Publicaţie independentă de analiză economică şi politică locală

8 pagini * 1 LEU ISSN 1842-4473

Anul XII * Nr. 403 15-22 aprilie 2013

Director: Tiberiu VINŢAN

în Valea Jiului

Primim la redacţie COLEGIUL TEHNIC “MIHAI VITEAZU” VULCAN : punct de vedere la articolul “Liceu „la mâna” Interlopilor”, publicat în ziarul Cronica Văii Jiului în data de 12.04.2013

CÂNTECUL DE LEBĂDĂ LA AMURGUL ZEILOR sau Cine zice… acela este… interlop Acesta nu este un drept la replică. Este punctul de vedere al Administraţiei locale din municipiul Vulcan şi al conducerii Colegiului Tehnic “Mihai Viteazu” adresat tuturor acelora care se întreabă în mod firesc: Cine doreşte să se răzbune pe cei ce educă elevii Colegiului ? Articolul, semnat (de cel căruia îi este fri-că pentru ceea ce îi va aduce viitorul) cu anoni-mul Amurgul Zeilor şi publicat în Cronica Văii Jiului, este expresia stării de frustrare şi de furie personală şi probabil şi „actul de justiţie” tot personală a unui nemulţumit. Am putea chiar spune că tot ceea ce în-şiră acest individ ca fiind în percepţia lui “ne-gativul” Colegiului Tehnic “Mihai Viteazu” este ca şi cum ai privi într-o oglindă în care nu se ve-

de nimic. Nici unul dintre cei ce îşi fac meseria cu dăruire şi competenţă în cadrul acestui Co-legiu, nu se poate identifica cu aceste descrieri cu puternice accente schizoide şi paranoice. La fel cum nici elevii excepţionali ai Colegiului nu au nici un reper de recunoaştere în această prezentare. De aici se ridică o întrebare: despre cine vorbeşte acest individ laş şi rău-voitor, atunci când face referiri la adresa acestui locaş de educaţie şi învăţământ? În virtutea unei înţele-geri simple cine judecă, se judecă. Deci, Amur-gul Zeilor este el însuşi un interlop, un degene-rat, un factor de dezechilibru şi de regres social, un individ care nu produce nimic bun în socie-tate. (continuare în pag. a 7-a)

Deputatul Monica Iacob Ridzi consideră că premierul Victor Ponta are datoria morală de a salva oraşul Aninoasa de la faliment

Tot ceea ce se putea face în plan local pentru salvarea de la falimentul fi-nanciar a administraţiei locale de la Ani-noasa, deja s-a făcut. Din păcate, nici una din măsurile luate de edili nu a fost în măsură să rezolve problemele comuni-tăţii. Speranţele revenirii oraşului Aninoa-sa pe linia de plutire stau acum într-o decizie a premierului Victor Ponta, singu-rul care poate interveni decisiv pentru a scoate Aninoasa din impas. Aceasta este concluzia la care a ajuns deputatul Monica Iacob Ridzi, care a anunţat de altfel, într-o conferinţă de presă care a avut loc vineri la Petroşani, că în aceste zile va depune la Parlament o declaraţie politică şi o interpelare adre-

sată Primului Ministru Victor Ponta pe acest subiect de interes major pentru co-munitatea locală din Aninoasa. “Am dis-cutat cu foarte mulţi cetăţeni din oraşul Aninoasa, am analizat activitatea din ul-tima perioadă a administraţiei locale şi am constatat că, într-adevăr, singurul care mai poate interveni pentru a readuce Aninoasa pe linia de plutire şi pentru a le da oamenilor de aici o perspectivă pentru viitor este doar premierul. Ponta are nu doar pârghiile necesare pentru a echilibra balanţa financiară a administraţiei locale din Aninoasa, dar are şi o datorie morală faţă de cetăţenii acestei localităţi”, a de-clarat Monica Iacob Ridzi.

continuare în pag. a 3-a

Costel Avram, de la managementul economic de succes în fruntea Apa Serv la managementul politic al noului PNL din Valea Jiului Cum face, cum nu face, doar Dum-nezeu ştie, însă cert este că acolo unde l-a aşezat viaţa, Costel Avram, vorba înţeleptului proverb, “sfinţeşte locul”. În mai puţin de un an de zile de când a fost aşezat în fruntea Apa Serv Valea Jiului, firma aceasta a ajuns dintr-o controversată activitate comercială de stat într-o instituţie respectabilă şi profitabilă. Tot aşa, de mai bine de jumătate de an, de când preşedintele PNL Hunedoara a decis să dea filialele liberalilor din Valea Jiului pe “mâna” lui Avram, acestea dau semnale că încep să se trezească din continuare în pag. a 5-a

Detalii în pag. a 4-a

este o marcă înregistrată a

Publicaţia

Afaceri în Valea Jiului ISSN 1842-4473

SC EXCLUSIV MEDIA GROUP SRL CUI: RO-13603933; RC: J/20/736/2000

Contact: Vulcan, str. Coroeşti nr. 75 Telefon: 0254-513.406 Fax: 0354-814.018 E-mail:exclusivmediagroup@gmail.com Web: www.afacerivj.wordpress.com

Director-Redactor şef: Tiberiu VINŢAN Telefon mobil: 0722-554.809 Adresa e-mail: tiberiuvintan@yahoo.com Blog: www.tiberiuvintan.blogspot.com

Editor: Luminiţa ANDRONACHE Telefon mobil: 0724-020.474

Contabil şef: Gheorghiţa CAŢAN Grupul de presă Exclusiv este membru al:

Patronatului Presei din România (ROMEDIA)

Tiparul: TIPOGRAFIA PROD COM TG.JIU

Afaceri în Valea Jiului - ACTUALITATE

Urmăreşte

în fiecare joi, de la 18,30 la

Realizator: TIBERIU VINŢAN

“În spatele fiecărui om stă o poveste de viaţă. Te invit în fiecare miercuri seara, de la 19,30 pe frecvenţa postului de televiziune TV PARÂNG, să descoperim împreună poveştile de viaţă ale unor oameni speciali din Valea Jiului, în cadrul emisiunii VIAŢA REALĂ.”

Tiberiu Vinţan, jurnalist

O n ouă emisiune de televiziune, realizată de TIBERIU VINŢAN la Televiziunea Parâng

Solicită o oferta personalizată la 0722-554.809

Primăria Petroşani invită principalii actori din industria exploatării resurselor minerale convenţionale la un workshop

privind perspectivele industriei miniere din România La iniţiativa reputatului prof. univ.dr.ing. Nicolae Iliaş, Primăria municipiului Petroşani, în parteneriat cu o serie de instituţii academice, ştiinţifice şi economice din domeniul exploatării resurselor minerale con-venţionale, organizează, în a doua jumătate a acestei săptămâni, o se-siune de lucru la Petroşani, în ve-derea obţinerii de informaţii şi soluţii privind căile şi modalităţile prin care mineritul ar putea contribui la dez-voltarea durabilă a României, prin valorificarea la maximum a avuţiei naţionale constând în resursele mi-nerale ale subsolului, ca factor de-terminant în creşterea bunăstării ce-tăţenilor, atât în prezent cât şi în pe-rioada următoarelor decenii. Potrivit organizatorilor, work-shopul organizat la Petroşani, în zi-lele de 18 şi 19 aprilie, îşi propune ca principale obiective, să scoată în evidenţă diferite scenarii şi modele care pot fi valorificare în procesul de convertire a resurselor minerale ale ţării în dezvoltarea durabilă pe ter-men lung, să ofere o orientare credi-bilă cu privire la factorii şi conside-rentele cheie care pot fi relevanţi pentru oficialităţi şi pentru investitori precum şi să contureze un scurt studiu cu privire la modul de gândire actual privitor la minerit în contextul dezvoltării durabile, cu intenţia de a oferi un temei de gândire pentru au-torităţile române şi pentru investitorii români şi străini. Evenimentul este organizat de Primăria municipiului Petroşani, în parteneriat cu Universitatea din Pe-troşani, Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti, INSEMEX Petro-şani, ICPM Petroşani, ICSITPML Craiova, Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei, Societatea Naţională de Închideri de Mine Valea Jiului Petroşani, Societ-atea Naţională a Huilei Petroşani, Gerom Internaţional, Fundaţia pen-tru Dezvoltare Bazată pe Cunoaş-tere, Fundaţia “Sfânta Maria”, Aca-demia de Ştiinţe Tehnice din Ro-mânia, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie Hunedoara. “Realităţile pe care le trăim în ceea ce priveşte abordarea pre-

