distingerea dintre distinguishing between the … popescu.pdf · analele universităţii...

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

99

DISTINGEREA DINTRE

CONTROLUL ADMINISTRATIV –

JURISDICŢIONAL ŞI CONTROLUL

JUDECĂTORESC AL ACTELOR

ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

Emanoil POPESCU*

Abstract: Delimitarea jurisdicţiilor speciale administrative faţă de contenciosul obiectiv (tutela administrativă) şi cel subiectiv, cu trăsăturile, asemănările şi deosebirile dintre ele, evidenţiază şi faptul că, în afară de tutela administrativă exercitată, după caz, de către prefect, respectiv de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, s-a instituţionalizat şi o tutelă administrativă asupra contractelor încheiate de către autorităţile administraţiei publice (control mediat pus în mişcare numai de Agenţia Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice), o tutelă administrativă exercitată de către Agenţia Naţională de Integritate, o tutelă administrativă directă sau mijlocită, pe care anumite organe ale administraţiei publice centrale o pot exercita asupra actelor emise de organe ale administraţiei publice locale (cazul Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap), o tutelă administrativă directă şi nemijlocită a comisiilor judeţene de fond funciar.

Cuvinte cheie: Control administrativ –

jurisdicţional, control judecătoresc al actelor administraţiei publice, jurisdicţiile speciale administrative, contenciosul administrativ obiectiv (tutela administrativă), contenciosul administrativ subiectiv.

1. Jurisdicţiile speciale administrative şi contenciosul administrativ obiectiv (tutela administrativă)

1. Definiţie. Tutela administrativă exercitată de prefect / Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici Tutela administrativă este o formă de

DISTINGUISHING BETWEEN THE

ADMINISTRATIVE-JURISDICTIONAL

CONTROL AND THE JUDICIAL

CONTROL OF THE PUBLIC

ADMINISTRATION DOCUMENTS

Emanoil POPESCU**

Abstract: Delimiting the special administrative jurisdictions to the objective contentious (the administrative guardianship) and to the subjective one, with the features, similarities and differences between them, spotlight the fact that, beside the administrative guardianship exerted, where appropriate, by the prefect, respectively by the National Agency of Civil Servants, it was also institutionalized an administrative guardianship on the contracts concluded by the authorities of public administration (a mediated control started only by the National Agency for Regulating and Monitoring the Public Purchases), an administrative guardianship exerted by the National Agency of Integrity, a direct or indirect administrative guardianship that certain organs of the public administration may exert on the documents emitted by organs of the local public administration (the case of the High Commission of Evaluation of the adults with disabilities), a direct administrative guardianship of the county commissions of the Agricultural Real Estate. Key words: Administrative-jurisdictional control, judicial control of the public administration documents, special administrative jurisdictions, objective administrative contentious (Administrative guardianship), subjective administrative contentious.

1. Special Administrative Jurisdictions and Objective Administrative Contentious (Administrative Guardianship)

1. Definition . The administrative guardianship exerted by the prefect / National Agency of Civil Servants The administrative guardianship is a

* Conf. univ. dr., Universitatea Ecologică din Bucureşti **Associate prof. PhD, Ecological University of Bucharest



100

control ce se exercită, după caz, de către prefect asupra actelor autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene, respectiv de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici cu privire la actele prin care autorităţile sau instituţiile publice încalcă legislaţia referitoare la funcţia publică şi funcţionarii publici, precum şi în privinţa refuzului autorităţilor şi instituţiilor publice de a aplica prevederile legale în domeniul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici. Într-adevăr conform art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, „prefectul poate ataca direct în faţa instanţei de contencios administrativ actele emise de autorităţile administraţiei publice locale, dacă le consideră nelegale”, iar „Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate ataca în faţa instanţei de contencios administrativ actele autorităţilor publice centrale şi locale prin care se încalcă legislaţia privind funcţia publică (...)". Prin urmare, tutela administrativă: - nu poate fi exercitată decât în exclusivitate asupra anumitor categorii de acte administrative (ori asupra faptelor asimilate) şi niciodată asupra persoanelor; - îmbracă fie forma unui control judiciar de legalitate pe care prefectul îl poate provoca asupra actelor autorităţilor administraţiei publice locale, judeţene, şi ale municipiului Bucureşti fie pe cea a unei verificări similare pe care Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici o provoacă în privinţa actelor administrative (de nivel central sau, după caz, local) emise sau adoptate în scopul aplicării legislaţiei specifice domeniului funcţiei publice.

2. Tutela administrativă asupra contractelor (comerciale) încheiate de autorităţile publice în baza O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii Articolul 2961 al O.U.G. nr.

type of control exerted, where appropriate, by the prefect on the documents of the authorities of the local and county public administration, respectively by the National Agency of Civil Servants regarding the documents by means of which the authorities or the public institutions disrespect the legislation referring to the public job and the civil servants, and also regarding the authorities and public institutions’ refusal to apply the legal stipulations in the field of the public job and of the civil servants. Indeed, according to art. 3 paragraph (1) and (2) of Law no. 554/2004 of the administrative contentious, “the prefect may directly attack the documents emitted by the authorities of the local public administration in front of the administrative contentious court, if it considers they are illegal”, and “the National Agency of Civil Servants may attack, in front of the administrative contentious court, the documents of the central and local public authorities deviating from the legislation regarding the public job (...)". As a consequence, the administrative guardianship: - may be exclusively exerted only on certain categories of administrative documents (or on the assimilated acts) and never on persons; - is either a judicial control of legacy that the prefect may provoke on the documents of the authorities of the local, county public administrations and of Bucharest, or the one of a similar checking that the National Agency of Civil servants provokes regarding the administrative documents (centrally or, where appropriate, locally) emitted or adopted in order to apply the legislation specific to the field of the public job.

2. The administrative guardianship on the (commercial) contracts concluded by the public authorities based on G.E.D. no. 34/2006 regarding the attributing of the contracts of public purchase, of the concession contracts of public works and of the concession contracts of service



101

34/2006 precizează, „(1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 294 şi în măsura în care un operator economic nu a utilizat o cale de atac în acest sens, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice are dreptul de a solicita instanţei de judecată, în condiţiile legii, constatarea nulităţii absolute a contractelor (s.n.), pentru următoarele motive: a) autoritatea contractantă a atribuit contractul fără să respecte obligaţiile referitoare la publicarea unui/unei anunţ/invitaţii de participare, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă; b) au fost încălcate prevederile art. 205 alin. (1) [1], art. 206 alin. (3) [2], art. 2563 alin. (3) [3]; c) autoritatea contractantă nu a respectat prevederile art. 150 [4] sau ale art. 158-160 [5]; d) contractul de achiziţie publică, contractul de concesiune de lucrări publice sau contractul de concesiune de servicii a fost încheiat cu nerespectarea cerinţelor minime prevăzute de autoritatea contractantă în caietul de sarcini sau, deşi sunt respectate cerinţele respective, contractul a fost încheiat în condiţii mai puţin favorabile decât cele prevăzute în propunerile tehnică şi/sau financiară care au constituit oferta declarată câştigătoare; e) atunci când autoritatea contractantă urmăreşte dobândirea execuţiei unei lucrări, a unui serviciu sau a unui produs, fapt care ar încadra contractul respectiv fie în categoria contractelor de achiziţie publică, fie în categoria contractelor de concesiune de lucrări publice ori de concesiune de servicii, însă autoritatea contractantă încheie un alt tip de contract decât acestea sau nu încheie niciun contract, cu nerespectarea procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă; f) contractul de achiziţie publică,

Article 2961 of G.E.D. no. 34/2006 specifies that, “(1) Without reaching the stipulations of art. 294 and as long as an economic operator used no attack way in this sense, the National Authority for Regulating and Monitoring the Public Purchases has the right to claim to the judicial court, in the law conditions, to find the absolute nullity of the contracts (s.n.), for the following reasons: a) the contracting authority attributed the contract without respecting the obligations referring to the publishing of a participation notice/ invitation, according to the stipulations of the present emergency ordinance; b) the following stipulations were disrespected, the ones of art. 205 paragraph (1) [1], of art. 206 paragraph (3) [2], of art. 2563 paragraph (3) [3]; c) the contracting authority disrespected the stipulations of art. 150 [4] or of art. 158-160 [5]; d) the contract of public purchase, the concession contract of public works or the concession contract of services was concluded without respecting the minimum requirements stipulated by the contracting authority in the task notebook or, even if those requirements are respected, the contract was concluded in conditions less favourable than the ones stipulated in the technical and/or financial suggestions constituting the offer declared as the winner; e) when the contracting authority follows to gain the execution of a work, of a service or of a product, a fact that would frame the respective contract either in the category of the contracts of public purchase, or in the category of the concession contracts of public works or of the concession contracts of services, but the contracting authority concludes another type of contract than these or it concludes no contract, without respecting the attribution procedures stipulated by the present emergency ordinance; f) The contract of public purchase, the concession contract of public work or the



