ISSN 1857-0798

mai

5, 2020

NOIPot ]mpleti din sc`ntei o cunun=.Te a[tept!

pag. 1-5 Era ceva spectaculos [i periculos

]n zborul improvizat al sportivilor.Pr=jina, f=cut=, de obicei, din fibr= de sticl=, c=p=ta ]n ochii mei puterea aripilor r`vnite de c=tre om de-a lun-gul timpului.

pag. 27 To\i devenim un pic sentimentali

c`nd e vorba de copil=rie. C=ci, cel pu\in mie, de acolo mi se trage hip-noza numit= lectur=.

pag. 30-31

E vremea s=rm=lu\elor de prim=-var= [i asta ]nseamn= c= frunzele de vie sunt numai bune de cules.

pag. 33

LAS+ PLOAIA S+ M+ UDE!Ecaterina ROTARI, 15 ani

{coala de Arte Plastice {old=ne[ti

antologie NOI

O, VISELE MELE!

SUS, PE CREASTA DEALULUIValerie TUDOR

Peste satul ]n straie de noapte,O, visele mele! Aproape de mine,De tine departe – arde un foc...Flac=ra lui m= cuprinde ]n bra\e}ncet, sublim. Se tope[te inima mea de ghea\=.Mi-am prins aripi [iM-am f=cut o zei\= a nop\ii,Zbor spre abis, cu lacrimi de vis,Arunc, sfid=toare, m=nu[a sor\ii...Tu, numai tu!}mi po\i d=rui o raz= de lun=.Eu, numai eu,

Pot ]mpleti din sc`ntei o cunun=.Te a[tept!Arde ]n mine focul iubirii,Orfeul meu!Vreau s=-\i ascult iar strunele lirei.C`t te doresc!Chiar dac= [tiu c= nu po\i fi aproape,Inima ta ve[nic ]mi ardeCa un foc ]n noapte...

Stela MOLEA, cl. a XII-aCocieri, Dub=sari

2020, mai NOI

capriciile muzei

1

UNDE }NCEPE POEZIA?T atiana BALAN, cl. a XII-a ({tefan-Vod=). Dup= fluxul zg`rcit de poezii pe care ni le trimi\i, ]n- \elegem c= nu dore[ti s= for\ezi lucrurile [i aceasta are partea sa pozitiv=. Se simte c= textele nu sunt ,,f=cute”, ci revelate, n=scute din suferin\= [i medita\ii profunde. }n pasajele cele mai inspirate atingi culmi certe ale expresiei poetice. Totodat=, poate ar fi cazul s= insi[ti asupra unor exers=ri/varia\iuni pe anumite teme [i ]n diverse stiluri. Aceasta \i-ar spori abilit=\ile [i \i-ar da un grad mai mare de libertate. Succes ]n continuare!

Stela MOLEA, cl. a XII-a (Cocieri, Dub=sari). Ro-cada s-a dovedit a fi una reu[it=. }n poezie ai p=strat predilec\ia pentru fraza scurt= [i, ceea ce este foarte important, conexiunea cu pulsul viu al vie\ii, dezinvol-tura, nervul. A[tept=m [i alte texte.

Tatiana SOFICI, cl. a XII-a (Balatina, Glodeni). Rezist= doar Feti\a tatei mic=, [i aceasta cu unele re-zerve. Nu peste tot reu[e[ti s= men\ii tonul confesiv, discret, alunec`nd ]n aproxima\ie [i cli[eu. Celelalte poezii, pe l`ng= unele st`ng=cii de expresie, au [i deficien\e ]n abordarea subiectelor. Oricum, exist= premise pentru cre[tere.

Daniela REPE{CO, cl. a VIII-a (V=deni, Soroca). Se remarc= doar dou= strofe.

Sorina GANDRABUR, cl. a IX-a (Glinjeni, {old=ne[ti). Aici ]ncepe poezia: E mar\i./ Toate poze-le le-am ars. Odat= cu durerea, cu firescul situa\iei. Cu sublimarea durerii. Cu o constatare ca o explozie. Din primul r`nd. Cu revela\ia noii st=ri. Cu gustul re-vela\iei. E destul s= ne amintim de strig=tul de uimire al lui Eminescu: Nu credeam s= ]nv=\ a muri vreo-dat=! (Od= ]n metru antic).

Nicoleta GU{TIUC, cl. a IX-a (Cotul Morii, H`nce[ti). Textul ne-a amintit de primele flori de prim=var=, de momentul c`nd ele abia ]ncep a ]nflo-ri. E ca o prevestire a ceea ce urmeaz= s= se ]nt`mple.