zentului şi, mai ales, a perspectivelor industriei de exploatare a resurselor minerale convenţionale din România necesitau nu doar o simplă dezba-tere, ci şi o sesiune de lucru din care să putem desprinde idei şi soluţii pentru un viitor care să ţină cont de valorificarea acestui potenţial de excepţională valoare pe care-l re-prezintă resursele minerale ale ţării”, spune primarul municipiului Petro-şani, dr.ing. Tiberiu Iacob Ridzi, pre-şedintele comitetului de organizare al acestui eveniment. Alături de primarul municipiu-lui Petroşani, din comitetul de orga-nizare al workshopului cu tema “Ex-ploatarea resurselor minerale convenţionale în contextul dez-voltării durabile” fac parte o serie de specialişti de primă clasă în do-meniu, precum prof.univ.dr.ing. Aron Poantă (rectorul Universităţii din Pe-troşani), dr.ing. Consatntin Lupu (directorul general al INSEMEX Pe-troşani), academicianul prof.dr.ing. Dorel Zugrăvescu (de la Academia de Ştiinţe Tehnice din România), prof.univ.dr.ing. Mihai Pascu Coloja (rectorul Universităţii de Petrol şi Gaze din Ploieşti), prof.univ.dr.ing. Georgeta Luminiţa Popescu (decan al Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Tg. Jiu), alte cadre academice printre care îi amintim pe profesorii

universitari Iosif Andraş, Victor Arad şi Nicolae Iliaş, dar şi specialişti în domeniul sectorului minier şi conex precum directori ai unor societăţi şi companii miniere şi energetice, cum ar fi, spre exemplu ing. Daniel An-dronache (directorul Complexului E-nergetic Hunedoara), ing. Petru Dră-goescu (director general SNÎM Va-lea Jiului), ing. Nicolae Drăgoi (direc-tor general SNH Petroşani), dr.ing. Michael Melczer (managerul Gerom Internaţional Petroşani), dr.ing. Ion Stamin Purcaru (director general Conversmin Bucureşti), dr.ing. Va-sile Silviu Ogherlaci (director gene-ral CEO-Divizia Minerit Tg. Jiu) şi alţii. Evenimentul de la Petroşani se va derula pe parcursul a două zile, respectiv 18 şi 19 aprilie. Lu-crările în plen, precum şi prezentă-rile de lucrări pe secţiuni vor fi găz-duite în cadrul complexului CBS Pe-troşani. Programul manifestării cu-prinde, de asemenea, o vizită de lucru la INSEMEX, dar şi vizitarea expoziţiilor permanente ale GEROM privind echipamentele miniere fa-bricate la Petroşani, istoria Atelie-relor Centrale Petroşani şi turnarea Coloanei fără sfârşit a ilustrului artist Constantin Brâncuşi.

Luminiţa ANDRONACHE

“Mineritul reprezintă pentru Petroşani însăşi esenţa existenţei şi dezvoltării urbane a localităţii noastre. De-a lungul ultimelor două secole, întreaga viaţă economică şi socială a comunităţii noastre a evoluat în jurul activităţilor generate de dezvoltarea industriei de exploatare a resurselor minerale. În ciuda regresului pe care-l cunoaşte în prezent industria minieră, am convingerea că utilitatea exploatării resurselor minerale convenţionale nu şi-a spus încă ultimul cuvânt, iar rolul şi importanţa cărbunelui energetic în economia românească va fi reconsiderat într-un viitor apropiat. În acest context, salut organizarea la Petroşani a lucrărilor acestui workshop de interes naţional care va oferi, sunt convins, soluţii pentru dezvoltarea durabilă a acestui important sector de activitate.”

Tiberiu Iacob Ridzi

Primarul municipiului Petroşani

Situat în localitatea Petroşani ,Complexul Hotelier Rustic & Palace reprezintă o marcă de

referinţă în domeniul hotelier din Valea Jiului.Complexul Hotelier Rustic &Palace

constituie un punct de atracţie în afaceri şi turism, serviciile şi condiţiile moderne de cazare, iar restaurantele şi experienţa în organizarea

evenimentelor ne recomandă.

Afaceri în Valea Jiului - ACTUALITATE

Deputatul Monica Iacob Ridzi consideră că premierul Victor Ponta are datoria morală de a salva oraşul Aninoasa de la faliment urmare din pagina 1 În declaraţia sa politică adresată Primului Ministru, deputatul Monica Iacob Ridzi arată că “în prezent, din cauza da-toriilor foarte mari ale administraţiei pu-blice locale, oraşul Aninoasa se află în pragul falimentului financiar, având dato-rii mult mai mari decât întregul buget lo-cal al localităţii. Şansa acestei comunităţi de a reveni pe linia de plutire stă doar într-un sprijin venit din partea dumnea-voastră. Un sprijin pe care îndrăznesc să cred că aveţi toate motivele, legale şi morale, să-l acordaţi acestor oameni.” Deputatul face şi o scurtă istorie a evenimentelor care au condus la apariţia acestei stări, pe care o consideră drept una de maximă urgenţă. “Pentru a înţe-lege mai exact cum stau lucrurile, va rog să-mi permiteţi să vă aduc în atenţie câ-teva argumente ce ţin de istoria recentă a acestei comunităţi. La fel ca multe alte comunităţi din Valea Jiului, oraşul Ani-noasa s-a dezvoltat ca localitate minieră, exploatarea de cărbune din localitate fiind singura activitate economică semni-ficativă din oraş şi, implicit, principala sursă de venituri la bugetul local. Cu ar-gumentul unui buget local solid, auto-rităţile locale din Aninoasa au demarat, după 1990, o serie de lucrări de reabili-tare şi modernizare a oraşului. Din pă-cate, în perioada anilor 2000-2004 (când Partidul Social Democrat se afla, cum bine ştiţi, la guvernare), odată cu declinul activităţii miniere din Valea Jiului, multe primării au avut probleme din cauza faptului că impozitele şi taxele locale nu au mai fost achitate către acestea de către compania minieră. Pentru a face faţă situaţiei şi pentru a-şi putea achita facturile către executanţii lucrărilor de investiţii angajate, autorităţile locale au contractat, în 2007, un credit bancar. Din nefericire, situaţia s-a înrăutăţit şi mai mult odată cu punerea în aplicare, în acelaşi an 2007 (când la guvernare se afla Partidul Naţional Liberal) a deciziei luate încă din 2002 (când la guvernare

se afla Partidul Social Democrat) prin semnarea unui memorandum cu FMI, decizie care s-a materializat prin închi-derea exploatării de cărbune de la Ani-noasa. Consecinţele nu au întârziat să apară. Veniturile bugetului local nu doar că s-au diminuat considerabil, dar impo-sibilitatea de a mai achita la scadenţă facturile şi ratele împrumutului bancar au dus Primăria Aninoasa spre un inevitabil blocaj economic şi financiar. Astfel, la începutul anului 2012, datoriile Primăriei Aninoasa au ajuns la valoarea de 82 mi-liarde de lei vechi, în condiţiile în care ve-niturile anuale ale administraţiei nu de-păşesc 30 de miliarde de lei vechi, dacă sunt colectate în proporţie de 100%. Tot anul 2012 a adus şi închiderea singurei activităţi industriale care mai exista în Aninoasa, odată cu restrângerea lucră-rilor de amenajare hidroenergetică din Defileul Jiului”, explică Monica Iacob Ridzi. În demersul său parlamentar, deputatul Monica Iacob Ridzi precizează că, în ciuda eforturilor autorităţilor locale de a redresa balanţa financiară a buge-tului local, prin reducerea drastică a chel-tuielilor, prin restructurare de personal şi prin creşterea veniturilor, inclusiv prin in-tensificarea măsurilor de executare silită a rău platnicilor, valoarea datoriilor se si-tuează încă, la un nivel extrem de ridicat. Potrivit cifrelor furnizare de Primăria ora-şului Aninoasa este vorba despre o da-torie totală, la 31 martie 2013, de 49 de miliarde de lei vechi, din care 35 de mi-liarde de lei vechi numai către societatea bancară creditoare. Iar datoriile cresc, în

