children’s poetry in the romanian texbooks between 1948-1989old.unitbv.ro/portals/31/sustineri de...

1

Universitatea Transilvania din Braşov

Şcoala Doctorală Interdisciplinară

Departament: Literatură şi Studii Culturale

Cosmina Octavia TODERICĂ (CRISTESCU)

Poezia pentru copii în manualele

şcolare din perioada 1948-1989

Children’s Poetry in the Romanian

Texbooks between 1948-1989

Conducători ştiinţifici

Prof.univ.dr. Andrei BODIU

BRAŞOV, 2013

Prof.univ.dr. Alexandru MUŞINA Prof.univ.dr. Alexandru MUŞINA

2

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525

RECTORAT

D-lui (D-nei) ..............................................................................................................

COMPONENŢA

Comisiei de doctorat

Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov

Nr. 5931 din 16.07.2013

PREŞEDINTE: 1. Conf. univ. dr. Adrian LĂCĂTUŞ

Decan – Facultatea de Litere

Universitatea „Transilvania” din Braşov

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: 2. Prof. univ. dr. Andrei BODIU


REFERENŢI: 3. Prof. univ. dr. Liviu PAPADIMA

Universitatea din Bucureşti

4. Prof. univ. dr. Mircea A. DIACONU

Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava

5. Conf. univ. dr. Rodica ILIE


Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: vineri, 20.09.2013,

ora 13.00, în sala U II 3 (Aula Universităţii “Transilvania” din Braşov).

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să

le transmiteţi în timp util, pe adresa [email protected]

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

doctorat.

Vă mulţumim.

3

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

Pg. teză/Pg. rezumat

Argument 7/ 11

1. POLITICA ŞI LITERATURA ÎN PERIOADA COMUNISTĂ 13/12

1. 1 „Orânduirea nouă” şi revoluţia culturală 13/12

1. 2 Literatura realist-socialistă 17/-

1. 3 Propaganda literară 19/-

2. SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN PERIOADA COMUNISTĂ 24/12

2. 1 Introducere 24/12

2. 2 Rolul învăţătorului / profesorului de literatură română în propagarea ideologiei comuniste

28/13

2. 2. 1 Pregătirea politico-ideologică a învăţătorului / profesorului 31/-

2. 2. 2 Pregătirea metodică 33/-

2. 2. 3 Pregătirea ştiinţifică 34/-

2. 2. 4 Pregătirea „multilaterală” 36/-

2. 3 Metodica predării literaturii române şi dimensiunea ei propagandistică 38/13

2. 3. 1 Rolul metodicii predării literaturii române la clasele I-VII/VIII în perioada 1948-1964

40/-

2. 3. 2 Aplicaţii – analiza manualelor de metodică din perspectiva elementelor de ideologie

comunistă conţinute 41/-

2. 3. 2. 1 Metodica citirii pentru şcoala elementară (clasele I-IV), Editura Cartea Rusă,

Bucureşti, 1950 41/-

2. 3. 2. 2 Metodica predării citirii în şcoala elementară (clasele I-IV), Editura de Stat

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1954 46/-

2. 3. 2. 3 Metodica predării literaturii române în clasele V-XI, Editura Cartea Rusă,


2. 3. 2. 4 Probleme metodice ale predării literaturii, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică,


2. 3. 3 Rolul metodicii predării literaturii române la clasele I-VII/VIII în perioada 1965-1989

65/-

2. 3. 4 Aplicaţii – analiza manualelor de metodică din perspectiva elementelor de ideologie


2. 3. 4. 1 Ion Berca, Maria Eliza Ionescu Miciora, Metodica predării limbii române clasele I-

IV. Manual pentru liceele pedagogice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971 68/-

4

2. 3. 4. 2 Ion Şerdean, Metodica predării limbii române la clasele I-IV (Manual pentru liceele

pedagogice, clasele a XI-a şi a XII-a, specializarea învăţători), Editura Didactică şi Pedagogică,


2. 3. 4. 3 I.D. Lăudat (coord.), Metodica predării limbii şi literaturii române în şcoala

generală şi liceu, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973 73/-

2. 3. 4. 4 Constantin Parfene, Literatura în şcoală: Contribuţii la o didactică modernă a

disciplinei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977 77/-

3. MANUALUL ŞCOLAR – INSTRUMENT IDEOLOGIC 81 /14

3. 1 Introducere 81/ 14

3. 2 Noţiunea de autor 83/-

3. 3 Componenta ideologică a manualului şcolar unic în perioada comunistă 84/14

3. 3. 1 Rolul manualelor şcolare pentru clasele I-VII/VIII în perioada 1948-1964 84/14

3. 3. 2 Aplicaţii – analiza manualelor şcolare din perspectiva elementelor de ideologie


3. 3. 2. 1 Limba română. Manual unic pentru clasa a II-a elementară, Editura de Stat,


3. 3. 2. 2 Citire. Manual pentru clasa a IV-a, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică,


3. 3. 2. 3 Limba română. Manual unic pentru clasa a V-a elementară, Bucureşti, Editura de

Stat, Bucureşti, 1950 94/-

3. 3. 2. 4 Elena Dărmănescu, Ghiţă Gheorghe, Limba română. Manual pentru clasa a VI-a,

Bucureşti, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1959 98/-

3. 3. 3 Rolul manualelor şcolare pentru clasele I-VIII în perioada 1965-1989 101/15

3. 3. 4 Aplicaţii – analiza manualelor şcolare din perspectiva elementelor de ideologie


3. 3. 4. 1 Zoe Albescu, Ion Berca, Elena Brătianu, Limba Română. Manual pentru clasa a II-

a, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1966 102 /-

3. 3. 4. 2 Constanţa Iliescu, Silvia Nichita, Victoria Petrescu, Stela Popescu, Citire. Manual

pentru clasa a IV-a, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977 104/-

3. 3. 4. 3 Alecsandrina Tutoveanu, Ion Popescu, Limba română. Manual pentru clasa a VII-a,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 106/-

3. 3. 4. 4 Dumitru Săvulescu, Limba română. Lecturi literare. Manual pentru clasa a VIII-a,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1988 108/-

4. POEZIA PENTRU COPII ÎN MANUALELE ŞCOLARE DIN PERIOADA

COMUNISTĂ 111/15

4. 1 Introducere 111/15

5

4. 1. 1 Clasificări: 115/-

4. 1. 1. 1 Poezia din manualele şcolare pentru clasele I-IV în perioada 1948-1964 115/-

4. 1. 1. 2 Poezia din manualele şcolare pentru clasele I-IV în perioada 1965-1989 117/-

4. 1. 1. 3 Poezia din manualele şcolare pentru clasele V-VII/VIII în perioada 1948-1964 119/-

4. 1. 1. 4 Poezia din manualele şcolare pentru clasele V-VIII în perioada 1965-1989 121/-

4. 2 Comandamentele tematice de propagandă ale poeziei pentru copii din manualele şcolare

123/16

4. 2. 1 Tematica de propagandă a poeziei prezente în manualele de literatură română pentru

clasele I-VII/VIII în perioada 1948-1964 123/16

4. 2. 2 Tematica de propagandă a poeziei prezente în manualele de literatură română pentru

clasele clasele I-VIII în perioada 1965-1989 133/21


4. 2. 3. 1 Tematica poeziei pentru copii din manuale în perioada 1948-1964 140/16

4. 2. 3. 2 Tematica poeziei pentru copii din manuale în perioada 1965-1989 147/21

4. 3 Obiective educative şi de propagandă ale poeziei şcolare 154/-

4. 3. 1 Obiective educative şi de propagandă ale poeziei pentru copii din manualele de

literatură română pentru clasele I-VII/VIII în perioada 1948-1964 154/-

4. 3. 2 Obiective educative şi de propagandă ale poeziei pentru copii din manualele de

literatură română pentru clasele I-VIII în perioada 1965-1989 161/-


4. 3. 3. 1 Obiective educative şi de propagandă ale poeziei şcolare în perioada 1948-1964

167/-

4. 3. 3. 2 Obiective educative şi de propagandă ale poeziei şcolare în perioada 1965-1989

173/-

4. 4 Aplicaţii – analize de poezie şcolară din perspectiva elementelor de ideologie comunistă

conţinute 179/25

Gând pentru Bucureşti de Elena Dragoş 179/-

Patronul de Maria Banuş 181/-

Pentru pace de Ion Brad 183/-

Dragoste supremă de Victor Tulbure 184/-

V. ROLUL POEZIEI PENTRU COPII ŞI PRINCIPALII AUTORI DE POEZIE

ŞCOLARĂ ÎN PERIOADA COMUNISTĂ 186/25

5. 1 Rolul poeziei pentru copii în perioada comunist-internaţionalistă 186/26

5. 2 Poeţi prezenţi în manualele de literatură română pentru clasele I-VII/VIII în perioada

1948-1964 188/27

6

5. 2. 1 Poeţi ai secolulului al XIX-lea şi ai începutului de secol XX prezenţi în manuale în

perioada 1948-1964 189/27

5. 2. 2 Poeţi interbelici prezenţi în manuale în perioada 1948-1964 190/27

5. 2. 3 Poeţi contemporani „angajaţi” ai realismului socialist prezenţi în manuale în perioada

1948-1964 196/28

5. 3 Rolul poeziei pentru copii în perioada naţionalist-comunistă 199/26

5. 4 Poeţi prezenţi în manualele de literatură română pentru clasele I-VIII în perioada 1965-

1989 200/27

5. 4. 1 Poeţi ai secolului al XIX-lea şi ai începutului de secol XX prezenţi în manuale în

perioada 1965-1989 201/27

5. 4. 2 Poeţi interbelici prezenţi în manuale în perioada 1965-1989 202/28

5. 4. 3 Poeţi contemporani „angajaţi” ai propagandei naţionalist-comuniste prezenţi în

manuale în perioada 1965-1989 204/29

5. 5 Clasificări: 207/-


perioada 1948-1964 207/-


perioada 1965-1989 208/-

5. 5. 3 Poeţi interbelici prezenţi în manuale în perioada 1948-1964 209/-

5. 5. 4 Poeţi interbelici prezenţi în manuale în perioada 1965-1989 211/-

5. 5. 5 Poeţi contemporani „angajaţi” ai realismului socialist prezenţi în manuale în perioada

1948-1964 211/-

5. 5. 6 Poeţi contemporani „angajaţi” ai propagandei naţionalist-comuniste prezenţi în

manuale în perioada 1965-1989 212/-

5. 6 Poeţi premiaţi prezenţi în manualele şcolare din perioada comunistă 214/29

Concluzii finale şi contribuţii originale 219/30

Addenda 223/-

Bibliografie generală 270/31

Anexe 282/42

1. Rezumat / Abstract 282/42

2. CV 283/43

7

TABLE OF CONTENTS

Pg. thesis/Pg. abstract

Foreward 7/ 11

1. POLITICS AND LITERATURE IN THE COMMUNIST ERA 13/12

1.1 “The new order and the Cultural Revolution” 13/12

1.2 The Socialist Realism in Literature 17/-

1.3 Literary Propaganda 19/-

2. THE EDUCATIONAL SYSTEM IN COMMUNIST ROMANIA 24/12

2. 1 Foreward 24/12

2. 2 The Romanian teacher‟s role in the propagation of communist ideology 28/13

2. 2. 1 The teacher‟s Ideological-Political training 31/-

2. 2. 2 The methodological Training 33/-

2. 2. 3 The scientific Training 34/-

2. 2. 4 ”The multilateral” Training 36/-

2. 3 The methodology of teaching Romanian literature and its propagandistic dimension 38/13

2. 3. 1 The role of Romanian literature teaching methodology at 1st-7

th/8

th grades between

1948-1964 40/-

2. 3. 2 Practice – the analysis of the teaching methods from the perspective of the ideological

communist content 41/-

2. 3. 2. 1 Reading methods for elementary schools (grades I-IV), The Russian Book

Publishing House, Bucharest, 1950 41/-

2. 3. 2. 2 Reading methods in elementary schools (grades I-IV), The State Didactical and

Pedagogical Publishing House, Bucharest, 1954 46/-

2. 3. 2. 3 Romanian literature teaching methodology in 5th

-11th

grades, The Russian Book


2. 3. 2. 4 Methodological issues of teaching literature, The State Didactical and Pedagogical


2. 3. 3 The role of the Romanian literature teaching methodology at 1st-7

h/8

th grades between

1965-1989 65/-

2. 3. 4 Practice – the analysis of the teaching methods from the perspective of the ideological

communist content 68/-

2. 3. 4. 1 Ion Berca, Maria Eliza Ionescu Miciora, Romanian language teaching methodology

for 1st-4

th forms. Textbook for Pedagogical High Schools, The Didactical and Pedagogical


8

2. 3. 4. 2 Ion Şerdean, Romanian language teaching method for 1st-4

th forms (Pupil‟s book for

Pedagogical High Schools, 11th

-12th

grades, primary schools teachers), The Didactical and

Pedagogical Publishing House, Bucharest, 1978 71/-

2. 3. 4. 3 I.D. Lăudat (editor), Romanian language and literature teaching method for middle

school and high school, The Didactical and Pedagogical Publishing House, Bucharest, 1973 73/-

2. 3. 4. 4 Constantin Parfene, Literature in school: Contributions to a modern approch to

subject, The Didactical and Pedagogical Publishing House, Bucharest, 1977 77/-

3. THE TEXTBOOK – AN IDEOLOGICAL TOOL 81/14

3. 1 Foreword 81/14

3. 2 The concept of author 83/-

3. 3 The ideological aspect of the unique textbook in the communist era 84/14

3. 3. 1 The role of the 1st-7

th/8

th grades textbooks between 1948-1964 84/14

3. 3. 2 Practice – reviews of the textbooks from the perspective of the ideological communist

content 86/-

3. 3. 2. 1 Romanian language. Unique textbook for elementary 2nd

grade, State Publishing

House, Bucharest, 1950 86/-

3. 3. 2. 2 Reading. 4th

grade textbook, The State Didactical and Pedagogical Publishing


3. 3. 2. 3 Romanian language. Unique textbook for elementary 5th

grade, State Publishing


3. 3. 2. 4 Elena Dărmănescu, Ghiţă Gheorghe, Romanian language. 6th

grade textbook, The

State Didactical and Pedagogical Publishing House, Bucharest, 1959 98/-

3. 3. 3 The role of the 1st-8

th grades textbooks between 1965-1989 101/15

3. 3. 4 Practice – reviews of the textbooks from the perspective of the ideological communist

content 102/-

3. 3. 4. 1 Zoe Albescu, Ion Berca, Elena Brătianu, Romanian language. 2nd

grade textbook,

The State Didactical and Pedagogical Publishing House, Bucharest, 1966 102/ -

3. 3. 4. 2 Constanţa Iliescu, Silvia Nichita, Victoria Petrescu, Stela Popescu, Reading. 4th

grade textbook, The State Didactical and Pedagogical Publishing House, Bucharest, 1977 104/

3. 3. 4. 3 Alecsandrina Tutoveanu, Ion Popescu, Romanian language. 7th

grade textbook, The

Didactical and Pedagogical Publishing House, Bucharest, 1972 106/-

3. 3. 4. 4 Dumitru Săvulescu, Romanian language. Literary readings. 8th

grade textbook, The

Didactical and Pedagogical Publishing House, Bucharest, 1988 108/-

4. CHILDREN’S POETRY IN THE ROMANIAN TEXTBOOKS FROM THE

COMMUNIST ERA 111/15

4. 1 Foreward 111/15

9

4. 1. 1 Classifications: 115/-

4. 1. 1. 1 Textbooks‟ poetry for 1st-4

th grades between 1948-1964 115/-




th/8




4. 2 Thematic commandments of propaganda in children‟s poetry from textbooks 123/16

4. 2. 1 Propaganda poetical themes in the Romanian textbooks for 1st-7

th/8

th grades between

1948-1964 123/16

4. 2. 2 Propaganda poetical themes in the Romanian textbooks for 1st-8

th grades between

1965-1989 133/21


4. 2. 3. 1 Poetical themes in children‟s poetry textbooks between 1948-1964 140/16

