doctrine urbane- complet + desene.doc

7/25/2019 DOCTRINE URBANE- complet + desene.doc

1/23


2/23

n sistem este la rindul lui parte a unui sistem mai mare si in acelasi timpeste compus din parti.

+ n raport cu directionarea relatiilor. Directionalitate lineara- duce la o insiruire de obiecte/. Directinalitate triangulara- structura foarte clar definita, elementele au maimare disponibilitate de relatie. structura ierarhizata ' mixa1 intre si / , o !arianta hibrida.

C 2olarizarea relatiilor

2olaritate pe centrul sistemului ) asupra unui element esential al

sistemului*-ierarhizare#

ntersectarea relatiilor in afara componentelor sistemului, in spatiul

interstitial#Spatiul interstitial urban- cel in care plutesc elementele

Spatiul care are rol de a relationa elementele

3izic nu exista centrul 'element esential al sistemului.

D Scopul construirii sistemului respecti! polaritate ' dispolaritateSistem con1uncti!

Dis1uncti! 'relatia e generata de sensul, scopul, de dispersare#sustine coeziunea, dar referindu-se la sistemul mare, in ansamblu.4oc de descentralizare, de orientare ex: 2aris- principiu de compunere urbana de-a lungul unei axe existind un punct

unde se petrece dispersarae interesului in teritoriu si un altul unde are locconcentrarea interesului in teritoriu.

-modul de proiectare ' sistem con1uncti!- sistem de gandire din afara ' spre solutia finalaConcluzii:

Ss

SS

4imita reprezentind

entitatea sistemului


3/23

. $ricare ar fi organizarea elementelor sistemului, exista o structura caredefineste explicit interactiunile existente.

- relatii caracteristice corespund unui sistem caracteristic

/. $ricarui sistem ii este propice o anumita finalitate, deci interactiunea intreelementele respecti!e trebuie conceputa in raport cu aceasta finalitate.. $rice sistem pune in e!identa mai mult sau mai putin explicit un centru de

relationare )organizare* a sistemului.

Starea sistemuluieoria sistemelor.consensul asupra faptului ca a!em de-a face cu un

sistem, dar nu stim ce e cu el.6ediul de existenta al sistemului actioneaza asupra sistemului

C%S

Starea sistemului prezinta importanta in legatura cu ideea de stabilitate asistemului n functie de dimensiunile intrarii, in sistem o miscare poate fi mai mult saumai putin ampla, periclitand stabilitatea sistemului

&cest lucru de produce fiindca Sn este dfoarte diferita de S0 sau n este preadiferita noua astfel incat sistemul nu o poate asimila.Ex.: un cartier prin care trebuie sa treaca o autostrada. Se distruge cartierul.

Succesiuni de stari ale sistemului:

n e!olutia succesiunii exista o perioada de o anumita stabilitate.

Stabilitatea sistemului )globala* este definita atata timp cat a!em de-a facecu o succesiune coerenta de stari ale sistemului respecti!. 2rincipiul stabilit in timp consecinte principiul !arietatii in ansamblu.7arietatea este posibil de luat in considerare numai atunci cand / sau maimulte sisteme sunt stari ale unui sistem originar. 7arietatea - calitate deansamblu Componentele trebuie sa fie stari ale aceluiasi sistem.Consecinta / pri!este realizarea in !arietate a unui studiu de arhitectura sauurbanism. Solutiile )sisteme in sine* sa fie de fapt stari ale unui aceluiasi

sistem initial.


4/23

Ex.: inaltimea cladirii

ipuri de sisteme. Criterii

1 Stabilitatea: - sist. statice )stabilitate mare, nu accepta miscare*- sist. dinamice )aflate in miscare tot timpul*- sist. ultradinamice )fara stari de stabilitate*

2 Sist. simple statice complexe dinamice integratenchise deschise

Simple )*Complexe )/*

. putine elemente# relatii pe un singur plan./. Complexe# bogatie de relatii

Sistemul simplu nu poate fi decat static si inchis

8rad de integrare a elementelor ' S2%&2(E%E de sisteme )toateelementele sunt comune ambelor sisteme*

3 3ormatia sistemului ' structura inchis Deschis

- nchise ' au reactia definita foarte brutal )ori raman cum sunt oriexplodeaza*

- nu au capacitatea de adaptare la mediu )una din conditiile pentru un planurbanistic modern*

4E!olutia sistemului ' sistem continue ' miscare continuasi instantanee

discrete ' miscarea necesita un

anumit timp de obser!areSistemele continue pentru a fi analizate trebuiesc discretizateEx.: - sistemele sociale sunt continueSisteme !agi ' teorie materialista care incearca sa stapaneasca e!olutia unorsisteme care nu sunt comensurabile ' interesant pentru fenomene care atinginterpretarea psihosocioogica a spatiului )indi!idulxeste mai aproape de ydecat z*