fiecare zi, prin aplicarea de dobânzi şi penalităţi. “Salvarea de la un dezastru a a-cestei comunităţi de câteva mii de oa-meni stă acum doar în sprijinul dumnea-voastră - spune Monica Iacob Ridzi în declaraţia politică depusă la Parlament. Pentru că, deşi mă aflu în opoziţie po-litică, nu îmi este indiferentă soarta oa-menilor din Colegiul pe care am onoarea să-l reprezint în Parlamentul ţării, mă adresez dumneavoastră cu rugămintea de a interveni favorabil în soluţionarea problemei financiare a administraţiei lo-cale din Aninoasa. Stă în puterea dum-neavoastră alocarea, cu titlu excepţional, din fondul de rezervă pe care-l aveţi la dispoziţie în calitatea de Prim Ministru al României, a sumei necesare pentru sal-varea comunităţii locale din oraşul Ani-noasa. Aşa cum aţi văzut, atât la nivelul conducerii administraţiei locale, cât şi în rândul cetăţenilor, există voinţa de a re-dresa balanţa bugetară a oraşului. Cu puţin sprijin, această comunitate îşi poa-te recăpăta speranţa şi îşi poate croi un viitor mai bun. De aceea vă invit, dom-nule Prim Ministru, să acţionaţi măcar în

acest caz, nu doar cu argumentele con-strângerilor economice ale ţării, ci şi cu responsabilitatea unui om politic social-democrat, a liderului unui partid care, într-un alt moment mai puţin fericit al is-toriei oraşului Aninoasa, a generat prac-tic declinul acestei comunităţi locale. Aveţi datoria morală faţă de aceşti ce-tăţeni să le acordaţi sprijinul, cu atât mai mult cu cât oamenii din Aninoasa şi-au pus nădejdea în dumneavoastră, inclu-siv prin votul pe care l-au dat alianţei po-litice care v-a adus la guvernare.” Deputatul Monica Iacob Ridzi con-sideră, de asemenea, că în cazul unui răspuns nefavorabil al Primului Ministru, nimeni nu mai poate garanta că oamenii acestei comunităţi nu vor aborda şi mani-festări radicale, cu consecinţe imprevi-zibile. “În faţa tuturor acestor realităţi, nutresc speranţa că veţi aborda într-un mod realist şi responsabil situaţia oraşu-lui Aninoasa şi veţi acţiona în mod favo-rabil pentru locuitorii acestei comunităţi locale”, concluzionează aceasta în de-mersul său parlamentar adresat Primului Ministru al României.

Tiberiu VINŢAN

Proiectul comunităţii locale din Uricani privind promovarea turismului şi tradiţiilor locale se încheie cu succes

Început în anul 2011, proiectul autorităţilor publice locale de la Uricani privind promovarea zo-nelor turistice şi a tradiţiilor folclorice ale zonei, reali-zat prin finanţare nerambursabilă de la bugetul Uniu-nii Europene, în cadrul POR 2007-2013, se apropie de finalizare. Autorităţile locale din oraşul Uricani au avut la dispoziţie 872.481,40 lei în vederea promo-vării produselor turistice specifice din zona oraşului Uricani şi a loclaităţilor componente Câmpu lui Neag şi Valea de Brazi, constând în elemente de artă po-pulară şi folclorice ale momârlanilor, obiceiurile Ne-deilor, obiceiurile de Crăciun, prezentarea resurselor naturale, a potenţialului castic al zonei, pentru a crea o imagine cu impact pozitiv şi atragerea de turişti într-o zonă insuficient cunoscută. În cadrul proiectului au fost realizate o serie de materiale publicitare, după cum urmează: 11.000

ghiduri turistice,11.000 hărţi turistice, 10.000 flyere în format A4, 1.200 afişe, 15 filme de prezentare cu o durată de 10-12 minute fiecare, 200 fotografii în for-mat digital, 1 web-site turistic care va avea integrată o componentă GIS. Toate aceste materiale vor fi dis-tribuite gratuit conform unui plan de marketing agreat de către Autoritatea de Management a Proiectului, contribuind astfel în mod direct la atingerea urmă-toarelor obiective specifice: reînvierea tradiţiilor mo-mârlanilor şi întărirea identităţii lor locale, introdu-cerea în circuitul turistic al peşterilor Dâlma cu Brazi şi Peştera de Gheaţă, stimularea economică locală, reducerea sezonialităţii prin stimularea intereselor turiştilor pentru petrecerea vacanţelor şi miniconce-diilor în zonă, sporirea vizibilităţii obiectivelor turistice prin realizarea unei oferte turistice atractive. “Este un prim proiect din seria celor pe care le-am obţinut şi noi pe finanţările europene aferente POR 2007-2013, pe care reuşim să-l ducem la bun sfârşit. Odată cu finalizarea acestui proiect, aşteptăm ca şi impactul pe care oferta turistică şi valorile tra-diţiilor din această zonă le pun la dispoziţia celor care doresc să ne viziteze să convingă cât mai turişti turişti să aleagă zona Uricaniului pentru petrecerea vacan-ţelor. Credem, de asemenea, că acest prim pas pe care-l facem în promovarea zonei turistice Uricani să constituie şi un punct de plecare eficient pentru dez-voltarea turismului în Uricani şi zonele sale adia-cente”, apreciază primarul Dănuţ Buhăescu. (T.V.)

Afaceri în Valea Jiului - ACTUALITATE

ARTA DECORATIVĂ LA COLEGIUL TEHNIC “MIHAI VITEAZU”, DE LA PASIUNE LA PERFORMANŢĂ Despre potenţialul creativ al elevilor de la Cole-giul Tehnic “Mihai Viteazu” din Vulcan putem vorbi mult. Activităţile lor extraşcolare, care aduc în prim plan artele, sunt numeroase şi bine susţinute de domnii şi doamnele profesoare care se ocupă de exprimarea şi promovarea talentului elevilor. O dovadă în plus a acestei fericite realităţi o reprezintă şi expoziţia de artă decorativă realizată săptămâna trecută de elevii colegiului, sub coordo-narea profesorului de limba română Teodora Olariu (despre care putem spune, fără teama de a greşi, că ar fi putut la fel de bine să fie profesor de... design). O expoziţie artistică deosebită, care într-un mod absolut

natural, a surprins în mod plăcut pe toţi cei care au avut curiozitatea de a participa la vernisajul care a avut loc în cadrul activităţilor şcolare “Săptămâna altfel”, la colegiul din municipiul Vulcan. “Felul în care materialele cele mai simple cu pu-tinţă, pe care de regulă ori le ignorăm ori le aruncăm, s-au transformat prin dăruire şi creativitate în adevărate piese de design şi decoraţiune interioară, ca rod al inspiraţiei, talentului şi îndemânării elevilor care au realizat aceste inedite şi deosebit de frumoase obiecte de artă artizanală. Vom urmări să realizăm încă o ex-poziţie cu creaţiile lor, la care să poată avea accces cât mai mulţi cetăţeni din municipiul Vulcan şi din celelalte

localităţi ale Văii Jiului, pentru că sunt convins că tuturor le-ar plăcea să nu doar să fie simpli admiratori ai ineditelor creaţii ale elevilor noştri, dar pentru mulţi aceste obiecte pot constitui elemente de decoraţiuni interioare pentru propria locuinţă sau un inedit cadou de Paşte pentru familie sau prieteni. Eu îi felicit pe elevi, pe doamna profesoară şi le doresc să evolueze şi... cine ştie? poate unii dintre ei vor fi în curând chiar absolvenţi ai facultăţilor de design, de arte plastice sau de arhitectură, pentru că, aşa cum cel puţin pe mine m-au convins, au toate atuurile în acest sens”, ne-a decla-rat, pe marginea acestui subiect, primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. (L.A.)