4. 2. 3. 2 Poetical themes in children‟s poetry textbooks between 1965-1989 147/21

4. 3 The school poetry educational and propaganda objectives 154/-

4. 3. 1 The children‟s poetry educational and propaganda objectives in the Romanian

textbooks for 1st-7

th/8

th grade between 1948-1964 154/-

4. 3. 2 The children‟s poetry educational and propaganda objectives in the Romanian

textbooks for 1st-8

th grade between 1965-1989 161/-


4. 3. 3. 1 The school poetry educational and propaganda objectives between 1948-1964 167/-

4. 3. 3. 2 The school poetry educational and propaganda objectives between 1965-1989 173/-

4. 4 Practice – school poetry reviews from the perspective of the ideological communist

content 179/25

Thought for Bucharest by Elena Dragoş 179/-

The owner by Maria Banuş 181/-

For peace by Ion Brad 183/-

The above all love by Victor Tulbure 184/-

V. THE ROLE OF CHILDREN’S POETRY AND THE MAIN SCHOOL POETRY

AUTHORS IN THE COMMUNIST ERA 186/25

5. 1 The role of children‟s poetry in the international-communist times 186/26

5. 2 Poets published in the Romanian textbooks for 1st-7th/8th grade between 1948-1964

188/27

5. 2. 1 Poets of the XIXth

century and poets of the beginning of the XXth

century published in

the textbooks between 1948-1964 189/27

5. 2. 2 Poets of the interwar period published in the textbooks between 1948-1964 190/27

10

5. 2. 3 Contemporary ”engaged” poets of the Socialist Realism published in the textbooks

between 1948-1964 196/28

5. 3 The role of children‟s poetry in the national communist times 199/26

5. 4 Poets published in the Romanian textbooks for 1st-8

th grade between 1965-1989 200/27


century and poets of the beginning of the XXth

century published in

the textbooks between 1965-1989 201/27

5. 4. 2 Poets of the interwar period published in the textbooks between 1965-1989 202/28

5. 4. 3 Contemporary ”engaged” poets of the national communist propaganda published in the

textbooks between 1965-1989 204/29

5. 5 Classifications: 207/-


century and poets of the beginning of the XXth century published in

the textbooks between 1948-1964 207/-


century and poets of the beginning of the XXth century published in

the textbooks between 1965-1989 208/-

5. 5. 3 Poets of the interwar period published in the textbooks between 1948-1964 209/-

5. 5. 4 Poets of the interwar period published in the textbooks between 1965-1989 211/-

5. 5. 5 Contemporary ”engaged” poets of the Socialist Realism published in the textbooks

between 1948-1964 211/-

5. 5. 6 Contemporary ”engaged” poets of the national communist propaganda published in the

textbooks between 1965-1989 212/-

5. 6 Rewarded poets published in the Communist textbooks 214/29

Final conclusions and original contributions 219/30

Addenda 223/-

Bibliography 270/31

Annexes 282/42

1) Abstract 282/42

2) CV 283/43

11

REZUMAT

Perioada 1948-1989 nu este una cu o evoluţie uniformă pentru România. Asistăm, în

timpul regimurilor Gheorghiu-Dej şi Ceauşescu, la lupte pentru putere, înlăturarea fără scrupule

a adversarilor politici, instalarea dictaturii personale, cultul personalităţii, interdicţii, opresiune,

cenzură ideologică.

După instaurarea regimului comunist în România, partidul unic se vede confruntat cu

necesitatea de a pune în concordanţă aparatul cultural şi educativ cu raporturile de putere nou

create şi cu ideologia. O caracteristică a totalitarismului este aceea de a rupe cu tradiţiile

anterioare ale ţării şi de a dezvolta instituţii noi. Este bine cunoscut faptul că, de-a lungul acestui

proces, partidul a acţionat sub patronajul Uniunii Sovietice.

Obiectivul esenţial al aparatului politic opresiv din România comunistă este apărarea

puterii. După 1948 cultura şi literatura română sunt supuse unei remodelări structurale esenţiale.

Un deziderat al revoluţiei culturale ce se desfăşoară în proaspăta Românie comunistă este

răspândirea culturii în rândul maselor. Este vorba, conform teoriei lui Lenin, despre cultura

proletară, o cultură alternativă, subversivă, marginală până la Revoluţia din Octombrie 1917 din

Rusia sovietică, în raport cu cea burgheză dominantă.

Pentru a putea construi noua societate oamenii muncii trebuie să aibă un larg orizont

cultural, o corectă orientare politico-ideologică, să fie călăuziţi de o conştiinţă superioară. Cu cât

oamenii sunt mai instruiţi, cu atât aportul lor la construirea unei lumi noi este, în opinia

ideologilor comunişti, mai mare. Presa, editurile, bibliotecile, teatrele, expoziţiile, muzeele,

radioul, televiziunea, cinematograful, cluburile muncitoreşti, căminele culturale vor contribui la

popularizarea valorilor artei, literaturii şi la educarea oamenilor muncii.

Prin Reforma Învăţământului din 1948, procesul educativ este aşezat pe „baze noi”, la

temelia lui aflându-se „concepţia cea mai înaintată despre lume”, învăţătura marxist-leninistă.

Tot în cadrul revoluţiei culturale se iau măsuri de combatere a analfabetismului. Efectul nu va fi

cel scontat. Între ţările apusene şi cele din spaţiul de influenţă sovietic se va mări decalajul, iar

ştiinţa şi cultura vor regresa. Discursul oficial susţine contrariul. În raportul asupra proiectului de

constituţie făcut în faţa Marii Adunări Naţionale la 9 aprilie 1948, Gheorghiu-Dej apreciază:

„Eforturile – pe care n‟am încetat să le facem în momentele cele mai grele – pentru promovarea

culturii şi artei, locul de cinste pe care-l ocupă în Republica Populară Română slujitorii culturii,

consacrarea prin Constituţie a politicii noastre de desvoltare şi promovare a culturii constitue o

mândrie a regimului nostru popular, o mărturie a caracterului său profund progresist şi profund

democrat.”1

1 Gheorghe Gheorghiu-Dej, Articole şi cuvântări, Editura Partidului Muncitoresc Român, Bucureşti, 1951, p. 167.

12

Literatura devine în România, ca de altfel în orice stat comunist, parte a unui sistem

fundamentat de o ideologie unică. Fiind înregimentată în frontul propagandistic, literatura îşi

pierde orice urmă de autonomie. Ea nu se mai adresează, ca în perioada anterioară instaurării

regimului, unui cerc de iniţiaţi cu gusturi pervertite, ci marilor mase pe care îşi propune să le

educe ideologic.

Pentru impunerea şi statornicirea credinţei în comunism, literatura aservită propagandei

acţionează alături de şcoală. Ideologizarea crescândă a tuturor domeniilor de activitate a afectat

şi educaţia. Rolul acordat şcolii în societatea comunistă este unul privilegiat, deoarece acesteia îi

revine misiunea de a difuza şi inocula valorile promovate de noul regim.

În demersul de cercetare mi-am propus să corelez politica ideologică, politica literară şi

politica educativă din perioada comunistă pentru a evidenţia rolul pe care îl are arta (în speţă,

poezia pentru copii) în transmiterea mesajului partinic. Aceste politici nu se suprapun în

totalitate, însă se influenţează şi se intercondiţionează reciproc. Canonul didactic este mai

conservator decât cel estetic, având o periodizare diferită comparativ cu cel de-al doilea.

Primul capitol, Politica şi literatura în perioada comunistă, prezintă regimul politic

comunist instaurat începând cu 1948 în România. Corelând realităţile politice din primii ani de

comunism cu practicile culturale şi educative, observăm că acestea din urmă vor fi inspirate,

dacă nu copiate, după cele de la Moscova. Anii 1948-1958 stau sub semnul tutelei depline a

Uniunii Sovietice asupra ţării noastre. Retragerea trupelor sovietice (1958) aduce cu sine

promovarea unei noi legitimităţi, bazate pe cultivarea comunismului naţional, eliberat de

influenţa rusească. Îndepărtarea României de URSS contribuie la o uşoară destindere în plan

ideologic. Începuturile regimului Ceauşescu (1965-1968) sunt marcate de o relativă liberalizare,

însă, după 1971 literatura devine tot mai tributară obiectivelor ideologice ale partidului. Violenţa

propagandei va atinge cote maxime în perioada 1980-1989.

Capitolul al doilea al lucrării, Sistemul de învăţământ în regimul comunist, cuprinde o

descriere a procesului instructiv-educativ din România. Intenţia declarată a regimului este de a

spori controlul ideologic asupra şcolii. Politizarea sistemului de învăţământ devine tot mai

accentuată, elevii fiind supuşi îndoctrinării prin intermediul educaţiei. Pentru a surprinde acest

aspect, am evidenţiat impactul pe care principalele reforme comuniste ale învăţământului

(Decretul Nr. 1752 pentru reforma învăţământului, Legea Învăţământului nr. 11

3 din 1968 şi

Legea Învăţământului nr. 284 din 1978) le-au avut asupra sistemului educativ.

În şcoala comunistă rolul profesorului de literatură română este unul de o extremă

importanţă, deoarece lui îi revine misiunea de a „formata” spiritele tinere. Partidul doreşte cadre

2 Decretul Nr. 175 în „Monitorul Oficial”, Partea I, anul CXVI, nr. 177, marţi 3 august 1948, pp. 6321-6324.

3 Lege privind învăţământul în Republica Socialistă România în „Buletinul Oficial al Republicii Socialiste

România”, Partea I, anul IV, nr. 62, luni 13 mai 1968, pp. 484-505. 4 Legea educaţiei şi învăţământului în „Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România”, Partea I, anul XIV, nr.

113, marţi 26 decembrie 1978, pp. 1-20.

13

devotate ideologiei, care să transmită mai departe învăţătura marxist-leninistă. De calitatea şi

cantitatea cunoştinţelor pe care învăţătorul / profesorul de română le au şi pe care sunt capabili să

le transmită, de pregătirea lor profesională, dar mai ales ideologică, de talentul pe care îl pun în

valorificarea resurselor obiectului pe care îl predau, depind atât eficienţa procesului de

învăţământ, cât mai ales eficienţa propagandei.

În România comunistă din perioada regimurilor Gheorghiu-Dej şi Ceauşescu,

învăţământul este controlat de stat şi politizat, având un rol semnificativ în formarea „omul nou”,

dependent de ideologia constrângătoare. Majoritatea metodicilor de predare a limbii şi literaturii

române apărute în perioada comunistă oferă măcar un subcapitol dedicat pregătirii învăţătorului/

profesorului şi rolului lor în predarea disciplinei. Ei sunt cei care controlează şi conduc

desfăşurarea procesului de instruire şi educaţie, ei contribuie la realizarea scopului general

(vreme de peste patruzeci de ani) al şcolii româneşti şi anume, educarea comunistă a tinerei

generaţii. Din acest motiv, pregătirea politico-ideologică a cadrului didactic în perioada la care

ne referim are o relevanţă mai mare decât pregătirea ştiinţifică sau metodică.

Învăţătorul şi profesorul asigură calitatea lecţiei, forma de bază a procesului de

învăţământ. Formaţia lor profesională presupune însuşirea mesajului politico-ideologic,

pregătirea pedagogică şi metodică, ştiinţifică şi multilaterală. Formarea în spirit ideologic a

corpului didactic, începută în 1948, va continua până în decembrie 1989.

Controlul asupra tuturor domeniilor cunoaşterii este unul sistematic în regimul totalitar.

Propaganda se face eficient şi prin intermediul literaturii şcolare, care este chemată să reflecte

fenomenele noi, progresiste ale realităţii. În manualele de metodică a predării limbii şi literaturii

române în şcoală, descrierea receptării acestei discipline se realizează prin prisma ideologiei

comuniste. Lucrarea oferă analiza unor metodici de predare a literaturii române editate înainte şi

după 1965, corelarea lor cu politica partidului unic şi evidenţierea mutaţiilor care apar de la o

etapă la alta.

Desele schimbări din sistemul de învăţământ comunist au impus revizuiri de programe

şcolare şi manuale. De asemenea, acestea au împiedicat predarea pe baza unei experienţe de

durată a cadrelor didactice. Informaţia cuprinsă între copertele cărţilor şcolare oferă o

radiografiere a perioadei în care au fost publicate şi studiate.

Manualul de literatură română urmăreşte formarea gradată a viziunii estetice prin

selectarea şi ierarhizarea valorilor literare. Conţinuturile manualelor de literatură română

publicate în perioada 1948-1989 au, în mare parte, rolul de a contribui la legitimarea regimului.

Începând cu 1948 sunt elaborate manuale şi programe şcolare unice, luându-se drept model cele

sovietice. Cărţile şcolare anterioare anului 1947 sunt scoase din uz, iar manuale şi programele

noi sunt imbibate cu ideologie comunistă. Târziu, la sfârşitul anilor „50 se vor concepe manuale

în ţară, legate de realităţile româneşti.

14

Manualul şcolar de literatura română este folosit ca instrument propagandistic, pentru a

cultiva ceea ce Liviu Maliţa numeşte „indistincţia […] între artă şi ideologie”5. Elevii sunt uşor

sugestionabili, iar prin intermediul lecturilor propuse de şcoală se urmăreşte trezirea unor

sentimente active în rândurile lor. Manualul unic autorizat însemna posibilităţi egale de instruire

pentru toţi elevii. Timp de peste patruzeci de ani, românilor li s-a indus ideea că pentru studierea

aceleiaşi materii, trebuie să existe un singur manual.

Capitolul al treilea, Manualul şcolar - instrument ideologic, propune o descriere a câtorva

manuale şcolare pentru clasele I-VII/VIII din punctul de vedere al obiectivelor de ideologie

comunistă conţinute. Am ales manuale ilustrative pentru perioadele 1948-1964 şi 1965-1989

(perioade care coincid cu politici educative diferite). Oglindă fidelă a politicii partidului,

manualul unic umplut cu mesaj propagandistic a produs efecte de durată asupra conştiinţei

elevilor români.

În 1948 ocupaţia sovieto-comunistă a ţării noastre era desăvârşită: „Idolatrizarea lui

Stalin şi a Armatei Roşii a constituit mitul salvaţionist al epocii, întreţinut intens de

propagandă.”6 În primii ani după instaurarea regimului comunist în România repertoriul tematic

al textelor şcolare va fi stabilit la Moscova. Respectarea tezelor staliniste este caracteristică

intervalului temporal 1948-1953. Textele din manualele de literatură română vor servi

comandamente tematice internaţionaliste şi antiimperialiste. Utilizând principiile realismului

socialist, lecturile literare preamăresc personalităţile politice ale perioadei, condamnă

imperialismul şi exploatarea, cultivă temele prosovietice: „Putem afirma astăzi că literatura pe

teme propagandistice a avut o primă fază glorioasă, internaţionalistă, când repertoriul unic era

dictat de la Moscova tuturor ţărilor lagărului socialist. Ea nu era concurată de niciun alt tip de

literatură. Spre sfârşitul anilor ‟50, odată cu schimbările ideologice declanşate tot la Moscova, de

către Hrusciov, acest monopol a fost pierdut.”7

Aparentul dezgheţ poststalinist, retragerea trupelor sovietice, „Declaraţia din aprilie” vor

marca paşi în politica de distanţare faţă de Uniunea Sovietică. Schimbările de nuanţă în politica

partidului după 1953 aduc cu sine modificări ale conţinutului textelor din manuale: sunt

eliminate referirile la Stalin, dispare portretul chiaburului, se atenuează caracterul agitatoric al

textelor, este reconsiderată noţiunea de autor. Emanciparea de sub tutela Kremlinului se va

reflecta în manuale prin înlocuirea tematicii prosovietice şi antiimperialiste, cu o tematică

patriotică, pronaţionalistă.

