Factorul configuratiei si definitia factorilor de forma

3.12 Factorul de forma pentru dreptunghiuri identice paralele si opuse

3.13 Factorul factor pentru doua dreptunghiuri perpendiculare

3.14 Factorul configuratiei pentru un element paralel cu un dreptunghi

3.15 Factorul configuratiei pentru un element perpendicular pe un dreptunghi

3.16 Factorul configuratiei si factorul de forma cu subdiviziune triangulara .

3.2 Metoda radiozitatii

3.21 Metoda radiozitatii generale folosind subdiviziuni triangulare

26
http://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo1/1-43.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo1/1-44.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_11.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_12.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_13.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_21.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_31.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_32.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_33.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_34.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_35.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_36.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_37.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_41.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_42.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_43.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo3/Algo3_11.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo3/Algo3_12.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo3/Algo3_13.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo3/Algo3_14.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo3/Algo3_15.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo3/Algo3_16.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo3/Algo3.21.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo1/1-43.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo1/1-44.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_11.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_12.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_13.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_21.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_31.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_32.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_33.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_34.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_35.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_36.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_37.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_41.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_42.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo2/Algo2_43.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo3/Algo3_11.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo3/Algo3_12.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo3/Algo3_13.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo3/Algo3_14.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo3/Algo3_15.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo3/Algo3_16.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo3/Algo3.21.html


27/69

3.22 Test pentru puncte ascunse cu subdiviziuni triangulare

3.23 Coeficientul de lumina naturala : componenta directa

3.24 SolutIe a ecuatiilor de inter- reflexie

Metode de urmarire a razelor

4.1Metoda Monte Carlo4.11 Procedura generala pentru metoda Monte Carlo

4.12 Random emission from point source and diffusing surface Emisie aleatorie de la sursa punct si sufrafatadifuzanta

4.13 Reflectie Monte Carlo de la o suprafata

General

5.1 Algoritmul de lucru geometric

5.11 Axe si coordonate

5.12 Cosinusul directiei de la o normala la un plan

5.13 Unghiul dintre doi vectori

5.14 Distanta si directia dintre doua puncte

5.15 Intersectia intre o raza si un plan

5.16 Test daca un punct intalneste un plan

5.17 Laterale , unghiuri interne si arii ale unui triunghi sferic

5.18 Subdivizia unui triunghi sferic

5.2 Simboluri si nume de variabile

Rezumat

Acest raport examineaza avantajele si formatul al reglementarilor pentru control solar si iluminare naturala in BuildingRegulations Part L. In cladiri a caror functiune nu este domestica exista avantaje energetice potentiale venite dinr-oreglementare de minima iluminare naturala. Revizuind intregul fond construit nou se poate ajunge la o economie de

2-3%. Mai mult chiar o revizuire a ariilor vitrate indica o iluminare precara a noilor contructii cu functiune diferita decea domestica.

O reglementare directa de iluminare naturala ar fi dificil de specificat deoarece existenta unor numeroase exceptiipentru o mare varietate de cladiri unde iluminarea naturala este ineficienta sau chiar nedorita. O reglementare decompromis este necesara unde zonele cladirilor care nu sunt luminate natural ar fi nevoite sa detina o iluminareartificiala mai eficienta, si ar putea functiona.

O abordare posibila ar fi regulamente care prevad ca in zonele iluminate natural ale cladirii eficienta initiala alecorpurilor de iluminat sa nu depaseasca 50 lumeni pe Watt circuit. In zonele neiluminate natural eficienta initiala alecorpurilor de iluminat sa fie mai mare de 65 lumeni pe Watt circuit. Zona iluminata natural poate fi iluminata si de sus(luminator) sau trebuie sa fie la cel mult 3h fata de un zid fenestrat, unde h este inaltimea libera a ferestrei, si cu ovedere directa spre acea fereastra. Ferestrele ar trebui sa beneficieze de o suprafata vitrata nu mai mica decat 20%din suprafata interioara a peretelui fenestrat compusa din sticla dubla simpla sau low emissivity, cu radianta scazuta.Daca se foloseste o sticla colorata, atunci marimea suprafetei vitrate se mareste corespunzator cu transmisibilitatea

27
http://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo3/Algo3_22.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo3/Algo3_23.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo3/Algo3_24.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo4/Algo4_11.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo4/Algo4_12.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo4/Algo4_13.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo3/Algo3_22.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo3/Algo3_23.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo3/Algo3_24.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo4/Algo4_11.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo4/Algo4_12.htmlhttp://eande.lbl.gov/Task21/BRE-ETSU/algo4/Algo4_13.html


28/69

ei. Un control potrivit al iluminarii artificiale este necesar.