Puţini sunt, din nefericire, tinerii valoroşi ai Văii Jiului care studiază în mari centre universitare ale ţării care să-şi dorească să revină aici sau, mai mult, să pună umărul la dezvoltarea perspecti-velor zonei. Ca orice regulă care trăieşte prin excepţii, un tânăr din Petroşani, Mi-hai Danciu, stundent al Facultăţii de Ar-hitectură din cadrul Universităţii de Vest Timişoara, ne-a oferit ocazia de a con-stata că, până şi acolo unde localnicii cred că nu mai poate exista speranţa de mai bine, viitorul poate fi unul de succes. Cu puţină imaginaţie, cu puţină voinţă şi cu puţin mai multă implicare comună din partea autorităţilor şi a cetăţenilor, spre exemplu, Colonia Petroşaniului, unul din cartierele caracterizate astăzi doar “unul cu foarte multe probleme”, poate rede-veni un punct de reper pe harta munici-piului Petroşani, caracterizat de cu totul şi cu totul alte valori. În acest sens, lucrarea de absol-vire a studiilor de arhitectură a studen-tului Mihai Danciu prezintă chiar un mo-del de regenerare urbană care poate transforma Colonia Petroşaniului într-o zonă de atracţie dar, mai ales, într-un cartier model, în care viaţa oamenilor poate decurge într-o perfectă armonie. Pornind de la acest deziderat, Mihai Danciu a realizat nu doar un interesant proiect de absolvire, ci şi o valoaroasă propunere de arhitectură urbană care să readucă în atenţie unul din puţinele car-tiere cu o bogată şi frumoasă istorie. Mai mult, conştient de faptul că succesul a-cestui proiect depinde în primul rând de oameni şi de puterea exemplului perso-nal, Mihai Danciu nu s-a rezumat în a scrie acest proiect, ci şi-a pus în gând să contribuie efectiv la realizarea lui. Din această dorinţă a pasionatului viitor arhi-tect Mihai Danciu, căreia i-au subscris şi alţi oameni care cred într-un alt viitor al Coloniei Petroşaniului s-a născut o aso-ciaţie. Ca să fie clar pentru toată lumea care este scopul acesteia, fondatorii au denumit-o simplu, dar concis: Asociaţia Colonia Veselă. De ce ? Mihai Danciu, reprezen-tant al acestei asociaţii, explică: “Cartie-

rul Colonie a reprezentat, timp de peste un secol, adăpostul familiilor de mineri colonizaţi din Imperiul Austro-Ungar sau alte provincii româneşti, pentru a lucra la mina Dâlja. Mina a fost închisă, iar situl a fost ecologizat în 2007. Cartierul suferă de probleme de accesibilitate şi segre-gare spaţială şi socială, precum şi de negocieri vagi ale limitelor, ceea ce ce determină un nivel de trai scăzut pentru locuitorii din prezent ai cartierului. Pro-blema care se pune, şi în al cărei răs-puns stă rezolvarea problemelor cartie-rului, este: pentru ce există Colonia ? Pentru a răspunde acestei întrebări, am început în toamna anului trecut un de-mers intitulat “Colonia veselă. Arhitectu-ra socială”. În cadrul acestui demers implementăm proiecte cu caracter parti-cipativ, pornind de la studii aplicate ne-voilor actuale ale comunităţii. Credem că oamenii sunt aceia care contează, în primul rând, într-un cartier. Pentru oa-meni, un cartier trebuie să ofere hrană, locuinţe şi protecţie. În acelaşi timp trebuie să fie sigur, să ofere uin mediu de calitate fiecăruia dintre locuitori, opor-tunităţi pentru întâlniri şi comunicare, fa-cilităţi pentru petrecerea timpului liber şi locuri de joacă pentru dezvoltarea co-rectă a copiilor.” Aceleaşi principii au argumentat şi interesul pe care cartierul Colonie l-a primit, în ultimii ani, din partea primarului Tiberiu Iacob Ridzi. Acesta a înţeles că, în ciuda numeroaselor probleme sau mai ales datorită acestora, intervenţia autori-tăţilor locale în îmbunătăţirea infrastruc-turii locale este absolut necesară. Aşa au început primele proiecte vizând intro-ducerea utilităţilor (apă, canalizare, gaz metan etc.) în Colonie şi reabilizarea şi modernizarea arterelor rutiere. Prezent la lansarea proiectului de arhitectură urba-nă “Colonia veselă” realizat de Mihai Danciu, primarul Tiberiu Iacob Ridzi se declară şi mai optimist: “Faptul că în de-mersul pe care eu l-am iniţiat în urmă cu câţiva ani, pornind de la ideea că acest cartier, Colonia, este un reper important în viaţa comunităţii noastre şi necesită atenţia cuvenită, se dovedeşte a fi unul

cu impact şi pentru tinerii de valoare ai Petroşaniului, care studiază în mari cen-tre universitare ale ţării, dar dovedesc că nu au uitat şi nu vor să uite oraşul din ca-re au plecat, mă bucură şi mă încura-jează. În plus, proiectul pe care Mihai Danciu îl propune pentru trasnformarea Coloniei într-un nou centru urban al ora-şului nostru constituie un ajutor nesperat pentru noi. În primul rând, datorită cali-tăţii acestui proiect, în al doilea rând pen-tru că un astfel de studiu ar fi costat mu-nicipalitatea foarte mulţi bani şi, nu în ul-timul rând, pentru că implementarea lui presupune un efort participativ şi foarte multe elemente de voluntariat. Toate

acestea mă fac să cred că proiectul poa-te fi unul de succes şi eu, ca primar al Petroşaniului, subscriu la realizarea lui şi-l felicit pe tânărul nostru arhitect”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi. Proiectul privind arhitectura urba-nă a cartierului Colonie s-a bucurat nu doar de aprecieri publice în comunitatea din Petroşani, ci şi de aprecieri profesio-nale în rândul specialiştilor din domeniul arhitecturii. Astfel, la Petroşani, într-o lo-caţie cu nume predestinat - sediul Aso-ciaţiei româno-engleze “Speranţa pentru Colonie” - proiectul “Colonia veselă” prin autorul acestuia, viitorul arhitect Mihai Danciu - a primit diploma de excelenţă în domeniul regenerării regionale prin iniţia-tive private din partea Registrului Urba-niştilor din România. Reprezentantul a-cestui for, conf.dr.arh. Radu Radoslav, spune că “această diplomă, a noua a-cordată la RUR, recompensează în mod simbolic contribuţia iniţiatorilor locali pri-vaţi la creşterea competitivităţii regiunii Vest prin „bune practici” şi fac parte dintr-un program mult mai amplu de întărire a rolului urbanistului într-o comunitate, ca mediator şi consilier strategic, în realiza-rea unui consens atît de necesar în re-zolvarea conflictelor existente.”

Tiberiu VINŢAN

Studentul arhitect Mihai Danciu

vrea să reînvie la Petroşani

Afaceri în Valea Jiului - ACTUALITATE

urmare din pagina 1 amorţeală şi să-şi asume un rol pe scena politică locală. Săptămâna trecută, nouă, celor din presă şi, prin intermediul nostru, întregii opinii publice, ne-a fost dat să aflăm că, după mai puţin de un an de când s-a aşezat în fruntea Apa Serv şi în fruntea PNL în Valea Jiului, Costel Avram se poate lăuda atât cu performanţele nota-bile ale managementului său economic, dar şi cu cele ale managementului politic. Bunăoară, trăgând linie şi adunând toate socotelile contabile din cadrul Apa Serv Valea Jiului, de când în funcţia de director general se află inginerul Costel Avram, lucrurile par să se îndrepte nu spre bine, ci spre foarte bine. Pe scurt, Apa Serv Valea Jiului a reuşit, în această relativ scurtă perioadă de timp, să-şi sporească veniturile prin creşterea gra-dului de încasare a facturilor curente de la 54%(în urmă cu un an) la peste 70% (în prezent), fără a aduna aici şi încasă-rile, semnificative, din restanţele acumu-late de diverşi debitori. “Sigur că pentru a ajunge aici, am fost nevoiţi să luăm mă-suri radicale. Debranşările la care am recurs acolo unde au existat datorii şi faptul că nu am dat înapoi de la acest principiu indiferent pe cine a trebuit să sancţionăm, controalele pe care le-am demarat şi care s-au materializat în sto-parea furturilor din branşamente ilegale şi reducerile de cheltuieli pe care le-am realizat au constituit tot atâtea măsuri care ne-au adus în situaţia de a fi putut funcţiona, în această perioadă, numai din încasările directe ale societăţii, fără a primi nici un leu de la bugetul public al Consiliului judeţean”, spune directorul ge-neral Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Mai mult, prin gestionarea eficien-tă a microhidrocentralalelor de pe Taia şi de la Valea de Peşti, ASVJ şi-a asigurat nu doar independenţa energetică, dar a reuşit să şi acumuleze venituri suplimen-tare de câteva sute de milioane de lei prin vânzarea energiei suplimentare la bursă. Dincolo de acest aspect, ori poate şi datorită acestui aspect, cel mai impor-tant lucru este că, în tot acest timp, Apa Serv Valea Jiului a reuşit să păstreze ne-modificat tariful pentru furnizarea servi-ciilor de distribuţie a apei potabile şi eva-cuare a apelor uzate. Asta, în ciuda fap-tului că, la nivel naţional, tariful serviciilor de acest fel a crescut, în ultimul an, potri-vit cifrelopr oficiale comunicate de Institu-tul Naţional de Statistică, cu 4,28%. “Nu am majorat tarifele şi nu vom face acest lucru nici în 2013”, precizează Costel Avram. Cu toate acestea, directorul ge-neral Apa Serv recunoaşte că, din punc-tul de vedere al echipei manageriale, anul 2013 nu poate aduce în nici un caz scă-derea tarifelor.” În cel mai fericit caz, într-un viitor apropiat, familiile al căror venit nu depăşeşte 1.000 de lei ar putea be-neficia de o subvenţionare a tarifelor cu până la 5%, printr-o decizie a Consiliului