102

contractul de concesiune de lucrări publice sau contractul de concesiune de servicii a fost încheiat cu nerespectarea prevederilor art. 691[6]; g) nerespectarea/modificarea criteriilor de calificare şi selecţie şi/sau a factorilor de evaluare prevăzute/prevăzuţi în cadrul invitaţiei/anunţului de participare; h) modificarea contractului a condus la diminuarea avantajelor şi, după caz, a factorilor de evaluare care au stat la baza declarării ofertei câştigătoare. „(2) Litigiile la care face referire alin. (1) se soluţionează, de urgenţă şi cu precădere, de către Tribunalul Bucureşti, Secţia contencios administrativ şi fiscal [7]. (3) Sentinţa Tribunalului Bucureşti poate fi atacată numai cu apel, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia contencios administrativ şi fiscal [8]. (4) În cazuri temeinic justificate, instanţa, până la soluţionarea fondului cauzei, poate să dispună la cererea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, prin încheiere motivată dată cu citarea părţilor, suspendarea executării contactului”. Reglementarea de mai sus instituie a fi o tutelă administrativă asupra contractelor încheiate de către autorităţile administraţiei publice, întrucât vorbim tot de un control mediat ce poate fi pus în mişcare numai de către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, instituţie care poate ataca la instanţa judecătorească de contencios administrativ contractele de achiziţii publice în condiţiile stricte prevăzute de lege, şi anume:

a) dacă un operator economic interesat de destinul juridic al unui astfel de contract nu a utilizat o cale de atac în acelaşi sens, respectiv în acelaşi scop: desfiinţarea judiciară a respectivului contract,

b) contractul să fi fost încheiat cu încălcarea legii, respectiv în prezenţa

concession contract of services was concluded without respecting the stipulations of art. 691[6]; g) disrespecting/changing the qualification and selection criteria and/or of the evaluation factors stipulated in the framework of the participation invitation/notice; h) the change of the contract has led to the diminution of the advantages and, where appropriate, of the evaluation factors representing the base of the winning offer. „(2) The litigations mentioned by paragraph (1) are emergently and priorly solved by Bucharest Court, Administrative and Fiscal Contentious Section [7]. (3) The sentence of Bucharest Court may only be attacked by appeal, in a 15 day term since the communication date, at Bucharest Appeal Court, Administrative and Fiscal Contentious Section [8]. (4) In strongly justified cases, until the solving of the cause fund, the court may decide at the demand of the National Authority for Regulating and Monitoring the Public Purchases, the suspension of the contract execution, by a motivated conclusion given by citing the parties”. The above regulation institutes the fact of being an administrative guardianship on the contracts concluded by the authorities of the public administration, whereas we speak of a mediated control that could be started only by the National Authority for Regulating and Monitoring the Public Purchases, an institution that may attack the contracts of public purchases at the judicial court of administrative contentious, in strict conditions stipulated by the law, namely: a. If an economic operator interested by the juridical destiny of such a contract used no attack way in the same sense, respectively in the same purpose: the judicial abolishment of the respective contract, b. The contract should have been concluded by disrespecting the law, respectively in the presence of one or several circumstances enumerated by art. 2961



103

uneia sau a mai multor împrejurări dintre cele enumerate de art. 2961 alin. (1) lit. a)-h) din O.U.G. nr. 34/2006; niciun alt viciu al contractului în cauză nu va putea fi invocat de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice în susţinerea unei acţiuni în constatarea nulităţii absolute a unui contract de această factură, dispoziţiile art. 2961 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 având caracter limitativ, fiind de strictă interpretare şi aplicare.

Chiar dacă legea califică drept comerciale contractele de achiziţii publice [9], ori de câte ori una dintre părţile unui contract de achiziţii publice va promova o acţiune în constatarea nulităţii absolute a unui astfelde contract, o va putea face:

a) numai la instanţa comună (civilă) [10];

b) numai pentru alte motive decât cele enumerate sub dispoziţiile art. 2961 alin. (1 ) lit. a)-h) din O.U.G. nr. 34/2006; precum lipsa totală a consimţământului uneia dintre părţi sau absenţa unui alt element-condiţie al actului juridic respectiv, frauda la lege ş.a.m.d.

Dincolo de aceste aspecte de fond, un lucru rămâne evident: prerogativa atribuită Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice de a putea ataca în justiţie, pe calea unei acţiuni în constatarea nulităţii absolute, contractele încheiate de autorităţile publice în baza O.U.G. nr. 34/2006, intră în conţinutul definitoriu al instituţiei tutelei asupra unor astfel de contracte.

3. Tutela administrativă indirectă, intermediată sau mijlocită exercitată de către Agenţia Naţională de Integritate Articolul 23 din Legea nr. 176/2010 prevede că: „(1 ) În cazul unui conflict de interese, dacă au legătură cu situaţia de conflict de interese, toate actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de

paragraph (1) letter a)-h) of G.E.D. no. 34/2006; no other vice of the respective contract could not be invoked by the National Authority for Regulating and Monitoring the Public Purchases in supporting an action in finding the absolute nullity of such a contract, the stipulations of art. 2961 paragraph (1) of G.E.D. no. 34/2006 having a limitative feature and a strict interpretation and application. Even if the law qualifies the contracts of public purchase as commercial 9], any time a party of a contract of public purchases promotes an action in finding the absolute nullity of such a contract, it could do this: a. Only at the common (civil) court [10]; b. Only for other reasons different from the ones enumerated by the stipulations of art. 2961 paragraph (1 ) letter a)-h) of G.E.D. no. 34/2006; and also the total lack of the consent of one of the parties or the absence of another element-condition of that juridical document, respective the law fraud etc. Beyond these basic aspects, something remains obvious: the prerogative attributed to the National Authority for Regulating and Monitoring the Public Purchases for being able to attack in justice, by means of an action in finding the absolute nullity, the contracts concluded by the public authorities based on G.E.D. no. 34/2006, enters the defining content of the guardianship institution on such contracts.

3. The indirect, intermediate guardianship exerted by the National Agency of Integrity Article 23 of Law no. 176/2010 stipulates as follows: “(1) In case of an interest conflict, if these are related to the situation of the interest conflict, all the juridical or administrative documents concluded directly or by interposed persons, by disrespecting the legal stipulations regarding the interest conflict, are hit by the absolute nullity. (2) The action in finding the absolute



104

interese, sunt lovite de nulitate absolută. (2) Acţiunea în constatarea nulităţii

absolute a actelor juridice sau administrative încheiate cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese poate fi introdusă de Agenţie [11] (s.n.) chiar dacă persoana în cauză nu mai deţine acea funcţie.

(3) Instanţa va putea dispune motivat, pe lângă constatarea nulităţii absolute, şi repunerea părţilor în situaţia anterioară".

Din cele de mai sus se poate observa faptul că, în dreptul administrativ, tutela reprezintă o formă de control indirect, intermediat sau mijlocit asupra actelor unilaterale sau, după caz, asupra anumitor categorii de contracte pe care organe ale administraţiei publice le emit sau, după caz, le încheie în virtutea competenţei ori a capacităţii lor (juridice). O astfel de tutelă este indirectă, intermediată sau mijlocită, întrucât ea îmbracă forma unui control de legalitate pe care o autoritate publică o poate exercita numai cu concursul unei instanţe judecătoreşti specializate (de contencios administrativ).

4. Tutela directă sau nemijlocită pe care anumite organe ale administraţiei publice centrale o pot exercita asupra actelor emise de organe ale administraţiei publice locale Este cazul Comisiei superioare chemate să soluţioneze eventualele contestaţii promovate împotriva certificatelor de încadrare într-un anumit grad şi tip de handicap, emise de comisiile de evaluare constituite, după caz, la nivelul consiliilor judeţene sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Activitatea acestor comisii este reglementată prin dispoziţii ale Legii nr. 448/2006 [12]. Conform art. 85 alin. (3) din lege, „încadrarea în grad şi tip de handicap a adulţilor cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap (...)". Această comisie de evaluare „este organ de specialitate al consiliului

nullity of the juridical or administrative documents concluded by disrespecting the legal obligations regarding the interest conflict may be introduced by the Agency [11] (s.n.) even if that persons does not have that function anymore. (3) The court may decide, if there are reasons, beside the finding of the absolute nullity, to put the parties in the previous situation again". From the facts above, we may notice that, in the administrative law, the guardianship represents a type of indirect, intermediated control on the unilateral documents or, where appropriate, on certain categories of contracts emitted by the organs of the public administration or, where appropriate, they conclude them under their competence of (juridical) capacity. Such a guardianship is indirect or intermediated, whereas it is a legacy control that may be exerted by a public authority only with the participation of a specialized judicial court (of administrative contentious).

