Cine sunt clasicii?Englezi: Adam Smith,Ricardo Donid,Thomas Maltus,John Stuart MillFancezi: Bastiat Frederic,Jean BaptistFondul de idei al scolii clasice in linii mari inseamna:-Libertatea acţiunii în toate domeniile de activitate, şi anume, libera iniţiativă a agenţilor economici, libera concurenţă, libera alegere a deciziilor etc. De aici derivă şi denumirea curentului – liberalism economic.-Proprietatea privată modernă asupra bunurilor economice, care constituie temelia economiei libere, a eficienţei economice şi a stimulării activităţii economice.-Individualismul, potrivit căruia deciziile cele mai eficiente şi corecte le pot lua doar agenţii economici particulari fără amestecul statului.-„Ordinea naturală”, potrivit căreia activitatea economică se bazează pe legile eterne şi universale ale naturii.-Hedonismul şi raţionalitatea, care sunt considerate ca principii de bază ale activităţii economice. Hedonismul prevede obţinerea unui maxim avantaj cu minim de efort. Raţionalitatea presupune că toţi indivizii au un comportament raţional în activitatea economică.- Autoreglarea economiei de piaţă prin mecanismul de echilibrare a cererii şi ofertei.-Limitarea rolului statului în activitatea economică. Rolul statului se reduce numai la apărarea proprietăţii, liniştii politice, asigurarea ordinii sociale, securităţii naţionale şi la elaborarea actelor legislative şi normative de funcţionare a întreprinzătorilor. -Principala sferă de activitate economică este sfera de producţie. În cadrul ei are loc crearea bogăţiei naţiunii. -Munca stă la baza creării valorii tuturor bunurilor economice. -Analiza proceselor economice se face prin prisma claselor sociale. Repartiţia şi consumul de bunuri are loc în dependenţă de clasele existente în societate. -Liberalismul economic clasic, bazându-se pe „Ordinea Naturală”, consideră că legile economice au caracter obiectiv, etern şi universal. -Liberalismul economic clasic aplică în studierea fenomenelor şi proceselor economice metode ştiinţifice precum: inducţia, deducţia şi abstracţia ştiinţifică.-Liberalismul clasic a fost o revoluţie în cunoaşterea economiei de piaţă, a însemnat afirmarea unei ştiinţe economice adevărate.

CONCEPTELE ŞI TEORIILE ECONOMICE ALE LUI D.RICARDOD. Ricardo, lucrarea sa principală este „Despre principiile economiei politice şi impunerii”(1817).Principalele concepte şi teorii:

1. teoria valorii şi preţului. Analizînd în mod critic conceptele lui A.Smith, D.Ricardo face următoarele precizări:

a) Precizează că preţul mărfurilor nu este stabil, ci variază în timp şi spaţiu în dependenţă de modificarea productivităţii muncii şi de variaţia aurului din care sunt confecţionaţi banii.D.Ricardo analizează 2 feluri de mărfuri şi 2 feluri de preţuri:

Preţuri care sunt influenţate de concurenţă în condiţii de reproductibilitate. Aceste preţuri depind coraportul dintre cerere şi ofertă (reductibile).

Preţuri care nu sunt stabilite de monopoluri (mărfuri rare).b) Precizează noţiunile de utilitate, valoare, valoare de schimb şi preţ. El afirmă că orice marfă

trebuie să dispună de utilitate şi valoare. Valoarea de schimb reflectă raportul cantitativ în care se schimbă mărfurile între ele, iar preţul exprimă acest raport cu ajutorul banilor.

c) Precizează noţiunea de mărime a valorii mărfii. În viziunea lui D.Ricardo la baza valorii afară de munca vie se află şi munca materializată în mijloace de producţie.

2. teoria monetară. D.Ricardo a formulat teoria cantitativă a banilor potrivit căreia nivelul general al preţurilor evaluează proporţional cu cantitatea de bani aflată în circulaţie. Dacă cantitatea de bani e mai mică atunci valoarea lor creşte, iar preţurile mărfurilor scad, şi invers.

3. Teoria repartiţiei veniturilor. D.Ricardo ca şi A.Smith, consideră că veniturile în societate sunt repartizate între 3 clase:

Clasa conducătorilor primeşte venit în formă de salarii; Clasa capitaliştilor – profit, dobîndă; Clasa proprietarilor funciari – rentă funciară.