In cazul locuintelor situatia este mai putin clara din cauza folosiri scazute a iluminarii si deoarece multe locuinte nusunt ocupate in timpul zilei. Totusi este recomandat ca aria maxima de suprafata vitrata existenta de 22.5% a arieiplanseului pentru geamuri duble normale si 26% pentru low-e sa nu mai fie redusa, altfel ar putea rezulta caseprecar iluminate natural.

Nu exista reglementari curente pentru a limita castigul de energie solara folosind sisteme de umbrire. Desi

Regulamentul curent pentru Constructii limiteaza ariile de suprafata vitrata pentru a preveni pierderile de caldura, incladiri cu functiune non domestica este inca posibil de a avea mari suprafete vitrate. In anumite constructii s-ar puteaeconomisi mari cantiati de energie prin introducerea sistemelor de umbrire, posibil 5% din cantitatea totala deenergie pe care o consuma cladirea. Totusi aceste cladiri nu cuprind decat o parte specializata a fondului construit.Ele au arii vitrate relativ mari ( in mod normal de 40% din suprafata peretelui sau mai mult sau 20% din acoperis saumai mult) si de asemenea sisteme de racire. Majoritatea acestor constructii vor fi cladiri de birouri si centrecomerciale.

Un studiu initial arata ca pentru a avea economii de energie semnificative, forme specializate de umbrire suntnecesare, combinand transmisibilitatea redusa pe timp de vara cu transmisibilitatea ridicata a iluminarii naturale petimp mohorat si folosirea energiei solare corespunzatoare pe timp de iarna. Sistemele tipice includ console, rafturiexterne sau jaluzele exterioare retractabile. Alte sisteme cum ar fi geamul colorat ar putea sa mareasca consumul deenergie a cladirii, mai ales daca sistemul este aplicat pe toate fetele cladirii pentru o continuitate vizuala.

Avand in vedere incertitudinile despre sistemul optim de umbrire si numarul limitat al fondului construit care arbeneficia, o reglementare directa a umbririi solare nu este considerata a fiind necesara in acest moment. Ar putea ficonsiderata in viitor. Totusi umbrirea ar fi incurajata indirect folosind Energy Performance Index Method (EPIM) indexul metodelor de performanta a energiei. Viitoarele Part L ar putea include masura prin calcul ca o reglementarepentru cladirile cu aer conditionat. Pentru a satisface un regulament EPIM, proiectantul cladirii ar putea instala sitemede control solar, iar apoi a reduce capacitatea instalatiei. Acasta reducere a capacitatii ar putea servi la marireaEPIM. Pentru a scoate maximum din aceasta oportunitate investigari ulterioare sunt necesare pentru a stabilistrategiile optime de control al iluminarii pentru diferentele tipuri de cladiri si de a transmite acasta informatieproiectantului.

28


29/69

1.2 REGLEMENTARI DIN ROMANIA - standarde

STANDARDE ROMANESTI

STANDARDE DE ILUMINAT NATURAL SI GENERAL

SR 6221-1/C1 mai 1997, G 06 : ERATA , ILUMINATUL NATURAL. Coditii specifice pentru ilminatul naturalal spatiilor de lucru

SR 6221-1/ aprilie 1997. G 06. ILUMINATUL NATURAL. Conditii specifice pentru iluminatul natural alspatiilor de lucru

SR 6221/11996 : Constructii civile, industriale si agrozootehnice : ILUMINATUL NATURAL ALINCAPERILOR. Prescriptii de calcul

STAS 8313-decembrie 1992 : Constructii civile, industriale si agrozootehnice : ILUMINATUL IN CLADIRI SIIN SPATIILE EXTERIOARE. Metoda de masurare a iluminarii si de determinare a iluminarii medii

STAS 2849/7-89, U 41, ILUMINAT, TEHNICA ILUMINATULUI, Terminologie

STAS 6221-89 :, Constructii civile, industriale si agrozootehnice : ILUMINATUL NATURAL AL

INCAPERILOR. Prescriptii de calcul STAS 2849/1-86, U 41 : ILUMINAT. RADIATIE OPTICA. EMISIE, PROPAGARE SI MARIMI