4. The direct guardianship that may be exerted by certain organs of the central public administration on the documents emitted by the organs of the local public administration It is the case of the High Commission called to solve the potential contestations promoted against the framing certificates in a certain degree and type of disability, emitted by the evaluation commissions constituted, where appropriate, at the level of the county councils or of the local councils of Bucharest sectors. The activity of these commissions is regulated by stipulations of Law no. 448/2006 [12]. According to art. 85 paragraph (3) of the law, “the framing in a degree and type of disability of the adults with disabilities is made by the evaluation commission of the adults with disabilities (...)". This evaluation commission “is a specialty organ of the county council (s.n.)" or, “where appropriate, of the local council of Bucharest sector (s.n.), with a decisional activity in the matter of framing the adult in



105

judeţean (s.n.)" sau, „după caz, al consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti (s.n.), cu activitate decizională în materia încadrării persoanelor adulte în grad şi tip de handicap (...)" [13]. La solicitarea persoanei interesate, aceste comisii de evaluare dispun „încadrarea sau respingerea încadrării în grad şi tip de handicap" prin emiterea unui certificat [14]. Un astfel de certificat poate fi contestat de către titular, „în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap" [15], organ care funcţionează „în structura Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice” [16] iar „activitatea comisiilor de evaluare este coordonată metodologic de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice "[17]. Este evident faptul că această Comisie superioară de evaluare, constituită la nivelul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, este o autoritate publică chemată să exercite o tutelă administrativă asupra activităţii desfăşurate de comisiile locale de evaluare a persoanelor. Controlul de tutelă este întotdeauna un control de legalitate, chiar dacă el vizează nu numai legalitatea formală a actului emis de organul administrativ tutelat, ci şi temeinicia unui astfel de act. Un astfel de control poate fi declanşat atât din oficiu, cât şi la sesizarea prealabilă a persoanei interesate şi poate îmbrăca şi forme ale administraţiei publice active, marcată însă de elemente de pseudo-jurisdicţionalizare (audierea persoanei interesate, recunoaşterea dreptului acesteia de a propune probe în susţinerea sesizării sale ori de a fi asistată în faţa autorităţii tutelare). Din punctul nostru de vedere, controlul de tutelă pe care Comisia superioară de evaluare îl exercită este unul care se circumscrie perfect administraţiei publice active, nejurisdicţionalizate [18].

5. Tutela administrativă directă şi

a degree and type of disability (...)" [13]. At the demand of the interested person, these evaluation commissions decide “the framing or the rejection of the framing in a degree and type of disability” by emitting a certificate [14]. Such a certificate may be contested by the holder “in a 30 day term since the communication, at the High Commission of evaluation of the adults with disabilities" [15], an organ functioning “in the structure of the Ministry of Work, Family, Social Protection and Elder Persons "[17]. It is obvious that this High Evaluation Commission constituted at the level of the Ministry of Work, Family and Social Protection, is a public authority called to exert an administrative guardianship on the activity developed by the local evaluation commissions of the persons. The guardianship control is always a legacy control, even if it refers not only to the formal legacy of the document emitted by the guarded administrative organ, but also to the validity of such a document. Such a control may be unleashed both ex oficio and at the prior notice of the interested person and it may look like a type of the active public administration marked by pseudo-jurisdiction elements (hearing the interested person, acknowledging the person’s right to suggest evidences for supporting his notice or to be assisted in front of the guardian authority). From our viewpoint, the guardianship control exerted by the High Evaluation Commission is perfectly circumscribed tothe active, non-jurisdiction public administration [18].

5. The direct administrative guardianship of the county commissions of land real estate Even if art. 52 paragraph (1) of Law no. 18/1991 formally qualifies these commissions as administrative-jurisdictional organs, by their composition and especially by the prerogatives they exert, these county commissions of land real estate are only organs of administrative guardianship.



106

nemijlocită a comisiilor judeţene de fond funciar Chiar dacă art. 52 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 califică formal aceste comisii drept organe cu caracter administrativ-jurisdicţional, prin compoziţia lor şi, mai ales, prin prerogativele pe care le exercită, aceste comisii judeţene de fond funciar nu sunt altceva decât organe de tutelă administrativă. Se impune a fi observat faptul că: - mai toate comisiile locale de fond funciar sunt conduse de primar, în timp ce comisiile judeţene se organizează şi funcţionează sub conducerea prefectului. În virtutea principiului autonomiei locale, dar şi a unei dispoziţii exprese a Legii nr. 215/2001, între primar, pe de o parte, şi prefect, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare (în beneficiul unuia dintre ei); - în astfel de condiţii ca o consecinţă a acestei stări a lucrurilor, nici între comisiile judeţene, pe de o parte, şi comisiile locale de fond funciar, pe de altă parte, nu pot fi instituite astfel de raporturi de subordonare; - articolul 6 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005 prevede printre principalele atribuţii ale comisiilor judeţene de fond funciar şi următoarele: a) de a asigura „îndrumarea şi controlul comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale prin desemnarea pe comune, oraşe şi municipii a membrilor din comisia judeţeană" [lit. b)]; b) de a „verifica legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale, în special existenţa actelor doveditoare, pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenţa acestora" [lit. c)]; c) de a soluţiona „contestaţiile formulate împotriva măsurilor stabilite de comisiile locale" [lit. d)]; d) de a valida sau invalida „propunerile comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, împreună cu

It is imposed to notice the following facts: - almost all the local commissions of land real estate are led by the mayor, while the county commissions are organized and function under the leadership of the prefect. Under the principle of local autonomy, but also of an express stipulation of Law no. 215/2001, between the mayor, on one hand, and the prefect, on the other hand, there are no subordination reports (in the benefit of one of them); - In such conditions, as a consequence of this situation, neither between the county commissions, on one hand, and the local commissions of land real estate, on the other hand, there can be instituted such subordination reports; - article 6 of the Regulation approved by G.D. no. 890/2005 stipulates the following among the main attributions of the county commissions of land real estate: a) providing ”the guidance and the control of the township, city and municipal control by assigning the members of the county commission on townships, cities and municipals " [letter b)]; b) “checking the legacy of the suggestions laid down by the township, city and municipal commissions, especially the existence of the proving documents, their pertinence, plausibility, authenticity and conclusive feature" [lit. c)]; c) solving “the contestations formulated against the measures established by the local commissions" [letter d)]; d) validating or invalidating “the suggestions of the township, city or municipal commissions, together with the delimitation and parcelling projects " [letter e)]; e) analysing “the suggestions of the local commissions of revoking the property titles released in the conditions of art. 27 paragraph (22) of Law no. 18/1991, republished, as further amended and completed ", of checking the validity of these suggestions and of making decisions in consequence [letter h)].



107

proiectele de delimitare şi parcelare" [lit. e)]; e) de a analiza „propunerile comisiilor locale de revocare a titlurilor de proprietate eliberate în condiţiile art. 27 alin. (22) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare", de a verifica temeinicia acestor propuneri şi de a hotărî în consecinţă [lit. h)]. Observăm că, prin prerogative, mod de exercitare a acestora şi loc ocupat în sistemul instituţional al administraţiei publice, comisiile judeţene de fond funciar nu exercită şi nici nu pot exercita prerogative jurisdicţionale, în pofida calificării pe care legea o dă acestor comisii de autorităţi administrativ-jurisdicţionale. Noi credem că relaţia juridică ce se stabileşte între o comisie judeţeană şi comisiile locale de fond funciar (constituite la nivelul fiecărui judeţ) este una de tutelă administrativă întrucât: - între o comisie judeţeană şi una locală de fond funciar nu se pot statornici raporturi de subordonare, fie şi numai pentru că o atare relaţie ar contraveni principiului autonomiei locale, anume enunţat sub dispoziţiile art. 120 alin. (1) din Constituţie şi sub art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale; - autonomia locală presupune şi implică, totodată, dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii" [19], cu excepţia celor date, în mod expres, în competenţa unor alte autorităţi. Cum comisia judeţeană de fond funciar este condusă de prefect, iar comisia locală de către primar, este greu de crezut că între aceste organe ale administraţiei publice pot fi imaginate raporturi de subordonare; - din cuprinsul procedurii pe care orice comisie judeţeană de fond funciar o urmează - atât cu ocazia soluţionării

We notice that, by prerogatives, by their exertion way and by the place they occupy in the institutional system of the public administration, the county commissions of land real estate do not exert and cannot exert jurisdictional prerogatives, despite the qualification given by the law to these commissions of administrative-jurisdictional authorities. We believe that the juridical relation established between a county commission and the local commissions of land real estate (constituted at the level of each county) has the feature of an administrative guardianship whereas: - between a county commission and a local one of land real estate there cannot be subordination reports, because such a relation would be against the local autonomy principle mentioned by the stipulations of art. 120 paragraph (1) of the Constitution and by art. 2 paragraph (1) and art. 3 paragraph (1) of Law no. 215/2001 of the local public administration; - the local autonomy supposes and involves at the same time the right and the actual capacity of the authorities of the local public administration to solve and administrate the public affairs, in the name and in the interest of the local collectivities it represents, in the law conditions" [19], except for the ones given expressly to the competence of other authorities. Since the county commission of land real estate is led by the prefect, and the local commission is led by the mayor, it is hard to believe that subordination reports can be imagined between these organs of the public administration; - from the content of the procedure that any county commission of land real estate follows – both with the occasion of solving the contestations promoted against the measures established by the local commissions, and with the occasion of validating the suggestions formulated by these latter commissions – there is no track of contradiction; - actions such as guiding, controlling,