&preciind relatiile in teritoriu, relatii in spatiu dar care nu suntcomensurabile


5/23

Ex.: Si pentru e!aluari fizice ' in aceeasi camera peretelexe mai rosu decaty.58radul de generalitate ' sisteme determinist

probabiliste- deterministe ' e!olueaza in baza unei legislatii clare- probabiliste ' legitatea e!olutiei lui nu poate fi luata in considerare

anterior decat ca ipoteza n anii 90 apar economistii ce pun probleme de urbanismC;&D


6/23

neordonata a componentelor )stare de entropie a sistemului respecti!termodinamic n sistem inchis are un consum energetic minim.

Cel mai mare are consum cu atat mai mare cu cat e mai deschis0.3eedbacB ' legea in!ersa ' !ariabilitate- adaptabilitate

.&utoreglareanchiderea si deschiderea unui sistem ' apreciere la limita imposibila%aportul intre un sistem si mediu se realizeaza prin asa numitele proceseinterioare de transformare )la ni!el elementar* si procesul de transfer )fluxuri*

2rocesele interioare impun asa numitele functii in sistem sau ale sistemului3unctiile unui sistem asigura comportamentul sistemului in raport cu unmediu

rei situatii: * 3o /* So * S 3S 3 S 3 S 3

3/ Sm S 3

Situatia . Starea de multifunctionalitate caracteristica teritoriului urbaneoria sistemelor s-a construit postbelic pornind de la abordarea

organelor !iiantropologicfilologicmetastiinta

2rincipiul cutiei negre

.D. .C. D ' subsistem de decizie

C ' subsistem cadru

.%.

n afara cutiei negre, % este subsistem de reactie )la sisteme !ii eronate*Exista o intoarcere a reactiei catre intrare.

% ' sist. de !erificare automata feedback 2rogramata

% conditioneaza perfectionarea durabilitatii sistemului inter!enind asupraiesirii cand nu este in concordanta cu intrarea.Ex.: 2iramida trofica in teritoriu ' starea de echilibru )relatia intre speciile !iicare traiesc in teritoriu *


7/23

Specia suprema - cu cat e mai dominanta cu atat emai redusa ca numar

Exista feedbacB ce afecteaza piramida trofica ' regleaza relatiileSistem optimal ' sistemul cel mai bun in raport cu un criteriu$ !arianta este optima in raport cu un anumit criteriuExista o !arianta care raspunde cel mai bineoptima cu un criteriu sau mai

multe, dar nu cu toate. &naliza de scor. Criteriul capata o nota ca importanta putandu-sedescoperi dupa ni!elul la care e realizata !arianta.Abordarea sistemica considerarea unui sistem ca arti comonente!subsisteme a"e sa"e# si ca subsistem a" unui sistem mai mare$ (ormalitatea unui sistem ' starea in care regulile sale in relatiile dintrecomponente si cele cu mediul functioneaza fara constrangeri.

Cu cat un sistem e mai instabil cu atat el e mai greu de stapanit, condus,totusi starea lui nu este obligatoriu anormala.

7alabilitatea unui sistem este legata de posibilitatea de a conduce unsistemcunoasterea lui ) cibernetica *

n urbanism )ambianta spatiala a teritoriului * normalitatea este influentatade factori din afara sistemului propriu-zis ' suprastructura urbana.

Ex.: n barcelona, la o seceta mare s-a cerut inchiderea unor fantanideoarece !eneau in contradictie cu starea de normalitate a secetei.

CURS 4

&mena1area teritoriului ca actiune de ordonare a unui sistem ambiental.&mbiental ' finalitate ' crearea unei ambiante normale pentru existenta

omului, cu constiinta existentei sistemului ecologic.Dez!oltarea durabila capata gestionri.

-prelucrarea unor !iziuni pe diferite ni!eluri de teritorializare ) sistem deintindere a problemei respecti!e*- elaborarea sistemica

dupa ce se rezol!a problema pe un anumit teritoriu, seface legatura cu subunitatile incon1uratoare#

$rganizarea unui spatiu trebuie sa aiba in !edereprocesul de dez!oltare.

ntelegerea exacta a termenului de planificare- nu termenul de planificare

trebuie anulat, ci modul in care aceasta se face.


8/23

2lanificarea este legata de ordonare, insa termenul de planificare are siconotatie de proces. 4a ni!elul teritoriului problema se pune in raportul intreintamplator si planificat, haotic- ordonat, dez!oltare libera ' dez!.planificata.

Sistemul socialist milita pentru o planificare totala )inclusi! a indi!idului*spre deosebire de planificarea ponderata, strict necesara.2lanificarea apare ca o necesitate.