CARACTERISTICE GENERALE. Terminologie STAS 2849/2-86 : ILUMINAT. STIMULI DE CULOARE SI MARIMI COLORIMETRICE. Terminologie

STAS 2849/3-86, U 41 : ILUMINAT, RECEPTOARE DE RADIATIE OPTICA, Terminologie

STAS 2849/4-86, U 41 : ILUMINAT, mijloace de masurare a marimilor caracteristice radiatiei optice,tERMINOLOGIE

STAS 2849/5-86, U 41 : ILUMINAT, PROPRIETATILE OPTICE ALE MATERIALELOR SI SUBSTANTELOR,Terminologie

STAS 2849/6-86, U 41, ILUMINAT, MARIMI ENERGETICE, FOTOMETRICE SI FOTONICE, Terminologie

STAS 8313-84, : Constructii civile, industriale si agrozootehnice : ILUMINATUL IN CLADIRI SI IN SPATIILEEXTERIOARE. Metoda de masurare a iluminarii

STAS 3687/1-73 : ILUMINAT. Iluminat artificial si natural. Terminologie

GP 017 1996 Ghid pentru calculul consumului de caldura al cladirilor dotate cu sisteme pasive de incalziresolara ( INCERC) M.L.P.A.T. 68/N/25.03.97

P71 1986 Normativ de proiectare privind iluminatul natural in cladirile industriale. Elaborator IPCTI.C.C.P.D.C. 53/20.12.1986. Inlocuiesc P71-79. SR 6221/1 - 1996

STANDARDE DE ILUMINAT ARTIFICIAL

SR 6646-1, G 82, februarie 1997: ILUMINATUL ARTIFICIAL. Coditii speciale pentru ilminatul interior si dinincintele ansamblurilor de cladiri

SR 6646-2, G 82, ianuarie 1997: ILUMINATUL ARTIFICIAL. Coditii speciale pentru ilminatul spatiilor delucru

SR 6646-3, G 82, ianuarie 1997: ILUMINATUL ARTIFICIAL. Coditii speciale pentru ilminatul in cladiri civile

STAS 6646/1-88 : ILUMINATUL ARTIFICIAL. Conditii generale pentru iluminatul in constructii civile siindustriale

STAS 6646/2-88 : ILUMINATUL ARTIFICIAL. Coditii speciale pentru ilminatul in industrie

STAS 6646/3-88 : ILUMINATUL ARTIFICIAL. Coditii speciale pentru ilminatul in cladiri civile

29


30/69

1.3 Culegere de documente profesionale (stiintifice, tehnice)

Documente publicate

1.3.1. Lumina naturala1.3.2 Lumina ca fenomen fizic, ca forma de energie

1.3.3 Fundamentele iluminarii naturale1.3.4 Analiza unor criterii: lumina naturala in spatii interioare si exterioare, controlul insoririi.1.3.5 Lumina naturala: fiziologia vederii; rolul luminii pentru sanatate1.3.6 Recomandari privind ambianta luminoasa1.3.7 Enumerarea criteriilor pe baza carora se determina si stabileste starea de confort1.3.8 Lumina naturala si pozitia curenta pe piata1.3.9 Criterii de corelare cu lumina artificiala

Documente virtuale (site-uri internet):

eclairage-public.net

DOCUMENTE PUBLICATE

1.3.1 Lumina naturala

Datorita descoperirilor din sec. al XVIII-lea fizicianul C.A. de Coulombe, s-au inteles si folosit fenomeneleelectrice si magnetice. Relatii precise, matematice, s-au conturat cu ajutorul formularilor lui J.C.Maxwell. Orice teoriesatisfacatoare asupra luminii ar trebui sa-I precizeze originea si disparitia, precum si diferentele de viteza la trecereaprin medii diferite. Lumina este o forma de energie radiant ace circula sub forma undelor din campuri electrice simagnetice, unde ce vibreaza in directia luminii. Undele de lumina au o frecventa si o lungime, valori specifice inspectrul electromagnetic.