judeţean Hunedoara. “Preşedintele Moloţ a promis acest lucru şi se va ţine de cuvânt. Pot să vă spun că deja banii necesari pentru acordarea acestei re-duceri pentru familiile nevoiaşe au fost prinşi în bugetul Consiliului judeţean Hu-nedoara şi imediat după stabilirea mo-dalităţilor tehnice privind aplicarea ho-tărârii adoptate în acest sens, familiile ca-re dovedesc că se află în situaţia de a avea venituri mai mici de 1.000 de lei/lună vor beneficia de această reducere”, arată Costel Avram. Veştile bune nu se opresc însă aici, în ceea ce priveşte perspectivele Apa Serv. În prezent, lucrările privind ex-tinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi canalizare în locuinţele din Valea Jiului, proiect finanţat de Uniunea Europeană cu 40 de milioane de euro se află în fază avansată de implementare. Mai mult, în aceste zile, va începe şi execuţia lucrărilor în zona Coloniei din Petroşani, după ce acestea au fost blo-cate în instanţă timp de mai bine de un an, din cauza unor contestaţii ale firmelor care au participat la licitaţia privind exe-cuţia proiectului. Pe de altă parte, există semnale pozitive că un proiect similar, în valoare de alte 70 de milioane de euro, privind extinderea şi modernizarea reţe-lelor publice de alimentare cu apă pota-bilă şi canalizare în toată Valea Jiului este în fază avansată de analiză şi, po-trivit afirmaţiilor lui Costel Avram, nu există nici un impediment ca acesta să fie aprobat în acest an. “Atunci când aceste două mari proiecte de infrastructură vor fi implementate cu succes la nivelul Văii Jiului, abia atunci managementul Apa Serv va putea lua în calcul o eventuală micşorare a tarifelor pentru serviciile prestate şi vă asigură că vom avea în vedere acest lucru”, arată Costel Avram. Dincolo de performanţele din frun-tea Apa Serv Valea Jiului, pe care mana-gerul general Costel Avram le pune pe seama excelentei colaborări şi implicări a întregii echipe, atât la nivel managerial cât şi de execuţie, implicarea lui Costel Avram “sfinţeşte locul” şi în sfera politică a Văii Jiului. Măcinat în ultimii ani de fră-mântări interne, de organizări şi reorga-nizări, dar şi limitat de o performanţe electorale nesatisfăcătoare, Partidul Na-ţional Liberal pare, cel puţin la nivel de comunicare publică, să fi intrat pe o linie ascendentă. Nu întâmplător în acest sens, după ce şi ultimele “valuri” s-au potolit, liderii organizaţiilor PNL din Valea Jiului au sim-ţit nevoia de a se prezenta la o primă întâlnire comună cu presa pentru a-şi informa în primul rând simpatizanţii, dar şi electoratul, că vor să treacă la treabă. Conştient de valoarea echipei po-litice pe care a fost însărcinat de liderii judeţeni ai PNL să o organizeze şi să o coordoneze, Costel Avram a pregătit deja şi o ţintă electorală ambiţioasă: “Dorim să abordăm de aşa manieră anul electoral

2016 încât în Valea Jiului PNL să ob-ţinem un scor electoral general de cel puţin 25%”, a declarat Costel Avram. Pentru a ajunge însă la o asemenea per-formanţă, liderul PNL din Valea Jiului e conştient că partidul are nevoie de forţă şi de unitate. Dacă vorbim despre forţa nou-lui PNL în Valea Jiului, atunci putem spu-ne că aceasta se află, în acest mom,ent, în plină expansiune. “PNL îşi reanalizea-ză în acest moment, peste tot în Valea Jiului, calitatea membrilor săi. Pentru că noi credem că o echipă politică de succes nu constă în cantitatea membrilor de partid, ci în calitatea oamenilor din echi-pă. În acest sens, fiecare organizaţie PNL îşi va reanaliza şi reînscrie membrii. Am deschis poarta şi pentru cei care doresc să vină acum alături de noi şi nu vă ascund faptul că am avut discuţii în acest sens şi cu primari ai Văii Jiului, pe care nu excludem să-i avem alături de noi atunci când vor putea fi “liberi de sarci-nă”. Oricum, undeva la toamnă, acolo unde PNL este condus în acest moment de preşedinţi interimari (Petrila, Petro-şani, Aninoasa) se vor organiza alegeri pentru desemnarea noilor lideri”, spune Costel Avram. Dacă vorbim însă despre unitate, subiectul trebuie privit în acest moment din două perspective. Costel Avram spu-ne că, în acest moment, PNL este în Va-lea Jiului (şi nu numai !) o echipă politică unită, omogenă, care este decisă să ara-te acest lucru, tot mai des, tuturor. “Ne vom prezenta şi în faţa presei, dar şi în faţa cetăţenilor, tot mai mult împreună, noi, liderii celor 6 organizaţii PNL din Va-lea Jiului, dar şi colegii noştri cu diverse responsabilităţi publice şi vom organiza multe acţiuuni în comunitate. Deja, am avut un prim succes prin acţiunea de la Petroşani, din Parcul Central “Carol Schreter”, prin care am marcat Ziua Mondială a Sănătăţii. De Paşte, avem în vedere organizarea unei alte acţiuni co-mune, la iniţiativa organizaţiei de femei, o acţiune care va consta în primirea unor donaţii de carte de la cetăţeni pe care, la rândul nostru, le vom dona unor biblioteci şcolare” arată Costel Avram. În schimb, putem vorbi despre o altfel de “unitate” între PNL şi PSD, sub umbrela tot mai şubredului USL. Cu toate că Avram dă asigurări că USL nu se va rupe, tot el este cel care arată că pro-blemele în justiţie ale liderului PNL Hune-doara, Mircea Ioan Moloţ sunt urmarea unui denunţ venit tocmai din partea unui important lider al PSD. Tot Avram lasă să se înţeleagă că deşi, în Valea Jiului, USL este la Putere, problemele majore ale unor comunităţi precum Aninoasa, spre exemplu, sunt strict de competenţa pri-marilor PSD. Una peste alta, PNL pe de o parte şi Apa Serv Valea Jiului pe de altă parte, visează, pentru perioada următoare la victorii multe. Toate cu Avram în frunte !

Tiberiu VINŢAN

Costel Avram, de la managementul economic de succes în fruntea Apa Serv la managementul politic al noului PNL din Valea Jiului