108

contestaţiilor promovate împotriva măsurilor stabilite de către comisiile locale, cât şi cu prilejul validării propunerilor formulate de către aceste dinurmă comisii - lipseşte orice urmă de contradictorialitate; - acţiuni precum îndrumarea, controlul, verificarea legalităţii, validarea ori invalidarea şi chiar soluţionarea unor contestaţii formulate la adresa unor operaţiuni administrative înfăptuite de un alt organ al administraţiei publice sunt caracterizante pentru raportul juridic (administrativ) de tutelă, atâta timp cât între organul care desfăşoară aceste din urmă acţiuni şi organul care suportă efectele lor nu există (şi nici nu poate exista), potrivit legii, raporturi de subordonare. Cazul raporturilor ce se stabilesc între o comisie judeţeană şi una locală de fond funciar este unul special, întrucât, în această particulară situaţie, ceea ce se supune validării (sau confirmării) este o propunere de constituire ori, după caz, de reconstituire a unui drept de proprietate asupra unei suprafeţe de teren. Practic, în lipsa validării, hotărârea comisiei locale de fond funciar prin care se propune constituirea ori reconstituirea unui drept de proprietate asupra unei suprafeţe de teren în beneficiul unei anumite persoane este şi rămâne fără efect. Validarea [20] (care, în contextul de faţă, are semnificaţia confirmării) are rolul de a conferi calitatea de act administrativ (recognitiv de drepturi) unei anterioare manifestări de voinţă care, prin ea însăşi, este inaptă să producă efecte juridice. O astfel de validare reprezintă un alt mod de exprimare a tutelei în dreptul public, respectiv în dreptul administrativ; ea se concretizează în exercitarea unui ansamblu de prerogative (îndrumare, control, verificarea legalităţii, soluţionarea unor contestaţii, validarea sau, după caz, invalidarea unor propuneri) care ne furnizează o faţetă (relativ) nouă a tutelei administrative; o astfel de tutelă este una directă, nemijlocită, pur administrativă şi, evident, diferită de cea consacrată de art.

checking the legacy, validating or invalidating and invalidating and even solving certain contestations formulated for certain administrative operations accomplished by another organ of the public administration are featured for the juridical (administrative) report of guardianship, as long as there are no (and there can be no) subordination reports, according to the law, between the organ developing these latter actions and the organ suffering their effects. The case of the reports established between a county commission and a local commission of land real estate is special whereas, in this particular situation, a suggestion of constitution is submitted to the validation (or to the confirmation) or, where appropriate, it is about a suggestion of reconstituting a property right on a land surface. Practically, in the absence of the validation, the decision of the local commission of land real estate by means of which the constitution or the reconstitution of a property right on a land surface is suggested in the benefit of a certain person has and will have no effect. The validation [20] (which, in the present context, means the confirmation) offers the administrative document feature (acknowledging rights) of a previous will manifestation which, by itself, is inapt to produce juridical effects. Such a validation represents another way to express the guardianship in the public law, respectively in the administrative law; it is incarnated in the exertion of an ensemble of prerogatives (guidance, control, legacy checking, solving contestations, validating or, where appropriate, invalidating certain suggestions) supplying us a (relatively) new side of the administrative guardianship; such a guardianship is direct, purely administrative and, obviously, different from the one consecrated by art. 123 paragraph (5) phrase I of the Romanian Constitution [21] or by art. 3 paragraph (1) and (2) of Law no. 554/2004 of the administrative contentious [22].

6. Features of the administrative



109

123 alin. (5) fraza I din Constituţia României [21] ori de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ [22].

6. Trăsăturile tutelei administrative: - reprezintă o formă de control administrativ specializat (de nişă);

- presupune existenţa unei prealabile relaţii instituţionalizate între două autorităţi publice, fără a fi în raport de subordonare;

- poate privi, în egală măsură, atât acte unilaterale, cât şi contracte încheiate în sânul administraţiei publice (nu însă neapărat contracte administrative);

- se poate materializa fie într-un control direct (exercitat nemijlocit de o autoritate publică tutelară), fie într-unui care implică sesizarea unei instanţe judecătoreşti cu acţiune în anularea unui act administrativ unilateral ori a uneia în constatarea nulităţii absolute a unui contract încheiat de către un organ administrativ tutelat;

- formal, se concretizează în emiterea unui act administrativ (al autorităţii tutelare) de reformare sau de desfiinţare a actului anterior emis de către organul tutelar ori în pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care se dispune anularea unui act administrativ unilateral sau se constată nulitatea absolută a unui contract încheiat de către organul administrativ tutelat;

- tutela directă implică parcurgerea unei proceduri de administraţie publică activă, în cadrul căreia se pot strecura elemente de jurisdicţionalîzare; numai că, nici în această ultimă (şi accidentală) situaţie, nu se poate vorbi despre autorităţi de tutelă care să îmbrace forma unei jurisdicţii speciale administrative.

7. Asemănări şi deosebiri între

instituţia tutelei administrative şi cea a jurisdicţiilor speciale administrative [23] Asemănări: - controlul exercitat de ambele instituţii este un „control administrativ

guardianship: - it represents a type of specialized administrative control (a niche one); - it supposes the existence of a prior institutionalized relation between two public authorities, without being in a subordination report; - it may regard both the unilateral documents and the contracts concluded in the framework of the public administration (but not necessarily administrative contracts); - it may incarnate either into a direct control (directly exerted by a guardian public authority), or into a control involving the intimation of a judicial court with action in annulling a unilateral administrative document or with action in finding the absolute nullity of a contract concluded by a guarded administrative organ; - formally, it is incarnated in the emission of an administrative document (of the guardian authority) of reforming or of abolishing the previous document emitted by the guardian organ or in the pronouncing of a judicial decisions stipulating the annulment of a unilateral administrative document or finding the absolute nullity of a contract concluded by the guarded administrative organ; The direct guardianship involves the crossing of a procedure of active public administration in whose framework there may be jurisdiction elements; but, even in this last (and accidental) situation, we cannot speak of a guardian authority looking like a special administrative jurisdiction.

7. Similarities and differences between the institution of the administrative guardianship and the one of the special administrative jurisdictions [23] Similarities: - the control exerted by both of the institution is “a special administrative control (...) of strict interpretation” [24], that cannot “be extended by analogy” [25] ; - the control exerted by both of the institutions is (and will be) an administrative control;



110

special (...) de strictă interpretare” [24] , care nu poate „fi extins prin analogie” [25] ; - controlul exercitat de ambele instituţii este (şi rămâne) un control administrativ; - ambele instituţii (parţial, în ceea ce-l priveşte pe prefect), se bucură de cosacrare la nivelul normei constituţionale, în art. 123 alin. (5), respectiv în art. 21 alin. (4) din Legea fundamentală nr. 429/2003. Deosebiri: - subiectul pasiv al controlului de tutelă administrativă nu poate fi decât o autoritate publică (de regulă, administrativă), pe când controlul exercitat printr-un organ administrativ-jurisdicţional poate fi exercitat şi asupra activităţii unor subiecte asimilate autorităţilor administrative [26], respectiv asupra activităţii unor persoane „juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică" [conform art. 2 alin. (1) lit. b) fraza a II-a din Legea nr. 554/2004]; - controlul de tutelă poate fi şi un control mijlocit, ce nu poate fi exercitat decât cu concursul instanţei judecătoreşti de contencios administrativ, pe când controlul efectuat de organe ale administraţiei publice, prin exercitarea de către acestea a unor prerogative jurisdictional, este întotdeauna un control direct şi nemijlocit, pentru a cărui concretizare nu este necesar concursul unei alte autorităţi administrative sau judecătoreşti; ca o consecinţă a acestei stări de fapt, controlul de tutelă indirectă se încheie cu pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, în timp ce controlul administrativ-jurisdicţional se finalizează cu pronunţarea unui act administrativ cu caracter jurisdictional; - tutela administrativă tinde la apărarea stării de legalitate (a dreptului obiectiv), pe când prin sesizarea adresată unui organ administrativ-jurisdicţional, persoana interesată urmăreşte proteguirea unui drept subiectiv (al său ori al altei

- both of the institutions (partially, regarding the prefect) enjoy consecration at the level of the constitutional norm, in art. 123 paragraph (5), respectively in art. 21 paragraph (4) of the Basic Law no. 429/2003. Differences: - the passive subject of the administrative guardianship control can only be a public authority (usually, an administrative one), while the control exerted by an administrative-jurisdictional organ may be also exerted on the activity of certain subjects assimilated to the administrative authorities [26], respectively on the activity of certain “juridical persons of private law who, according to the law, obtained the status of public utility or who are authorized to perform a public service, in the system of public power " [according to art. 2 paragraph (1) letter b) 2nd phrase of Law no. 554/2004]; - the guardianship control may also be an indirect control that can only be exerted by the judicial court of administrative contentious, while the control accomplished by organs of the public administration, by their exertion of certain jurisdictional prerogatives, is a direct control whose incarnation does not need another administrative or judicial authority; as a consequence of this state of fact, the indirect guardianship control is concluded by the pronouncing of a judicial decision, while the administrative-jurisdictional control is ended by pronouncing a jurisdictional administrative document; - the administrative guardianship tends to defend the legacy status (of the objective law) while the interested person tries to defend a subjective right (of his or of another person), by the intimation addressed to an administrative-jurisdictional organ; - the administrative guardianship is a control mechanism that can be started only by a public authority (the prefect, the National Agency of Civil Servants, the National Agency of Integrity, the National Authority for Regulating and Monitoring the