Lumina vizibila, asa cum se observa pe spectru, reprezinta o ingusta banda intre lumina ultravioleta si energiainfrarosie. Emisia luminii se datoraeza unuia din componentii atomului, electronul. Acestia circula in jurul nucleuluidupa un traseu circular, orbita. Fiecare atom are un set unic de orbite, cu nivele energetice diferite in functie deapropierea fata de nucleu, nivelul fiind mai ridicat cu at este mai indepartat. La un impuls energetic, electronul sarede la un nivel la altul, excitand atomul. Miscarea electronului ii cauzeaza o pierdere de energie ce il readuce lanivelul energetic initial. Energia degajata de electron prin acest proces, sub forma unui foton, constituie emisialuminii, purtata astfel de fotoni (1900-fizicianul M.Planick). energiile corespunzatoare fotonilor emisi formeaza ceeace numim spectrul atomului, acesta dovedindu-se, conform teoriei fizicianului Sir J.F.W.Herschel, esential inidentificarea specificitatii atomului (teoria spectroscopiei). Spectrul electromagnetic se refera la toate frecventele silungimile de unda electromagnetice.

Undele de lumina sunt formate din campuri electromagnetice oscilante, propagandu-se pe o directieperprendiculara pe forta campului. Relatia dintre campuri si unda formata poate fi asemuita imaginand unduirea uneisfori intinse. Dar, spre deosebire de aceste analogii, lumina nu are nevoie de un mediu, o substanta prin care sacalatoreasca. Lungimea undei electromagnetice este distanta dintre doua varfuri de unda consecutive, masurandu-se in metrii sau nanometrii. Frecventa reprezinta numarul de lungimi de unda ce trec printr-un punctla un momentdat. La majoritatea luminilor campurile electrice care formeaza undele se manifesta pe toate directiile perpendicularepe directia luminii. Directia campurilor electrica determina tipul de polarizare a lumini. Unda a carei camp electricoscileaza pe directie verticala este astfel polarizata vertical, spre exemplu. Campul electric al undelor de luminasolara vibreaza pe toate directiile, de aceea lumina solara directa nu este polarizata. Intelegerea polarizarii a condusla descoperirea unor materiale pentru a o putea controla.

Lumina poate fi naturala sau artificiala. Prima este ori solara ori produsa de anumite organisme vii, iar cea

artificiala este obtinuta cu ajutorul unor sisteme de iluminare, prin convertirea gazelor sau a enrgiei electrice. Surselede lumina pot fi incandescente, atunci cand energia provine din lumina, sau luminiscente, cand absorbita de energienu se realizeaza prin caldura. Intr-o sursa incandescenta atomii se ciocnesc, transferand energii catre electroni ceurmeaza apoi procesul emisiei luminii. Soarele este o sursa incandescenta, caldura provenind din reactiile nucleare

30


31/69

de la suprafata sa. Culoarea surselor incandescente depinde de temperatura, spre deosebire de cele luminiscente,unde este dependenta de reactiile chimice. Lumina fluorescenta este un tip de sursa luminiscenta ce se foloseste decompusii chimici fosfori. Sursa de lumina se numeste fosforescenta daca intervalul de timp dintre absorbtie si emisieeste mai mare de o secunda. Materialele fosforescente pot licarii in intuneric un timp pana la a fi expuse luminiiputernice. Radiatia luminii poate surveni dintr-o sursa total artificiala, ansamblu numit sincroton.

Laserele sunt surse speciale de lumina ce produc unde regulate, permitand controlul asupra focalizarii luminii.Sursele laser au atomi ai caror electroni oscileaza sincronizat.

Lumina interactioneaza diferit cu materiale in functie de structura atomica a materialului. Comportamentulluminii este exprimat prin fenomene ca reflexia, refractia, imprastierea. Refractia este curba luminii atunci cand trecede la un tip de material la altul, viteza luminii modificandu-se la granita dintre materiale. Reflexia, ce are loc tot laaceasta granite, se manifesta prin respingerea luminii in materialul initial dupa acelasi unghi de contact. Imprastierease produce atunci cand atomii unui material transparent nu sunt distribuiti uniform de-a lungul suprafetei, ci suntgrupati in fasciculi de molecule si particule.

Un alt fenomen studiat si descries de fizicianul T.Young (1803) este interferenta, process ce survine atuncicand doua unde se suprapun.

Un alt process legat de dependenta fata de lumina este fotosinteza, fenomen prin care plantele verzi si uneleorganisme isi folosesc enrgia pentru a o converti din dioxid de carbon si hydrogen in simpla glucoza. Fotosinteza areloc, in cadrul frunzelor si tulpinilor verzi, in celulele cloroplaste, datorita moleculelor de clorofila, captatoare de

lumina. Fotasinteza se realizeaza in doua etape: reactia dependenta de lumina sic ea independenta.Fenomenele fizicii au fost formulate si explicate mai coerent de-abia din sec. al XVIII-lea formulandu-se teorii

ca cea a termodinamicii a fizicianului Joule, a cineticii (A.Avogadro) din care s-a desprins teoria moleculara, aspectroscopiei (Sir J.F.W.Herschel) si multe altele.