Cristina CODA, cl. a X-a (Puhoi, Ialoveni). Ne-ai dus cu g`ndul la Blaga: Ne-om aminti c`ndva t`rziu/ De-aceast= ]nt`mplare simpl=. (Risipei se ded= flora-rul). Eseul e complex [i deschide mai multe subiecte pentru medita\ie. Felicit=ri!

Amelie GURIN, cl. a IV-a (Basarabeasca). Cursiv, sincer [i nepref=cut. Un ]nceput promi\=tor.

Nu numim autorii cu texte ocazionale sau modes-te, totodat=, ]i sf=tuim s= insiste [i s= revin=.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

Nu avea dec`t dou=zeci de anicojocul tatei c`nd]n floarea v`rstei s=racula fost deportatcu o ma[in= ]nnegrit=de s`nge ]nchegatprea miroasea el a p=m`nt]mbibat cu sufletulunui copil ce adormea pe c`mpurivis`nd cu obrazul albitcum se coace floarea-soarelui]n lumina seac= a lunii.

Tatiana BALAN, cl. a XII-a {tefan-Vod=

Eu [tiu c= trupul meu

nu e dec`t o adun=tur= de pietre

]n pustiu

nu v=d niciun triunghi

doar vicioase cercuri

m= tot cuprind [i str`ng

]n timp ce carnea pietrei

strig= groaznic

c= ]i e sete de apa

de la picioarele unui pom ]nveninat.

}N FLOAREA V~RSTEIAXIOMA NEPUTIN|EI

NOI, mai 20202

cap ri ci ile mu zei

Prima dragoste las= semneDin alea ad`nci, dureroase,Oric`t ai ]ncerca s= le vindeci. Pesemne,Sunt lec\ii pre\ioase.Pendul`nd ]ntre g`nduri [i pribegire,Iubirea e-un basm fermecat,El pentru ea – o prim= ]ndr=gire,Un ]nger din ceruri picat.O prim= speran\=, ]ndoial=, lumin=,Ardent= [i necru\=toareEa pentru el – o rena[tere vie,A iubirii demult uitate.

Bianca SCURTUL, 16 ani LT L. Deleanu, Chi[in=u

EA {I EL

}nsufle\it-am asear= ale cerului stele,Rev=rs`nd printre ele juvenile amintiri,Am vrut s= te rev=d, s= te desprind din ele –Disperate inten\ii ale unui matur infantil.

Adormit-am ]ng`nat= de al stelelor leag=n,Am cedat, [tiind cum c`n\i duios cu ele [i tu,}n timp ce luna m= sc=lda-n t`rziile lacrimi,Arhiplin= [i ea de ]nsufle\ite amintiri.

}n vis mi-ai citit cu drag scrisori din armat=,Scrise celei mai frumoase [i senine femei.Fericirea c= prin acea iubire devenit-ai tat=Aprins-a patetice lumini [i-n ochii mei...

Ele schimbat-au sporadic decorul din mine,{i ]ndoit-au n=valnic eterna iubire de fiic=,M-am trezit cuminte c-o vie f=r`m= din tine,{i ]nc= m= mai sim\eam: ,,Feti\a tatei mic=”.

Prea multe cuvinte ales-au s= fie nescrise,{i sub cerul senin s=-ncol\easc= ]n [oapt=.Nu poate iubirea de tat= s=-mi fie amintire –}n sufletul meu de copil ]mi e alinarea toat=!

Tatiana SOFICI, cl. a XII-aBalatina, Glodeni

Nu sunt fericit= ]n acest moment,C=ci pierd ]n mine sufletul t`n=rului poet.Poate e absurd sau infernal?}ns= m= pierd pe mine, e-ntr-adev=r banal.

}mi pierd exisen\a pe acest p=m`nt,}mi pierd ultima lacrim= aruncat= ]n v`nt.}mi pierd visul, pierd tot ce am,M= pierd pe mine, e-ntr-adev=r banal.

}mi pierd vederea, nu te mai pot privi,}mi pierd auzul, nu te pot auzi,}mi pierd [i inima, [i sufletul, [i tot.}\i zic adio, at`ta pot.

Daria TARLAPAN, cl. a XI-aLT G. Co[buc, B=l\i

FETI|A TATEI MIC+

SUFLET DE POET

V~NT {I PETALEAlexandra HARCENCO, 11 ani

{coala de Arte Anenii Noi

COLIN+Daniel GHIDIC, 14 ani

GM M. Eminescu, Nisporeni

2020, mai NOI 3

* * *

* * *

M= sim\eam singur= pe lume{i nu acceptam s= z`mbesc,L=sam gre[eala s= m= consume{i s=-mi scape printre degete ceea ce iubesc.