111

persoane); - tutela administrativă este un mecanism de control ce poate fi pus în mişcare numai de către o autoritate publică (prefect, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Agenţia Naţională de Integritate, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice), pe când controlul printr-un organ administrativ-jurisdicţional poate fi provocat, după caz, de o persoană fizică sau de una juridică de tip privat de un funcţionar public ori de o autoritate publică anume abilitată,conform legii. Spre exemplu hotărârea de acordare a brevetului de invenţie poate face obiectul unei cereri de revocare, formulată în scris şi motivat de orice persoană interesată [27], fizică sau juridică. La rândul său, comisia de cercetare a averilor de pe lângă curţile de apel „va începe acţiunea de control de îndată ce este sesizată de Agenţia Naţională de Integritate (s.n.) cu raportul de evaluare" [28]; - controlul de tutelă administrativă este un control de legalitate, scopul instituţiei fiind, în principiu, acela „de a asigura respectarea legii (s.n.) de către autorităţile locale autonome" [29], respectarea legislaţiei aferente domeniului funcţiei publice, desfiinţarea actelor administrative şi/sau a contractelor încheiate de autorităţi publice cu încălcarea regimului legal al incompatibilităţilor şi/sau a conflictului de interese ori desfiinţarea unor contracte de achiziţii publice ca urmare a faptului că acestea au fost atribuite cu încălcarea unor reguli imperative, pe când exercitarea de către un organ al administraţiei publice a atribuţiilor sale jurisdicţionale poate avea ca finalitate şi luarea unor măsuri ce sunt reclamate de stringenta lor oportunitate; - controlul de tutelă administrativă poate avea ca obiect numai acte juridice (acte administrative unilaterale, contracte administrative sau civile încheiate de către un organ al administraţiei publice sau în interesul acestuia), pe când controlul exercitat de un organ administrativ-

Public Purchases), while the control by an administrative-jurisdictional organ may be provoked, where appropriate, by a natural person or by a private judicial entity, by a civil servant or by a public authority expressly empowered, according to the law. For example, the decision to grant the invention patent act may make the object of a revocation demand formulated in written and motivated by any interested person [27], either it is a natural person or a judicial entity. At its turn, the commission of fortune research near the appeal courts “starts the control action as soon as the National Agency of Integrity (s.n.) is noticed with the evaluation report " [28]; - the administrative guardianship control is a legacy control, as the institution purpose is mainly the one of “providing the respecting of the law (s.n.) by the autonomous local authorities " [29], the respecting of the legislation afferent to the field of the public function, the abolishment of the administrative documents and/or of the contracts concluded by public authorities by disprescting the legal system of incompatibilities and/or of the interest conflict or the abolishment of certain contracts of public purchases as a consequence of the fact that these were assigned by deviating from certain imperative rules, while the exertion by an organ of the public administration of its jurisdictional tasks may also cause the taking of some measures which are claimed by their stringent opportunity; - the administrative guardianship control may have as an object only juridical documents (unilateral administrative documents, administrative or civil contracts concluded by an organ of the public administration or in its interest), while the control exerted by an administrative-jurisdictional organ may regard both documents and acts of the public administration [the case of the commissions of fortune research (near the appeal courts), structures which are called to research



112

jurisdicţional poate privi atât acte, cât şi fapte ale administraţiei publice [cazul comisiilor de cercetare a averilor (de pe lângă curţile de apel), structuri care sunt chemate să cerceteze în exclusivitate fapte ale celor cercetaţi (operaţiuni, tranzacţii, acte juridice etc.)]; - în ipoteza în care prefectul atacă în faţa instanţei de contencios administrativ un act al administraţiei publice locale ori judeţene sau Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici formulează o acţiune judiciară împotriva unui act administrativ emis în aplicarea legislaţiei specifice funcţiei publice, actul atacat este suspendat de drept, dacă însă un act administrativ face obiectul unui control jurisdictional exercitat de un organ al administraţiei publice, suspendarea unui atare act poate fi dispusă de organul jurisdictional sesizat, în principiu, numai la cerere şi numai sub condiţia ca legea să prevadă în mod expres o atare posibilitate.

2. Jurisdicţiile speciale administrative şi contenciosul administrativ subiectiv

1. Definiţie. Instituţia contenciosului administrativ reprezintă „totalitatea litigiilor care iau naştere în sfera activităţii executive între administraţie şi particulari sau între autorităţile publice, litigii care se soluţionează de către instanţele judecătoreşti potrivit unor reguli speciale de drept public"[30].

2. Asemănări şi deosebiri între instituţia contenciosului administrativ şi cea a jurisdicţiei speciale administrative Asemănări: - ambele instituţii exercită atribuţiile jurisdicţionale numai ca urmare a unei sesizări, fiind o regulă de principiu aceea că orice jurisdicţie - indiferent de natura organului care o exercită - nu se pune în mişcare decât ca urmare a provocării ei de către subiectul de drept interesat, potrivit

exclusively the acts of the researched ones (operations, transactions, juridical documents etc.)]; - if the prefect attacks, in front of the court of administrative contentious, a document of the local or county public administration or the National Agency of the Civil Servants formulate a judicial action against an administrative document emitted in the application of the legislation specific to the public function, the attacked document is suspended by law, but if an administrative document makes the object of a jurisdictional control exerted by an organ of the public administration, the suspension of such a document could be decided by the noticed jurisdictional organ, mainly only at demand and when the law expressly stipulates such a possibility.

2. Special Administrative Jurisdictions and the Subjective Administrative Contentious

1. Definition. The administrative contentious institution represents “the totality of the litigations born inside the executive activity between the administration and the particulars or between the public authorities, litigations which are solved by the judicial courts according to certain special rules of public law "[30].

2. Similarities and differences between the administrative contentious institution and the one of the special administrative jurisdiction Similarities: - both of the institutions exert the jurisdictional attributions only as a consequence of an intimation, and the usual rule is the one according to which any jurisdiction – no matter the nature of the organ exerting it – is started only as a consequence of the fact that it was provoked by the interested law subject, according to the iudex ne procedat ex officio rule[31]; - both of the institutions “solve a



113

regulii iudex ne procedat ex officio [31]; - ambele instituţii „soluţionează, cu putere de adevăr legal, un conflict juridic” [32]; - ambele instituţii îşi exercită atribuţiile de sistare a unei situaţii de conflict juridic cu urmarea unei proceduri bazate pe principiul contradictorialităţii şi al garantării dreptului la apărare; - ambele instituţii au, după caz, o componenţă unipersonală sau colegială. Deosebiri: - instanţele judecătoreşti de contencios administrativ sunt compuse [33] din judecători în sensul prevederilor constituţionale, pe când în alcătuirea unui organ administrativ-jurisdicţional intră persoane având, după caz, calitatea de agenţi ai administraţiei publice (funcţionari publici, aleşi locali, demnitari, contractuali, colaboratori ocazionali); - instanţele judecătoreşti de contencios administrativ înfăptuiesc justiţia conform prevederilor constituţionale, pe când organele administrative înzestrate cu prerogative jurisdicţionale, prin activitatea lor, ocupă un loc în perimetrul funcţiei executive a statului; - instanţele de contencios administrativ sunt jurisdicţii de drept comun ce pretind şi chiar au vocaţia rezolvării oricăror litigii ivite între organele administraţiei publice ori între acestea şi particulari, mai puţin în ipoteza în care, potrivit legii, un anumit litigiu este dat în mod expres în competenţa de soluţionare a instanţelor judecătoreşti de drept comun, pe când jurisdicţiile speciale administrative intră în aşa-numita categorie a jurisdicţiilor de excepţie, care pot soluţiona, în limitele şi în condiţiile legii, doar anumite categorii de litigii [34]; - instanţele judecătoreşti de contencios administrativ pronunţă hotărâri judecătoreşti, pe când organele administrativ-jurisdicţionale pronunţă acte

juridical conflict, by the power of the legal truth” [32]; - both of the institutions exert their attributions of ceasing a juridical conflict situation with the consequence of a procedure based on the principle of contradiction and of guaranteeing the right to defence; - both of the institutions have, where appropriate, a uni-personal or collegial composition. Differences: - the judicial courts of administrative contentious are composed [33] of judges in the sense of the constitutional stipulations, while an administrative-jurisdictional organ is composed of persons who are, where appropriate, agents of the public administrations (civil servants, local elected people, officials, contractual people, occasional collaborators); - the judicial courts of administrative contentious accomplish the justice according to the constitutional stipulations, while the administrative organs having jurisdictional prerogatives, by their activity, have a place inside the executive function of the state; - the administrative contentious courts are jurisdictions of common law claiming and even having the vocation to solve any litigations appeared between the organs of the public administration or between them and the particulars, except for the hypothesis when, according to the law, a certain litigation is expressly given to the solving competence of the judicial courts of common law, while the special administrative jurisdictions enter the so-called category of the exceptional jurisdictions that may solve only certain categories of litigations, in the limits and conditions of the law [34]; - the judicial courts of administrative contentious pronounce judicial decisions, while the administrative-jurisdictional organs pronounce administrative documents that, even if they enjoy a bigger stability than other administrative documents, as they are