. (ecesit umane indi!idualenecesitati biofiziologice- generate de conditiile de existentane!oi culturale- bunuri culturale materiale

/. Corxistenta colecti!itatii- ne!oi sociale- sociale, morale

(e!oile natiunii resurseStare in teritorriu

Conditii de existenta- - confortul de existentabunuri cultural materiale- confortul modului de !iataConditiile sociale

Starea in teritoriu este intotdeauna o stare contradictorie data de relatia dintreconfortul locuirii in teritoriu si consumul de resurse# consumul nu trebuie sadepaseasca resursele.

Se impune ne!oia de planificare fizica ne!oi umane-ne!oi ale naturiiSociala ne!oi umaneEconomica -ne!oi umane- ne!oi ale naturii

2lanificarea fizica este consecinta planificarii economice%aporturile sociale sunt consecinta raporturilor intre planificarea fizica si ceaeconomica.(e!oia de planificare este negli1abila in gindirea liberala si exacerbata in

gandirile totalitariste.2lanificarea are in !edere normalul media unor stari din teritoriu- insistemultotalitar nu se a!ea in !edere performanta.%aportul intre indi!id si colecti!itate- la ni!elul societatii comportamentul incadrul teritoriului urmareste interesul indi!idual si interesul colecti!.Societatea socialista impune abordarea colecti!ista, dar produsul esteindi!idualist . Educarea interesului pri!at impune culti!area interesului pentrusporirea colecti!itatii. S-au introdus niste reguli care propun ordonarae.2lanificarea, mi1loc usor de stapanit, asigura un raspuns mediu------------

exacerbata, fiind la moda nu numai la noi ci si in tari capitaliste- in &nglia

confortullocuirii interitoriu


9/23

& fost redusa intotdeauna pentru ca existenta societatii engleze se bazeazape un cadru legislati! si traditional foarte puternic implantat si inca dincopilarie. 2lanificarea este doar la scara redusa: ex, un comerciant care isi

deschide un magazin intr-o casa- monument istoric nu o !a distruge niciodataca !aloare arhitectonica.n franta planificarea a ' pina in >?5.n Suedia @0 din apartamentele din StocBholm nu sunt proprietateparticulara.

Architecture et tehnologiein >5@ este punctul de la care porneste luptaimpotri!a planificarii, care standardizeaza indi!idualizarea#LArchitecture daujourdhui' este al doilea imbold manifestat impotri!auniformizarii.ncepe sa apara o di!ersitate legislati!a- zone de administrare concentrata-zone de ansamblu, cuprinzand elemente care impun dezvoltarea arhitecturii#Ex:-tratarea in mod deosebit a ni!elului doi al constructiei sau sau a unei parta fatadei.&mena1area teritoriului impune "anu" de amena%are& care trebuie sa see!identieze printr-o gandire deschisa, ca un sistem deschis# sa raspundasistemului de ne!oi si realitatii teritoriului, sa asigure modernizarea spatiuluiinterior., sa asigure reglarae intre starea interna a sistemului si intrari.Carta europeana arhitecturii

Curs 5

. Elemente de cadru si criterii pentru acti!itatea de urbanism siamena1area teritoriului

/. elemente fundamentale pentru realizarea diferitelor programe

elemente de criteriuexista @ grupe#1$ resursele naturale , economice si umane ca baza si obiect al actiunii de

!alorificare a teritoriului# se exprima in !alori capacitati tehnice

grupe de profesionalitate

/. spatiul -sub toate formele in care apare- ca mediu in care se desfasoaraactiitatea umana#

spatiul - ca !iziune pe ni!eluri de teritoriu ocupat-!iziunea sistemica asupra spatiului---ne!oia intelegerii

structurilor concrete la diferite ni!eluriFpotenta de dez!oltare# prinamena1area teritoriului trebuie puse in e!identa potentele de dez!oltare.


10/23

2otenta de dez!oltare- a scoate din ce!a maximum# intelegerea complexaa mediului, a spatiului ca mediu de locuit, a locuirii& locui a ocupa un spatiu )conceptia anterioara

n teritoriu in care se manifesta !iata omului ) conceptiamoderna*&cest concept de locuire definit teritorial trece de la un spatiu pri!at la unspatiu general6ediu sau spatiu ca mediu poate fi descompus in functie de diferitecriterii-mediu natural sau mediu artificial in masura in care luam inconsideratie componentele care definesc mediul6ediul in care artificialul depaseste @0 de!ine incomodG naturalul depaseste @0 de!ine incomodexista mediu functional

formaleconomicsocial1uridicinformational

apare coroborarea intre calitatea mediului si calitatea locuintei- locuireanu se mai poate lega exclusi! de apartament.3enomenul de aculturatie proces de ridicare culturala a unei succesiunide generatii ) taranul mutat la oras*# impune adec!area, ne!oia de

adec!are a spatiului, asigura adec!area- ptr ca sal!eaza spatiul,transgreseaza adec!area numita stare de adec!are de la spatiu lacomportament, fa!orizeaza adec!area prin traditie, obisnuinta, pre!ederilegale2otentialul de adec!are, suportul de adec!are, relatii dialectice pe care leconstituie ordinea sistemului#&rhitectu trebuie sa stapaneasca planificarea dezordinii urbane#o categorie o constituie elementele de mi1loc )*Calitatea locuitului se masoara prin indicele calitatii !ietii