Aveam nevoie de singur=tate,T=cerea – cel mai ascu\it sunet pe care ]l scoteam,S= m= desprind pu\in de realitate,S= petrec timp cu mine ]ns=mi, a[a m= lini[team.

S= simt, s= ]n\eleg ceea ce m= ]nconjoar=,S= m= iert, s= m= accept.S= ]nl=tur ceea ce m= doboar={i spre fericire s= m= ]ndrept!

Sanda POSTICA, cl. a VIII-a LT A. David, Bardar, Ialoveni

Ai momente preparate cu mult dor,Dor de suflete ce mor.Dor de oameni adev=ra\i,Lacrimile ]ndat= ]\i fac obrajii s=ra\i.Ai momente preparate cu fric=,Te vezi l`ng= al\ii inutil= [i mic=.Te vezi transparent= ]n oglind=,Oricum te alin= o voce bl`nd=.Ai momente preparate cu fericire,Spre marea invidio[ilor uimire.Fericit fiind, [i via\a o vezi altfel,Reflect= un curcubeu desenat ]n pastel.Ai momente c`nd calci pe p=m`nt cu puritate,Cu pa[i intensivi spre o adev=rat= spiritualitate.Privirea ta ginga[= nici nu [tie ce pierde,C`nd fin evit= lanul cel liber [i verde.Lan de emo\ii [i senza\ii tari,Unde po\i cu demnitate s= dai fr`u liber

momentelor mari.

Alexandra BOGUS ,16 ani, LT S. Haret, Chi[in=u

TIMPULE, TU {TII CE-I ACEEA TIMP?

T e-ai pierdut vreodat= ]n semi]ntuneric? Ai pierdut vreodat= pe cineva drag? {tii, vreau s= tr=iesc peste o sut= de ani, c=ci via\a e

a[a de frumoas=, dar tu? Ah, da, [tiu r=spunsul,

tu tr=ie[ti o ve[nicie, fur`nd de la fiecare om c`te

pu\in [i tot nu-\i mai ajunge.

A[ vrea s= te ]ntorc ]n trecut, s= ne plimb=m

pu\in prin copil=rie, s= m= ]mbraci tu ]n h=inu\ele

alea care deja ]mi sunt mici. S= te joci pu\in cu

mine [i s=-mi vezi z`mbetul colorat. Dar tu te-ai

]ntoarce ]n trecut pentru a schimba ceva? |i-e dor

de copil=ria ta?

Timpule, tu [tii c= e[ti prea scump? {tii c= du-

rerea nu vine ]n rochie alb=? C`nd o s=-\i fie r=u,

c`nd o s= te doar= p`n= ]n piept [i o s= cazi ]n

banalitate, s= nu ]ndr=zne[ti s=-mi spui, nici s=

nu te ui\i spre mine, n-o s= te ascult. F=r= de mil=.

F=r= de a fi om, o s= te alung c`t mai departe de

sufletul meu. Sau poate nu.

Timpule, spune-mi, te rog, unde s= m= ascund

de dor? Am fric= de tine [i te rog s= m= ]n\elegi.

De parc= a[ fi cu pielea goal= prin spini [i prin

ploaie. De parc= mi-ai fost un prieten foarte bun,

voiam s= fiu mare, iar la un moment dat ne-am

certat, am ]n\eles c= nu \ii la mine [i nu m= iube[ti.

Vreau s= fug de tine, de propriile cuvinte [i vi-

suri. Vreau s= mai fiu copil, m= auzi? Nu m= igno-

ra, spune-mi c=-i posibil. Tu [tii cine e[ti, timpule,

tu [tii ce-i aceea timp?

Olga CURO{, cl. a X-aLT Al. Mateevici, Cricova, Chi[in=u

4 NOI, mai 2020

cap ri cii le mu zei

PRE|UL AMINTIRIIA sear= ochii mei se cristalizau ]n amintiri. Patul pe care eram a[ezat= parc= disp=rea u[or, un-deva ]ntr-un abis ]ndep=rtat. Juc=ria pufoas= de la marginea canapelei m= privea absurd, ]n timp ce eu m= uitam ]n punctul obscur din tavan [i ]mi dep=nam obsedantele amintiri.