1. Polarized Light Article #862 by Sue Ann Bowling This article provided as a public service by theGeophysical Institute, University of Alaska Fairbanks, in cooperation with the UAF research community. Dr. Sue AnnBowling is an Associate Proffesor of Physics at the Institute2. Light Guide: Principles of Light Multimedia

1.3.2 Lumina ca fenomen fizic, ca forma de energie

CUM SA IMBUNATATIM ILUMUNATUL

Vom arunca o privire rapida asupra tipului de lumina de care avem nevoie, cat de puternica si cum e furnizatain casele noastre.1. Lumina corespunzatoare2. Sporirea iluminatului natural

3. Iluminatul artificial4. Lumina de care avem nevoie

1. LUMINA CORESPUNZATOAREPentru a avea lmina suficienta ar trebui sa fie lumina in asa fel incat sa fim capabili sa vedem detaliile

obiectelor si imprejurimilor fara incordare, fara sa ne fortam. De la 457,5 cm pana la 610 cm din lumina produsa de olumanare este minimul de lumina cerut pentru o vedere satisfacatoare.

Distributia ar trebui sa fie neschimbata; o lumina de o intensitate asemanatoare este ceruta si la locul demunca. Dispersia indicata a luminii, fara umbre, este ceruta pentru o vedere eficienta.

A se evita lumina orbitoare; aceasta produce enervarea si reduce vederea critica. Lumina automobilelor, in

timpul noptii, creeaza o astfel de orbire, pe care pietonii o resimt cape un discomfort si sunt incapabili sa-si adaptezevederea pentru mediul in care se afla in prezenta acesteia.

De evitat umbrele; umbrele sunt inevitabile dar prea multe forme de umbre produc confuzii.Fara palpairi; lumina ar trebui sa fie constanta. Palpitatiile cauzeaza incordarea vederi.

31


32/69

Culoarea; culoarea luminii nu este asa de importanta precum intensitatea. Dar, din moment ce lumina naturalaare un puternic efect asupra noastra, cu cat culoarea este mai apropiata de lumina naturala cu atat este mai binepentru noi. De obicei peretii si tavanul ar trebui sa fie luminati mai puternic si podeaua ar trebui sa fie mai intunecata.

2. SPORIREA ILUMINARII NATURALE

Pozitia casei; este mai bine ca fatadele casei sau orientarea ei sa fie spre nord sau spre sud. Lumina nu esteuniforma in timpul zilei la apus si la rasarit. In plus lumina directa a soarelui va incalzi casa, mai ales in timpul verii.Orientarea nordica sau sudica a casei creste sansele unei iluminari uniforme.

Ferestrele; o fereastra inalta faciliteaza o patrundere mai mare a luminii, o fereastra larga sau deschisapermite o difuzare mai buna. Lumina naturala este mai influientata de partea vizibila a cerului. Marimea ideala aferestrei ar trebui sa fie 10% din suprafata podelei.

Culoarea; lumina colorata pe tavan si pe pereti reflecta mai mult lumina si camera pare mai stralucitoare.Partea de jos a peretilor si podeaua ar trebui sa fie mai inchisa, mai putin luminate.

3. ILUMINATUL ARTIFICIAL

Constructiile foarte inalte impiedica iluminarea naturala, ele stau in calea luminii. Blocurile inghesuie cat maimult locuintele cu putinta. Peretii sunt impartiti iar spatiul alocat ferestrei este redus. Din motive ce tin de intimitateafiecaruia, ferestrele sunt mai mici perdelele sau jaluzelele sunt folosite. Din cauza aparatelor cu aer conditionat multeferestre nu se mai deschid. De aceea ce multe ori apelam la iluminarea artficiala chiar in timpul zilei.

Lampile cu filament si tuburile fluorescente sunt doua optiuni pentru iluminarea caselor.Lampa cu filament este de obicei de forma unui bec, producand lumina galbena. Filamentele mai incinse

produc lumina alba. Ele sunt folosite pentru o extindere a luminii. Formele decorative si candelabrele produc oiluminare decorativa.