8radul de bonitate- -tehnologie, clima,comportamentul uman, atitudinole---sigurantalocuituluielemente care impun locuitulFlocuinta, amena1arile, dotarile

asigura locuitul --clima, materialeleconditioneaza locuitul ---comportamentele, atitudinile

confortul este diferit in timp si spatiu# este circumscris teritorial prinreferirea unei colecti!itati la un anumit loc.Spatiul -ca locuire


11/23

4ocuitul conditionare a unui loc ) teritoriu prin extindere* prin ocuparea,folosirea si amena1area lui de catre o colecti!itate in concordanta cumodul sau de !iata, de dez!oltare economica, sociala, in raport cu mediul,

in contextul unui continuu proces de inter!entie asupra spatiului.%aportul cantitate- calitate trebuie mentinut in forma optima# ex, in&merica inainte de razboi raportul mobilitate-stabilitate # dupa razboicreste mobilitatea- zilnica, saptamanala, anuala----ser!icii foarte rarepentru desfasurarea mobilitatii.-manizarea

. timpul-desfasurare, mecanism, modificare, durata, !alabilitate in mentinetrea intimp a unei organizari spatiale- ca desfasurare- urbanismul este o acti!itate continua, care are un elementparticular, continuitate cu praguri&cti!itatea de urbanism - sistem# adaptarea sistemului la conditiile de mediuimpune de fapt ) acumularile cantitati!e duc la salturi calitati!e *.

Desfasurarea proiectului60

moment de schimbare- cand se constata unele nepotri!iriEste un proces continuu cu praguri ) 6, 6/ sunt momente de reactualizare*

2erioada de proiectare

nainte de > reactualizarea se facea obligatoriu in ani, dar acestemomente nu coincideau cu momentele la care era ne!oie de o realaactualizare si toate acestea se rezumau la niste schimbari sau serenunta la planul !echi si se facea unul nou

62 ' %E&C&4H&%EA.durata, !alabilitate, mentionare- conceptul dez!oltarii durabile-mentenanta, pastrarea resurselor, a unui spatiu, a unei caracteristici

punere la punct

2erioada de

punerein opera2erioadadereactualizare


12/23

punere in opera@ ani

@ ani

@ ani

5.elemente : tehnologie, stiinta, arta ca mi1loace de realizare#&rta prin intermediul esteticii .?. exista categorii - colecti!itati umane- beneficiar si utilizator.2opulatia in teritoriu ' structura, mobilitate, ne!oiStructura populatiei este abordata in sistem occidental# impartirea intra in

domeniul aprecierii muncii

sector primar- extractie mat prime, agricultura, !anat, pescuit

sector secundar- prelucrarea materiilor prime- industria, constructiile

sector tertiar- se!iciile ) comert, transport, banci, in!atamant, sanatate,

cercetare, proiectare*

Diferentele nu apar in raport cu natura muncii, ci cu scopul muncii

$rasul a e!oluat de la preponderenta sectorului secundar la cresterea

ponderii sectorului tertiar- specific societatii moderne.&ceasta acti!itate tinde spre realizarea unui obiecti! intotdeauna unic:crearea unor conditii optime in teritoriu.

rbanismul este o acti!itate care tinde catre un obiecti! pe care nu-latinge niciodata, tinde asimptotic.

Caracteristic pentru urbanism este acti!itatea interdisciplinara#particularitatea unei anumite forme de in!atamant.

. abordarea disciplinara

$ disciplina specifica concluziasolutia

/. abordarea interdisciplinara

sinteza ) solutia*


13/23

concluzie

mai multe discipline

urbanismul- o multidisciplina@. abordare multidisciplinara- disciplinele de!in grup de lucru cu instrumente,metode, program comun# au un limba1 stiintific comun.

ndi!idul care abordeaza o astfelde metoda are o formatieinterdisciplinara.