V-a\i g`ndit vreodat= c= cele mai frumoase mo-mente [i persoane din via\a voastr= vor ajunge ]n punctul zero mai devreme dec`t a\i fi crezut? Poate da, poate nu... Totul pare a fi o iluzie, depinde de lu-mile paralele ]n care ne afl=m.

C`nd concep\iile a dou= persoane apropiate ]ncep a o lua pe drumuri diferite, atunci nu mai exist= un ]ntreg, ci doar jum=t=\i. Jum=t=\i ]n care una e mai ]ncrez=toare [i mai puternic= dec`t cealalt=, trec`nd cu u[urin\= peste timpul trecut, care dispare cu ne-ru[inare, transform`ndu-se ]ntr-o relicv= pre\ioas=. Pe c`nd cealalt= jum=tate e cea care p=streaz= dra-gostea din ]ntreg ]n propria fiin\= [i nu se poate ]ndu-ra s= arunce ]n neant un suflet plin de speran\=.

Nu condamn pe nimeni [i nici nu dispre\uiesc, pen-tru c= mintea nu o s= poat= opri niciodat= ceea ce sufletul dore[te s= tr=iasc=... {i totu[i, uneori ]mi pun de mii de ori ]ntrebarea ,,de ce”...? E greu s=-n\elegi c`nd sufletul te doare,/ C`nd tot ce-a fost r=spuns, acum e ]ntrebare.

Vorbind cu un bun prieten, mi-a spus c= distan\a dintre oameni e discutabil=, ]ns= distan\a dintre su-flete e nebunie. Aici e ceea ce sim\i! {i ai grij=, sufletul nu e de v`nzare, nici pre[ ]n fa\a u[ii [i, dac= omul de al=turi nu nutre[te acelea[i sentimente, nu merit= s=-\i ocupi timpul cu el.

Dragostea nu are o defini\ie concret= [i, p`n= la urm=, nu cred c= cineva o va ]n\elege ]n toat= profun-zimea ei. E acel ceva cu reguli [i instruc\iuni pierdute ]n infinit. Da, e adev=rat c= ea ][i are unele aspecte inerente, universale, pe care ne-am putea baza, dar pentru fiecare persoan= ]n parte e altceva. Asemenea gramaticii limbii rom`ne, ]n momentul ]n care de\ii un exemplu concret, e nevoie de cunoa[tere [i d=ruire pentru a-l descoase, iar fiecare vede r=spunsul ]ntr-un mod diferit.

De fiecare dat= c`nd Cupidon ne love[te ]n dreptul inimii, ar trebui s= fim con[tien\i de consecin\ele ce vor urma, ]ns=, din fericire, creierul nostru este un or-gan extraordinar care func\ioneaz= 24 de ore, 365 de zile pe an, din momentul na[terii p`n=... ne ]ndr=gostim. }n acele clipe nu putem fi st=p`ni pe

NEPO|ICAMarina ILIEVICI, 13 ani

{coala de Arte Co[ni\a, Dub=sari

con[tiin\a noastr= [i nu ne d=m seama c= dragostea ar putea fi ceva efemer, doar o chestiune de timp, dar care ]ntr-o zi ne-ar putea distruge un dor sugrum=tor.

Enrique Iglesias zice astfel ]n c`ntecul El Perdedor: Totul pierde sensul,/ Iar golirea este mai bun= dec`t uitarea.../ [i nu mai am nimic/ Da, prefer s= fiu cel care pierde.

Uneori trebuie s= accept=m lucrurile a[a cum sunt [i s= ]nv=\=m s= a[tept=m, pentru c= doar a[a vom rezista acelui sentiment ciudat.

Acum deschid ochii din medita\ie [i ]mi dau seama c= sunt acolo unde eram cu c`teva minute ]n urm= [i c= nimic nu s-a schimbat. Aceea[i juc=rie continu= s= m= priveasc=. Acelea[i doruri m= ard. Dar, nimic nu pot ]ntoarce. Fiecare lucru trebuie pre\uit p`n= a de-veni amintire!

Cristina CODA, cl. a X-aPuhoi, Ialoveni

52020, mai NOI

sarea g`ndirii

}NTREB+RI F+R+ R+SPUNS

L ucrurile frumoase sunt pu\ine... Dac= le la[i f=r= r=spuns, e p=cat. Camil PETRESCU

Nu ]mprumuta de la al\ii r=spunsuri la ]ntreb=ri, p`n= c`nd ]ntreb=rile nu se ivesc ]n tine ]nsu\i.