Tubul fluorescent (izvor de lumina bazat pe principiul descarcarii electrice intr-un amestec de gaze si vapori demercur, aflat intr-un tub de sticla) este bun, eficient, consuma mai putin si lumina sa se aseamana cu luminanaturala. Aceasta lumina este buna pentru munca si studiere dar e nepotrivita in scopuri decorative.

1. How to Improve Lighting-From: Jos K.K.Liem [email protected], 2 nov 1997 Jos Liem New Westminster BCPh. +1(604)525-7229 http://mypage.direct.ca/l/liem/

1.3.3 Fundamentele ale iluminarii naturale

Lumina naturala creeaza un mediu mult mai stimulant si mai reconfortant decat cea artificiala, datoritafluctuatiilor sale graduale.

Ea nu este constituita numai di simple raze solare, ci si din caldura, straluciri, umbre, penetrarea soarelui intr-ocladire. Arta iluminarii naturale nu consta atat in crearea de spatii astfel iluminate, ci din combinarea umbrelor si amaterialelor astfel incat sa nu se obtina efecte adverse omului.

Iluminarea naturala are efect maxim in timpul dupa-amiezelor insorite. Ea reduce nu numai consumul mediu deenergie electrica a unei cladiri, dar si consumul de varf pe timpul unei zile.

In S.U.A. se consuma 20-25% din energia electrica pentru iluminare, dar sectorul comercial consuma 37% dinenergia electrica in acest scop. Iluminarea electrica contribuie si la incalzirea cladirilor. Ca regula, o unitate deenergie consumata pentru iluminare necesita o unitate si jumatate de energie pentru aparatul de aer conditionat carereduce caldura generata de iluminatul electric.

S-au realizat mai multe studii pentru obtinerea unor algoritmi de optimizare a iluminarii cladirilor. Aceasta poateinfluienta serios confortul, satisfactia si productivitatea angajatilor unei institutii.

Solutiile alese pentru luminare pot avea un rol important si in reducerea poluarii, deoarece reducandu-seconsumul de energie electrica se reduc si noxele (oxid de azot, dioxid de carbon, dioxid de sulf) emise de centralelecare produc aceasta energie.

32
mailto:[email protected]:[email protected]://mypage.direct.ca/l/liem/mailto:[email protected]://mypage.direct.ca/l/liem/


33/69

Iluminarea naturala imbina cunostintele de arhitectura, mecanica si electricitate. Specialistii in aceste domeniitrebuiesc adusi inca de cand se face design-ul constructiei (amplasare ferestre, pereti, etc.) si tinuti pana candaceasta este data in folosinta. Este foarte important si dialogul intre acestia, astfel incat o cladire sa fie la fel inproiecte, in faza de constructie si in cea operationala.

Aspecte legate de peoiectare

Exista cateva aspecte legate de proiectarea iluminarii care trebuiesc luate in calcul inca de la inceput, pentru anu se sacrifica costurile si creativitatea.

Reflectii ale draperiilor

Reduc contrastul. Nu sunt recomandate in locurile unde se executa operatii ce necesita acuratete mare (spreexemplu, intr-o camera unde se executa design grafic).

Cantitatea de lumina

De obicei se recomanda a fi cat mai multa si introdusa cat mai adanc in interiorul cladirii. Un caz particular ar fi

atunci cand reflectiile draperiilor sunt foarte mari.

Stralucirea

Stralucirile prea mari sau lumina prea puternica din campul vizual pot crea disconfort.

Contastul mare dintre obiectele apropiate si cele din fundal pot redue abilitatea ochiului de a percepe detaliile.Se recomanda a folosi un oarecare contrast, insa a se evita extremele. Uniformitatea poate crea o senzatie deoboseala, care desi nu face rau omului, ii scade productivitatea.

Stralucirea este un element subiectiv si de aceea este relativ greu de cuantificat. Aceasta se realizeaza deobicei supunand un numar mare de persoaneunor aceleasi conditii de stralucire.

Totusi, factorii de disconfort pot fi estimati

Aspecte variabile legate de proiectare

Elementele de pe sit

Acoperirea cerului variaza natura si cantitatea de lumina ce intra intr-o cladire. Sunt mai multe tipuri deacoperiri.

Cerul foarte acoperiteste definit ca fiind cerul acoperit in medie de 80% cu nori. Distributia luminii aste de trei

ori mai mare la zenit ca la orizont. Iluminarea variaza de la cateva sute de candele la cateva mii, in functie dedensitatea norilor.