Utilizarea naţionalismului ca instrument de consolidare politică a contribuit la

exploatarea specificului naţional şi la subordonarea integrală a istoriei şi culturii faţă de linia

5 Liviu Maliţa, Ceauşescu, critic literar, Editura Vremea, Bucureşti, 2007, p. 5.

6 Stelian Tănase, Elite şi societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej 1948-1965, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998, p.

59. 7 Eugen Negrici, Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitaţie şi propagandă, Editura Pro, Bucureşti, 1995,

p. 350.

15

oficială. Aceastea au fost învestite cu misiunea de a crea miturile cu funcţie ideologică

legitimatoare, iar apoi au servit cultului deşănţat al lui Nicolae Ceauşescu. „Tezele” lui

Ceauşescu din 6 iulie 1971 subliniază: „O sarcină esenţială a muncii politico-educative

desfăşurate de partidul nostru este educarea tuturor celor ce muncesc în spiritul patriotismului

socialist, al dragostei şi devotamentului neţărmurit faţă de patrie, al hotărârii de a nu precupeţi

nimic pentru apărarea cuceririlor noastre revoluţionare, a independenţei şi suveranităţii ţării,

pentru întărirea şi înflorirea continuă a României socialiste.”8

Nu de puţine ori, influenţa puternică a factorului politic transformă textele din manuale în

maculatură comunistă. Este evidentă şi ploconirea, alunecarea în compromis a majorităţii

scriitorilor care le semnează. Parcurgând paginile manualelor remarcăm tendinţa de cosmetizare

a unei realităţi prea puţin plăcute, ocurenţa formulelor stereotipe, clişeismul şi conformismul.

Capitolul al patrulea, Poezia pentru copii în manualele şcolare din perioada comunistă,

surprinde principalele trăsături ale creaţiilor lirice prezente în manualele de literatură română.

Astfel, poeziile sunt excesiv de didactice, iar mizele lor sunt, de multe ori, din afara literaturii:

naţionalismul, izolaţionismul, cultul personalităţii etc.

O altă trăsătură a creaţiei lirice din cărţile de literatură este forma accesibilă. Simplitatea

expresiei se pretează nivelului de vârstă al elevilor care studiază textele, dar scopul ei nu este

doar acesta. Poezia tranzitivă şi uşor de decodat face ca mesajul propagandistic să ajungă mai

uşor la receptor.

Poeziile sunt directe şi transparente: „Directitatea, sinceritatea, simplitatea expresiei sunt

proclamate drept atribute proletare, iar burgheziei i se pune în seamă ura faţă de claritate.”9

Clişeele şi schematismul acestor poezii sunt mai mult decât evidente. Personajele sau situaţiile

care fac „obiectul” textelor pot fi identificate cu diferite principii abstracte. Este vorba despre o

poezie conformistă, a cărei lectură provoacă disconfort.

Poeziile sunt impersonale şi demagogice, proslăvind realităţile vremurilor. În centrul

textelor stau faptele eroului comunist şi nu esenţa intimă a creatorului. Este evident cultul eului

colectiv în dauna celui individual. Poetul se apropie de preocupările obştei, îndepărtându-se de

livresc şi de intimismul burghez.

Unele dintre poezii sunt scrise pe scheme muzicale, îndeplinind astfel o funcţie

mnemotehnică. Alte texte de propagandă, mizând pe familiaritatea cititorului cu schemele

prozodiei populare, sunt concepute după modelul creaţiilor folclorice.

Temele de actualitate sunt reflectate de versuri banale, plate, concepute după şabloane.

Tematica şi conţinutul acestor poezii reflectă sărăcie de idei, prozaism, platitudine, limitare. Este

o poezie lozincardă, profund pătrunsă de ideologia comunistă.

8 Propunerile de măsuri prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., pentru

îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor

oamenilor muncii, în „Scânteia”, anul XL, nr. 8839, miercuri 7 iulie 1971, p. 1. 9 Eugen Negrici, Literatura română sub comunism. Poezia (I), Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2006, p. 23.

16

Din manualele şcolare de literatură română din perioada comunistă lipsesc textele având

conţinut religios. Explicaţia acestei politici laice este oferită de criticul Eugen Negrici: „În raport

cu religia în general, atitudinea autorităţilor e aceea pe care o ai în faţa unei ideologii concurente.

Ea este o reminiscenţă a unui trecut ruşinos şi obscurantist şi, ca opiu al popoarelor, reprezintă o

pârghie încă activă în mâna exploatatorilor.”10

Iată cum denunţă un manual de filosofie marxistă

educaţia în spiritul moralei creştine: „Educaţia ateistă organizată în modul cuvenit atât în familie

cât şi în şcoală, propaganda ştiinţifică-ateistă sistematică, ridicarea permanentă a nivelului

cultural al maselor, a conştiinţei şi activităţii lor în construirea comunismului vor duce la

dispariţia treptată a rămăşiţelor religioase.”11

Libertatea de creaţie şi libertatea de exprimare sunt supuse unui control draconic în

comunism. Poezia pentru copii capătă o dimensiune ideologică şi constrângătoare, având o

contribuţie activă la educarea în spirit comunist a elevilor.

În ceea ce priveşte tematica textelor şcolare apreciem că mimetismul faţă de modelul

sovietic este total în primii ani după instaurarea regimului comunist. Alinierea ideologică a fost

strâns legată de campania de sovietizare a ţării şi de aceea, în manualele editate imediat după

1948, găsim texte care glorifică temele sovietismului: Uniunea Sovietică, sărbătorile roşii, eroii

bolşevici, pe Lenin sau Stalin – „genialii” dascăli ai omenirii muncitoare.

„La cinci ani, tata de Lenin mi-a vorbit, / Când s‟a‟ntors de pe locomotivă ostenit, / mi-a spus că

n‟a fost rege şi nici voievod / ci un tătuc al oropsitului norod, / ce a prins viaţa puternic în mâini /

de-a răsturnat orânduirea celor hapsâni. / Dar despre asta, mă amână pe altădată / căci era zorit în

noapte la Griviţa înfometată! / şi a plecat, // a plecat, dar n‟a mai rostit nimic din gură, / Căci l-au

cules rănit de pe sgură / şi apoi l-au ucis în beci la prefectură!... / Şi de atunci, când de Lenin aud

sau scriu / îl simt iar pe tata alăturea şi viu! / Mă iartă, doamnă profesoară, / eu tocul nu-l mai

moi în călimară / ci‟n inimă şi parcă mă simt vinovată / că teza de pe suflet e copiată, / dar cât aş

vrea, eu n‟aş putea vreodată / să nu-l simt pe Lenin ca pe-un tată!”12

(Nicolae Tăutu – Lucrare

scrisă: Lenin)

După 1948, în lirica proslăvirii stăpânilor lumii comuniste numele lui Stalin se aude cel

mai des. „Cu Stalin, discrepanţa dintre comunismul imaginar şi comunismul real atinge

dimensiunea cea mai spectaculoasă,”13

apreciază istoricul Lucian Boia. Preamărit în timpul

vieţii, referirile la Stalin din manuale încetează după dispariţia sa în 1953.

„Pe‟ntreg largul ţării, din piscuri în piscuri, / De unde-şi ia vulturul liber avânt, / Lui Stalin, eroul

10

Ibidem, p. 127. 11

V.G. Afanasiev, Filozofia marxistă. Manual popular, Editura Politică, Bucureşti, 1962, p. 461. 12

Limba română. Manual unic pentru clasa a VII-a elementară, Editura de Stat, Bucureşti, 1949, pp. 272-273. 13

Lucian Boia, Mitologia ştiinţifică a comunismului, Editura Humanitas, Bucureşti, 2011, p. 81.

17

şi eliberatorul, / Norodul îi ‟nalţă din inimi un cânt. // […] Pe căi triumfale cântarea ‟nfrăţirii /

Şi‟n plaiuri române adânc a pătruns, / Şi mândri noi suntem că‟n corul de naţii / Şi inima noastră

cântând a răspuns.”14

(Cântecul lui Stalin – prelucrare de A. Toma)

Primele cuvinte ale comunismului ştiinţific, primele cuvinte din Manifestului Partidului

Comunist sunt: „Istoria tuturor societăţilor de până astăzi este istoria luptelor de clasă.”15

Multe

dintre poeziile pentru copii publicate în manualele şcolare din perioada 1948-1964 au ca obiectiv

întărirea conştiinţei de clasă. Originea acestor frustrări care transpar în poezii, consideră acelaşi

Lucian Boia, constă în „pauperizarea absolută a proletariatului, concept-cheie al comunismului

ştiinţific. În acest punct nu mai există altă ieşire decât revoluţia, răsturnarea prin violenţă a clasei

dominante.”16

„Muncim din greu şi pe‟ntrecute / să vă sporim averea, / Căci rând pe rând, cum v‟a plăcut / Din

forţa noastră v‟aţi făcut / În contra forţei noastre scut / Precum avut-aţi vrerea // […] Dar într-o zi

din văi, din munţi / Din sate şi oraşe, / Voinici, femei, bărbaţi cărunţi, / Se vor scula, şi tari şi

crunţi / Vor pune‟n praf a voastre frunţi, / Jivinilor trufaşe.”17

(D.Th. Neculuţă – Cor de robi)

Criticând imperialismul, alte poezii au ca tematică formele de exploatare şi de dominaţie

asupra popoarelor. Cea mai blamată este SUA, marea putere care doreşte să obţină avantaje de

orice natură pe seama unui adversar mai slab.

„Bancheri din Wall-Street, ştim noi ce furtuni / Aţi vrea voi peste primăvara vieţii! / Cu moartea

vrere-ar ei să te cununi / Tu soare cald şi bun al dimineţii. // Urâţi voi ropotul de ploaie / Căzută

mană peste humă / Şi-aţi vrea, când cerul ăsta se despoaie, / Să verse‟n valuri peste lume

ciumă.”18

(Mihai Beniuc – Furtuni de primăvară)

Promovarea internaţionalismului, un alt comandament tematic al liricii, se face în

manualele şcolare editate în perioada 1948-1964 prin poezii în care sunt portretizaţi copiii lumii.

Egalitatea popoarelor indiferent de naţionalitate sau rasă, dreptul la independenţă, cooperarea

internaţională sunt opuse prin intermediul acestor texte naţionalismului şi şovinismului,

considerate de origine burgheză: „Patriotismul socialist este incompatibil cu naţionalismul –

ideologia izolării naţionale şi a vrajbei între popoare, a inegalităţii naţionale şi a dezbinării

oamenilor muncii. Morala societăţii comuniste statorniceşte prietenia şi frăţia între toate

popoarele, intoleranţa faţă de ura naţională şi de rasă.”19

Continuarea de către Nicolae Ceauşescu

a liniei politice de independenţă faţă de Moscova şi instaurarea dictaturii naţional comuniste vor

contribui la abandonarea acestor principii ale filosofiei marxiste.

14

Limba română. Manual unic pentru clasa a V-a elementară, Editura de Stat, Bucureşti, 1950, p. 255. 15

Karl Marx, Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist, Editura Nemira, Bucureşti, 1998, p. 10. 16

Lucian Boia, op. cit., p. 54. 17

Limba română. Manual unic pentru clasa a VII-a elementară, op. cit., p. 167. 18

Limba română. Manual pentru clasa a VI-a, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1953, p. 275. 19

V.G. Afanasiev, op. cit., p. 451.

18

„Hai nani, pui de negru / În cânt spuneau acum. / La New-York ţi se-asvârle / Cu pietrele pe

drum. // Noi te iubim, mic negru / Spuneau ruseşte‟n cânt / Copiii grădiniţei / Cu părul blond în

vânt. // Dacă-ţi urăsc fasciştii / Obrajii cafenii / Cu drag te strâng în braţe / Ai Moscovei

copii!”20

(Veronica Porumbacu - Păpuşa neagră)

Remarcăm, de asemenea, în discursul poetic din timpul regimului Dej, permanenta

raportare la trecut, la cultura „odioasă” burgheză. Multe dintre poezii sunt adevărate manifeste

anticapitaliste. Cultura burgheză este calomniată şi minimalizată, pentru ca, prin raportare la ea,

beneficiile noului regim să fie reliefate. Poeţii sunt foarte activi pe linia îndoctrinării comuniste,

lovesc în tradiţia literară, proslăvind în mod exagerat realităţile prezentului. Din multe dintre

producţiile lirice, aparţinând ambelor perioade, răzbate entuziasmul descrierii noilor realităţi.

Natura şi frumuseţile patriei comuniste reflectă vremurile noi şi marile realizări ale prezentului.

„Măreţ pământ al patriei iubite, / De steaua libertăţii luminat, / Cu sprijinul poporului sovietic /

Din jugul greu pe veci te-am liberat. // […] Trăiască republica, patria dragă, / Puternică-n lagărul

păcii unit. / Clădi-vom sub steagul partidului nostru, / Ca-n ţara lui Lenin, un trai fericit.”21

(Eugen Frunză - Măreţ pământ al patriei iubite)

Efect pilduitor asupra tinerei generaţii îl are înfăţişarea unor reprezentanţi ai luptei

comuniste. Aceştia sunt eroi care au luptat în ilegalitate, sub conducerea Partidului Muncitoresc

Român împotriva asupririi şi exploatării, pentru libertatea şi fericirea poporului. Mereu pregătit

să înlăture nedreptatea, comunistul ajută la construirea unui univers social excepţional.

„S-aducem copiii aici, lângă pietre, / Să simtă dogoarea nestinselor vetre. // Cu fruntea lipită,

lipită de zid, / Să simtă copilul ce-nseamnă Partid. // Ce-nseamnă iubire, ce-nseamnă eroi, / Ce-

seamnă acei ce-au luptat pentru noi.”22

(Maria Banuş – Slavă eroilor Doftanei)

Iubirea pentru eroii luptei comuniste este dublată de ura înverşunată faţă de duşmani

(chiaburii, patronii, afaceriştii, fasciştii, imperialiştii, spionii etc.). Poezia Mariei Banuş,

Patronul, prezentă în manualul de clasa a VII-a editat în 1948, portretizează o categorie socială

anulată prin decretul de naţionalizare din 11 iunie 194823

.„Din jilţ adânc, din jilţ pufos / S‟a

ridicat un domn verzui; / Avea un frac de mort luxos / Şi ochii stinşi şi prea sătui. […] // -

„Gingaşe domn, îţi mulţumesc. / Îţi mulţumesc c‟ai apărut. / Furat de muncă, uit, greşesc / Şi

cred c‟ai putrezit de mult. // Azi ştiu că duhul tău nu doarme. / Că porţi pistolul sub gheroc, / Dar

fii pe pace, avem arme / Şi ac de fiece cojoc.”24

(Maria Banuş – Patronul)

20

Limba română. Manual pentru clasa a II-a elementară, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1952,

p. 92. 21

Citire. Manual pentru clasa a IV-a, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1960, pp. 26-27. 22

Elena Dărmănescu, Gheorghe Ghiţă, Limba română. Manual pentru clasa a VI-a, Editura de Stat Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1959, pp. 83-84. 23

Gheorghe Gheorghiu-Dej, Articole şi cuvântări, Editura Partidului Muncitoresc Român, Bucureşti, 1951, pp. 177-

179. 24

Limba română. Manual unic pentru clasa a VII-a elementară, op. cit., pp. 246 şi 248.

19

Ani de exerciţiu poetic comunist se vor concretiza în manuale prin ilustrarea temei

abstracte şi nepoetice a partidului. Propaganda incontinentă conţinută de poeziile şcolare

surprinde omniprezenţa partidului şi spiritul sectant de la nivelul lui.