Lev TOLSTOI

R=spunsurile sunt ceea ce sunt. Doar pentru c= nu-\i plac, nu ]nseamn= c= nu sunt adev=rate.

Megan CHANCE

Nu exist= r=spunsuri gre[ite; exist= doar ]ntreb=ri corecte f=r= r=spuns.

BAUVARD

Multe lucruri sunt un mister. Dar asta nu ]nseamn= c= nu exist= un r=spuns la ele. Doar c= oamenii de [tiin\= nu au g=sit ]nc= unul.

Mark HADDON

Nu se poate r=spunde la toate ]ntreb=rile. Edward ABBEY

S= pui ]ntrebarea ,,corect=” este mai important dec`t s= prime[ti un r=spuns.

Jiddu KRISHNAMURTI

Uneori trebuie s= a[tep\i ca un r=spuns s= vin= la tine. Mai ales c`nd ]ntreb=rile sunt dificile.

Patrick CARMAN

}ntre copertele bibliei se afl= r=spunsurile la toate problemele omului.

Ronald REAGAN

Dac= scapi de o ]ntrebare, nu ]nseamn= c= i-ai g=sit [i r=spunsul.

André GIDE

Nu c=uta r=spunsuri imposibile. Mai bine schimb= ]ntreb=rile.

CONFUCIUS

M= ]ntreb dac= eu, care pun ]ntreb=ri, pot s= dau [i r=spunsuri.

Eugen IONESCU

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE

D rag= prietene, Te po\i abona pentru urm=toarele 7 luni ale anului 2020.

Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la revista NOI. }ndeamn=-i s= se aboneze!

Ar fi bine ca fiecare s= primeasc=, cu regularita-te, revista NOI.

Al=tur`ndu-te la NOI, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r`mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa redac\ional=, pe speciali[tii asocia\i [i pe to\i cititorii care sunt gata s= te asculte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat.

Colaborarea noastr= este una deschis= – ]n pa-ginile revistei pute\i g=si: literatur= [i spiritualitate, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i probleme psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curio-zit=\i... NOI este revista care poate vorbi simplu des-pre lucruri complicate. Cite[te num=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai frumoas= [i mai interesant=.

Revista NOI apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Pre\ul unui abonament pentru 7 luni este de 119 lei.

Indicele PM 31239.

Abonamentul la revista NOI poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.

NOI, mai 2020

cu ta re r`nd mu[ c=

6

A cum e greu, pentru fiecare dintre noi, dar va fi [i bine. Momentan, ne sim\im priva\i de tot ce ni se p=rea primordial doar cu c`teva luni ]n urm=. Suntem izola\i, bulversa\i de aceast= situa\ie ne-a[teptat=. Nu ne mai putem vedea cu cei apropia\i, nu ne putem tr=i via\a pe f=ga[ul normal, chiar [i cele mai cotidiene ac\iuni ne sunt interzise, nimeni nu prea [tie ce se ]nt`mpl=, panica a ]nv=luit ]ntrea-ga lume. Viitorul nu ne mai este la fel de clar ca ]nainte.

S= spun c= toat= aceast= situa- \ie este depresiv= este pu\in, cu to- \ii suntem ]nv=lui\i de triste\ea peri-colului iminent, de lipsa stabilit=\ii [i a siguran\ei, dar, chiar dac= acum nu vedem speran\a, totul va trece.

Aceste clipe de pauz=, de sin-gur=tate, trebuie apreciate ]ntr-o manier= pozitiv=. }n lipsa activit=- \ilor cotidiene, avem timp s= facem acele lucruri pe care le anul=m de at`ta timp, avem timp s= ne bucur=m de fiecare clip= care tre-ce. Putem face ce dorim, f=r= grija de a pleca la [coal= sau la servi-ciu, ne putem odihni at`t corpurile, c`t [i sufletele care au fost ]nchise ]n bucla continu= a lucrurilor, pe care trebuie s= le facem, nu pe care vrem s= le facem.

S= privim aceast= situa\ie cu al\i ochi, s= respir=m [i s= ne adu-

cem aminte c= ]n orice situa\ie se poate g=si ceva bun. Acum vom reu[i s= termin=m serialul de mult uitat, s= relu=m orele ne]ntrerupte de lectur=, s= pict=m apusul ]n cu-lori calde, s= ]ncerc=m o re\et= nou=, s= facem curat ]n cas=, s= lu=m o pauz= de la ostilitatea soci-et=\ii. Acum putem s= ne sun=m ruda, de a c=rei exsiten\= aproape am uitat, s= ne bucur=m de timpul de care dispunem, s= avem mo-mente de lini[te sufleteasc=.