114

administrative care, deşi se bucură de o stabilitate mai mare decât alte acte administrative, fiind principial irevocabile, nu pot fi sustrase controlului de legalitate al instanţelor judecătoreşti; - instanţele de contencios administrativ au posibilitatea de a-şi proroga „competenţa dincolo de limitele obişnuite, dacă, bineînţeles, astfel nu s-ar săvârşi un exces de putere sau nu s-ar încălca normele imperative de competenţă” [35]; spre exemplu, conform art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor [36], „Hotărârile consiliilor locale sau judeţene ori, după caz, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, prin care s-au stabilit contravenţii cu nesocotirea principiilor prevăzute la alin. (2)-(4) [37], sunt nule de drept. Nulitatea se constată de instanţa de contencios administrativ competentă, la cererea oricărei persoane interesate"; iată-ne în faţa unui caz de prorogare legală de competenţă, în care, pentru buna administrare a justiţiei, pentru economie de timp şi de mijloace, ca şi pentru a se evita hotărârile inconciliabile sau contradictorii, legiuitorul a înţeles să se abată, în mod excepţional, de la dreptul comun al competenţei instanţelor de contencios administrativ [38]; o asemenea posibilitate nu poate fi recunoscută organelor administrativ-jurisdicţionale, care nu pot, în principiu, să îşi proroge competenţa [39] „cu privire la alte acte şi pretenţii juridice privitoare la drepturi recunoscute de lege" [40], în afara celor asupra cărora pot, ca urmare a unei prevederi legale exprese, să se pronunţe; această imposibilitate a prorogării competenţei unui organ administrativ-jurisdicţional este determinată tocmai de caracterul excepţional al jurisdicţiei exercitate de un atare organ; - numai instanţele judecătoreşti de contencios administrativ „au şi competenţa de a statua asupra realizării titlurilor [lor - prec.n.] executorii" [41], în timp ce

mainly irrevocable, cannot be backed out from the legacy control of the judicial courts; - the administrative contentious courts may prorogue “their competence beyond the usual limits if, of course, there was no power excess otherwise or the imperative norms of competence were not disrespected” [35]; for example, according to art. 2 paragraph (5) of G.O. no. 2/2001 regarding the juridical system of the contraventions [36], “The decisions of the local or county councils or, where appropriate, of the sectors of Bucharest, by means of which contraventions were established by disrespecting the principles stipulates by paragraph (2)-(4) [37], are legally null. The nullity is found by the competent administrative contentious court, at the demand of any interested person "; here we are in front of a case of legal prorogation of competence when, for the good administration of the justice, for saving time and means, and also for avoiding the irreconcilable or contradicting decisions, the legislator exceptionally deviated from the common law of the competence of the administrative contentious courts [38]; such a possibility cannot be recognized to the administrative-jurisdictional organs that cannot mainly prorogue their competence [39] “regarding other documents and juridical claims regarding the rights recognized by the law " [40], beside the ones which they may pronounce on, as a consequence of an express legal stipulations; this impossibility of proroguing the competence of an administrative-jurisdictional organ is determined by the exceptional feature of the jurisdiction exerted by such an organ; - only the judicial courts of administrative contentious “are competent to state on the accomplishment of [their – prec. N.] executory titles " [41], while the administrative-jurisdictional organs are not mainly recognized such a competence, “and the capitalization of their executory titles is made by means of the judicial courts " [42];



115

organelor administrativ-jurisdicţionale nu li s-a recunoscut, în principiu, o atare competenţă, „valorificarea titlurilor lor executorii făcându-se prin intermediul instanţelor judecătoreşti" [42]; această din urmă afirmaţie este însă numai partial adevărată, întrucât, de principiu, actele administrative, inclusiv cele care sunt şi jurisdicţionale, au caracter executoriu, astfel că punerea lor în executare nu (mai) implică şi o eventuală intervenţie posterioară a unei instanţe judecătoreşti; avem în vedere, spre pildă, căzul deciziilor pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau pe cel al încheierilor aparţinând judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate [43]. Bibliografie A. Trăilescu, Drept administrativ, ediţia 4, Ed. C.H: Beck, 2010; Al. Negoiţă, Contenciosul administrativ şi elemente de drept administrativ, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1992; C. Clipa, Organe şi proceduri administrativ – jurisdicţionale. Introducere în studiul administraţiei publice jurisdicţionale, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012; C. – S. Săraru, Contractele administrative. Reglementare. Doctrină. Jurisprudenţă, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2009; D.C. Dragoş, Procedura contenciosului administrativ, Ed. All Beck, Bucureşti, 2002; E.Albu, Dreptul contenciosului administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2008; E.Popescu, Drept administrativ, ediţia a II-a revizuită şi actualizată, Ed. Universitas, Petroşani, 2009; I. Deleanu, Tratat de procedură civilă, vol. I, Ed. Servo-Sat, Arad, 2000; I. Deleanu, Procedura civilă, vol. I, Ed. Servo-Sat, Arad, 1998;

this latter statement is only partially true whereas, the administrative documents, including the jurisdictional ones, mainly have an executory feature, so that their execution involves no potential intervention posterior to a judicial decision; for example, we consider the case of the decisions pronounced by the National Council of Solving the Contestations or the one of the conclusions belonging to the judge delegated for the executions of the freedom depriving punishments [43]. Bibliography A. Trăilescu, Adminsitrative Law, the 4th edition, C.H: Beck Press, 2010; Al. Negoiţă, Administrative Contentious and Elements of Administrative Law, Lumina Lex Press, Bucharest, 1992; C. Clipa, Administrative-Jurisdictional Organs and Procedures. Introduction in the Study of the Jurisdictional Public Administration, Hamangiu Press, Bucharest, 2012; C. – S. Săraru, Administrative Contracts. Regulations. Doctrine. Jurisprudence, C.H. Beck Press, Bucharest, 2009; D.C. Dragoş, Procedure of Administrative Contentious, All Beck Press, Bucharest, 2002; E.Albu, Administrative Contentious Law, Universul Juridic Press, Bucharest, 2008; E.Popescu, Administrative Law, the 2nd edition, reviewed and upgraded, Universitas Press, Petroşani, 2009; I. Deleanu, Civil Procedure Treaty, vol. I, Servo-Sat Press, Arad, 2000; I. Deleanu, Civil Procedure, vol. I, Servo-Sat Press, Arad, 1998; I. Rîciu, Procedure of Administrative Contentious. Theoretical Aspects and Jurisprudence Reference Points, Hamangiu Press, Bucharest, 2012; O. M. Cilibiu, Administrative Justice and Administrative-Fiscal Contentious, Universul Juridic Press, Bucharest, 2010; O.Puie, Administrative Contentious, vol. I



116

I. Rîciu, Procedura contenciosului administrativ. Aspecte teoretice şi repere jurisprudenţionale, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012; O. M. Cilibiu, Justiţia administrativă şi contenciosul administrativ – fiscal, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2010; O.Puie, Contenciosul administrativ, vol. I şi II, tomul 7, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2009; P. Stainov, Jurisdicţiile speciale din administraţie în statul socialist, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1961; R.V. Mancaş, Drept procesual penal. Partea generală, Ed. Intergraf, Reşiţa, 1998; T. Drăganu, Introducere în teoria şi practica statului de drept, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992; V. I. Prisăcaru, Tratat de drept administrativ român. Partea generală, ed. a 2-a revăzută şi adăugită, Ed. All, Bucureşti, 1996. [1] Text care are următorul conţinut: „(1) Contractele care intră în sfera de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă pot fi încheiate numai după împlinirea termenelor de aşteptare de:

a) 11 zile de la data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii, în cazul în care valoarea estimată, conform prevederilor art. 23 şi ale cap. II secţiunea a 2-a, a contractului respectiv este egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2); b) 6 zile de la data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii, în cazul în care valoarea estimată, conform prevederilor art. 23 şi ale cap. II secţiunea a 2-a, a contractului respectiv este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2)".