În viziunea lui Ricardo renta funciară e plătită proprietarilor funciari pentru folosirea forţelor originale ale solului.Salariul, în viziunea lui reprezintă plata pentru munca, care se vinde şi se cumpără pe piaţă. El deosebeşte 2 tendinţe a salariului:

Tendinţa de creştere a salariului nominal în urma creşterii preţurilor la produsele alimentare.

Tendinţa de păstrare a salariului real la nivelul valorii mijloacelor de subzistenţă.Profitul, în viziunea sa este un venit, care rămîne după ce din venitul total se achită salariile şi renta. Arendaşul şi fabricantul nu pot trăi fără profit.

4. Teoria schimbului internaţional (avantajul relativ, teoria costurilor comparative). Esenţa acestei teorii constă în : Dacă o marfă poate fi obţinută cu mai puţină muncă în altă ţară, atunci e rezonabil de a importa marfa respectivă şi a se specializa în producerea altor mărfuri care pot oferi avantaje mai mari. Teoria costurilor comparative, potrivit căreia necesitatea comerţului extern este determinată de deosebirile costurilor de producţie comparative ale diverselor mărfuri în diferite ţări.

CONCEPTELE ŞI TEORIILE ECONOMICE ALE LUI J.B.SAYUnul de cei mai de seamă reprezentanţi ai liberalilor optimişti. Lucrările principale: „Tratat de economie politică” şi curs „Curs complet de economie politică”. Optimismul lui constă în afirmarea, că unele laturi negative ale capitalismului (crizele, şomajul, mizeria muncitorilor) au un caracter temporar şi pot fi uşor înlăturate.Conceptele principale: 1) Conceptul despre producţie. În viziunea lui Say, finalitatea proceselor de producţie sunt totalitatea utilităţilor a bunurilor şi serviciilor care satisfac nevoile individului şi a societăţii. 2) Concept referitor la obiectul de studiu al economiei politice. În viziunea lui Say, obiectul de studiu constituie procesul de formare, repartiţie şi utilizare a bogăţiei în conformitate cu necesităţile societăţii.3) Teoria celor 3 factori de producţie, potrivit căreia la procesul de creare a valorii participă 3 factori: munca, natura, capitalul.

Posesorii factorului Munca – primesc salarii; Posesorii factorului Natura – primesc rentă; Posesorii factorului Capital – primesc profit.

4) Conceptul despre întreprinzător, potrivit căruia întreprinzătorul este veriga mecanismului economic, care procură şi îmbină cei 3 factori de producţie în scopul obţinerii produselor şi profitului respectiv. Anume întreprinzătorul devine figura centrală a producţiei deoarece el organizează producţia, cercetează piaţa, arendează terenuri, ia decizii, îşi asumă riscurile şi remunerează posesorii factorilor de producţie. 5) Legea Deboucheilor. Potrivit acestei legi mărfurile se schimbă pe mărfuri. Banii fiind un simplu intermediar al schimbului. Vinderea este totodată şi cumpărarea, deci oferta îşi creează propria sa cerere. Say ajunge la concluzia că majoritatea producţiei determină majoritatea veniturilor, care stimulează producţia. Astfel economia privită în ansamblu se autoreglează şi nu este nevoie de intervenţia statului. Crizele care apar au caracter temporar şi nu afectează echilibrul economic general. În viziunea lui Say toate economiile devin automat investiţii.

6. CONCEPTELE ŞI TEORIILE ECONOMICE ALE LUI J.ST.MILLLucrarea principală: „Principii de economie politică”. J.ST.Mill nu este de acord cu pesimismul lui D.Ricardo şi Th.Malthus. Conceptele:

1. Concept referitor la Legile Economice. În viziunea lui Mill, în cadrul procesului de producţie acţionează legi naturale obiective (Legea fertilităţii descrescînde a solului, Legea naturală a populaţiei, Legea acumulării de capital), iar în cadrul procesului de repartiţie acţionează legi subiective (repartiţia după muncă).

2. Concept cu privire la crize şi şomaj. În viziunea lui Mill, crizele economice, şomajul şi sărăcia au caracter temporar şi pot fi înlăturate prin intervenţia raţională a statului în economie.