Oric`t de ciudat ar suna, aceast= criz= global= ne-a adus un mare beneficiu: timpul, de care, de cele mai multe ori, nu dispu-neam. De c`te ori ne-am pl`ns c= nu reu[im s= facem toate lucrurile pe care le dorim, s= ne bucur=m de via\= ]ntr-un ritm mai lini[tit, s= observ=m ce se ]nt`mpl= cu adev=rat ]n jurul nostru! Acum e momentul. Nu se [tie c`nd vom mai avea o asemenea oportunita-te, s= ne deta[=m de tot [i de toate.

Trage aer ]n piept, relaxeaz=-te! Indiferent c`t de dificil= este si-tua\ia ]n care ne afl=m, mereu exist= o raz= de lumin= ]n ]ntune-ric. Trebuie s= avem [i cazuri ex-cep\ionale pentru a ne bucura de dulcea normalitate. G`nde[te-te la momentele c`nd toate acestea vor fi doar o amintire, c`nd vom re-veni la activit=\ile noastre zilnice, c`nd ne vom vedea prietenii [i fa-milia, c`nd vom putea ie[i afar=, f=r= a fi ]ngrijora\i. G`nde[te-te la ce vei face c`nd toate acestea vor trece, cum ne vom bucura chiar [i de cele mai mici lucruri. P`n= la urm=, chiar [i dup= cea mai ]ntu-necoas= noapte, tot r=sare soare-le.

Nicoleta GU{TIUC, 15 ani Complexul Educa\ional Cotul

Morii, H`nce[ti

O LUMINI|+ LA CAP+TUL TUNELULUI

M~NDRIANOASTR+

Speran\a este cel mai bun medi-cament pe care ]l cunosc.

Alexandre DUMAS

P as cu pas, zi cu zi, inima omului devine mai invidi-oas=, mai rea [i mai m`ndr=... Totul se schimb= odat= cu ]na-intarea ]n v`rst= [i ]n\elegerea faptului c= via\a nu este a[a cum o vedeam ]n copil=rie: cu ochelari roz, ]nconjurat= de per-sonaje fantastice din pove[ti.

Prin m`ndrie ]n\elegem o su-praapreciere a propriilor calit=\i, omul are o bucurie, o mul\umire de propriul succes [i, prin inter-mediul acestor emo\ii, se cre-eaz= m`ndria.

Via\a te love[te cu ]ncerc=ri. Orice lucru din via\a aceasta este trec=tor [i orice problem= la fel. Trebuie s= avem r=bdare [i ]n\elepciune pentru a le trece cu brio. Finalul acestui drum este de a-\i atinge scopul [i de a r=m`ne om [i prieten pentru cei care te-au ajutat. Un nou succes poate fi o nou= m`ndrie pe care trebuie s= o dep=[e[ti necurmat [i atunci vei avea un succes ]mplinit.

M`ndria este urmat= de c=-dere.

Gabriela POPENCO, 15 ani,Cioburciu, {tefan-Vod=

P+P+DIEIonu\ BR+ILEANU, 16 aniLT Al. Mateevici, Flore[ti

2020, mai NOI 7

noi [i voi

1. }\i place s= dormi mult?

2. La ce or= te culci de obicei?

3. C`te ore pe noapte dormi?

4. }n weekend, obi[nuie[ti s=

dormi [i dup=-mas=?

5. C`nd e[ti mai activ, ]n prima

parte a zilei sau seara?

6. Ce faci ]nainte de somn?

Obi[nuie[ti s= cite[ti, s= ascul\i

muzic=, s= prive[ti televizorul

etc.?

7. Cum crezi, temele repetate

]nainte de somn se re\in mai

bine?

8. C`t de des visezi?

9. Preferi s= dormi pe ]ntuneric

sau cu o surs= de lumin=?

10. Cuno[ti c`te ore dormeau unii

dintre oamenii celebri?

11. Ce curiozit=\i despre somn

cuno[ti?

12. Ce expresii, proverbe sau

citate referitoare la somn te-au

impresionat ]ndeosebi?

CHESTIO NAR

ADOR S+ CITESCC `nd ai citit ultima oar= o carte? O carte ilustrat=, cu file, cu mi-ros de tipar. De[i ast=zi c=r\ile tip=rite pierd tot mai mult teren ]n favoarea versiunilor electronice ale acestora, undeva ]n libr=rii sau pe rafturile unei biblioteci, ]ntotdeauna vei g=si volumul care te a[teapt= s=-l descoperi. Cititul este o activitate pl=cut=, o necesitate interioar= de lini[te, satisfac\ie sau relaxare. De aceasta ne-am con-vins [i din r=spunsurile voastre la chestionarul din nr. 2, curent, cu titlul Printre file.