[2] Potrivit căruia, „în cazul în care autoritatea contractantă nu transmite comunicarea privind rezultatul aplicării procedurii şi prin fax sau prin mijloace electronice, atunci termenele prevăzute la art. 205 alin. (1) se majorează cu 5 zile". [3] Conform căruia, „în cazul primirii unei contestaţii de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, pentru care nu s-a luat act de renunţare conform prevederilor alin. (2), autoritatea contractantă are dreptul de a încheia contractul numai după comunicarea deciziei

and II, book 7, Universul Juridic Press, Bucharest, 2009; P. Stainov, Special Jurisdictions of Administration in the Socialist State, Scientific Press, Bucharest, 1961; R.V. Mancaş, Criminal Processual Law. General Part, Intergraf Press, Reşiţa, 1998; T. Drăganu, Introduction in Theory and Practice of the Law State, Dacia Press, Cluj-Napoca, 1992; V. I. Prisăcaru, Romanian Administrative Law Treaty. General Part, the 2nd edition reviewed and completed, All Press, Bucharest, 1996. ___________________________ [1] A text having the following content: “(1) The contracts entering the application sphere of the present emergency ordinance may only be concluded after the expiration of the expectation terms, respectively: a. 11 days since the transmission date of the communication regarding the result of applying the procedure, when the estimated value, according to the stipulations of art. 23 and of chapter II section 2, of that contract is equal or higher than the value limits stipulated by art. 55 paragraph (2); b.6 days since the transmission date of the communication regarding the result of applying the procedure, when the estimated value, according to the stipulations of art. 23 and of chapter II section 2, of that contract is lower than the value limits stipulated by art. 55 paragraph (2)". [2] According to which “when the contracting authority does not transmit the communication regarding the result of applying the procedure also by fax or by electronic means, then the terms stipulated by art. 205 paragraph (1) is majored by 5 days". [3] According to which, “when the National Council of Solving the Contestations receives a contestation for which there was no renunciation document according to the stipulations of paragraph (2), the contracting authority has the right to conclude the contract only after communicating the decision of the National Council of Solving the Contestations, in the term stipulated by art. 279 paragraph (3), but not before the expiration of the expectation terms, inclusively when these terms regard the cases stipulated by art. 28712 paragraph (1) and by art. 28713 letter a). If the decision of the National Council of Solving the Contestations was attacked by a plaint, the stipulations of art. 2877 are correspondingly applied". [4] Under which “in the case stipulated by art. 149 paragraph (4) letter b), the contracting authority is



117

Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în termenul prevăzut la art. 279 alin. (3), dar nu înainte de expirarea termenelor de aşteptare, inclusiv când aceste termene privesc cazurile prevăzute la art. 28712 alin. (1) şi la art. 28713 lit. a). Dacă decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a fost atacată cu plângere, dispoziţiile art. 2877 se aplică în mod corespunzător". [4] În virtutea căruia, „în cazul prevăzut la art. 149 alin. (4) lit. b), autoritatea contractantă are obligaţia de a relua competiţia respectând următoarea procedură:

a) pentru fiecare contract ce urmează a fi atribuit, autoritatea contractantă consultă în scris opera-torii economici semnatari ai acordului-cadru respectiv; b) autoritatea contractantă fixează un termen limită suficient pentru prezentarea ofertelor, în acest sens având obligaţia de a ţine cont de aspecte precum complexitatea obiectului şi timpul necesar pentru transmiterea ofertelor; c) ofertele se prezintă în scris, iar conţinutul lor rămâne confidenţial până când termenul limită stipulat pentru deschidere a expirat;

d) autoritatea contractantă atribuie fiecare contract ofertantului care a prezentat cea mai bună ofertă, pe baza criteriului de atribuire precizat în documentaţia în temeiul căreia a fost încheiat acordul-cadru". [5] Texte care au următorul conţinut: - Art. 158: „(1) în scopul atribuirii contractelor de achiziţie publică prin sistemul dinamic de achiziţie publică, autoritatea contractantă are obligaţia de a publica, pentru fiecare contract în parte, un nou anunţ de participare simplificat, prin care toţi operatorii economici interesaţi sunt invitaţi să de-pună oferte orientative în conformitate cu prevederile art. 156. (2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili o dată limită de depunere a ofertelor orienta-tive care, raportată la data publicării anunţului de participare simplificat prevăzut la alin. (1 ), nu tre-buie să fie mai devreme de:

a) 15 zile, în cazul în care valoarea estimată, conform prevederilor art. 32, este egală sau mai mare decât echivalentul în lei al 125.000 euro; b) 5 zile, în cazul în care valoarea estimată,

conform prevederilor art. 32, este mai mică decât echivalentul în lei al 125.000 euro". - Art. 159: „(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a invita toţi ofertanţii admişi în sistemul dinamic de achiziţie să depună o ofertă fermă pentru contractul de achiziţie publică care urmează să fie atribuit, stabilind în acest sens o dată limită pentru depunere. (2) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a invita ofertanţii să depună ofertele ferme decât după ce a finalizat verificarea tuturor ofertelor

forced to start again the competition by respecting the following procedure: a. for every contract that is to be assigned, the contracting authority consults in written the economical operators who signed that frame-agreement; b. the contracting authority establishes a deadline sufficient for presenting the offers and in this sense it is forced to consider aspects such as the object complexity and the time necessary for the offer transmission;c. c) The offers are presented in written, and their content remains confidential until the deadline stipulated for the opening expires; d) the contracting authority assigns every contract to the bidder who presented the best offer, based on the assignment criterion specified in the documentation based on which the frame-agreement was concluded ". [5] The texts having the following content: - Art. 158: “(1) in order to assign the public purchase contracts by the dynamic system of public purchase, the contracting authority is forced to publish a new simplified notice of participation, for each contract, by means of which all the interested economical operators are invited to lay down their orientation offers according to the stipulations of art. 156. (2) The contracting authority is forced to establish a deadline for laying down the orientation offers which, reported to the publishing date of the simplified participation notice stipulated by paragraph (1 ), it should be no sooner than: a) 15 days, when the estimated value, according to the stipulations of art. 32, is equal to or higher than the equivalent in lei of 125.000 euro; b) 5 days, when the estimated value, according to the stipulations of art. 32, is lower than the equivalent in lei of 125.000 euro". - Art. 159: “(1) The contracting authority is forced to invite all the bidders admitted in the dynamic purchase system to lay down a firm offer for the public purchase contract that is to be assigned, by establishing in this sense a deadline for the laying down. (2) The contracting authority has the right to invite the bidders to lay down their firm offers only after it finished the checking of all the orientation offers laid down in the term stipulated by art. 158 paragraph (2)". - Art. 160: .The contracting authority is forced to assign the public purchase contract to the bidder presenting the most advantageous firm offer based on the application of the assignment criteria established in the participation notice published when launching the dynamic purchase system. Where appropriate, these criteria may be formulated more accurately in the framework of the invitation stipulated by art. 159 paragraph (1)". [6] According to which “The bidder/the candidate/the associated bidder/the subcontractor/the supporting



118

orientative depuse în termenul prevăzut la art. 158 alin. (2)". - Art. 160: .Autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractul de achiziţie publică ofertantului care prezintă cea mai avantajoasă ofertă fermă pe baza aplicării criteriilor de atribuire stabilite în anunţul de participare publicat cu ocazia lansării sistemului de achiziţie dinamic. Dacă este cazul, aceste criterii pot fi formulate cu mai multă acurateţe în cadrul invitaţiei prevăzute la art. 159 alin. (1)". [6] Potrivit căruia „Ofertantul/Candidatul/Ofertantul asociat/Subcontractantul/Terţul susţinător care are drept membri în cadrul consiliului de administraţie/organ de conducere ori de supervizare şi/sau are acţionari ori asociaţi persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea in-clusiv ori care se află în relaţii comerciale, astfel cum sunt acestea prevăzute la art. 69 lit. a), cu persoane ce deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante, este exclus din procedura de atribuire". [7] Până la 1 februarie 2013, acest text are următorul conţinut: „Litigiile la care face referire alin. (1) se soluţionează, de urgenţă şi cu precădere, de către Curtea de Apel Bucureşti, Secţia contencios administrativ, potrivit dispoziţiilor art. 7202-7207 şi art. 7209 din Codul de procedură civilă, care se aplică în mod corespunzător". [8] Anterior datei de 1 februarie 2013, acest text are următorul conţinut: „Sentinţa Curţii de Apel Bucureşti poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la data comunicării, la înalta Curte de Ca-saţie şi Justiţie, Secţia contencios administrativ". [9] Potrivit art. 3 lit. f) din O.U.G. nr. 34/2006, contactul de achiziţie publică este „contractul comercial (s.n.) (...), încheiat în scris între una sau mai multe autorităţi contractante, pe de o parte, şi unul sau mai mulţi operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă". [10] Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil, secţiile comerciale ale instanţelor judecătoreşti au fost redenumite, stabilindu-se că acestea sunt secţii civile ale aceloraşi instanţe. [11] Este vorba despre Agenţia Naţională de Integritate. [12] Privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (republicată în M. Of. nr. 1 din 3 ianuarie 2008). [13] Conform art. 85 alin. (4) din Legea nr. 448/2006. [14] Potrivit art. 87 alin. (4) fraza l din Legea nr. 448/2006. [15] Conform art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006.

third having as members in the framework of the administration council/leading or supervising organ and/or has as shareholders or as associates persons who are husband/wife, relative or family to the fourth degree inclusively or who have commercial relations, as they are stipulated by art. 69 letter a), with persons owning decisional functions in the framework of the contracting authority, is excluded from the assigning procedure". [7] Until February 1st, 2013, this text has the following content: “The litigations mentioned by paragraph (1) are emergently and priorly solved by Bucharest Appeal Court, Administrative Contentious Section, according to the stipulations of art. 7202-7207 and art. 7209 of the Civil Procedure Code, which are correspondingly applied ". [8] Before February 1st, 2013, this text has the following content: “The sentence of Bucharest Appeal Court may be attacked by an appeal, in a 15 day term since the communication date, from the High Court of Cassation and Justice, Administrative Contentious Section ". [9] According to art. 3 letter f) of G.E.D. no. 34/2006, the public purchase contract is “the commercial contract (s.n.) (...), concluded in written between one or several contracting authorities, on one hand, and one or several economical operators, on the other hand, having as an object the work execution, the product supply or the service performance, in the sense of the present emergency ordinance". [10] At the same time with the validation of the new Civil Code, the commercial sections of the judicial courts were renamed, establishing that they are civil sections of the same courts. [11] It is about the National Agency of Integrity. [12] Regarding the protection and the promotion of the rights of the persons with disabilities (republished in the Official Gazette no. 1 from January 3rd, 2008). [13] According to art. 85 paragraph (4) of Law no. 448/2006. [14] According to art. 87 paragraph (4) phrase l of Law no. 448/2006. [15] According to art. 87 paragraph (5) of Law no. 448/2006. [16] According to art. 901 paragraph (1) of Law no. 448/2006. [17] According to art. 87 paragraph (6) of Law no. 448/2006. [18] Cristian Clipa , Administrative-Jurisdictional Organs and Procedures, Hamangiu Press, Bucharest, 2012, op. cit., p. 205. [19] According to art. 3 paragraph (1) of Law no. 215/2001. [20] Cristian Clipa, op. cit., p. 207. [21] A text according to which “The prefect may attack, in front of the administrative contentious court, a document of the county council, of the local council or of the mayor, if he considers that this is an illegal