&cti!itate urbanistica ' pe baza planificarii )- prin prisma prognozei

) proces de ordonare comportamentala in sistemul ambiental) modificari spatiale )adaptare* ) mod comportamental uman specific) modificare a modelului comportamental in spatiu

&cti!itate de urbanism si amena1are ' acti!itate practica - teoretica - metodologica

cibernetica: a cunoaste -I a descrie -I a conduce- modelarea in arhitecturaJurbanism ' din perspecti!a cibernetica- a fomula )cu referire la sistemul respecti!* niste imagini ' subiecti!e.

%aspunsul la intrebarea Gcum interactioneaza elK.Care sunt ele. %eflecta conceptia despre !iata indi!idului respecti!# anga1areaideologica. De aceea, sunt subiecti!e.

Di!ersitatea )simultana sau succesi!a * a imaginilor.%ealitatea reprezentabila a unui sistem rezultatul unor negocieri

alternati!e.

CURS 7

Cunoasterea sistemica ' prin / moduri de abordare: - sinteza - analiza

S(EH& ) &(&4H&

&naliza : a obtine informatii asuprea intrarilor J iesirilor sistemuluiSinteza : pe baza acestor informatii se construieste sistemul dorit dupa

cunoasterea lui prin analiza.eoria sistemelor se refera la -- Structura - in sens anatomic

-- 3unctionalitate- fiziologic


14/23

-- Comportamrnt- ontogenezaComportarea - modul in care un sistem raspunde in raport cu mediul. &cesteinformatii se constituie in magini caracteristice care formeaza in final

imaginea generala a sistemului.6odalitati de analiza. obser!atia/. deductia. analogia- transferarea caracteristicii de la un obiect cunoscut la un obiect

pe care-l studiem

6i1loace de analiza. total/. partial. indirect

eoretic se implica in gandirea cibernetica, experimental este dificil derealizat. Experimentul partial se refera numai la o anumita sectiune. Experimentul indirect- se realizeaza prin macheta# in special se refera lastructura de rezistenta. 2e temeiul analizei se constituie abstract si fizic un sistem care sa aiba oanumita functiune.

2entru a descifra relatiile se obtine un sistem performant optim. Sinteza ' operatia in!ersa analizei. & construi pe !echiul sit un sit nou

perfectionat.& face analizaJsinteza ' a modela si obtine modele.6odelul - o reprezentare a realitatii care se construieste prin expresii

caracteristice. 2oate sa se refere la : trecut, prezent sau !iitor.6odelul 6 al unui sistem S este un alt sistem S9, care din anumite puncte

de !edere este echi!alent cu S si care poate fi stabilit si studiat mai usordecat acesta.

.S. 6 explica So.So. .S/. 6 a1uta la construirea unui sistem

.Sn.

.6.

.So9. n realitate, 6 este ' So9

-- perfect al lui So


15/23

6 a1uta pentru a ' explica analiza-- a construi sinteza

6odelarea structural cantitati!a - forma superioara a modelarii in baza careia

se utilizeaza asa numitii amplificatori ai capacitatii intuiti!e 6odelul de lucru ' ne folosim de el ca un instrument de mi1loc in analiza sisinteza originalului. 6odelul ' mi1loc de planificare logica a procentului de lucru

- prin el se realizeaza sistematizarea datelorEtapele ce trebuiesc urmarite pentru analizarea unui model de lucru:1$ Cercetarea obiectului# abordarea temei.

ema cuprinde definirea obiectului de studiu in limitele sale esentiale ) lani!elul naturii sale si ai parametrilor lui caracteristici *

2rogramul ' precizeaza componentele obiecti!ului de studiu la ni!elcantitati! si calitati!, precum si parametrii de comportare in timp. ema ' program ) imbinarea acestor relatii.E posibil ca beneficiarul sa propuna doar tema, iar arhitectul sa propunaprogramul ) cercetare.

2$ a* intentia pe baza de selectie ' propune conturarea unei idei a modelului,precum si incercarea de a o contura spatial.

a* obiectul modelului ' proiectul ' foarte important pentru analiza# ce lipseste ce se cere Ce trebuie facut raspunsul ' in timp# cercetare si analiza in teritoriu.

(ecesitate ' acea parte a ne!oii care trebuie completata pentru a fisatisfacuta.a/* datele cunoasterii de ansamblu.&ceste concluzii apar ca: - teze ' afirmatii cerute

- ipoteze ' afirmatii puse sub semnul. incertitudinii, al conditionarii

a* precizare scopului ' date formate de catre beneficiar induse denorme de precizare )cantitati! sau calitati!*aA* enuntarea modelului ' in baza unui model de enunt combinarea

tuturor informatiilor anterioare in fraza:Daca )constatare* si daca )scop* atunci )practica* adica)comportament*