1. Ador s= citesc. Aceast= pasiu-ne porne[te de la p=rin\ii mei [i de la profesori.7. }nainte de a citi sau a procura o carte, obi[nuiesc s= m= consult cu profesoara de limba [i litera-tura rom`n=. 8. Nu mi s-a ]nt`mplat niciodat= s= r=m`n dezam=git= de reco-mandarea cuiva privitoare la o carte. 11. Primesc c=r\i ]n dar. Eu ]ns= nu obi[nuiesc s= le fac cadou, pentru c= prietenii mei nu sunt la fel de pasiona\i de lectur= ca [i mine.

Teoctista COL|A, 14 aniC=rpineni, H`nce[ti

2. Prima carte pe care am citit-o a fost o enciclopedie pre[colar=. 5. Sunt o vizitatoare fidel= a bi-bliotecii. La libr=rie nu merg, de-oarece prefer s= ]mprumut o car-te dec`t s-o cump=r. 7. De fiecare dat= c`nd vreau s= citesc o carte, m= consult cu sora mea. Ea, la fel ca mine, cite[te mult [i eu \in cont de p=rerile ei.

Dumitri\a CHIRI|A, cl. a VI-aIgn=\ei, Rezina

2. Prima carte pe care am citit-o a fost Abecedarul.4. Cel mai des citesc c=r\i c`nd sunt trist= – cartea ]mi creeaz= o bun= dispozi\ie, m= ajut= s=-mi ]mbog=\esc vocabularul.12. O carte necitit= e o carte trist=; Cine [tie carte are patru

ochi; M= tem de omul cu o sin-gur= carte.

Mihaela MI|CO, cl. a VII-aCu[mirca, {old=ne[ti

6. De obicei, aleg o carte dup= titlu [i dup= con\inut.9. Recomand prietenilor mei c=r- \ile care m-au impresionat.11. Da, primesc c=r\i ]n dar. {i mie ]mi place s= le fac cadou.

Maria CERBU, cl. a IX-aBobeica, H`nce[ti

3. Cartea mea preferat= este Bi-blia. }n ea g=sesc toate r=spun-surile care m= intereseaz=. Este o carte sacr=, de ne]nlocuit.5. Avem dou= biblioteci ]n sat, una apar\ine satului, iar cealalt= – [colii. Le frecventez deseori. La libr=rii merg mai rar, doar atunci c`nd am nevoie de o carte anu-mit=. 7. Nu m= consult cu nimeni atunci c`nd vreau s= citesc o carte.

Gabriela POPENCO, 15 aniCioburciu, {tefan-Vod=

1. }mi place s= citesc c=r\i de po-ezii.7. }nainte de a citi o carte, m= consult cu bibliotecara.10. Am o bibliotec= personal=, dar, deocamdat=, nu este prea mare.

Daniela CO{CIUG, 13 aniGura Camencii, Flore[ti

SOMN U{OR!

NOI, mai 20208

poezie

Embrionul de lumin=

din taini\ele incon[tientului

crisparea c=rnii

cuprins= de febra ce preveste[te ploi lungi [i schimb=ri

bru[te de presiune atmosferic=

firul de nisip

cu muchiile ascu\ite de sticl=

din ochiul orb dibuind ]n amiaz= Calea-Lactee

insisten\a sinuciga[= de a merge pe fr`nghie balans`nd

deasupra genunii

f=r= nicio [ans= s= ajungi vreodat= pe cel=lalt mal

malul ascuns dincolo de linia orizontului

care se mut= necunten

tot mai ]ncolo, tot mai departe

partea de cer [i partea de lun=

din nesomnul con[tiin\ei ]n impas

descump=nirea [i mu\enia momentului adev=rului

disperarea t=cut= din fiecare din noi

niciodat= ]ns= – scuipatu-n f`nt`n=, hula de frate [i

cuv`ntul invocat ]n de[ert.

Ah, aceste z=pezi

care se fac viermi chiar ]n fa\a turmelor mele!

[i tu, semenul meu, aproapele meu crispat [i

ambiguu, b`iguind l`ng= focul de jertf= cu gura

]nfundat= ]n p`ine: „Adorarea p=storilor nu mai

folose[te planetei”.