„Bătrâni ce cu mândrie poartă / Lumina anilor în plete, / Bărbaţi voinici, stăpâni pe soartă, / Şi

mame, şi copii, şi fete. / Cu pieptul plin de bucurie, / Pe tot cuprinsul românesc, / Voioşi îţi cântă

slavă ţie, / Partid al celor ce muncesc!”25

(Mihai Beniuc - Partidului)

Poeziile scrise în perioada regimului Dej vizează şi educarea sentimentului de dragoste

faţă de poporul român. Propaganda nu va pierde niciodată din vedere acest imperativ, iar

atelierele lirice vor fabrica texte care surprind vigoarea şi măreţia locuitorilor României

comuniste.

„Azi, ţara ta e casa ta, / Popor destoinic, muncitor! / Azi nu mai slugăreşti în ea, / Nu-ţi bate

nimeni din picior. // Chiar când trudeai în ea sub bici, / Ştiu, ţi-era dragă şi atunci, / Dar ai ştiut

să te ridici - / Acum îi dai doar tu porunci.” 26

(A. Toma - Azi, ţara ta e casa ta)

Repertoriul tematic al perioadei 1948-1964 include şi poezii care oglindesc omul nou.

Eugen Negrici identifică atributele acestuia: „Omul nou […] e pătruns de concepţia lui Marx-

Engels-Stalin despre lume şi viaţă, nu se îndoieşte nici o clipă de ceea ce partidul decide a fi, în

acel moment istoric, adevărul lui (chiar dacă strâmbătatea e flagrantă), e patriot şi deopotrivă

internaţionalist, are o înaltă conştiinţă de clasă, fiind combativ, vigilent, necruţător cu

duşmanii.”27

„Păzeşte Vlad şi ceilalţi la fel / A oamenilor muncii mari minuni: / Turnătorii şi şarje de oţel, /

Petrol, hidrocentrale şi cărbuni. // La gându-acesta ce mereu tresare / Pe chipul lui ce-l luminează

zorii, / Îşi strânge-n mână arma tot mai tare, / Ca un tovarăş cu toţi muncitorii.”28

(Demostene

Botez – Santinela)

O trăsătură realist-socialistă este reducerea eroului la o singură trăsătură. Personajul este

palid şi artificial, construit din epitete exagerate. El reprezintă, într-o manieră naivă, eroul

pozitiv, creatorul lumii noi. Poeţii sunt dornici să creeze tipuri asemănătoare ca structură

sufletească personajelor de baladă populară. În manualele editate după 1948 sunt prezente un

număr mare de poeme-fluviu, naraţiuni versificate29

în centrul cărora se află un erou din

rândurile clasei muncitoare. Personajul are, inclus în textul poeziei, o fişă de cadru. Mai târziu,

acest tipar va dispărea.

Poeme popularizate ani de-a rândul în universul şcolar sunt Lazăr de la Rusca de Dan

Deşliu şi Silvester Andrei salvează abatajul de A. Toma. Modelul lui Deşliu, Lazăr de la Rusca,

este preluat de alţi poeţi care publică un singur poem de 40-80 de pagini. Explicaţia este simplă:

25

Citire. Manual pentru clasa a IV-a, ed.cit., p. 66. 26

Limba română. Manual unic pentru clasa a VII-a elementară, op. cit., p. 201. 27

Eugen Negrici, Literatura română sub comunism. Poezia (I), op. cit., p. 97. 28

Citire. Manual pentru clasa a IV-a, ed.cit., p. 33. 29

Eugen Negrici, Literatura română sub comunism. Poezia (I), op. cit., p. 25.

20

un erou literar, luptător aprig pentru consolidarea orânduirii noi devine pentru cititor un model de

urmat, un propagator al ideilor partidului unic.

„Că doar patria-i norodul / care îşi trudeşte rodul, / nu chiaburii, lighioaie, / care umblă s-o

jupoaie, / s-o trădeze şi s-o vândă / corbilor ce stau la pândă! / Creşte tare, creşte zid / dragostea

pentru partid / care-ndrumă, care-nvaţă, / pentru pace, pentru viaţă. / Şi-n sudoarea muncilor, / în

râsetul pruncilor, / în şoapta frunzarelor, / în plinul şiştarelor, / în clocotul tinereţii, / în toată

lumina vieţii / ce din mustul trudei creşte, Lazăr e, Lazăr zâmbeşte... / Gândul lui răsună iarăşi /

în cuvântul de tovarăş / şi credinţa vieţii lui / e-n fapta partidului, / în lupta norodului / cu răii

pământului.”30

(Dan Deşliu - Lazăr de la Rusca)

Poezia se străduieşte să creeze mitul unei noi vârste de aur. Prin vocea poetului se aude

vocea zeilor politici. În centrul acestei poezii se găseşte eroul civilizator, comunistul capabil de

acte şi gesturi măreţe. Este o poezie encomiastică, cu eroi pozitivi. Eugen Jebeleanu dedică

poezia Petre Gheorghe (prezentă în manualul de limba română pentru clasa a VI-a, editat în

1959) „eroului” cu aceleşi nume, agent NKVD, secretar al organizaţiei de partid Bucureşti,

executat pentru spionaj în 194331

.

„Greu atârna cătuşa blestemată... / Greu – tălpile din lemn sărac de brazi... / Dar ochii lui sub

şapca destrămată / Zburau departe-n vremile de azi. // Bătut era, desculţ şi dezbrăcat, / De-abia

putea povara să-şi urnească. / Dar bolta până-n zări a tremurat / Când a strigat: Partidul să

trăiască! // N-au îndrăznit să-i cate-n ochi. Au tras / Din spate, clănţănind, în beznă-ascunşi. /

Căzu. Dar trupu-n cîmpul gol rămas / Purta mânia ţării-n pumnii strânşi...”32

(Eugen Jebeleanu -

Petre Gheorghe)

În comunism, ignorarea intereselor personale este o practică obligatorie şi frecventă.

Omul nu mai reprezintă o individualitate, ci o forţă de producţie. În acest sens, educaţia prin şi

pentru muncă este superioară educaţiei intelectualiste.

„Hei, măi soare, / Frăţioare, / Aştepţi lumea să te cheme? / Dacă vrei să fii cu vremea, / Vino şi

tu mai devreme. / […] Când e timp de semănat, / Nu e vreme de-aşteptat! / Azi e ziua celor

harnici. / Normele se sparg în fabrici, / Normele se sparg şi‟n sat. / De-am putea pe bolta-albastră

/ Mi-te-am pironi puţin, / Să-ţi oprim în loc urcuşul / În nămiezi cu soare plin, / Ca să spargem

ş‟astăzi norma / Şi să facem iarăşi două / Şi din două, opt şi nouă.”33

(Valeriu Câmpeanu –

Dimineaţa nouă)

Colectivizarea agriculturii româneşti (începută în 1949 şi finalizată în 1962) este

reflectată de texte care surprind paradisul vieţii în colectiv. „Principiul colectivismului înseamnă

că în comportarea omului lucrul principal trebuie să fie slujirea societăţii, a colectivului,

30

Elena Dărmănescu, Gheorghe Ghiţă, ed. cit., p. 103. 31

Dennis Deletant, România sub regimul comunist, Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 1997, pp. 33-34. 32

Elena Dărmănescu, Gheorghe Ghiţă, ed. cit., p. 48. 33

Limba română. Manual unic pentru clasa a VI-a elementară, Editura de Stat, Bucureşti, 1950, p. 249.

21

subordonarea intereselor personale faţă de cele obşteşti, faţă de interesele poporului”34

, proclamă

un manual de filosofie marxistă din anii „60. Întovărăşirile agricole şi munca în GAC-uri sunt

prilej pentru poet să exalte realităţile prezentului. În fapt, procesul de colectivizare a fost

întâmpinat cu rezistenţă de ţărani, iar conducerea statului comunist a recurs la diverse forme de

represiune pentru a-i constrânge pe cei desproprietăriţi să-l accepte.

„E strânsă în gospodărie / A câmpului roadă‟n hambare / Şi, pentru culesul recoltei, / E azi

sărbătoare. // Pornesc spre oraş mândre care / Cu rod auriu încărcate: / Să crească uzine şi

fabrici! / Să vină tractoare la sate!”35

(Virgil Teodorescu – Sărbătoarea culesului recoltei în

gospodăria agricolă colectivă)

La 30 aprilie 1949 se constituie primele detaşamente de pionieri. Apartenenţa

(obligatorie) la organizaţia de pionieri mobilizează cei mai tineri membri ai republicii populare

să participe la înfăptuirea politicii partidului şi statului în şcoală.

„Voi fraţi ai mei mai vârstnici, Utemişti! / Salut voios de pionier şi vouă, / tineri mineri şi tineri

tractorişti, / mlădiţe sprintene de viaţă nouă! // Spre socialism, pe-un drum fără ocol / Vom

sparge stavili, vom învinge piedici! / Vouă vi-e pildă mândrul Comsomol / iar nouă dragii

pionieri sovietici! // Un cald salut de pionier primiţi / voi, fete şi băieţi din lumea‟ntreagă! /

Duşmanii vor război! Noi stăm uniţi: / Acelaşi vis şi-acelaş crez ne leagă!”36

(Marcel Breslaşu –

Cântec de pionier)

Poezia zilelor festive (7 Noiembrie, 23 August, 1 Mai, 30 Noiembrie) este bine

reprezentată. Asistăm şi la o încercare de a-l introduce în tradiţie pe mai puţin simpaticul Moş

Gerilă. Acesta este identificat la început cu omul de zăpadă, pentru ca, mai târziu, în tentativa

autorităţilor de a laiciza cultura românească, să devină un substitut pentru cei doi moşi (Nicolae

şi Crăciun).

„Eu sunt Moş Gerilă. / Plângeţi-mi de milă! / Primăvara vine - / Sărăcuţ de mine - / Cu cald şi cu

soare / Ca sa mă doboare!”37

(Moş Gerilă – Omul de zăpadă)

Vulnerabilitatea manualului în faţa fluctuaţiilor din zona politicului explică de ce mesajul

propagandistic transmis prin intermediul textelor literare pare incoerent. Tematica explicit

ideologică a poeziilor din manuale, este susţinută de texte mulate pe direcţii tematice care ascund

o propagandă mascată sub forma glorificării limbii române, a unirii, a trecutului istoric, a eroilor

din vechime sau a justiţiei sociale.

Poezia din manualele şcolare de literatură română pentru clasele I-VIII în perioada 1965-

1989 reia, cu unele variaţii dictate de politica partidului unic, aceleaşi teme şi subiecte.

Comandamentele tematice de propagandă ale poeziei şcolare din epoca Ceauşescu sunt reflectate

de versuri care surprind printre altele jertfa eroilor comunişti, sărbătorile roşii, patria socialistă,

34

V.G. Afanasiev, op. cit., p. 450. 35

Limba română. Manual pentru clasa a II-a elementară, op. cit., p. 28. 36

Limba română. Manual unic pentru clasa a VI-a elementară, op. cit., p. 16. 37

Limba română. Manual unic pentru clasa a II-a elementară, op. cit., p. 163.

22

partidul, conducătorul genial, omul nou, şoimii patriei şi pionierii, şantierele socialismului,

steagul tricolor, munca avântată, lupta pentru pace.

Producţiile lirice puse în slujba propagandei surprind rolul activ al comuniştilor în diverse

acţiuni subversive şi jertfa lor pentru cauză. Textele din manuale rezonează ideologic cu

sacrificiul martirilor comunismului, demonstrând că între poezie şi ideologie nu există limită de

demarcaţie.

„Vom spune cât e de frumoasă viaţa, / Câmpul, oraşul, nopţile şi zorii; / Cum cântă din ciocane

dimineaţa / Şi câte planuri mari au muncitorii. // Aşa tovarăşi, îi cinstim mai bine / Pe cei ce s-au

jertfit ca să trăim. / Cioplind cu dalta chipul nou al lumii / Celor răpuşi chip nou le dăltuim.”38

(Maria Banuş – Eroilor ceferişti)

Educarea spiritului de partid este un obiectiv tematic esenţial al poeziei din manualele

şcolare în timpul regimului Ceauşescu. Explicaţia este simplă: Partidul „se află peste tot şi în

toate spre a face Binele şi a despărţi lumina de întuneric, spre a auzi suspinele celor aflaţi în

nevoie şi a face la vreme minunile aşteptate şi dreptatea cuvenită”39

, iar învăţăturile sale trebuie

urmate orbeşte.

„Partidul – trup din trupul ţării, / Partidul – suflet arzător, / Stegar al faptei şi-al visării, /

Deschide drum spre largul zării / Poporului stăpânitor! // Socialism – aşa se cheamă / Această zi

de neuitat! / Să sune trâmbiţe de-aramă, / Vrăjmaşii patriei să geamă! / Poporu-i domn

adevărat.”40

(Dan Deşliu – Partidului - slavă!)

Foarte bine reprezentată în manualele şcolare este lirica zilelor festive. Poezia sărbătorilor

ocoleşte neajunsurile, dezvăluind doar lucrurile pozitive. Este interesant de remarcat că tema

Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie 1917 din Rusia Sovietică, care face obiectul unor

poezii din manualele editate imediat după 1948, va fi complet abandonată după replierea spre

comunismului naţional.

„Au trecut mulţi ani de-atunci... / Prin zăvoaie şi prin lunci, / peste ţara noastră dragă, / peste ţara

noastră-ntreagă, / zboară vestea minunată: / Patria-i eliberată! // Au trecut mulţi ani de-atunci... /

Ani de luptă şi de munci. / Cu ce drag ne-am prins cu toţii, / Şi bătrânii şi nepoţii, / să-nălţăm

spre zări senine / Ţară nouă, din ruine! / Şi – în fruntea lor drept steag, / stă Partidul nostru

drag!”41

(Marcel Breslaşu – 23 August)

Fervoarea patriotică îi cuprinde pe poeţii care scriu la superlativ despre patrie şi despre

ideologia socialistă. Foarte activi pe linia îndoctrinării comuniste, aceştia proslăvesc în mod

38

Graziella Ştefan, Vladimir Gheorghiu, Carte de citire. Manual experimental pentru clasa a V-a, Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti, 1975, p. 154. 39

Eugen Negrici, Literatura română sub comunism 1948-1964, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2010, p.

124. 40

Alecsandrina Tutoveanu, Ion Popescu, Limba română. Lecturi literare. Manual pentru clasa a VII-a, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972, pp. 117-118. 41

Dimitrie Goga, Ion Berca, Limba română. Manual pentru clasa a IV-a, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1968, p. 11.

23

exagerat înfăptuirile prezentului. În multe dintre producţiile lirice este evidentă cosmetizarea

realităţilor, prezentarea lor în manieră turistică.

„O, ţara mea, cea plină de minuni! / Văd munţii-nalţi, cu albele cununi, / Şi dealuri viorii ce-şi

moaie-n zări / Spinările, ca valul unei mări; / Zăresc pe coaste turmele rotunde, / Ca albe pietre

semănate-n munte / Şi văd cum se ridică la picioare / Păduri de sonde, iuţi funiculare, / Uzine

mari ca nişte stupi vuind, / Văd pânzele de apă ce se-ntind / Pe şesuri largi, până-n albastra mare,

Purtând pe ele negrele vapoare, / Pe râuri, plute, bărcile gingaşe, / Şi peste tot, în târguri şi oraşe,

/ Cum alte dăţi îşi aprindeau pe culmi, / De strajă, focuri, aprigii străbuni, / Cât ochiul poate să

cuprindă-n zare, / Steaguri ca flăcări pâlpâie în soare.”42

(Miron Radu Paraschivescu – Cântare

României)

Începând cu 1965, „promovarea interesului naţional a fost pretextul care a stat la baza

politicii lui Ceauşescu de autonomie faţă de Uniunea Sovietică”43

. Accentuarea trăsăturilor de

specific naţional va aduce cu sine o nouă atitudine faţă de tradiţia literară. Este evidentă, inclusiv

la nivelul manualelor şcolare, ceea ce Vladimir Tismăneanu numeşte „străduinţa lui Ceauşescu

de a contopi comunismul şi etnocentrismul”44

. Manualele de literatură română abundă în poezii

patriotice. Paradoxal însă, rădăcinile naţionale ale comuniştilor (subliniate de propaganda

ceauşistă) erau practic inexistente, iar din 1924 până la numirea lui Dej în 1954, secretarii

generali ai partidului nu erau etnici români.