3$ raducerea modelului ' ino!atiei - continutului - premiselor

A. estarea modelului:6odelarea informatica ofera posibilitatea testarii in !irtual a unei cladiri.

4$ Expunerea finala

tilizarea unui model se realizeaza prin informatie si simulare


16/23

intre subiect si obiect

intre model si realitate

2onderea subiectului nu poate fi exclusa din realitatea modelului

CURS 8

Categorii de modele :- sunt definite in raport cu niste criterii:1$ in raport cu gradul de generalitate al modelelor, raportat la intinderea lor.

a* dupa generalitatea modelelor : - specifice ' se refera la obiecteparticulare reprezentandcazuri specifice

- generale ' se refera la o clasa demodele, o categorie deobiecte

b* depa profunzime: - globale ' dau informatii referitoare la ansamblu- partiale ' informatii cu pri!ire la o parte a obiectului - modele - orizontale - !erticale

Cele orizontale iau in consideratie obiectul respecti! intr-un plan si se mainumeste model de palier.Cele !erticale ' modelele de ierarhizare sunt luate in considerare in raport cu

alcatuirea sistemului respecti!.Sensul de verticalpoate fi luat in considerare cu raportul timp atunci cand e!orba de evolutie.2$ in raport cu timpul:

a* cand ne intereseaza in e!olutia lui - modelul orizontalb* cand se are in !edere un anumit moment din e!olutia sa ' modelul

!ertical6odelele globale sunt in general modele specifice. Ele cuprind o

informatie redusa ' pune in e!identa detaliul.

Ex.: 28 ' model global.2entru a putea patrunde in profunzime, a!em de-a face cu modelul global.6odelele partiale si globale se folosesc in paralel.ema primita. 6odelul general care tinde spre o solutiemodelul global

model specific )care inseamna numai modelul global initial de principiu*

6 p.o. 6 p.o. ! 6 g ! 6 p.o./ 6 p.o. ! n

"""


17/23

6 generalm specific6 """. 6 p.o. n !

6 p.o.n. 6 g ! n 6 p.o. n ! n

)sistem optim, !arianta optimaSe combina cate o alternati!a de la fiecare model partial ) modelul global2osibila solutie ' !ariante de solutie care sunt supuse analizei !alorice

)comparati!e* ) !arianta care !a fi optima pentru un criteriu# se alege o!arianta care sa raspunda optim la cat mai multe criterii.

3iecarui criteriu se da o nota. (otele sunt insumate si fiecare !ariantacapata un scor. Se scoate in e!identa !arianta con!enabila.

Cu cat generalitatea unui model e mai ridicata, cu atat procesul deinformatie e mai redus, si in!ers.

% ' realitate6 ' model

cand 6 ' tangential cu %, atunci a!em un model utopic

cand 6 se suprapune peste %, a!em un model real obiectual

Concluzie: cu cat spatiul de suprapunere e mai mic, cu atat problemade incadrare a lui 6 in % este mai mare.

3$ Scopul modelului.a* m. explicati! ' descripti! ' analitic Comenteaza analiza in raportul dintre cauza si efect. Explica.b* m. de planificare ' in care e pusa in e!identa o strategie. 2osibila

realizare. Se construieste pe principiul schemei. n e!aluarea metodelor de planificare exista un moment care serefera la consecinte, astfel incat analiza !alorica se ia in consideratie sio analiza de consecinte

c* m. prospecti!e ' predicti!e ' modelele alternati!e sunt modelele carese spri1ina pe ipoteze din analiza carora se pot aprecia momentelepoziti!e sau negati!e. 6ai sunt si modele de dez!oltare.

d* 6. metodologic )explicati!* ' model cu caracter organizatoric# nurezulta, nu apare in structura urbana propriu-zisa, ci are rol de acti!itatece modifica realitatea structurala.

4$ Continutul modelului. ' modul in care se organizeaza in raport cu timpul degandire propus.a* m. formalb* m. conceptual ' se refera la un concept, el putandu-se e!identia in

forme diferite.c* 6. analogic material-manifest

5$ 6odul de exprimare al modelului

% 6 % 6


18/23

a* iconicb* real obiectualc* analitic ' o parte a obiectului

d* matematic ' formale* !erbal'$ impul si !alabilitatea unui model se leaga de starea de stabilitate a

modelului.- un proces de dez!oltare

6odelele statice sisteme statice.rasul ideal. Conceptul nu acceptaevolutia.

6odelele dinamice ' o singura forma ) matematica2oate cuprinde miscarea continua a proceselor: modul de

comportament pune in e!identa o stare a elementuluiConcluzie: orice plan de urbanism trebuie sa fie interpretat ca un plan deechilibru de moment# trebuie sa ramana deschis unei e!olutii. &ceasta este ocerinta pentru asigurarea dez!oltarii !iitoare care se poate propune Jpresupune.6odelele in urbanism sunt utilizate prin simulare si optimizare.Simulare: - a utiliza modelul pentru a pune in e!identa limitele de stabilitateale sistemului.

n legatura cu deschiderea modelului se introduce ca factor importantsubiecti!ismul # e moti!ul pentru care se insista pe !ariante alternati!e.