Cerul libereste mai putin stralucitor si tinde a fi mai luminos la orizont decat la zenit. El este definit ca avand omedie de acoperire cu nori sub 30%.

Cerul noros este acoperit cu nori intr-o proportie care variaza intre 30 si 80%. Unele zone ale sitului pot aveaastfel o luminaozitate foarte variata, in functie de acoperirea cerului.

Pentru a formula raspunsuri corecte legate de iluminare este foarte important sa se faca o analiza de clima.

Obstructiile exterioare unei ferestre influienteaza si ele cantitatea de lumina naturala care intra intr-o camera(spre exemplu copaci sau cladiri apropiate). Ele genereaza umbre si blocaje ale luminii diferite pentru fiecarefereastra.Strategii de proiectare

33


34/69

Cresterea perimetrului zonelor ce primesc lumina naturala

Trebuie de asemenea in vedere si impactul termic al luminii electrice si al dimensiunii ferestrelor.

Penetrarea adanca a unui spatiu

Se realizeaza de obicei lasand goluri (deschideri, luminatoare, ferestre, etc.) undeva la inaltime. Astfel se vaevita si obtinerea unei iluminari prea puternice in incapere.

Folosirea eficienta a unor goluri

Daca s-a amplasat corect golul, raportul suprafata acoperita de ferestre / suprafata acoperita de perete la carese obtine saturatia de lumina naturala este de 0,18.

Reflectarea luminii naturale

Suprafetele reflectante pot reflecta si imprasia lumina naturala prin incapere. Spre exemplu, un raft amplasat

deasupra ferestrei ar putea creste luminozitatea din camera si scade stralucirea ferestrei.

Folosirea tavanelor cu cavitati (ne-plate)

Evitarea patrunderii razei de lumina solara directa pe suparafetele de observatie

Aceasta ar putea crea o luminozitate prea mare de disconfort. Daca nu sunt alte solutii, se vor folosi conceptelegate de amplasarea ferestrelor pentru evitarea acestei situatii.

Folosirea cu grija a luminii solare in zonele nefolosite

Ele pot aduce o crestere a temperaturii camerei fara a crea efecte dinamice sau de buna-stare (deoarece suntamplasate in zone de interes redus).

Filtrarea luminii naturale

Atunci cand este dorita, se poate obtine folosind plante, draperii sau obloane.

Considerarea si elemente de control din mediul incaperii

Amplasarea ferestrelor poate induce intr-o incapere caldura, aer, sunete, etc. Ventilatia camerei, acustica,

privelistile, sistemele de incalzire si de electricitate, precum si cele de aer conditionat trebuiesc luate si ele in calculcand se proiecteaza luminarea unei cladiri.

Elemente de proiectare

Cel mai important element este geometria peretilor cladirii, a tavanelor, planseelor, ferestrelor, si a relatiilordintre ele. Proiectantii trebuie sa manipuleze configuratii si sa calculeze iluminarile rezultate inainte de a intelegerelatiile cantitative legate de geometria cladirii. Aceasta se realizeaza folosind modele fizice de test si/sau simulari pecalculator.

Elemente exterioare

Consolele pot fi elemente importante in arhitectura de iluminare. Ele ajuta la reducerea luminii solare admisa inincapere.

De asemenea, acestea pot redirectiona lumina reflectata de planseu inapoi spre interior.

34


35/69

Rafturile de iluminare sunt dispozitive care se amplaseaza la sau langa o fereastra si reflecta sau imprastielumina solara pe tavan si pe pereti. Se folosesc pentru a micsora iluminarea excesiva de langa unele ferestre sipentru a mari cantitatea de lumina ce penetreaza interiorul camerei. Ele creaza o impresieputernica de orizontalitateexteriorului cladirii.

Jaluzelele orizontale sunt dispozitive eficiente pentru blocarea luminii solare cand unghiurile sunt ascutite,lasand insa ptina lumina pe perioada primaverii si toamnei. Ele pot fi controlate mecanic sau electric pentru araspunde pozitiei soarelui si acoperirii cerului din fiecare moment.

Obloanele sau jaluzelele verticale sunt avantajoase cand cladirea este orientata spre est sau vest pentru abloca raza directa si a o difuza in interior. Pot fi fixe sau mobile.Dispozitivele de inregistrare a luminii naturale capteaza aceasta lumina si o reflecta printr-un gol in incapere.