„Patria – sînt oamenii aceştia, / Fraţii mei, surorile mele, / Ţărâna străbunilor mei. / Patria mea e

poporul acesta / În mijlocul căruia am răsărit, / Ca o trestie subţire, ca un plop mai apoi / Şi-am

ajuns la bătrâneţe stejar.”45

(Zaharia Stancu – Patria)

Introducerea conceptului de specific naţional şi crearea sentimentului unei continuităţi şi-

a găsit ilustrarea şi în poezia patriotică de la 1848. Multe dintre textele din manuale, aparţinând

poeţilor paşoptişti, au ca tematică evocarea trecutului de luptă şi a vitejilor din timpurile vechi.

„Ştefan se întoarece şi din cornu-i sună: / Oastea lui zdrobită de prin văi adună. / Lupta iar

începe... / duşmanii zdrobiţi / Cad ca nişte spice, de securi loviţi.”46

(Dimitrie Bolintineanu –

Mama lui Ştefan cel Mare)

Propaganda jonglează cu orgoliul naţional, supralicitând tot ceea ce este specific

românismului. Alunecarea spre naţionalism conduce în capcana izolaţionismului: nu avem

nevoie de nimeni şi nimic, ne suntem autosuficienţi, trăim în glorie şi măreţie. Poeziile din

42

Mihaela Butoi, Gheorghe Constantinescu Dobridor, Limba română. Manual pentru clasa a VI-a, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, p. 9. 43

Dennis Deletant, România..., op. cit., p. 133. 44

Vladimir Tismăneanu, Fantoma lui Gheorghiu-Dej, Editura Univers, Bucureşti, 1995, p.22. 45

Dumitru Săvulescu, Limba română. Lecturi literare. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, p. 9. 46

Zoe Albescu, Ion Berca, Elena Brătianu, Limba română. Manual pentru clasa a II-a, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1966, p. 81.

24

manuale glorifică limba română, steagul tricolor, solidaritatea şi statornicia poporului român,

eroii din vechime.

„Din Sarmisegetuza vin eroi / şi vin eroi din văi de la Rovine, / din fala Podului Înalt spre noi /

un zvon istoric ca o steauă vine. // Şi vin din veac eroii legendari, / eroii libertăţii. Iată flancul /

tribunilor semeţi şi temerari / cu Horia, cu Tudor şi cu Iancul. // Din Griviţa şi Plevna în auz /

sositu-ne-a tumultul încleştării / pe rând, la Mărăşeşti şi la Oituz / sînt luminate cronicile ţării.”47

(Alexandru Andriţoiu – Eroii)

Demagogia naţionalistă ameninţă în epoca Ceauşescu autonomia spaţiului liric. Universul

rural, natura patriei, muncile câmpului, folclorul sunt exploatate şi manipulate din punct de

vedere tematic şi propagandistic în vederea stimulării sentimentului naţional.

„Apleacă-ţi fruntea de stăpân / Spre brazda noastră milenară, / Reînviat ţăran român / Şi

făcătorule de ţară! // […] Ţăran român, Măria Ta, / Să nu laşi câmpul tău să moară, / Ţi-au dat

strămoşii ce lucra / Cu mâinile-au făcut o ţară.” 48

(Adrian Păunescu – Întoarcerea ţăranului)

Prin intermediul liricii se creează o mitologie naţională care cuprinde de la eroi

precreştini până la şeful partidului. Iubirea pentru conducătorii de ieri şi de azi capătă accente de

fundamentalism. Poeziile din manualele editate după 1965 vor înlocui cultul conducătorului

sovietic cu cel autohton, Ceauşescu devenind o figură legitimatoare a comunismului românesc.

În odele care i se dedică, acesta este înfăţişat drept „Conducătorul genial”, „Marele om”,

„Strategul” sau „Întâiul fiu al ţării.”

„Ni-s inimile flori în sărbătoare, / Ai noştri ani adânc s-au luminat: / Partidul, pe măreţul drum de

soare, / În frunte are un viteaz bărbat. // Prieten şi îndrumător, iubit, cum altul / Nicicând copiii

ţării n-au avut, / Din pilda vieţii sale, noi înaltul / Devotament pentru popor am cunoscut.”49

(Mihai Negulescu – Omagiul pionierilor)

Vizitele lui Ceauşescu din 1971 în China şi Coreea de Nord îi vor trezi admiraţia faţă de

cultul personalităţii. După vizionarea spectacolelor grandioase de adulare a lui Mao sau Kim Ir

Sen, preşedintele român îşi doreşte acelaşi lucru la întoarcerea acasă, iar poeţii de serviciu îi vor

împlini această dorinţă.

„Numele lui dacă-l chemi o să răsune / Din fiece inimă, din toate pridvoarele ţării / Şi mai

departe din lume / Ca un imn al credinţei în om, / Ca un ecou al adâncimilor mării.”50

(Ion Brad

– Istorie)

Formarea omului nou a fost idealul politicii educaţionale româneşti în perioada

comunistă. Învăţătorul, ţesătoarea, minerul, oţelarul, tractoristul, ţăranul, soldatul etc. reflectă

47

Mihaela Butoi, Gheorghe Constantinescu Dobridor, ed. cit., pp. 363-364. 48

Ana Dumitrescu, Vasile Teodorescu, Limba română. Manual pentru clasa a V-a, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1989, p. 224. 49

Constanţa Iliescu, Silvia Nichita, Victoria Petrescu, Stela Popescu, Citire. Manual pentru clasa a IV-a, Editura de

Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977, p. 124. 50

Dumitru Săvulescu, ed. cit., p. 8.

25

tipologia omului nou, promovată în manualele de română prin intermediul liricii. Iată câteva

trăsături ale acestuia, în viziunea şefului partidului: „În muncă, în viaţă, în societate şi în familie,

în toate împrejurările, comunistul trebuie să aibă o atitudine înaintată, să fie un model de

principialitate, autoexigenţă şi responsabilitate.”51

Creionarea profilului moral al eroului

actualităţii are ca scop transmiterea unui conţinut emoţional care să sporească încrederea în

urmaşii comuniştilor ilegalişti de ieri.

„Din noaptea pământului tu mi-ai trimis lumina în noapte / Şi gându-mi coboară la tine cu sfială

şi cu şoapte. / Cum s-ar învârti toate roţile, dacă n-ar suna neîncetat ciocanul tău în pământ? /

Cum ar porni navele pe aburi şi s-ar duce trenurile, drum în vânt? / Cum ar dudui motoarele,

dacă n-ai fi tu în pământ? / Cât de mare ar fi întunericul, dacă nu l-ar sfărâma cărbunele

ciocanului tău sfânt?”52

(Emil Isac – Minerul)

Înregimentarea celor mai tineri membri ai societăţii comuniste în organizaţii aşa-zis

civice (Şoimii Patriei, Organizaţia Pionierilor, Uniunea Tineretului Comunist) se reflectă în

poezii dedicate adeziunii la aceste organizaţii.

„Ca o pasăre în zbor / Eu sînt şoimul şoimilor / Şi deviza mea-i mândria / De-a trăi în România!

// […] Eu sînt şoim, iubindu-mi ţara / Şi îmi apăr primăvara, / Primăvara socialistă, / Tot ce-n

viaţă bun există!”53

(Rusalin Mureşanu – Cântec de şoim)

Alt teritoriu liric aflat în atenţia poeţilor propagandei este lupta pentru pace. Promovarea

pacifismului, a cooperării între popoare, a spiritului internaţionalist sunt obiective tematice în

acelaşi timp vechi şi noi ale propagandei de partid.

„Porniţi la drum fără hotare / Azi, porumbei, porniţi în zbor, / Să duceţi dincolo de zare / Salutul

păcii tuturor.”54

(Radu Costăchescu – Zburaţi, porumbei!)

Poezia din manualele de literatură română pentru clasele I-VII/VIII a reprezentat în

perioada comunistă unica ofertă pentru elevi. Tematica textelor şi modul tratării lor reflectă cum

nu se poate mai bine schimbările care au avut loc de-a lungul a aproape o jumătate de secol în

sistemul de opţiuni al propagandei. Utilizarea literaturii îndrumate de partid în scopul formatării

conştiinţelor tinere reprezintă un procedeu specific întregii perioade comuniste. Prin intermediul

conţinuturilor manualelor şcolare sunt promovate false valori. Partea finală a capitolului patru

oferă analiza unor poezii şcolare reprezentative pentru cele două perioade între care am distins

(1948-1964 şi 1965-1989), din perspectiva elementelor de ideologie comunistă conţinute.

În ultimul capitol al lucrării am identificat rolul poeziei pentru copii în perioada

comunistă. În perioada comunist-internaţionalistă poetul trebuie să se angajeze deschis în lupta

51

Nicolae Ceauşescu, Raport la cel de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român, Editura Politică,

Bucureşti, 1979, p. 74. 52

Dumitru Săvulescu, ed. cit., p. 126. 53

Elena Constantinescu, Maria Vărzaru, Emilia Zarescu, Elena Sachelarie, Limba Română. Manual pentru clasa a

II-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1988, p. 27. 54

Constanţa Iliescu, Silvia Nichita, Victoria Petrescu, Stela Popescu, ed. cit., p. 140.

26

de emancipare de influenţele burgheze, scopul poeziei fiind unul mobilizator. Militanţa este

manifestă deoarece se urmăreşte educarea elevilor prin intermediul artei agitatoare. Poezia

pentru copii publicată în manuale exemplifică teme prea puţin poetice (lupta de clasă,

internaţionalismul, imperialismul, spiritul de partid etc.). Multe din textele selectate de Eugen

Negrici în antologia Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitaţie şi propagandă drept

mostre de poezie agitatorică se regăsesc ca texte obligatoriu de studiat în manualele şcolare

(Nicolae Tăutu – Lucrare scrisă: Lenin; Dan Deşliu – Cântec în August; Minerii din

Maramureş; Cicerone Theodorescu – Poveste din uliţa noastră; A. Toma – Silvester Andrei

salvează abatajul etc.).

În comunism, arta devine secundară şi nu primeşte alt rol decât acela de a promova

ideologia şi politica partidului. Producţia pseudoliterară care ilustrează funcţia de propagandă a

literaturii în perioada comunist-internaţionalistă, se caracterizează prin superficialitate,

schematism, maniheism, clişeism, manierism, expresie lozincardă, într-un cuvânt, proletcultism.

Dispariţia liderului sovietic în 1953 marchează o schimbare de optică în politica

partidului unic din România: „după moartea lui Stalin, conducerea PMR, în frunte cu Gheorghiu

Dej, joacă abil spectacolul destalinizării”55

. Din manuale dipar textele prosovietice,

antichiabureşti sau poezia encomiastică ce consolidase mitul dictatorului sovietic. Alte teme însă,

conforme din punct de vedere ideologic (patria, partidul, poporul, omul nou) vor fi nuanţate,

păstrate şi reluate în manualele şcolare până în 1989. Poezia şcolară va păstra o anumită

continuitate tematică în perioada comunistă, iar sechelele propagandei vor supraveţui chiar

dincolo de limitele temporale ale regimului totalitar.

Din poeziile pentru copii răzbate dragostea faţă de ţară şi de partid, recunoştinţa faţă de

eroii neamului, şi, în special, mulţumirea pentru „grija părintească” a conducătorului. Această

tematică va fi repetată până la clişeizare în epoca Ceuşescu. În anii „80, imaginea conducătorului

este suprapusă tot mai des pe aceea a partidului şi a patriei. Poezia dedicatorie este bine

reprezentată în manualele şcolare.

Propaganda făcută prin intermediul poeziei şcolare acţionează fără întrerupere în perioada

comunistă, uneori reluând şi nuanţând forme de la începutul anilor „50, alteori suferind

modificări în funcţie de interesele politice ale momentului. Textele lirice scrise după reţetă au

fost introduse în programa şcolară obligatorie şi au fost menţinute acolo ani de-a rândul,

contribuind la formarea omului nou, cu reflexe condiţionate şi dezobişnuit să gândească.

Lirica publicată în perioada 1948-1989 în manuale are, în mare parte, menirea de a

contribui la legitimarea regimului. Prin mesajul pe care-l poate transmite, poezia nu este

neglijabilă ideologic şi este eficientă în atingerea unor obiective de propagandă. Între copertele

55

Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport final, Bucureşti, 2006, accesat pe

data de 25.02.2013, ora 9:50, la URL: http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf, p.

494.

http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf

27

manualelor şcolare comuniste stau lecţii de ideologie simplificată, având drept scop

îndoctrinarea minţilor celor mai tineri membri ai societăţii comuniste.

Tot în ultimul capitol am numit principalii autori de poezie prezenţi cu texte în manualele

şcolare. În prim-planul interesului şcolii au fost aşezaţi, în perioada comunistă, scriitori agreaţi

de autorităţi şi creaţiile lor, apărute sub presiunea politicului. Poeţii devin instrumente în mâna

puterii, care este interesată mai mult de orientarea lor ideologică, decât de valoarea estetică a

creaţiei. Natura poziţiei scriitorilor contemporani regimului faţă de puterea politică implică

diverse nuanţe: de la şovăială sau ostilitate până la adaptare, conformism şi colaboraţionism. În

cercetarea de faţă nu interesează felul în care poeţii se raportează la regim sau valoarea textelor,

ci felul în care puterea se foloseşte de creaţia lor în vederea atingerii unor obiective de

propagandă.

Creatorii liricii „noi” sunt poeţi din cele mai diferite generaţii, iar autori de poezie foarte

buni sunt concuraţi de poeţi mediocri şi submediocri. În funcţie de generaţia de creaţie, am

clasificat poeţii din manuale (poeţi ai secolului al XIX-lea şi ai începutului de secol al XX-lea,

poeţi interbelici şi poeţi contemporani), apreciind felul în care textele lor au fost trunchiate şi

utilizate în spiritul epocii.

Din prima categorie fac parte în general, autori de valoare, care au publicat înainte de

instaurarea regimului comunist în România, iar textele lor nu sunt amprentate de propagandă. În

pofida faptului că lirica lor nu a fost alterată de mesaj procomunist, a fost folosită de putere

pentru atingerea unor obiective de propagandă. În acest sens, au fost alese pentru a fi publicate în

manuale texte având o anumită dimensiune socială, protestatară. Publicarea în manuale a textelor

acestor poeţi a urmărit, de asemenea, să creeze un sentiment de continuitate cu literatura

înaintaşilor.

În noua societate comunistă, din opera trecutului va fi valorificată doar partea

revoluţionară, progresistă, ce anticipează sloganurile proletcultiste. Scriitorii din trecut nu rezistă

grilei înguste aplicate literaturii, iar patrimoniul nostru literar se reduce semnificativ. Literatura

anterioară, neinformată de valorile comuniste, va fi epurată şi scriitorii din trecut vor fi drastic

mutilaţi. Scapă o parte a literaturii paşoptiste şi a literaturii marilor clasici sau literatura militantă

de la „Contemporanul”.

Referindu-ne doar la câţiva dintre poeţii secolulului al XIX-lea şi ai începutului de secol

XX publicaţi în manuale, apreciem că aceştia sunt redimensionaţi sub presiunea ideologiei.

Reticenţa faţă de Mihai Eminescu se datorează faptului că scrie versuri ce cultivă pesimismul şi

formalismul decadent. Astfel, poetul naţional este prezent în paginile manualelor ca autor al

poemului epic despre Revoluţia Franceză de la 1789, Împărat şi proletar, şi cu Scrisoarea III,

texte care pot fi interpretate ca o critică socială. Mai apare în cărţile de literatură cu poezii de

28

inspiraţie folclorică sau de natură, în timp ce publicistica, poezia filosofică şi proza romantică nu

sunt nici măcar tipărite.