Alimentaţia sănătoasă a copiilor, tema unei noi

iniţiative legislative a deputatului

Monica Iacob Ridzi Deputatul Monica Iacob-Ridzi a depus săptămâma trecută la Ca-mera Deputaţilor o iniţiativă legisla-tivă privind acordarea către preşco-larii şi elevii din învăţământul obli-gatoriu primar şi gimnazial, de stat sau privat, a unui supliment alimen-tar sub formă de pachete alimen-tare sau o masă caldă. „Am luat decizia de a prezenta Parlamentului acest proiect de lege, ca un răs-puns firesc şi responsabil la bâlbele pe care actuala guvernare le face şi pe acest subiect sensibil, în care este vorba despre copii”, a declarat deputatul Monica Iacob Ridzi. După cum se ştie, premierul Victor Ponta a declarat recent că intenţionează să suspende aplicabi-litatea Ordonanţei de Urgenţă a Gu-vernului nr. 96/16 aug. 2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru preşcolari şi şco-larii din ciclul primar. Deputatul Mo-nica Iacob-Ridzi admite că în ultimii ani, realităţile economico-sociale au dovedit că Programul “Cornul şi lap-tele” cum a fost cunoscut, a devenit perimat şi nu mai corespunde cerin-ţelor nutriţionale aplicate la nivel eu-ropean. Cu toate acestea, parla-mentarul de Valea Jiului este de pă-rere că necesitatea de a educa ti-nerii în spiritul unei alimentaţii sănă-toase şi realităţile statistice care plasează ţara noastră pe locul 3 în Uniunea Europeană în ceea ce pri-veşte semnalarea obezităţii în rân-dul copiilor, necesită aplicarea unui program nutriţional în şcolile din România. „Fie că vorbim despre educa-ţia copiilor în spiritul unei alimentaţii sănătoase, fie că vorbim chiar des-pre rezolvarea unei probleme soci-ale, având în vedere că pentru foar-te mulţi copii pachetul alimentar de la grădiniţă sau şcoală reprezintă poate singura masă sigură a zilei, avem nevoie de un pachet alimen-tar susţinut de stat pentru preşcolari şi şcolari. În acest sens, am elabo-rat acest proiect de act normativ care presupune înlocuirea actualu-lui supliment alimentar oferit în gră-diniţe şi şcoli cu un pachet alimen-tar rece (sandwich) sau cu o masă caldă, a căror compoziţie să alter-neze, asigurând astfel, atât necesa-rul caloric cât şi o varietate de sor-timente, eliminând astfel monotonia unui meniu zilnic neschimbat de ani de zile”, spune Monica Iacob-Ridzi. Prevederea legislativă iniţia-tă, în acest sens, de către deputatul Monica Iacob-Ridzi prevede sub-venţionarea de către stat a contra-valorii unui astfel de pachet alimen-tar, în limita sumei de 10 lei pentru fiecare preşcolar sau elev, după caz, acordat atât în unităţile de în-văţământ de stat, cât şi în cele pri-vate. Mai mult, proiectul legislativ oferă posibilitatea autorităţilor publi-ce locale să suplimenteze, dacă do-resc şi au posibilitatea financiară necesară, contravaloarea pachetu-lui alimentar pentru copiii din comu-nităţile locale. (L.I.)

Afaceri în Valea Jiului - REPORTAJ

După întâlnirea cu Braşovul, el în-suşi un reper turistic excepţional, ai mul-te variante de ales. Jur împrejur, pe o ra-ză de 30 km, civilizaţia se află în perfectă armonie cu natura. Totuşi, una dintre ce-le mai spectaculoase trasee turistice este traversarea pasului Rucăr-Bran. Veche poartă de legătură între Transilvania şi Muntenia, Pasul Rucăr-Bran este menţionat în scrierile vremu-rilor încă din perioada geto-dacilor. Cu-loarul mnontan amplasat la o altitudine de 1254 m, are creste joase şi separă munţii Bucegi de munţii Iezer şi Piatra Craiului. Drumul în serpentine, care lea-gă Braşovul de Câmpulung Muscel trece prin două localităţi importante, Rucăr şi Bran şi oferă turiştilor, indiferent de ano-timp, o privelişte nemaiîntâlnită. Pe lângă satele tradiţionale Măgura, Fundata sau Cheia care abundă de turişti mai tot timpul anului, natura a fost generoasă cu locurile din această parte a ţării, putân-du-se astfel admira minunate exemplare de forme carstice în cheile Dâmbovicioa-rei, Ghimbavului sau Urşilor, în peşterile Dâmbovicioara sau în zona abruptă de

Vest şi Nord-Vest al Munţilor Bucegi. Satele risipite pe culmi par şi ele parcă desprinse dintr-un tablou de Nicolae Grigorescu. Deşi pensiunile, dar şi lo-cuinţele localnicilor, sunt dotate la stan-darde înalte de confort, totuşi ele îşi păs-trează tradiţia ancestrală întâlnită în ele-mentele de folclor ce împodobesc sculp-turile în lemn ale porţilor sau în diversele obiecte de artizanat. Iar dacă vrei pentru acasă o ie ţărănească sau un ştergar înflorat, sigur le vei găsi în zecile de ma-gazine de souveniruri din această zonă în care păstrarea şi transmiterea moşte-nirii culturale este un lucru sfânt. Oamenii locurilor au ştiut să pună în valoare toate atuurile cu care au fost binecuvântaţi: frumuseţea naturii, tradiţia populară, legendele dar mai ales eve-

nimentele istorice la care au fost martori oameni şi locuri. Aflat între două „ţări”, cea a Bârsei şi cea a Făgăraşului, pasul Rucăr-Bran a fost străbătut în vechime de armatele romane, iar mai târziu de Negru Vodă. Cel mai enigmatic voievod al românilor l-a traversat pentru a ajunge la Câmpulung Muscel, viitoarea Capitală în jurul căreia s-a format Voievodatul Ţării Româneşti. După marele istoric Nicole Iorga, chiar şi locul Bătăliei de la Posada din 1330 se află situat undeva în acest pas. În vremea lui Mircea cel Bătrân, în anul 1413, acesta a stabilit la Bran turciul sau vama Ţării Româneşti, acordând în acelaşi timp importante privilegii comer-ciale negustorilor din Braşov. Zonă de in-teres şi pentru partea maghiară deoare-ce vama de la Bran aducea importante fonduri coroanei, se impunea construirea unei cetăţi a căror soldaţi să apere vama din trecătoare de numeroşii tâlhari care se aciuiseră prin pădurile din apropiere şi care prădau negustorii şi dintr-o parte şi din alta a munţilor. Atestat documentar pentru prima dată în 1337, într-un docu-

ment semnat de Ludovic I D´Anjou, cas-telul de la Bran a fost pe rând, când al maghiarilor, când al românilor, după cum o cereau interesele politice ale vremii. Cu adevărat fortificat şi amenajat a fost însă pe vremea lui Iancu de Hunedoara. Fie-care perioadă, fiecare curent arhitectonic şi-a adus contribuţia în realizarea cons-trucţiei castelului devenit, datorită unor împrejurări cel mult ciudate, una din em-blemele româneşti recunoscute peste hotare. Legenda din spatele castelului Bran îl are în spate pe Contele Dracula, personaj care îl are drept corespondent în realitate pe domnitorul Vlad Ţepeş. După cum se ştie, Dracula a prins viaţă în urma romanului omonim scris de irlandezul Bram Stocker în secolul al XIX-lea. Romanul a ajuns atât de cu-noscut de-a lungul timpului încât a ajutat imaginea castelului să evolueze atră-gând anual o sumedenie de turişti mai ales în timpul sărbătorilor, când se crede că spiritele şi fiinţele de dincolo de adân-curi se întorc pentru o perioadă printre muritori. Ironia face ca Vlad Ţepeş, dom-nitorul cu trăsături de vampir, să nu fi locuit niciodată în acest castel, fapt do-vedit istoric. Poate l-a vizitat cândva, având în vedere legătura lui de rudenie cu Iancu de Hunedoara, dar nu s-a păs-trat nici o mărturie a şederii lui în castel. Cu toate acestea, povestea este atât de răspândită, încât nu mai interesează pe nimeni adevărul istoric. Mai ales datorită faptului că de ceva vreme în castel s-au turnat o mulţime de filme şi periodic au loc diverse baluri mascate şi petreceri tematice ce reprezintă pentru zonă o adevărată afacere. Locuitorii din această

zonă ştiu să vândă, şi încă foarte bine !, un mit care în trecut a fost puţin deran-jant. Iar lucrurile nu se opresc aici. În centrul staţiunii Bran a fost construită Ca-sa Groazei ce reprezintă de fapt un tra-seu care durează aproximativ 10-15 mi-nute şi se desfăşoară în 12 camere spe-cial decorate, pentru a trezi teama tuturor persoanelor ce vizitează această atrac-ţie. Camerele au lumini, actori şi sonori-zare diferite, fiind adecvate temei pentru care a fost decorată, astfel aici va puteţi întâlni cu personaje precum "Contele Dracula", "Doctor Frankenstein" iar spre finalul traseului vă puteţi întalni chiar cu "Satana" (ptiu !!!). Toate aceste efecte sunt realizate pentru a introduce turistul în atmosfera zonei Bran, a “istoriei” cas-telului Bran, dar şi pentru distracţie. Dincolo de teribilul mit, Castelul Bran se mândreşte cu un veritabil muzeu întins pe patru etaje, muzeu ce adopos-teşte o valoroasă colecţie de mobilă, ar-me dar şi de obiecte de vestimentaţie aparţinând Reginei Maria a României. Pe lângă acestea în castel întâlnim o co-lecţie de obiecte ce ar intra foarte bine într-un muzeu al satului tradiţional. Natura fermecătoare, legenda lui Dracula, ospitalitatea oamenilor, calitatea serviciilor la care se adaugă o bucătărie tradiţională de excepţie, fac din zona Rucăr–Bran un important punct turistic pe harta minunatei “grădini a Carpaţilor”. Cât despre noi, cei novici în ale turismului, numai mergând în zona res-pectivă putem la rândul nostru învăţa cum să „vindem” legendele locurilor, por-nind de la Peştera lui Zamolxe şi con-tinuând cu drumul romanilor şi, mai apoi, al armatei lui Mihai Viteazu prin Pasul Vâlcan şi de ce nu, chiar cu amplasarea misterioasă a nu mai puţin celebrului Castel din Carpaţi. (Luminiţa VINŢAN)