Ele pot statice (folosind oglinzi), sau dinamice (miscandu-se dupa soare).Acest dispozitiv se foloseste pentru a mari numarul de ore iluminate dintr-o zi, precum si numarul de

luni cu zile lungi dintr-un an.

Elemente de fatade si invelitori

Materiale transparente

Metoda foloksita in trecut este aceea de a folosi materiale transparente in anvelopa cladirii. Aceasta insaintroducea o incalzire suplimentara a acesteia, nu intotdeauna dorita. Pentru a intelege elementele actuale trebuiescdefinite intai trei caracteristici ale acestor elemente.

Transmitanta vizibila (VT) a unei straluciri este fractiunea din energia luminii vizibile transmisa prin stralucire.Geamul dublu fara striatiuni transmite 89% din lumina primita si are deci VT = 0,89.

Coeficientul de umbrire (SC) este raportul dintre incalzirea datorata folosirii unui sistem cu straluciri siincalzirea datorata folosirii unui geam dublu fara striatiuni.

Valoarea U este rata de transfer de caldura pe ora pentru cate un ft (picior patrat) pentru fiecare graddiferenta intre cele doua parti ale unui material.

Performantele geamului simplu pot fi alterate folosind patru metode sau combinatii intre acestea.Geamurile colorate reduc radiatia solara care trece printr-un geam, dar si cantitatea de lumina. Relatia dintre

acestea pot fi controlata prin alegerea culorii. Vitrajele gri reduc atat lumina, cat si caldura emise la o intensitatedestul de mare. Cele de bronz reduc mai multa lumina decat caldura. Cele albastru-verzui reduc caldura, mentinando oarecare lumina vizibila.

Tratamentele de suprafata cu pulberi de metale pot reduce atat lumina, cat si caldura prin reflectia acestora.Unele dintre acestea au o emisivitate redusa. Acestea din urma pot reduce lumina, insa nu mai sunt la fel deeficiente impotriva radiatiilor infra-rosii care incalzesc.

Invelisurile foarte subtiri pot fi aplicate si unui film de plastic suspendat pe cele doua parti ale unui geam,

reducand astfel conductivitatea si deci stralucirea.Invelisurile pirolitice pot fi integrate intr-un geam (cand este inca fierbinte) creandu-se o suprafata foarterezistenta la abraziuni si coroziuni problemele apar in folosirea acestei metode in momentul in care invelisul incepesa se descompuna.

Ferestrele multiple au putin aer intre geamuri, marindu-se astfel rezistenta termala a ferestrei. De obicei sefolosesc ferestre cu doua geamuri, insa rezistenta termala creste pe masura ce se folosesc mai multe straturi

In locul aerului dintre geamuri se foloseste si gazul, precum argon, crypton, hexafluor de sulf. Acesta patereduce si mai mult transferul de caldura.

35


36/69

Folosirea eficienta a unui gol de lumina

Aceasta creste iluminarea din incapere si se poate controla mai ales folosind materiale stralucitoare. Dacageamul este perfect transparent, eficienta golului este egala cu dimensiunea sa (pentru ca VT=1). Daca VT ar fi0,5, golul ar transmite numai jumatate din luina primita.

Eficienta golului se defineste ca produsul dintre transmitanta vizibila (VT) si raportul ferestre-pereti (WWR).Deci EA=VT*WWR.

Amplasarea deschiderii (golului)

Are un efect in iluminarea camerei. Inalimea ferestrei fata de planseu va dicta adancimea penetratiei culumina. Ca regula, penetratia este de 2,5 ori mai mare decat inaltimea ferestrei.

Elemente de interior

Geometria camerei

Adancimea penetratiei camerei depinde de inaltimea tavanului si aceea a laturii de sus al ferestrei. O fereastrainalta va permte luminii sa atinga tavanul si sa se reflecte mai departe in interior.

Adancimea camerei este si ea importanta, deoarece atunci cand este mai mare aceeasi cantitate de lumina sedisipa pe o suprafata mai mare.

Reflectanta suprafetelor

Reflectanta tavanului este cea mai importanta, insa toate elementele din camera contribuie la iluminare.Urmatorul elementca importanta este peretele din fundal, apoi peretii laterali si apoi planseul.

Se recomanda finisarea tavanului cat mai deschis si eventual folosirea culor

documentare_iluminat

Documents