În manuale sunt publicaţi şi un număr de scriitori „burghezi progresişti”, restructuraţi:

George Coşbuc, Ion Creangă, Alexandru Vlahuţă etc., dovedind faptul că nomenclaturiştii şterg

tradiţia literară sau o rescriu în funcţie de interesele proprii.

Deveniţi autori canonici şi bine reprezentaţi în cărţile de română sunt poeţii paşoptişti, a

căror creaţie este studiată de elevi încă din primii ani de şcoală şi este folosită pentru cultivarea

ficţiunii ideologice. Astfel, Grigore Alexandrescu oferă prin fabulele sale lecţii de justiţie

socială; tratând subiecte istorice, Dimitrie Bolintineanu induce elevilor sentimentul

patriotismului şi al datoriei; poezia lui Vasile Alecsandri (dar şi creaţiile populare culese de

acesta) ilustrează filosofia vieţii românului, viaţa patriarhală, ciclurile naturale, momente

semnificative din trecutul naţional.

A doua catogorie include poeţii interbelici prin intermediul cărora se inventează o

tradiţie, un trecut pentru poezia militantă comunistă. Mare parte dintre ei şi-au pus notorietatea

interbelică în slujba modelului liric promovat de orânduirea comunistă proaspăt instaurată. După

1947 puterea renunţă la menajamente în relaţia cu autorii şi procedează la epurarea scriitorilor în

viaţă care nu s-au ataşat suficient de rapid valorilor comuniste. Principiile de valorificare a

moştenirii literare se lasă cu decapitări în serie. În locurile rămase libere apar valorile de schimb:

D.Th. Neculuţă are o concepţie despre societate mult mai înaintată decât cea a lui Mihai

Eminescu, Tudor Arghezi este umbrit de Alexandru Toma.

Mulţi dintre poeţi se alătură din motive oportuniste producţiei de poezie conformistă

(Eugen Jebeleanu, Radu Boureanu, Cicerone Theodorescu, Maria Banuş etc.). În schimbul unor

compensaţii de natură materială sau mediatică, aceştia se dedică temporar dogmelor poetice

comuniste.

Aceeaşi categorie include şi poeţi interbelici, care nu au acceptat (cel puţin iniţial) să

publice poezie aservită, păstrându-şi calitatea scriiturii (Tudor Arghezi, Lucian Blaga).

Poeţii contemporani „angajaţi” din a treia categorie sunt, în principal, versificatori ai

propagandei, creatori fruntaşi în atelierul liric. Sunt poeţi al căror moment al debutului se

situează după 1948 şi care au publicat asiduu în perioada regimului comunist poezie impregnată

de propagandă. Poeţii contemporani „angajaţi” sunt, în general, poeţi tineri, al căror debut

editorial se situează după 1948: Tiberiu Utan şi Violeta Zamfirescu debutează în 1955; Ion

Horea şi Nicolae Labiş în 1956; Adrian Păunescu este un adolescent la debutul din 1965; Gh.

Tomozei şi Ion Gheorghe sunt vârfuri ale promoţiei lor din 1956-1957, contopiţi apoi în

generaţia ‟60, alături de promoţii ulterioare ilustrate de nume precum: Adrian Păunescu, Ion

Alexandru, Marin Sorescu, Ana Blandiana etc.

29

Spre deosebire de unii dintre poeţii interbelici care au împrumutat partidului o parte din

faima lor obţinută înainte de 1944, o categorie de poeţi contemporani îşi datorează prestigiul

angajamentului pe care îl fac pe linie politică (Eugen Frunză, Victor Tulbure etc.).

O trăsătură semnificativă a poeţilor contemporani o reprezintă faptul că scriu fără oprire

şi că au un mod zgomotos şi strident de a-şi exprima ataşamentul faţă de partid. Ei produc o

cantitate impresionantă de versuri la ordinea zilei. Dan Deşliu publică în 1949 patru volume

(Goarnele inimii, Cântec pentru legea cea mare, Lazăr de la Rusca, Poezii), fiind unul dintre cei

mai semnificativi poeţi ai epocii.

Printre poeţii contemporani prezenţi cu cele mai multe poezii în manualele de literatură

română pentru clasele primare şi gimnaziale se numără: Elena Dragoş, Nicolae Labiş, Ion Brad,

Victor Tulbure, Nicolae Tăutu, Adrian Păunescu, Tiberiu Utan.

Categoria include atât poeţi lipsiţi de valoare estetică, care au colaborat încă de la început

cu regimul, cât şi creatori valoroşi. Nichita Stănescu şi Marin Sorescu, nume notorii în generaţia

lor poetică, apar târziu în manuale. Îi găsim publicaţi doar în manualele de clasa a VIII-a din anii

‟80, cu câte o singură poezie, situată la graniţa cu ideologia.

Compromisurile şi mezalianţele scriitorilor cu puterea se reflectă în texte de mică valoare

literară, scrise după reţetă. Calitatea artistică îndoielnică a textelor selectate pentru a fi publicate

în manuale îşi are originea în intelectualofobia ce caracterizează conducerea statului comunist.

Controlul partidului şi al statului asupra creaţiei artistice se reflectă în perioada comunistă

şi prin instituirea unor distincţii acordate creatorilor de literatură. O mare parte dintre poeţii

publicaţi în manuale sunt laureaţi ai unor premii naţionale importante (Premiile de Stat pentru

poezie, premiile Academiei Române, premiile Uniunii Scriitorilor, premiile asociaţiilor de

scriitori, premiile diferitelor reviste etc.). Nu sunt de neglijat avantajele obţinute de pe urma

acestora (promovare socială, avantaje pecuniare, mediatizare, publicarea în manuale).

Multe creaţii lirice aparţinând acestor volume premiate sunt publicate şi în manualele

şcolare. La finalul capitolului al cincilea am inclus o selecţie a poeţilor prezenţi în manuale în

perioada comunistă cărora li s-au decernat premii naţionale. Parcurgând această listă, remarcăm

faptul că poeţii propagandei sunt recompensaţi pentru serviciile lor literare. Distincţiile

importante obţinute nu reflectă în cele mai multe cazuri valoarea literară a textelor, ci răsplătesc

o lirică politico-socialo-patetică. Cea mai evidentă dovadă este faptul că mare parte dintre

volume premiate nu mai rezistă astăzi la lectură.

Addenda lucrării include lista organizată pe clase a autorilor care au publicat poezie

pentru copii în manuale şcolare din perioada 1948-1989, structura manualelor de metodică

analizate, textele poeziilor şcolare discutate.

Prin mesajul ideologic pe care îl transmite, poezia pentru copii în perioada comunistă

reprezintă o pârghie de influenţare şi de manipulare a elevilor. Înregimentată în frontul

30

propagandistic, aceasta are o eficienţă imediată în domeniul educării ideologice. Poezia pentru

copii publicată în manualele şcolare din perioada 1948-1989 surprinde fidel proporţia

fenomenului de îndoctrinare a elevilor. Inventarierea şi studierea poeziei pentru copii publicate

în manualele de literatura română din perioada comunistă prezintă importanţă prin identificarea

valorii de întrebuinţare ideologică a textelor. De asemenea, este relevantă pentru a surprinde

proporţia fenomenului de îndoctrinare a elevilor.

În ceea ce priveşte demersul de cercetare, trebuie să remarc dificultăţile pe care le-am

întâmpinat în găsirea manualelor şcolare de literatura română studiate în perioada comunistă.

Majoritatea bibliotecilor din ţară au ales să renunţe la ele, deşi acestea reprezintă documente

importante ce depun mărturie despre perioada în care au fost publicate.

Mare parte din producţia lirică prezentă în manualele şcolare se caracterizează prin lipsă

de exigenţă artistică, inconsecvenţă în calitatea scriiturii, versificarea unor locuri comune,

abandonarea criteriilor valorice. Poezia pentru copii devine un instrument de care se foloseşte

puterea pentru atingerea unor obiective de propagandă. Poeziei îi lipseşte lirismul: creaţia de

inspiraţie istorică se rezumă la simpla repovestire a unor evenimente, lirica marilor realizări ale

epocii foloseşte stilul jurnalistic, poezia care reflectă lupta comuniştilor pentru cauză se

transformă în manifest politic.

Funcţia formativă şi educativă a textelor aparţinând poeziei pentru copii este pusă în

umbră de cea politică. Textele prezente în manualele şcolare din perioada comunistă

demonstrează dirijismul politic în creaţie şi partinitatea poeziei pentru copii. Tehnicile

manipulării sunt evidente chiar şi la nivelul întrebărilor de la sfârşitul lecţiilor sau al temelor

pentru acasă. Poezia cu mize ideologice acţionează debilitant asupra elevilor.

Prezenţa în manuale, editările şi reeditările în tiraje foarte mari, concursul presei

aclamative, traducerile în alte limbi, premiile, funcţiile deţinute vor contribui la clasicizarea

autorilor care au scris poezie pentru copii în epocă.

Concluzia care se desprinde la finalul cercetării este că macularea prin propagandă a

poeziei şcolare în perioada comunistă va avea consecinţe nefaste asupra a generaţii întregi de

elevi. Mesajul ideologic are o rezonanţă cu atât mai mare cu cât se adresează unor minţi mai

tinere. Acestea sunt mult mai vulnerabile, mai uşor de îndoctrinat, mai susceptibile, mai puţin

capabile de a filtra informaţia primită. Poezia pentru copii din manualele şcolare în perioada

1948-1989 construieşte în plan moral, estetic, dar, mai pregnant, în plan ideologic.

31

BIBLIOGRAFIE

A) Ideologie

1. Afanasiev, V.G., Filozofia marxistă. Manual popular, Editura Politică, Bucureşti,

1962

2. Ceauşescu, Nicolae, Cuvântare la Conferinţa cadrelor şi activului de partid din

învăţământul superior, Editura Politică, Bucureşti, 1974

3. Idem, Dezvoltarea învăţământului, ştiinţei şi culturii, Editura Politică, Bucureşti,

1979

4. Idem, Expunere cu privire la activitatea politico-ideologică şi cultural-educativă de

formare a omului nou, constructor conştient şi devotat al societăţii socialiste

multilateral dezvoltate şi al comunismului în România, Editura Politică, Bucureşti,

1976

5. Idem, Raport la cel de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român, Editura

Politică, Bucureşti, 1979

6. Gheorghiu-Dej, Gheorghe, Articole şi cuvântări, Editura Partidului Muncitoresc

Român, Bucureşti, 1951

7. Idem, Articole şi cuvântări, ediţia a IV-a, Editura de Stat pentru Literatură Politică,

Bucureşti, 1956

8. Marx, Karl; Friedrich, Engels, Manifestul Partidului Comunist, Editura Nemira,

Bucureşti, 1998

B) Dicţionare

9. Chevalier, Jean; Gheerbrant, Alain, Dicţionar de simboluri (vol. 1-3), Editura

Artemis, Bucureşti, 1993

10. Chiţimia, I.C.; Dima, Al., Literatura română. Dicţionar cronologic, Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979

11. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură,

Editura Paralela 45, Piteşti, 2008

12. Straje, Mihail, Dicţionar de pseudonime, alonime, anagrame, asteronime,

criptonime ale scriitorilor şi publiciştilor români, Editura Minerva, Bucureşti, 1973

13. Zaciu, Mircea; Papahagi, Marian; Sasu, Aurel, Dicţionarul scriitorilor români.

A-C, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995

14. Idem, Dicţionarul scriitorilor români. D-L, Editura Fundaţiei Culturale Române,

Bucureşti, 1998

15. Idem, Dicţionarul scriitorilor români. M-Q, Editura Albatros, Bucureşti, 2001

32

16. Idem, Dicţionarul scriitorilor români. R-Z, Editura Albatros, Bucureşti, 2001

C) Studii, monografii, istorii, interviuri, antologii

17. ***, Antologie de poezie modernă. Poeţii moderni despre poezie (manifeste,

eseuri, fragmente teoretice), Editura Leka Brâncuş, Bucureşti, 1997

18. Bodiu, Andrei, Direcţia optzeci în poezia română, Piteşti, Editura Paralela 45, 2000

19. Boia, Lucian, Mitologia ştiinţifică a comunismului, Editura Humanitas, Bucureşti,

2011

20. Cândroveanu, Hristu, Literatura română pentru copii, Editura Albatros, Bucureşti,

1988

21. Cesereanu, Ruxandra (coord.), Comunism şi represiune în România: istoria

tematică a unui fratricid naţional, Editura Polirom, Iaşi, 2006

22. Cordoş, Sanda, Literatura între revoluţie şi reacţiune, Editura Biblioteca Apostrof,

Cluj-Napoca, 2002

23. Deletant, Dennis, România sub regimul comunist, Fundaţia Academia Civică,

Bucureşti, 1997

24. Idem, Teroarea comunistă în România. Gheorghiu-Dej şi statul poliţienesc, 1948-

1965, Editura Polirom, Iaşi, 2001

25. Gabanyi, Anneli Ute, Literatura şi politica în România după 1945, Editura

Fundaţiei culturale române, Bucureşti, 2001

26. Ionescu-Gură, Nicoleta, Stalinizarea României. Republica Populară Română

1948-1950: transformări instituţionale, Editura Bic All, Bucureşti, 2005

27. Literatura română contemporană, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1962

28. Maliţa, Liviu, Ceauşescu, critic literar, Editura Vremea, Bucureşti, 2007

29. Manolescu, Nicolae, Despre poezie, Editura Aula, Braşov, 2002

30. Idem, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu. Poezia, Editura Aula,

Braşov, 2001

31. Muşina, Alexandru, Paradigma poeziei moderne, Braşov, Editura Aula, 2004

32. Nolte, Ernst, Războiul civil european 1917-1945. Naţional-socialism şi bolşevism,

Grupul Editorial Corint, Bucureşti, 2005

33. Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism 1948-1964, Editura Cartea

Românească, Bucureşti, 2010

34. Idem, Literatura română sub comunism. Poezia (I), Editura Fundaţiei Pro,

Bucureşti, 2006

33

35. Idem, Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitaţie şi propagandă, Editura

Pro, Bucureşti, 1995

36. Idem, Literatura română sub comunism. Proza, Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti,

2006

37. Poantă, Petru, Radiografii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978

38. Selejan, Ana, Literatura în totalitarism 1949-1951, Editura Thausib, Sibiu, 1994

39. Idem, Literatura în totalitarism 1952-1953, Editura Thausib, Sibiu, 1995

40. Idem, Literatura în totalitarism (Anul 1954), Fundaţia Culturală Fronde, Sibiu, 1996

41. Idem, Literatura în totalitarism 1955-1956, Editura Cartea Românească, Bucureşti,

1998

42. Idem, Literatura în totalitarism 1959-1960, Editura Cartea Românească, Bucureşti,

2000

43. Idem, Poezia românească în tranziţie (1944-1948), Editura Cartea Românească,

Bucureşti, 2007

44. Simion, Eugen, Scriitori români de azi, I, Editura Cartea Românească, Bucureşti,

1978

45. Idem, Scriitori români de azi, III, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1984

46. Idem, Scriitori români de azi, IV, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1989

47. Soulet, Jean-François, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în

zilele noastre, Editura Poliom, Iaşi, 1998

48. Tănase, Stelian, Elite şi societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej 1948-1965, Editura

Humanitas, Bucureşti, 1998

49. Thom, Françoise, Limba de lemn, Editura Humanitas, Bucureşti, 2005

50. Tismăneanu, Vladimir, Fantoma lui Gheorghiu-Dej, Editura Univers, Bucureşti,

1995

51. Idem, Ghilotina de scrum, Editura Polirom, Iaşi, 2002

52. Tismăneanu, Vladimir; Vasile, Cristian, Perfectul acrobat Leonte Răutu. Măştile

răului, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008

53. Vasile, Cristian, Literatura şi artele în România comunistă: 1948-1953, Editura

Humanitas, Bucureşti, 2010

D) Articole, publicaţii electronice

54. Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport

final, www.presidency.ro, Bucureşti, 2006, disponibil la URL:

http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf, pp. 1-666.