3. Concept referitor la modificarea sistemului capitalist. În viziunea lui Mill, sistemul capitalist trebuie modificat substanţial, însă nu prin revoluţie, ci prin promovarea reformei sociale. El s-a pronunţat pentru reformarea relaţiilor de proprietate pe calea limitării dreptului de moştenire.

4. Concept referitor la repartiţie. Mill se pronunţă împotriva sistemului de repartiţie propus de Ricardo, afirmînd că acest sistem duce la sărăcia muncitorilor şi necointeresarea lor în rezultatul muncii.

5. Concept referitor la populaţie. Mill s-a pronunţat împotriva legii populaţiei formulate de Malthus şi în primul rînd împotriva măsurilor antiumane de reducere a populaţiei.

6. Concept referitor la schimb internaţional. Mill a completat teoria lui Ricardo a schimbului internaţional, prin Legea cererii reciproce. Potrivit ei produsele unei ţări se schimbă pe produsele altor ţări într-un asemenea raport valoric, ca suma exporturilor să fie egală cu cea a importurilor.

În ansamblu, conceptele lui J.S. Mill sunt orientate spre sinteza ideilor liberalismului clasic cu noi idei socialiste.

CONCEPTELE ŞI TEORIILE ECONOMICE ALE LUI TH.MALTUSPesimismul liberalilor clasici a fost influenţat de laturile negative a capitalismului: aprofundarea crizelor economice; creşterea şomajului; creşterea sărăciei. Unul din reprezentanţii liberalilor pesimişti a fost preotul şi profesorul univ. T. Malthus, lucrarea principală este „Eseu asupra principiului populaţiei”(1798). Conceptele: 1) Conceptul referitor la creştere a populaţiei, în viziunea lui Th.Maltus există o disproporţie între ritmul de creştere a populaţiei şi ritmul de creştere a bunurilor necesare pentru existenţă, rasa umană creşte în proporţie geometrică, în timp ce mijloacele de subzistenţă – progresie aritmetică. Cauzele acestei disproporţii în viziunea lui Malthus sunt:

1. Fertilitatea neuniformă a solului.2. Legea descrescândă a productivităţii solului.

Pentru a stopa creşterea geometrică a populaţiei el se pronunţă pentru războaie, foamete, amânarea căsătoriilor timpurii pînă la 21 ani numai dacă familia dispune de mijloace de existenţă. 2) Conceptul referitor la muncă, potrivit căruia munca se divizează în munca productivă (munca lucrătorilor din sfera materială) şi munca neproductivă (munca lucrătorilor ce acordă servicii); 3) Conceptul referitor la avuţie şi valoare, potrivit căruia avuţia include toate bunurile şi serviciile materiale şi nemateriale care satisfac nevoile umane şi care au valoare de schimb. Valoarea diferă de avuţie prin faptul că ea este creată de muncă, în timp ce avuţia este rezultatul conlucrării omului cu natura ajutată de capital. 4) Conceptul referitor la crize şi şomaj. În viziunea lui Malthus crizele, şomajul, sărăcia sunt generate de Legea disproporţiei dintre creşterea populaţiei şi creşterea bunurilor de consum.

CONCEPTELE ŞI TEORIILE ECONOMICE ALE LUI A.SMITHPrincipalele concepte şi teorii ale lui A. Smith sunt: 1. Conceptul despre bogăţie şi factorii creşterii ei, potrivit căruia bogăţia este totalitatea

bunurilor materiale de care dispune naţiunea, iar izvorul ei este munca desfăşurată în sfera produselor materiale. Munca cheltuită în sfera de producţie este considerată ca muncă productivă, iar munca cheltuită în sfera de servicii este considerată muncă neproductivă. În viziunea lui A.Smith, munca productivă este determinată de trei criterii esenţiale:-Munca e plătită din capital-Se fixează în obiecte materiale-Ea creează profitTotodată, în viziunea lui A.Smith creşterea bogăţiei depinde de următorii factori:-De cantitatea muncii-De calitatea muncii lucrătorilor-De raportul dintre lucrătorii ocupaţi în sfera muncii productive şi în sfera de servicii.