Pasul Rucăr-Bran şi legendele sale vândute la pachet cu tradiţia şi buna-dispoziţie de oamenii locurilor În ultimul timp s-a vehiculat tot mai mult ideea unei Văi a Jiului care să trăiască şi să înflorească din turism. Munţi şi ape avem, cum de asemenea avem şi peisaje care să-ţi taie respiraţia. Avem şi oameni dornici de mai bine sau de mai frumos. Şi totuşi ne lip-seşte ceva. Poate publicitatea, poate experienţa altor regiuni din România care trăiesc - şi încă bine – de pe urma turismului. Pentru a căuta acel ceva ce nouă ne lipseşte, paşii ni s-au îndreptat spre una din cele mai cunoscute zone turistice şi de agrement din ţară, zona Braşovului.

Afaceri în Valea Jiului - ACTUALITATE

Salată cu...limbă Deşi organele de animale sunt considerate a fi greu digerabile şi nu prea plăcute la gătit, de multe ori se pot realiza cu acestea adevărate delicatese. Lăsând la o parte pateul din ficat de gâscă sau de raţă şi celebrul drob de miel, vă propun o reţetă simplă şi gustoasă cu...limbă. Pentru început se iau două limbi de porc sau de viţel, se spală bine, se opăresc câteva minute şi se curăţă de pieliţa albă. Limbile curăţate, se pun la fiert în apă cu sare şi legume după preferinţă. După ce s-au fiert, limbile se lasă la răcit şi se taie felii subţiri. Între timp se prepară maioneză din două ouă. Se adaugă 100 ml smântână, ceapă verde tăiată mărunt, puţin usturoi verde, un gogoşar roşu murat, tăiat felii şi obligatoriu limba. Se amestecă uşor, se condimentează cu un praf de piper alb şi se serveşte după ce salata a stat la frigider o jumătate de oră. Este o salată delicioasă care poate fi preparată în funcţie de prefereinţele fiecăruia. Unii preferă să pună în sosul de maioneză pătrunjel sau mărar, alţii şi un strop de hrean. Indiferent de ingrediente, salata de limbă este delicioasă. Pe încercate!

Poftă Bună!

Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”

cu sediul în Petroşani,

strada 22 Decembrie, nr. 6, închiriează:

spaţiu amenajat pen-tru fabrică de confecţii-tricotaje sau activităţi colaterale cu suprafaţa de 300 m2;

spaţiu neamenajat, cu suprafaţa de 400 m2. Relaţii suplimentare

la telefon: 0254 542 482.

Primim la redacţie COLEGIUL TEHNIC “MIHAI VITEAZU” VULCAN : punct de vedere la articolul “Liceu „la mâna” Interlopilor”, publicat în ziarul Cronica Văii Jiului în data de 12.04.2013

CÂNTECUL DE LEBĂDĂ LA AMURGUL ZEILOR sau Cine zice… acela este… interlop

urmare din pagina 1 Amalgamul de informaţii eronate prezentate tendenţios, vorbesc despre un individ cu comportament puternic antiso-cial, pentru care vendeta în ano-nimat este cea mai potrivită ar-mă. Bâta cu care crede că loveş-te în imaginea Colegiului nostru şi implicit în imaginea comunităţii Vulcanului - are două capete, ca orice bâtă. Ceea ce dorim să se cu-noască foarte bine este că nu poţi distruge fără să fii distrus. Că nu poţi lovi fără să fii lovit. Că

nu poţi judeca fără să fii judecat. Noi toţi cei ce susţinem colegiul cu toate rezultatele acestuia, fa-cem front comun în jurul oame-nilor minunaţi de aici. Facem front comun în jurul tuturor rezul-tatelor excepţionale ale elevilor care ne reprezintă comunitatea cu mândrie în concursuri, com-petiţii, festivaluri, olimpiade. Sun-tem uniţi în jurul acestui simbol de educaţie al comunităţii noas-tre şi nimeni nu va reuşi să alte-reze prin minciună, calomnie şi răzbunare acest simbol, care în-seamnă zeci de generaţii de pro-fesori devotaţi meseriei lor şi

elevi cu performanţe deosebite în toate disciplinele şi materiile predate aici. Acesta este adevărul în care credem şi îi invităm pe toţi oamenii cu bun-simţ să îmbră-ţişeze acest adevăr. Singurul lucru pe care îl putem recunoaşte în limbajul a-cestui individ este cântecul de lebădă al unui interlop din ce în ce mai mic şi mai slab.

Administraţia Publică Locală şi Colegiul Tehnic

„Mihai Viteazul” Vulcan

Concurs de creaţie pentru elevii hunedoreni “Sunt artist şi pot să zbor”

Asociaţia Antidrog “Alege Viaţa” Hunedoara, în parteneriat cu Centrul de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog Huendoara îşi propune să organizeze între 20 – 26 mai cea de-a II-a ediţie a proiectului concurs “Sunt artist şi pot să zbor”. Parteneri în desfăşurarea proiectului sunt: In-spectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara, Consiliul Judeţean al Elevilor, Primăria Municipiului Hunedoara, Muzeul „Castelul Corvinilor”, Muzeul Civilizaţie Dacice şi Române şi Teatrul de Artă Deva. Concursul se adresează elevilor din clasele VIII – XII din tot judeţul Huendoara. Perioada de înscriere la cele două secţiuni este 01 martie – 20 mai 2013. Pentru relaţii şi înscrfieri, persoana de contact este Ion Eliana, număr de telefon : 0758 676379; e-mail : ion.eliana@yahoo.com

Municipiul Petroşani este gazda ediţiei a II-a a Festivalului

naţional de folk Tatiana Stepa“

Afaceri în Valea Jiului - ACTUALITATE

“AFACERI ÎN VALEA JIULUI” Mai mult decât un ziar ! Citeşte mai mult pe:

Relaţii la telefon 0722-807.221

Sindicaliştii din Hidroelectrica şi alţi “băieţi deştepţi” din energie contestă decizia Guvernului privind asigurarea pieţei de energie pentru Complexul Energetic Hunedoara

Pentru a opri declinul financiar al CEH şi al SNH şi pentru a răspunde iniţiativelor privind declararea energiei termoelectrice drept una de importanţă stratregică pentru Sistemul Energetic Naţional, Executivul a adoptat, în şe-dinţa de guvern din 3 aprilie, unele mă-suri pentru siguranţa alimentării cu energie electrică. Astfel, Guvernul a aprobat o Hotărâre prin care se adoptă, pentru perioada 15 aprilie 2013 – 1 iulie 2015, achiziţionarea unei cantităţi minime de energie, produsă în comple-xele termoenergetice din Hunedoara şi Oltenia, pentru a asigura funcţionarea, fără probleme, a Sistemului Energetic Naţional. În ceea ce priveşte Complexul Energetic Hunedoara, cantitatea de energie astfel reglementată, urmează să fie între 200 şi 400 de Mwh/an.