Exista o interpretare adiacenta a ideii de model ' modelul de !iata# esteo rezultanta reprezentati!a pe plan teoretic a unei stari de lucru sau inpractica existentei, transpunerea in realitate a unui m. de lucru. Calitatea !ietii: - raportul dintre aspiratii si posibilitatea de a le realiza.

C%S >

6$DE4E %+&(SCE 3(D&6E(&4E:

6odele conceptuale ' definitorii in ceea ce pri!este doctrina urbanistica6odul de lucru ' modul de !iata

-- concepte ale existentei in cadru urbanConceptie despre locuireanumit model conceptual

eoria e definita 6anierism

eoria e saturata . e realizata Decade Critica criza

n nou model se adaugapatrimoniu


19/23

Ex.: de la postmodernism a ramas ideea contextualismului ca fiind !aloroasaatat in arhitectura, cat si in urbanism.

6odel urbanistic fundamental ' teorii care parcurg acest drum lasa in

urma lor un baga1 de repere de care profita urmatorul curent )al caror suportsunt* 3r.ChoaL - alegoria patrimoniului ' concept nou.2rin acest termen se subliniaza !aloarea exemplara a modelului ca imaginemonolita nedisociabila de suma detaliilor structuraliste. 6odelele preurbanisteerau redate prin niste imagini, descrise prin !orbe si ca imagine unica ideefunctionala. 6. progresist. Socialistii utopici francezi.$Men, 3ourrierConceptul lor pornea de la inregistrarea unei stari foarte gra!e a orasului,mizerie ' indeobste periferia.

6odele preurbane

.6$DE44 2%$8%ESSConceptul sustinea urmatoarele principii:

* ndi!idul uman este luat in considerare ca tip./* ehnica si stiinta ' componente de !iitor. &cestea trebuie sa-si

rezol!e relatiile contradictorii cu natura.

* 2referinta pentru spatiul larg deschis, ca ideal urbanistic dotatcorespunzator si bogat plantat. (ecesitatea unei tipologii a spatiului

A* Estetica ca produs al unei ordini austere, impunandu-se ocoincidenta intre logica si frumusete.

5* 2reocupare pentru locuirea standard.?* &tmosfera de oras caracteristic secolului trecut este repudiata.

/.6$DE44 C4%&4S* nteresul deosebit acordat grupului uman/* %ecunoasterea importantei progresului industrial spri1init pe

productia manufacturiera* 2rimatul necesitatilor spirituale asupra celor materialeA* Compartimentarea foarte clara a spatiului de locuit# contrast cu

spatiul natural N istoric.5* $rganizare fara trasee geometrice in conditiile unei estetici care sa

se suprapuna spiritualitatii si logicii.?* deea prototipului e abandonata in fa!oarea unicatului

6odelele preurbaniste socioeconomice ' in toate cazurile orasul, in loc sa fie

gandit ca proces, este !azut ca obiect, produs atemporal, aistoric, ageografic.


20/23

6odelele urbanistice fundamentale:

Se deosebesc de cele preurbane prin faptul ca sunt gandite de urbanisti, insensul ca acestia nasc urbanismul modern

deea trece in domeniul practicii, ceea ce nu exclude utopicul..6$DE44 2%$8%ESS: )azi functionalist *%ebotezat, prin exacerbarea functionalitatii in perioada dogmatica.- tentati!a de a pune in ordine solutii utilitare siNsau plastice.%eprezentanti: 8ropius, 6ies 7an Der %ohe.&ct: Charta de la &tena din >2rincipii:

* ndustrializarea este fundamentala e!olutiei constr. urbane. nteresulse departeaza de la alcatuiri socio-economice la alcatuiri estetico-tehnologice

$rasul sec.OO este anacronic, nefiind contemporan nici cu automobilul, nicicu 6ondrian. $rasul contemporan este un mare si zgomotos edificiu industrial.