119

[16] Potrivit art. 901 alin. (1) din Legea nr. 448/2006. [17] Conform art. 87 alin. (6) din Legea nr. 448/2006. [18] Cristian Clipa , Organe şi procedure administrativ-jurisdicţionale, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, op. cit., p. 205. [19] Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 215/2001. [20] Cristian Clipa, op. cit., p. 207. [21] Text potrivit căruia „Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept". [22] Art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004 are următorul conţinut: „(1) Prefectul poate ataca direct în faţa instanţei de contencios administrativ actele emise de autorităţile administraţiei publice locale, dacă le consideră nelegale; acţiunea se formulează în termenul prevăzut la art. 11 alin. (1), care începe să curgă de la momentul comunicării actului către prefect şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Acţiunea introdusă de prefect este scutită de taxa de timbru. (2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate ataca în faţa instanţei de contencios adminis-trativ actele autorităţilor publice centrale şi locale prin care se încalcă legislaţia privind funcţia pu-blică, în condiţiile prezentei legi şi ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, re-publicată". [23] Cristian Clipa, op. cit., p. 208 – 209. [24] C.L. Popescu, Tutela exercitată de prefect asupra actelor autorităţilor administrative ale colectivităţilor locale, în lumina Legii nr. 69/1991, republicată în 1996, în Dreptul nr. 8/1996, p. 62. [25] Ibidem. [26] T. Drăganu, Introducere în teoria şi practica statului de drept, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992, p. 144. [27] Potrivit art. 52 alin. (1 ) din Legea nr. 64/1991. [28] Potrivit art. 101 din Legea nr. 115/1996. [29] C.L Popescu, op. cit., p. 63. [30] A. Trăilescu, Drept administrative, Ediţia 4, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2010, p. 318. [31] P. Stainov, Jurisdicţiile speciale din administraţie în statul socialist, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1961, p. 48. [32] V. I. Prisăcaru, Tratat de drept administrativ român. Partea generală, ed. a 2-a revăzută şi adăugită, Ed. All, Bucureşti, 1996, p. 273. [33] Noţiunea de compunere a instanţei desemnează alcătuirea completului de judecată din numărul de judecători prevăzuţi de lege, având capacitatea funcţională pentru judecarea unei anumite cauze. A se vedea R.V. Mancaş, Drept procesual penal. Partea generală, Ed. Intergraf, Reşiţa, 1998, p. 47.

document. The attacked document is suspended by the law ". [22] Art. 3 paragraph (1) and (2) of Law no. 554/2004 has the following content: “(1) The prefect may directly attack, in front of the administrative contentious court, the documents emitted by the local public administration authorities, if he considers they are illegal; the action is formulated in the term stipulated by art. 11 paragraph (1), starting since the moment when communicating the document to the prefect and in the conditions stipulated by the present law. The action introduced by the prefect is absented from the stamp tax. (2) The National Agency of Civil Servants may attack, in front of the administrative contentious court, the documents of the central and local public authorities by means of which the legislation regarding the public functions is disrespected, in the conditions of the present law and of Law no. 188/1999 regarding the Status of Civil Servants, republished ". [23] Cristian Clipa, op. cit., p. 208 – 209. [24] C.L. Popescu, The guardianship exerted by the prefect on the administrative authorities of the local collectivities, spotlighted by the Law no. 69/1991, republished in 1996, in Law no. 8/1996, p. 62. [25] Ibidem. [26] T. Drăganu, Introduction in Theory and Practice of the Law State, Dacia Press, Cluj-Napoca, 1992, p. 144. [27] According to art. 52 paragraph (1 ) of Law no. 64/1991. [28] According to art. 101 of Law no. 115/1996. [29] C.L Popescu, op. cit., p. 63. [30] A. Trăilescu, Administrative Law, the 4th edition, C.H. Beck Press, Bucharest, 2010, p. 318. [31] P. Stainov, Special Jurisdictions in Administration in the Socialist State, Scientific Press, Bucharest, 1961, p. 48. [32] V. I. Prisăcaru, Romanian Administrative Law Treaty. General Part, 2nd edition reviewed and completed, All Press, Bucharest, 1996, p. 273. [33] The notion of court composition assigns the composition of the judicial team regarding the number of judges stipulated by the law, having the functional capacity to judge certain causes. See R.V. Mancaş, Criminal Processual Law. General Part, Intergraf Press, Reşiţa, 1998, p. 47. [34] I. Deleanu, Civil Procedure Treaty, Servo-Sat Press, Arad, 2001, p. 224. [35] I. Deleanu, Civil Procedure, vol. I, Servo-Sat Press, Arad, 2000, p. 336. [36] Official Gazette no. 410 from July 25th, 2001. [37] Texts according to which: „(2) By the decisions of the authorities of the local or county public administrations, there are contraventions established and sanctioned in all the activity fields, having attributions established by law,



120

[34] I. Deleanu, Tratat de procedură civilă, Ed. Servo-Sat, Arad, 2001, p. 224. [35] I. Deleanu, Procedura civilă, vol. I, Ed. Servo-Sat, Arad, 2000, p. 336. [36] M. Of. nr. 410 din 25 iulie 2001. [37] Texte potrivit cărora: „(2) Prin hotărâri ale autorităţilor administraţiei publice locale sau judeţene se stabilesc şi se sanc-ţionează contravenţii în toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atribuţii prin lege, în măsura în care în domeniile respective nu sunt stabilite contravenţii prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului.

(3)Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot stabili şi sancţiona contravenţii în următoarele domenii: salubritate; activitatea din pieţe, curăţenia şi igienizarea acestora; întreţinerea parcurilor şi spaţiilor verzi, a spaţiilor şi locurilor de joacă pentru copii; amenajarea şi curăţenia spaţiilor din jurul blocurilor de locuinţe, precum şi a terenurilor virane; întreţinerea bazelor şi obiectivelor sportive aflate în administrarea lor; întreţinerea străzilor şi a trotuarelor, a şcolilor şi altor insti-tuţii de educaţie şi cultură, întreţinerea clădirilor, împrejmuirilor şi a altor construcţii; depozitarea şi colectarea gunoaielor şi a resturilor menajere. (4)Consiliul General al Municipiului Bucureşti poate stabili şi alte domenii de activitate din competenţa consiliilor locale ale sectoarelor, în care acestea pot stabili şi sancţiona contravenţii".

[38] În acest sens, a se vedea I. Deleanu, Procedura civilă, vol. I, Ed. Servo-Sat, Arad, 1998, p. 448. [39] A se vedea I. Deleanu, Tratat de procedură civilă, vol. I, Ed. Servo-Sat, Arad, 2000, p. 336. [40] Al. Negoiţă, Contenciosul administrativ şi elemente de drept administrativ, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1992, p. 122. [41] Idem, p. 337. [42] Ibidem. [43] C. Clipa, op. cit., p. 211.

as long as those fields established no contraventions by laws, ordinances or decisions of the Government (3) The local councils of Bucharest sectors may establish and sanction contraventions in the following fields: sanitation, activity in markets, cleaning and disinfecting them, maintaining the parks, the green spaces and the children playgrounds; arranging and cleaning the spaces around the blocks of flats, and also the vacant lands; maintaining the sports bases and objectives in their administration; maintaining the streets and the sidewalks, the schools and other educational and cultural institutions, maintaining the buildings, the neighbourhood and other buildings; storing and collecting the trash and the garbage. (4) The General Council of Bucharest Municipal may also establish other activity fields in the competence of the local councils of the sectors, where they may establish and sanction contraventions ". [38] In this sense, see I. Deleanu, Civil Procedure, vol. I, Servo-Sat Press, Arad, 1998, p. 448. [39] See I. Deleanu, Civil Procedure Treaty, vol. I, Servo-Sat Press, Arad, 2000, p. 336. [40] Al. Negoiţă, Administrative Contentious and Elements of Administrative Law, Lumina Lex Press, Bucharest, 1992, p. 122. [41] Idem, p. 337. [42] Ibidem. [43] C. Clipa, op. cit., p. 211.

distingerea dintre distinguishing between the … popescu.pdf · analele universităţii...

Documents