55. Comunicat în „Scânteia”, anul XXV, nr. 3554, marţi 27 martie 1956, p. 1.

http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf

34

56. Conferinţa Scriitorilor din R.P.R. în „Scânteia”, seria III, anul XVIII, nr. 1385,

duminică 27 martie 1949, pp. 1-2.

57. Congresul educaţiei şi învăţământului moment de deosebită însemnătate pentru

progresul şcolii româneşti în „Scânteia”, anul XLIX, nr. 11655, marţi 12 februarie

1980, pp. 1-4.

58. Cristescu, Cosmina, Poezie pentru copii şi propagandă în manualele şcolare din

perioada comunistă în „Revista Transilvania”, serie nouă, anul XLI (CXLV), nr. 1,

2013, pp. 14-18.

59. Cuvântarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Conferinţa pe ţară a

scriitorilor în „Viaţa Românească”, anul XV, nr. 1, ianuarie 1962, p. 4.

60. De ce cultul personalităţii este străin spiritului marxism-leninismului în

„Scânteia”, anul XXV, nr. 3557, 30 martie 1956, p. 4.

61. Declaraţia cu privire la poziţia PMR în problemele mişcării comuniste şi

muncitoreşti internaţionale în „Scânteia”, anul XXXIII, nr. 6239, duminică 26

aprilie 1964, pp. 1-3.

62. Decretul Nr. 175 în „Monitorul Oficial”, Partea I, anul CXVI, nr. 177, marţi 3

august 1948, pp. 6321-6324.

63. Decretul Nr. 76 pentru transformarea Academiei Române în Academia Republicii

Populare Române în „Monitorul Oficial”, Partea I, anul CXVI, nr. 132 bis, miercuri

9 iunie 1948, p. 5016.

64. Decretul pentru stimularea activităţii ştiinţifice, literare şi artistice în “Scânteia”,

seria III, anul XVIII, nr. 1337, duminică 30 ianuarie 1949, p. 1.

65. Giurescu, Dinu C., Învăţământul în România între anii 1948-1989,

www.fundatiadinupatriciu.ro, Bucureşti, 22 noiembrie 2001, disponibil la URL:

https://www.fundatiadinupatriciu.ro/uploaded/Invatamantul%20inainte%20de%2019

89/68.pdf, pp. 1-27.

66. După Congres în „Gazeta Literară”, anul III, nr. 27 (121), joi 5 iulie 1956, p. 1.

67. Expunerea la proiectul Legii învăţământului în „Scânteia”, anul XLVIII, nr. 11302,

vineri 22 decembrie 1978, p. 2.

68. Hotărârea şedinţei plenare a C.C. al P.M.R. asupra stimulării activităţii ştiinţifice,

literare şi artistice în “Contemporanul”, nr. 118, vineri 7 ianuarie 1949, p. 4.

69. Întâlnirea conducătorilor de partid şi de stat cu oameni de cultură şi artă în

„Scînteia”, anul XXXIV, nr. 6624, joi 20 mai 1965, p.1.

70. Lege privind învăţământul în Republica Socialistă România în „Buletinul Oficial

al Republicii Socialiste România”, Partea I, anul IV, nr. 62, luni 13 mai 1968, pp.

484-505.

http://www.fundatiadinupatriciu.ro/

https://www.fundatiadinupatriciu.ro/uploaded/Invatamantul%20inainte%20de%201989/68.pdf

https://www.fundatiadinupatriciu.ro/uploaded/Invatamantul%20inainte%20de%201989/68.pdf

35

71. Legea educaţiei şi învăţământului în „Buletinul Oficial al Republicii Socialiste

România”, Partea I, anul XIV, nr. 113, marţi 26 decembrie 1978, pp. 1-20.

72. Premii naţionale pentru artă, literatură şi publicistică în “România liberă”, anul

IV nr. 1221, duminică 15 august 1948, pp. 1şi 8.

73. Răutu, Leonte, Împotriva cosmopolitismului şi obiectivismului burghez în ştiinţele

sociale în „Lupta de clasă”, seria V, nr. 4, octombrie 1949, p. 75.

74. Probleme şi perspective literare în „România literară”, anul VIII, nr. 20, joi 15 mai

1975, p. 13.

75. Profil de epocă în „România literară”, anul VIII, nr. 20, joi 15 mai 1975, p. 12.

76. Propunerile de măsuri prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Comitetului

Executiv al C.C. al P.C.R., pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de

educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii în

„Scânteia”, anul XL, nr. 8839, miercuri 7 iulie 1971, p. 1.

77. Rezoluţia Conferinţei pe ţară a Uniunii Scriitorilor în „Gazeta literară”, anul XII,

nr. 10 (573), 4 martie 1965, p. 5.

78. Statutul Uniunii Scriitorilor din Republica Populară Română în „Viaţa

Românească”, anul XV, nr. 3, martie 1962, p. 132.

E) Metodologie şcolară

79. Bărboi, Constanţa (coord.), Limba şi literatura română în liceu, Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti, 1983

80. Berca, Ion, Metodica predării limbii române (Citit-scris, citire), Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1966

81. Berca, Ion; Ionescu Miciora, Maria Eliza, Metodica predării limbii române la

clasele I-VIII. Manual pentru liceele pedagogice, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1971

82. Blideanu, Eugen; Şerdean, Ion, Orientări noi în metodologia studierii limbii

române la ciclul primar. Citit-scris, citire, compunere, Editura Didactică şi


83. Bojin, Alexandru (coord.), Îndrumări metodice privind studierea limbii şi

literaturii române în şcoală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980

84. Caroni, Cecilia, Metodica predării limbii şi literaturii române pentru clasele I-

VIII, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1967

85. Chiosa, Clara Georgeta, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1964

36

86. Gheorghe, Mircea, Ghid metodic pentru predarea lecturii literare la clasele V-

VIII, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982

87. Lăudat, I.D. (coord.), Metodica predării limbii şi literaturii române în şcoala

generală şi liceu, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973

88. Makarenko, A.S., Poemul pedagogic, Editura de Stat pentru Literatură Ştiinţifică şi

Didactică, Bucureşti, 1951

89. Metodica citirii pentru şcoala elementară (clasele I-IV), Editura Cartea Rusă,

Bucureşti, 1950

90. Metodica predării citirii în şcoala elementară (clasele I-IV), Editura de Stat


91. Metodica predării limbii române clasele I-IV. Manual pentru liceele pedagogice,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977

92. Metodica predării literaturii române în clasele V-XI, Editura Cartea Rusă,

Bucureşti, 1950

93. Parfene, Constantin, Literatura în şcoală: Contribuţii la o didactică modernă a

disciplinei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977

94. Probleme de metodică. Limbă şi Literatură [Comunicări la sesiunea ştiinţifică din

1960], Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1960

95. Probleme metodice ale predării literaturii, Bucureşti, Editura de Stat Didactică şi

Pedagogică, 1962

96. Şerban, Ion Gr., Învăţătorul şi copiii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1975

97. Şerdean, Ion, Metodica predării limbii române la clasele I-IV (Manual pentru

liceele pedagogice, clasele a XI-a şi a XII-a, specializarea învăţători), Editura


F) Manuale de limba şi literatura română

CLASA I

98. Abecedar, Editura de Stat, Bucureşti, 1948

99. Abecedar, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1952

100. Giurgea, Maria; Maru, Clara; Boştină, Maria, Abecedar, Editura de Stat


101. Idem, Abecedar, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1960

102. Idem, Abecedar, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1964


37

104. Giurgea, Maria; Georgescu-Boştină, Maria, Abecedar, Editura Didactică şi




107. Limba română. Manual unic pentru clasa I elementară, Editura de Stat,

Bucureşti, 1950

108. Limba română. Carte de citire pentru clasa I, Editura de Stat Didactică şi


109. Berca, Ion; Brătianu, Ecaterina, Limba română. Manual pentru clasa I,

Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1959

110. Limba română. Manual pentru clasa I, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1960

111. Limba română. Manual pentru clasa I, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1962

112. Berca, Ion; Pace, Ecaterina, Limba română. Manual pentru clasa I, Editura


CLASA a II-a

113. Limba română. Manual unic pentru clasa a II-a elementară, Editura de Stat,

Bucureşti, 1950

114. Limba română. Manual pentru clasa a II-a elementară, Editura de Stat


115. Albescu, Zoe; Berca, Ion; Brătianu Elena, Limba Română. Manual pentru

clasa a II-a, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1957

116. Limba română. Manual pentru clasa a II-a, Editura de Stat Didactică şi


117. Albescu, Zoe; Berca, Ion; Brătianu Elena, Limba Română. Manual pentru

clasa a II-a, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1966

118. Tomoioagă, Natalia; Marinescu, Cornelia; Nica, Iulian, Bejat Elena; Oprea,

Olga, Limba Română. Manual pentru clasa a II-a. Citire. Expunere-Compunere.

Gramatică. Cunoştinţe despre natură, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1969

119. Anca, Maria I.; Radu, Maria I., Limba Română. Manual pentru clasa a II-a,


38

120. Constantinescu, Elena; Vărzaru, Maria; Zarescu, Emilia; Sachelarie, Elena,

Limba Română. Manual pentru clasa a II-a, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1979

121. Idem, Limba Română. Manual pentru clasa a II-a, Editura Didactică şi


CLASA a III-a

122. Limba română şi istoria României. Manual unic pentru clasa a III-a

elementară, Editura de Stat, Bucureşti, 1948

123. Limba română. Carte de citire pentru clasa a III-a elementară, Editura de Stat


124. Limba română. Carte de citire pentru clasa a III-a elementară, Editura de Stat


125. Goga, Dimitrie; Berca, Ion, Citire. Manual pentru clasa a III-a, Editura de Stat


126. Limba română. Manual pentru clasa a III-a, Editura de Stat Didactică şi


127. Limba română. Manual pentru clasa a III-a, Editura de Stat Didactică şi


128. Limba română. Manual pentru clasa a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1964

129. Goga, Dimitrie; Berca, Ion, Uţă, Elena, Limba română. Manual pentru clasa a

III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968

130. Şerdean, Ion; Diţuleasa, Florian; Paveliu, Eliza, Citire. Manual pentru clasa a

III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972

131. Idem, Citire. Manual pentru clasa a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1979


Bucureşti, 1981


Bucureşti, 1983


Bucureşti, 1987


Bucureşti, 1989

39

CLASA a IV-a

136. Limba română. Manual unic pentru clasa a IV-a elementară, Editura de Stat,

Bucureşti, 1950

137. Limba română. Carte de citire pentru clasa a IV-a elementară, Editura de Stat


138. Limba română. Carte de citire pentru clasa a IV-a elementară, Editura de Stat


139. Citire. Manual pentru clasa a IV-a, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1960

140. Citire. Manual pentru clasa a IV-a, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1961

141. Goga, Dimitrie; Berca, Ion, Limba română. Manual pentru clasa a IV-a,


142. Iliescu, Constanţa; Nichita, Silvia; Petrescu, Victoria; Popescu, Stela, Citire.

Manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973

143. Idem, Citire. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1977

144. Munteanu, Tanţa, Citire. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică şi


145. Idem, Citire. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1988

CLASA a V-a

146. Limba română. Manual provizoriu pentru clasa a V-a elementară, Editura de

Stat, Bucureşti, 1948

147. Limba română. Manual unic pentru clasa a V-a elementară, Editura de Stat,

Bucureşti, 1950

148. Limba română. Manual pentru clasa a V-a, Editura de Stat Didactică şi


149. Limba română. Manual pentru clasa a V-a, Editura de Stat Didactică şi


150. Dărmănescu, Elena; Ghiţă, Gheorghe, Limba română. Manual pentru clasa a

V-a, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1959

151. Limba română. Lecturi literare şi gramatică. Manual pentru clasa a V-a,


40

152. Bedeleanu, Aura; Popescu, Florin; Popescu, Ion, Limba română. Lecturi

literare şi gramatică. Manual pentru clasa a V-a, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1962

153. Ştefan, Graziella; Gheorghiu, Vladimir, Carte de citire. Manual experimental

pentru clasa a V-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975

154. Idem, Carte de citire. Manual experimental pentru clasa a V-a, Editura


155. Idem, Carte de citire. Manual experimental pentru clasa a V-a, Editura


156. Idem, Limba română. Lecturi literare. Manual pentru clasa a V-a, Editura


157. Dumitrescu, Ana; Teodorescu, Vasile, Limba română. Manual pentru clasa a

V-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1989

CLASA a VI-a

158. Limba română. Manual unic pentru clasa a VI-a elementară, Editura de Stat,

Bucureşti, 1950

159. Limba română. Manual pentru clasa a VI-a, Editura de Stat Didactică şi


160. Limba română. Lectură literară. Manual pentru clasa a VI-a, Editura de Stat


161. Dărmănescu, Elena; Ghiţă Gheorghe, Limba română. Manual pentru clasa a

VI-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1959

162. Boroianu, C., Iliescu, E., Popescu Ion, Limba română. Lecturi literare şi

gramatică. Manual pentru clasa a VI-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1963

163. Idem, Limba română. Lecturi literare şi gramatică. Manual pentru clasa a VI-

a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1964

164. Atănăsescu, Lucia, Carte de citire. Manual pentru clasa a VI-a, Editura


165. Butoi, Mihaela; Constantinescu Dobridor, Gheorghe, Limba română. Manual

pentru clasa a VI-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983

166. Idem, Limba română. Manual pentru clasa a VI-a, Editura Didactică şi


167. Idem, Limba română. Manual pentru clasa a VI-a, Editura Didactică şi


41

CLASA a VII-a

168. Limba română. Manual provizoriu pentru clasa a VII-a elementară, Bucureşti,

Editura de Stat, Bucureşti, 1949

169. Limba română. Manual unic pentru clasa a VII-a elementară, Editura de Stat,

Bucureşti, 1949

170. Limba română. Manual pentru clasa a VII-a, Editura de Stat Didactică şi


171. Limba română. Lectură literară. Manual pentru clasa a VII-a, Editura de Stat


172. Beldescu, G., Popescu, M., Limba română. Manual pentru clasa a VII-a,


173. Idem, Limba română (Lecturi literare şi gramatică). Manual pentru clasa a

VII-a, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1962

174. Tutoveanu, Alecsandrina; Popescu, Ion, Limba română. Lecturi literare.

Manual pentru clasa a VII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972

175. Toma, Marin, Limba română. Lecturi literare. Manual pentru clasa a VII-a,


176. Idem, Limba română. Lecturi literare. Manual pentru clasa a VII-a, Editura


177. Idem, Limba română. Lecturi literare. Manual pentru clasa a VII-a, Editura


CLASA a VIII-a

178. Popescu, Florin; Cucu, Mircea, Limba română. Manual pentru clasa a VIII-a,


179. Idem, Limba română. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Didactică şi


180. Idem, Limba română. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Didactică şi


181. Săvulescu, Dumitru, Limba română. Lecturi literare. Manual pentru clasa a

VIII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981

182. Idem, Limba română. Lecturi literare. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura


183. Idem, Limba română. Lecturi literare. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura


42

REZUMAT

Instaurarea regimului comunist în România aduce cu sine schimbări majore în orientarea

sistemului educativ românesc. Funcţia formativă a educaţiei făcute în şcoală este umbrită de cea

informativă şi propagandistică. Ideologizarea învăţământului se reflectă şi asupra conţinutului

textelor literare publicate în manualele şcolare. Poezia pentru copii, transformată în instrument

de propagandă, urmăreşte atingerea unor obiective ideologice.

Corelând poezia pentru copii publicată în manualele de literatură română în timpul regimului

comunist cu politica partidului unic, distingem din punct de vedere temporal între perioadele

1948-1964 şi 1965-1989. Deşi între cele două intervale de timp apar diferenţe privitoare la

tematica poeziilor publicate (temele agreate în prima perioadă sunt înlocuite mai apoi cu o

tematică în spirit socialist) sau la autorii care publică (din favoriţi ai manualelor, unii poeţi vor

dispărea cu totul), un element rămâne comun şi foarte viu în poezii – partinitatea.