/* $ configurare prin tot ceea ce se realizeaza a omului tip, definita prinsuma constantelor psihofiziologiei umane

a* un urbanism oriunde acelasi, cu conditia de a fi eficient

b* abolirea straziic* separarea categoriilor functionale a spatiuluid* negarea aparatului estetic traditionale* dez!oltarea ideii locuintei standardizate

/.6$DE44 C4%&4S:* industria ' baza de e!olutie a societatii/* prioritatea totalitatii colecti!e si a conceptului cultural in fata celuimaterial

a* determinat, limitat, inchis.

b* Diferente spatialec* d* lupta impotri!a bolii moderne a izolarii

.6$DE44 (&%&4S:- se dez!olta in societatea americana a anilor 90 )&merica ' contactul cu

natura*


21/23

- descentralizare urbana- trama de circulatii- saracie urbana-

transport pneumatic- descongestionare- raspuns la marile concentrari de populatieConsecinte:. imaginea de oras dispare intr-un sistem acentric/. se contureaza o solutie cu caracter uni!ersal. paradoxal, o foarte mare complexitate a spatiului definit in sine,

complexitate tehnologica, care il apropie de modelul functionalist.A. 2articularitatea spatiului ' pregnanta, datorita di!ersitatii peisa1ului5. Conformism ' impune puternic natura

6odelul functionalist ' cele mai multe realizari, dar propune cartierul

satelit si a produs toate tarele arhitecturii urbane 6odelul culturalist ' discutii asupra unor aplicatii# putine influente in

postmodernism 6odelul naturalist ' nu a a!ut aplicare directa dar a influentat

dez!oltarea periferica

&u e!oluat manifestandu-se conceptual fata de trecut, prezent si !iitor.(atura ' trecut ' cultura ' prezent ' !iitor ' ecuatie

6anifestarea lor in contemporaneitate)odata cu decaderea lor*

- firesc, au de!enit obiectul unei noi critici- noile modele sunt conceptuale ) lipsite de !alenta de fundament*

cu caracter de umanitate- apar doua directii ' directie tehnologica

- directia spatiului umanizat ' ree!aluarea problemeiomului

- moti!ate de / situatii: - cresterea masi!a a mobilitatii in teritoriu - cresterea ne!oii de spatiu construit

- tehnologia este stimulata a se dez!olta- apar mega structuri care contin ade!aratele cartiere- spatii subterane ) urbanism subteran. Conceptul tehnologic ' neaga insusi orasul ca specialitate si di!ersitate

) negli1eaza faptul ca cadrul necesar pentru !iata e mai mult decat un

simplu utilitar.


22/23

/. Directia umanista care ree!alueaza conceptul omului - moti!ul aparitiei ' consecinta a instrainarii omului

- mobilitatea si cresterea populatiei-

aglomeratia, standardizarea- aglomeratie ) comportament dezaxat

) comportament antisocial - critica adusa de analisti psihologi istorici si geografi manunchiuri comportamentale:. ideea continuitatii spatio-temporare, a cadrului urban. Cum s-a construi un

oras, nu ce s-a construit ./. ideea importantei climatului existential- studii psihosociologice- critica asupra Chartei de la &tena ' nu a principiilor, ci a metodelor de

realizare.- ncercare de a impaca tehnologia cu rezol!area conditiei umane. analiza perceptiei urbane.- ansamblul ' standardizat, fiecare ' alta imagine

C%S

%ee!aluarea pe linie umanistica a modelelor

subiecte, noi abordari ale celor modele fundamentale fundamentale. o directie in sensul continuitatii temporal ' spatiale a cadrului de !iata- pe / planuri ' ' continuitatea in timp a orasului

- insemne de cultura urbana diferite de la un momentla altul- 1uxtapunerea- alaturarea

-- / ' continuitatea din punct de !edere a cantitatii spatiului/. importanta climatului existential

- sociologi psihologi- critica segregarea pe criterii functionale ) comportamente antisociale. analiza perceptiei urbane- mod de abordare estetica a cadrului construit - rece, uscat- influenta pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului uman- preocuparea pentru psihologia spatiului de munca

- fereastra in hala blindata- birouri peisa1- parcuri industriale

- piete preuzinale


23/23

Concluzie: nu se mai discuta pe planuri si ele!atii, ci direct in spatiul construit.

- analiza perceptiei urbane : - intelegere-

concepere- inter!entie

calitati ale spatiului in care !a lucra: - specificitate - lizibilitate - semnificatie

intelegere concepere inter!entie

specificitate lizibilitate semnificatie

- negociere intre arhitect si utilizator- analiza prin intermediar P.Pacobs ' tipologie urbana

- tipologie functionalaSpatiul ' centrifugal

- sociofugal

. Continuitatea sensurilor de dez!oltare/. Complexitatea preocuparii pentru caracterul spatiului in particularitatea lui.

- tehnologia de!ine prezenta estetica- modelul ramane !alabil in arhitectura# in plan conceptual e necesar ca

pilon de fixare a oricarei idei- modelul se leaga de ceea ce se numeste ideologie

%olul urbanismului: . 2unct de plecare/. scop. cadru de utilitate )adaptare la spatiu*

A. criteriu de finalizarentre ideologie si stiinta este o coraborare in cadrul careia inter!ine religia.

deologie ' utopieStiinta - tehnocratie

doctrine urbane- complet + desene.doc

Documents