2. Conceptul despre valoare. Smith a analizat 2 feluri de valoare:-Valoarea de întrebuinţare-Valoarea de schimb

Izvorul valorii mărfii este munca cheltuită pentru producerea ei. A.Smith arată că este scump ceea ce costă multă muncă. Totodată el spune că există bunuri ce au o mare valoare de întrebuinţare, însă valoarea de schimb este mică. 3. Teoria repartiţiei. În viziunea lui A.Smith, bunurile produse în societate sunt distribuite în

dependenţă de cele 3 clase:Muncitori salariaţi , Capitalişti ,Proprietari funciariRepartiţia bunurilor se manifestă în 3 forme:

1. Salariu – în viziunea lui A.Smith, este un venit de la munca prestată, nivelul căruia este influenţat de următorii factori:

Preţul natural al muncii – e determinat de cantitatea şi preţul mijloacelor de subzistenţă necesare muncitorului şi familiei lui.

Preţul de piaţă al muncii – e determinat de cererea şi oferta de forţă de muncă. Faza ciclului economic în care se află economia. Raportul de forţe dintre salariaţi şi patroni. Prestigiul muncii şi nivelul de calificare a lucrătorului. Puterea de cumpărare a banilor.2. Profit - în viziunea lui A.Smith, reprezintă un venit obţinut de la capitalul utilizat, mărimea

căruia depinde de 3 factori: De volumul capitalului investit. De riscul investiţiei. De mărimea salariului şi rentei.3. Rentă - în viziunea lui A.Smith,reprezintă un venit de la utilizarea pămîntului, mărimea ei

fiind condiţionată de următorii 3 factori: De fertilitatea şi amplasarea terenurilor agricole; De raportul de forţe între proprietarii funciari şi arendaşi; De forţele naturale.

4. Teoria capitalului. A.Smith pentru prima dată a introdus noţiunea de capital individual şi capital naţional

a) Capitalul individual e definit de Smith ca un stoc de bunuri şi lichidităţi, avînd originea în economisirea de care dispune individul şi care aduce un profit. Smith divizează capitalul individual în:

Fix – reprezintă acea parte a capitalului individual care nu părăseşte manufactura capitalistului şi aduce profit, numai indirect (unelte, utilaje).

Circulant – e acea parte a capitalului individual care circulă, îşi schimbă stăpînul şi aduce profit (bani, stocuri de materie primă, stocuri de mijloace de subzistenţă).

b) Capitalul naţional – e format din suma capitalului individual şi a rezervelor de consum.5. Teoria schimbului internaţional (avantajul absolut). Smith afirmă că schimburile între ţări

au loc în momentul în care apare o diferenţă între costurile absolute. „Dacă o ţară străină ne poate furniza bunuri mai ieftine decît le-am produce noi, e mai bine să le cumpărăm de la ea. Fiecare ţară trebuie să se specializeze la producerea acelor mărfuri pentru care are cele mai mici cheltuieli de muncă şi capital”, spune A.Smith.

6. Teoria „mîinii invizibile”. Se bazează pe ideea că economia de piaţă se autoreglează, asigură echilibrul economic şi face posibilă armonizarea intereselor individuale, egoiste şi a intereselor generale ale societăţii. În viziunea lui A.Smith, că motorul activităţii economice este interesul personal, care îl impune pe om să muncească şi să-şi sporească avuţia.

Smith este un adept înflăcărat a individualismului, a ordinii naturale, a liberei concurenţe şi a neamestecului statului şi totuşi admitea intervenţia statului când interesul personal vine în contradicţie cu cel social, la fixarea ratei maxime a dobânzii, menţinerea monopolului în unele sfere.7. Conceptul referitor la diviziunea muncii, În viziunea lui A.Smith, diviziunea muncii este cel

mai important factor al creşterii bogăţiei. Diviziunea muncii aduce următoarele efecte:a) Duce la specializarea muncii deoarece munca specializată creează într-o unitate de

timp mai multe produse decît munca nespecializată.b) Creează condiţii pentru economia de timp evitîndu-se trecerea de la o ocupaţie la alta.c) Creează condiţii pentru perfecţionarea tehnologică şi tehnică a muncii.

Gradul de dezvoltare a diviziunii muncii depinde de dimensiunile pieţii. Cu cît este mai extinsă piaţa cu atît mai profundă devine diviziunea muncii, ceea ce influenţează direct asupra productivităţii muncii şi asupra creşterii bogăţiei.Cartea „Avuţia Naţiunilor” este considerată biblia liberalismului economic, aceasta este lucrarea cu care economia politică devine ştiinţă de sine stătătoare.