La puţin timp după publicaţiei deciziei în Monitorul Oficial, sindicaliştii de la Hidroelectrica şi de alţi “băieţi deştepţi” din energie au şi atacat ho-tărârea de Guvern în instanţă, conside-rând că este vorba despre o discrimi-nare aplicată operatorilor de pe piaţa românească de energie. Din păcate există riscul ca, da-torită acestor rintervenţii juridice, hotă-rârea de Guvern să fie blocată, aşa cum s-a întâmplat în situaţia construirii celor două mari complexe energetice propuse de Videanu pentru restructu-rarea sectorului energetic, prin înfiin-ţarea celor două mari societăţi de e-nergie, Electra şi Hidroenergetica. Cu toate acestea, ministrul Energiei, Constantin Niţă, spune că acţiunea unor jucători din piaţa de energie faţă de deizia Guvernului de a garanta func-

ţionarea Sistemului Energetic Naţional prin facilitarea vânzării producţiei de energie din complexele termoenerge-tice, nu are alt fundament decât teme-rea că, în acest fel, profiturile şi bene-ficiile acestora nu vor mai fi la fel de mari. În schimb, crede ministrul Ener-giei, această decizie va duce la funcţio-narea minelor şi termocentralelor, cu consecinţe sociale favorabile pentru multe comunităţi locale care depind de aceste activităţi industriale, până la găsiurea unei noi soluţii de viabilizare a întregului sistem naţional de energie. O astfel de soluţie este, în opinia ministrului Constantin Niţă, realuarea dezbaterii pe tema reorganizării in-dustriei energetice prin crearea celor doi mari producători naţionali de ener-gie combinată.

Luminiţa ANDRONACHE

Fermierii care nu respectă condiţiile PNDR pot fi sancţionaţi cu penalizări la plata subvenţiilor agricole de până la 100%

Fermierii români pot fi sanc-ţionaţi cu sume cuprinse între 5% şi 100% din fondurile europene pe care ar trebui să le primească prin anu-mite măsuri de agromediu şi zone defavorizate incluse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, dacă nu respec-tă condiţiile impuse pe aceste sche-me de plăţi, a anunţat, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) . Sancţiunile sunt cuprinse în Ordinul ministrului agriculturii şi dez-voltării rurale nr. 174 din 3 aprilie 2013, privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsurile 211 – ‘Sprijin pentru zona montană defavo-rizată’, 212 – ‘Sprijin pentru zone de-favorizate, altele decât zona monta-nă’ şi 214 – ‘Plăţi de agromediu’ din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, precum şi pentru nerespectarea eco-condiţio-nalităţii în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă pentru Pilonul I, aferen-te cererilor de plată depuse începând cu anul 2013, împreună cu anexele acestuia. Sistemul de sancţiuni, aplica-bil pentru cererile de plată aferente formelor de sprijin menţionate, pen-tru care se depun cereri în Campania 2013, se stabileşte ţinându-se cont

de următoarele aspecte ale necon-formităţilor constatate, respectiv ne-glijenţa, intenţia, repetiţia, amploarea (extinderea), gravitatea şi persistenţa acestora. Astfel, pentru măsurile 211 şi 212, calculul sumei de plată şi al sancţiunilor de reducere şi excludere se efectuează ţinând cont de degre-sivitatea sprijinului financiar la nivel de măsură şi categorie de zonă defa-vorizată, prin utilizarea cuantumului mediu la hectar, conform fişelor teh-nice ale măsurilor 211 şi 212 din PNDR şi ale legislaţiei comunitare în vigoare. Potrivit APIA, pe aceste măsuri există şase categorii de sanc-ţiuni, care se aplică în următoarea ordine, prin calcularea din suma de plată rămasă după etapa anterioară de sancţionare, respectiv sancţiuni pentru supradeclararea suprafeţelor, pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate, pentru depunerea cu în-târziere a cererii de plată, pentru ne-declararea tuturor suprafeţelor, pentru nerespectarea ecocondiţiona-lităţii şi sancţiuni multianuale. De asemenea, pe măsura 214, există aceleaşi 6 categorii de sancţiuni, care se aplică prin aceeaşi metodă respectiv prin calcularea din suma de plată rămasă după etapa anterioară de sancţionare.

Normele de ecocondiţionalita-te, ce cuprind cerinţele legale în ma-terie de gestionare -SMR- şi bunele condiţii agricole şi de mediu -GAEC, trebuie respectate de către toţi fer-mierii care accesează schema de plată unică pe suprafaţă – SAPS, plăţile naţionale directe complemen-tare – PNDC pentru culturile ampla-sate în teren arabil, in pentru fibră, cânepă pentru fibră, hamei, tutun, sfeclă de zahăr, schema de plată separată pentru zahăr, precum şi schema de sprijin pentru orez din zone defavorizate, altele decât zona montană). Potrivit datelor APIA, calculul sumei de plată şi al sancţiunilor de reducere şi excludere se efectuează ţinând cont de suprafaţa determinată a fermei, în urma tuturor controalelor. În cazul neglijenţei, sancţiunea nu trebuie să depăşească 5% din suma totală, iar în cazul primei repetiţii, sancţiunea nu trebuie să depăşeas-că 15% din suma totală. În cazurile de nerespectare intenţionată, redu-cerea procentului nu trebuie să fie mai mică de 20% din plată şi poate merge până la excluderea totală din măsura de sprijin pentru unul sau mai mulţi ani calendaristici.

Lucian ISPAS

Senatorul Vochiţoiu caută locuri de muncă pentru mineri în Suedia În continuarea seriei de în-tâlniri cu şefii de misiuni diploma-tice acreditaţi la Bucureşti, sena-torul haralambie Vochiţoiu a avut o întrevedere cu E.S. domnul An-ders BENGTCÉN – Ambasador al regatului Suediei în România. La această întrevedere au mai participat d-na consilier Marie-Louise THANING şi dl. consilier Iulian OFFENBERG. Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al senatorului Vochiţoiu, agenda discuţiilor a cu-prins elemente de maximă actua-litate cum ar fi stadiul şi perspec-tivele colaborării bilaterale în do-meniile economic, social şi cultu-

ral, reforma administrativă, refor-ma în justiţie, reforma în sănă-tate, viziunea politică a PP-DD privind consolidarea integrării în structurile U.E. ş.a. Domeniul economic a re-prezentat punctul cel mai impor-tant al dialogului, formulând pro-puneri cu privire la accesul forţei de muncă înalt calificate, din Va-lea Jiului şi judeţul Hunedoara, la proiecte majore de investiţii din domeniul minier derulate în Sue-dia. De asemenea, au fost pre-zentate o serie de oportunităţi de afaceri ce pot fi derulate în Valea Jiului în domeniul minier, energe-tic şi turistic, fiind formulată o in-

vitaţie către partea suedeză pentru participarea cu capital şi know-how. Domeniul turismului a re-prezentat un alt punct din agenda discuţiilor, E.S. domnul Anders BENGTCÉN reliefând potenţialul deosebit al turismului din Româ-nia, din păcate încă nevalorificat, părţile fiind de acord că dezvolta-rea acestui domeniu trebuie să constituie o prioritate pentru ţara noastră. La rândul său, Vochiţoiu şi-a exprimat dorinţa de a impul-siona şi sprijini implicarea agen-ţilor economici din Suedia în dife-rite proiecte turistice din judeţul Hunedoara. (L.I.)

Winkler propune un Program Erasmus pentru stagii profesionale destinat tinerilor

Comisia Europeană (CE) ar trebui să conceapă un Program Erasmus pentru formare profesională care să se adreseze tinerilor şomeri sub 25 de ani din UE şi în cadrul căruia IMM-urile europene să fie partenere, a afirmat, depu-tatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) adresându-se lui Jan Lewandowski, comisarul pentru buget și programare fi-nanciară, în cadrul unei dezbateri legate de relansarea competitivităţii şi a contribuției pe care bugetul UE o poate aduce acestui proces. ”În UE avem o situație dificilă în privinţa ratei șomajului, dar mai ales referitoare la cele 5,6 milioane de şomeri cu vârsta sub 25 de ani. Aceştia intră în aşa-numita categorie NEET - not in emplyoment, education or trainig (tineri care nu lucrează, nu studiază, nu sunt cuprinși în stagii de pregătire profesională –n.n.). Unde sunt acești tineri acum dacă nu studiază sau nu sunt în programe de stagiu? Sunt în stradă, unde devin eurosceptici şi ajung să voteze, de exemplu, în Italia cu Beppe Grillo sau în Ungaria cu Jobikk. Ei devin extremişti şi xenofobi”, a declarat deputatul european. În opinia sa, Comisia Europeană ar trebui să multiplice succesul obţinut prin Programul Erasmus şi să creeze un Program Erasmus pentru stagii profesionale finanţat din bani europeni şi care să se adreseze tocmai acestei categorii de tineri şomeri sub 25 de ani din întreaga Uniune.

Lucian ISPAS

pagina1.pdfpagina2.pdfpagina3.pdfpagina4.pdfpagina5.pdfpagina6.pdfpagina7.pdfpagina8.pdf