Poezia din manuale reflectă intenţia regimului comunist de a schimba realitatea conform

pretenţiilor sale ideologice. Câteva dintre obiectivele propagandistice urmărite prin intermediul

creaţiilor lirice sunt: întărirea conştiinţei de clasă, adâncirea credinţei în comunism, educarea

spiritului de partid, formarea omului nou, construirea unei iconografii laice comuniste,

înfăţişarea măreţelor realizări ale timpurilor, valorizarea muncii şi idealizarea eroului clasei

muncitoare.

Amalgamarea valorilor este o practică frecventă pentru regimul totalitar din România. În

manualele şcolare, poeţi valoroşi stau alături de producători de maculatură comunistă. Poezia,

subordonată maşinii de propagandă, are funcţia de a înfrumuseţa realităţile înfăţişate şi de a

educa în spirit comunist minţile tinere. Prin mesajul pe care-l transmite, poezia este eficientă în

atingerea unor obiective propagandistice, contribuind astfel la legitimarea regimului totalitar.

ABSTRACT

The establishment of the totalitarian communist regime in Romania brings major changes in the

way the educational system is conceived. The formative nature of education in schools is

overshadowed by its informative and propagandist character. The politicization of teaching is

reflected on the content of the literary texts published in the Romanian textbooks. The role of

studying poetry in schools is mainly to form the political consciousness of the pupils, not the

literary one. The children‟s poetry, turned into a propaganda tool, is designed to achieve

ideological goals.

Correlating the children‟s poetry published in the Romanian textbooks with the single party

policy, we can distinguish two periods of time: 1948-1964 and 1965-1989. Although between the

two phases there are differences regarding the topic of the poetry (issues approved in the first

period are replaced later with themes in the socialist spirit) or the published authors (from party‟s

favourites, some poets will entirely disappear) a common element remains very much alive in

poetry – the party spirit.

The poetry chosen for the textbooks reflects the intention of the communist regime to change

reality according to its ideological claims. Some of the propaganda objectives aimed by lyrical

creations are: strengthening of the class consciousness, deepening faith in communism,

education in the party spirit, formation of the new man, building a secular communist

iconography, illustrating the great achievements of the times, labour valorisation and idealization

of the working class hero.

The mixture of values is a frequent practice for the communist regime in Romania. Valuable

poets are present in the textbooks together with the makers of communist poetry that doesn‟t

have any literary value. All poetry subordinated to the propaganda machine has the function to

embellish the reality and to educate young minds in the communist spirit. Through the message

it sends, the poetry is effective in achieving propaganda objectives, thereby legitimizing the

totalitarian regime.

43

Curriculum Vitae

Informaţii personale

Nume / Prenume TODERICĂ (CRISTESCU) COSMINA OCTAVIA

Experienţa profesională

Perioada

Funcţia sau postul ocupat

Activităţi si responsabilităţi

principale

Numele şi adresa angajatorului

Tipul activităţii sau sectorul de

activitate

01/09/2007 →

Profesor de limba şi literatura română

Predarea limbii şi literaturii române la gimnaziu şi liceu

LICEUL ANDREI MUREŞANU BRAŞOV,

BISERICII SF. NICOLAE, NR. 1, BRAŞOV (ROMÂNIA)

Educaţie

Educaţie şi formare

Perioada 01/10/2010 – prezent

Calificarea/diploma obţinută DOCTORAND

Disciplinele principale

studiate/competenţele

profesionale dobândite

LITERATURĂ ROMÂNĂ

Numele şi tipul instituţiei de

învăţământ/furnizorului de

formare

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV, FACULTATEA DE

LITERE

BULEVARDUL EROILOR, NR. 29 , BRAŞOV (ROMÂNIA)

Perioada

01/10/2003 - 30/06/2006

Calificarea/diploma obţinută DIPLOMA DE MASTER




SCRIERE CREATOARE, TRADUCERI



formare


LITERE

BULEVARDUL EROILOR, NR. 29 , BRAŞOV (ROMÂNIA)

Perioada 01/10/1996 - 30/06/2000

Calificarea/diploma obţinută DIPLOMA DE LICENŢĂ




LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - LIMBA ŞI LITERATURA

ENGLEZĂ



formare


LITERE

BULEVARDUL EROILOR, 29, BRAŞOV (ROMÂNIA)

44

Activitate ştiinţifică şi de cercetare

Volume

Dicţionar de personaje literare: gimnaziu, Editura Aula, Braşov, 2012 (coautor)

Dicţionar de personaje literare: liceu, Editura Aula, Braşov, 2013 (coordonator)

Articole

Confessional Poets. Themes and Public Discourse, în Research and Science Today, nr. 1 (3),

2012 (coautor)

The Political Function of Studying Literature in the Communist Romania, în Bulletin of the

Transilvania University of Braşov, Series IV: Philology and Cultural Studies, vol.5 (54), No. 1 –

2012 (unic autor)

Fiction and folk fabulous in Mircea Nedelciu‟s novel « Tratament fabulatoriu », în Research and

Science Today, nr. 2 (4), 2012 (coautor)

Sylvia Plath and the „I” of the confessional mode, în Bulletin of the Transilvania University of

Braşov, Series IV: Philology and Cultural Studies, vol.5 (54), No. 2 – 2012 (coautor)

Poezie pentru copii şi propagandă în manualele şcolare din perioada comunistă, în Revista

Transilvania, serie nouă, anul XLI (CXLV), nr. 1, 2013 (unic autor)

Communist Propaganda in Children‟s Poetry under Gheorghiu-Dej‟s Regime, în Research and

Science Today, nr. 1 (5), 2013 (prim autor)

Communist Propaganda through Children‟s Poetry, în Bulletin of the Transilvania University of

Braşov, Series IV: Philology and Cultural Studies, vol. 6 (55), No. 1 – 2013 (unic autor)

Cosmina Cristescu, Cristina Pipoş, Comandamentele tematice de propagandă ale poeziei şcolare

din epoca Ceauşescu – în curs de apariţie la Editura Polirom (prim autor)

Cristina Pipoş, Cosmina Cristescu, Condiţia femeii în societatea comunistă reflectată în poezia

Marianei Marin – în curs de apariţie la Editura Polirom (coautor)

Recenzii

Gabriel Daliş – Până mereu în Corpul T, nr. 1, 2011

Cele mai frumoase poeme „de-a gata” în Corpul T, nr. 3, 2011

Paul Mihalache – Târg de arlechini în Corpul T, nr. 4, 2011

Noémi Sárkány – Tristă Duminică în Corpul T, nr. 1, 2012

Andrei Trocea – Zvrncul Pyt sau jocul de-a mortiţa în Corpul T, nr. 2, 2012

Canonul realist-socialist şi spiritul critic liber în Corpul T, nr. 2, 2012

MIEZ opt scriitori la Sebeş în Corpul T, nr. 3, 2012

George Vasilievici – Viseptol în Corpul T, nr. 4, 2012

Sesiuni ştiinţifice

Jurnalul strategiei ieşirii din complexele literaturii - Sesiunea ştiinţifică „România în procesul

dezvoltării economice durabile – strategii de ieşire din criza economică finaciară”, Buletinul

Ştiinţific al Universităţii “Dimitrie Cantemir”, nr. 12, 2011 (prim autor)

Evoluţia textului de la Homer la Eliot - Sesiunea ştiinţifică „România în procesul dezvoltării

economice durabile – strategii de ieşire din criza economică finaciară”, Buletinul Ştiinţific al

Universităţii “Dimitrie Cantemir”, nr. 12, 2011 (coautor)

Funcţia politică a predării literaturii române în perioada comunistă (1948-1989) - Sesiunea

ştiinţifică „România în procesul dezvoltării economice durabile – Europa la răscruce?”, Buletinul

Ştiinţific al Universităţii “Dimitrie Cantemir”, nr. 13, 2012 (prim autor)

Evoluţia poeziei confesiunii - Sesiunea ştiinţifică „România în procesul dezvoltării economice

durabile – Europa la răscruce?”, Buletinul Ştiinţific al Universităţii “Dimitrie Cantemir”, nr. 13,

2012 (coautor)

Obiectivele de propagandă ale poeziei şcolare în epoca Ceauşescu - Sesiunea ştiinţifică

„România în procesul dezvoltării economice durabile – perspective şi provocări în perioada

2013-2020”, Buletinul Ştiinţific al Universităţii “Dimitrie Cantemir”, nr. 14, 2013 (prim autor)

45

Femeia în căutarea propriei identităţi: Sylvia Plath şi Mariana Marin - Sesiunea ştiinţifică

„România în procesul dezvoltării economice durabile – perspective şi provocări în perioada

2013-2020”, Buletinul Ştiinţific al Universităţii “Dimitrie Cantemir”, nr. 14, 2013 (coautor)

Conferinţe

Public libraries: Censorship and Rehabilitation of the Poets under the Romanian Communist

Regime (coautor), în Innovation within Libraries, Braşov, Editura Universităţii Transilvania,

2012 (volumul Conferinţei Internaţionale de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării Biblio 2012:

Inovare în Biblioteci, 6-8 iunie 2012, Braşov)

Comandamentele tematice de propagandă ale poeziei şcolare din epoca Ceauşescu (prim autor)

şi Condiţia femeii în societatea comunistă reflectată în poezia Marianei Marin (coautor) la

Conferinţa naţională Politică şi societate în «epoca Ceauşescu», 13-14 noiembrie 2012,

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc Bucureşti

(volumul conferinţei este în curs de apariţie)

False reprezentări naţionale şi etnice propagate de literatura şcolară în perioada comunistă

(prim autor) la Conferinţa Internaţională de Imagologie: Identitate şi alteritate culturală în timp,

19-20 aprilie 2013, Universitatea Sapientia Miercurea-Ciuc (volumul conferinţei este în curs de

apariţie)

46

Curriculum Vitae

Personal information

First name(s) / Surname(s) COSMINA OCTAVIA TODERICĂ (CRISTESCU)

Address Pe Tocile

RO-500117 Brasov (Romania)

Mobile 0741 021 315

E-mail(s) [email protected]

Nationality Romanian

Date of birth 21/10/1975

Work experience

Dates

Occupation or position held

Name and address of employer

Type of business or sector

Main activities and responsibilities

2007 →

Romanian Teacher

ANDREI MUREŞANU HIGH SCHOOL,

BISERICII SF. NICOLAE, NR. 1, BRAŞOV (ROMÂNIA)

Education

Teaching Romanian Language and Literature

Education and training

Dates

Title of qualification awarded

Principal subjects / occupational

skills covered

Name and type of organisation

providing education and training

Dates

2010 →

Ph.D. c

ROMANIAN LITERATURE

TRANSILVANIA UNIVERSITY OF BRASOV

FACULTY OF LETTERS

2004 - 2006

Title of qualification awarded M.A.

Principal subjects / occupational skills

covered

CREATIVE WRITING AND TRANSLATION




FACULTY OF LETTERS

Dates 1996 - 2000

Title of qualification awarded B.A.

Principal subjects / occupational

skills covered

ROMANIAN LANGUAGE AND LITERATURE, ENGLISH LANGUAGE AND

LITERATURE




FACULTY OF LETTERS

47

Scientific and research activity

Volumes

Dictionary of Literary Characters: middle school, Aula Publishing House, Braşov, 2012

Dictionary of Literary Characters: high school, Aula Publishing House, Braşov, 2013

Articles

Confessional Poets. Themes and Public Discourse, in Research and Science Today, no. 1 (3),

2012

The Political Function of Studying Literature in the Communist Romania, in Bulletin of the

Transilvania University of Braşov, Series IV: Philology and Cultural Studies, vol.5 (54), No. 1 –

2012

Fiction and folk fabulous in Mircea Nedelciu‟s novel « Tratament fabulatoriu », in Research and

Science Today, no. 2 (4), 2012

Sylvia Plath and the „I” of the confessional mode, in Bulletin of the Transilvania University of

Braşov, Series IV: Philology and Cultural Studies, vol.5 (54), No. 2 – 2012

Children‟s poetry and Propaganda in the textbooks from the Communist era, in Transylvania

Magazine, year XLI (CXLV), no. 1, 2013

Communist Propaganda in Children‟s Poetry under Gheorghiu-Dej‟s Regime, in Research and

Science Today, no. 1 (5), 2013

Communist Propaganda through Children‟s Poetry, in Bulletin of the Transilvania University of

Braşov, Series IV: Philology and Cultural Studies, vol. 6 (55), No. 1 – 2013

Cosmina Cristescu, Cristina Pipoş, Thematic commandments of propaganda in schoolbooks from

Ceausescu‟s era – Polirom, to be published

Cristina Pipoş, Cosmina Cristescu, Woman‟s status in the communist society mirrored in

Mariana Marin‟s poetry – Polirom, to be published

Book Reviews

Gabriel Daliş – Until always in Corpul T, no. 1, 2011

The most beautiful poems “by granted” in Corpul T, no. 3, 2011

Paul Mihalache – Harlequins Fair in Corpul T, no. 4, 2011

Noémi Sárkány – Sad Sunday in Corpul T, no. 1, 2012

Andrei Trocea – Zvrncul Pyt or playing mortita in Corpul T, no. 2, 2012

The Canon of Socialist Realism and the Critical Thinking in Corpul T, no. 2, 2012

The core - eight writers in Sebeş in Corpul T, no. 3, 2012

George Vasilievici – Viseptol in Corpul T, no. 4, 2012

Scientific meetings

The Journal of the Strategy of Recovery from the Literary Complexes - Scientific meeting

“Romania in the process of durable economy – strategies of Recovery from the Financial Crisis”,

Scientific Bulletin of “Dimitrie Cantemir” Christian University, no. 12, 2011

The Evolution of the Text from Homer to Eliot – Scientific meeting “Romania in the process of

durable economy – strategies of Recovery from the Financial Crisis”, Scientific Bulletin of

“Dimitrie Cantemir” Christian University, no. 12, 2011

The Political Function of Teaching Literature in Communism (1948-1989) – Scientific meeting

“Romania in the process of durable economy – Europe at the Crossroad?”, Scientific Bulletin of

“Dimitrie Cantemir” Christian University, no. 13, 2012

The Evolution of Confessional Poetry – Scientific meeting “Romania in the process of durable

economy – Europe at the Crossroad?”, Scientific Bulletin of “Dimitrie Cantemir” Christian

University, no. 13, 2012

Propaganda objectives of schoolbook poetry in Ceausescu‟s Era, Scientific meeting “Romania

in the process of durable economy – Perspectives and challenges between 2013-2020”, Scientific

Bulletin of “Dimitrie Cantemir” Christian University, no. 14, 2013

48

Woman searching for her own identity: Sylvia Plath and Mariana Marin Scientific meeting

“Romania in the process of durable economy – Perspectives and challenges between 2013-

2020”, Scientific Bulletin of “Dimitrie Cantemir” Christian University, no. 14, 2013

Conferences

Public libraries: Censorship and Rehabilitation of the Poets under the Romanian Communist

Regime, in Innovation within Libraries, Braşov, Transilvania University Publishing House, 2012

(volume of International Conference on Library and Information Science Biblio 2012:

Innovation within Libraries, 6-8 June 2012, Braşov)

Thematic Commandments of Propaganda in school poetry from „Ceausescu Era‟ and Women‟s

Status in Communist Society reflected in Mariana Marin‟s Poetry at The National Conference

“Politics and Society in «Ceausescu Era»”, 13-14 November 2012, The Institute for the

Investigations of Communist Crimes and the Memory of the Romanian Exile, Bucharest

False national and ethnic representations disseminated by school literature in the Communist

era at Cultural Identity and Alterity in time International Conference of Imagology, 19-20 April

2013, Sapientia University, Miercurea-Ciuc

children’s poetry in the romanian texbooks between 1948-1989old.unitbv.ro/portals/31/sustineri de...

Documents