Palide frunze

ca ni[te s=lb=ticiuni cu g`tul t=iat se-nv`rtejesc ]n

tr`mbele fumului ce urc= ]n slav=.

O, aceste z=pezi! [i aceast= lumin= ]n tremur peste

cu[mele mun\ilor mei!

M= chemi ]n c`mpie, fratele meu.

}nfiorat ca o harp=

de unde s= [tiu c= infernul sunt ceilal\i?...

S=rut m`na ]n care \ii str`ns piatra

confund s`ngele ce curge-n \=r`n= cu toiul laptelui

[i-n noaptea f=r= de cap=t m= rog de tine, semenul meu,

aproapele meu, fratele meu

semenul meu, aproapele meu, fratele meu Cain.

Andrei |URCANUPoet, critic literar, publicist, profesor universitar, doctor habilitat ]n filologie.

N=scut pe 1 septembrie 1948, ]n satul Cig`rleni, raionul Ialoveni. Licen\iat al Fa-cult=\ii de Filologie a Universit=\ii de Stat din Chi[in=u (1971). Activeaz= la Televi-ziune, la Pre[edin\ie, la Universitatea Pedagogic= de Stat Ion Creang=, la Institutul de Filologie al A{M.

Este autor a 17 c=r\i de critic= literar=, poezie, eseu, publicistic= politic=, de- \in=tor a numeroase premii literare, cavaler al Ordinului Republicii.

Debuteaz= ]n 1971 ]n revista Nistru cu critic= literar=. Volume de poezii: C=ma[a lui Nessos, 1988; Iisus prin miri[ti, 2006; Interior ]n

ro[u aprins, 2012;Verde regal, 2014; Rost, 2018, [.a.

FRATELE MEU...CE ESTE POEZIA?

2020, mai NOI

Copil=rie cu pumnii ]ncle[ta\i de emo\ie:

zbucium p`n= la epuizare ]n ]ntunericul bezn= ]ntre

veretcile aspre de c`nep=

noapte f=r= de cap=t

]n care s-a r=t=cit C=lin Nebunul plecat dup= ap= vie

sp`nul aruncat din v`rful cerului

de bunul, credinciosul cal n=zdr=van...

O, tat=!

Cu povestea lui Alexei Teplea pl`ng`nd ]n ziua de

Pa[ti ne reg=sea mereu – pe am`ndoi treji –

c`ntatul dint`i al coco[ilor.

O, voi, c=i[ori, c=i[ori! – ]ng`n ]n ne[tire ]mboldit de

trapul vostru bezmetic.

Am aruncat c=ma[a de for\=-a destinului ]n sob=

ca pe-o piele r`ioas=

[i acum, ]mpreun= cu voi, m=n`nc j=ratic din vatr=

scot fl=c=ri pe n=ri

[i-ncerc s= revin la str=vezimea dint`i.

Amestecat cu p=m`ntul, m= prind de floarea de

zarz=r [i-ntr-un c`ntec de slav=

anun\ cobor`rea ]n lume

a unui verde regal.

Ho! dragii de voi, m`njilor, v= rog, mai ]ncet! – c=-mi

rupe\i cordul ]ntins ca o strun=

[i-mi zdrobi\i cu copitele splina.

U[i ]ntredeschise cu generozitatede-o m`n= nev=zut=:voaluri, vagi draperii, evanescente perdele...

Din ad`ncuri reci, luminoase, de marmur= ]n nep=sarea hazardului irupe

gongul de aur al unui cuv`nt.

Arunc obi[nuin\eleca pe-o sf=r`micioas= piele de [arpe[i m= las absorbit de-o ne]n\eleas= caden\=.

}n fojg=iala a mii de p=ianjeni alba[tri, a[tept s= se fr=gezeasc= temeiul l=untric

[i s= prind= contur chipul adev=rului.

O boare de reveneal= n=d=jduiesc

p`n= cel care trop=ie cu bocancii ]n preajm= nu a r=sturnat ]nc= peste horbotele orizontului

nemilostivele stane de piatr=.

VRAJ+

GONG

9

Vio

leta

ZA

BU

LIC

+

* * *

10 NOI, mai 2020

pa uz= de g`ndi re

BINE FACI, BINE G+SE{TI

LINGURA BUNICULUI

S unt at`tea lucruri pe care ne-am dori s= le experiment=m ]n via\=... Cineva ][i dore[te s= schimbe lumea, altcineva are aspira\ii mari pentru propriu-i viitor. Cu to\ii ]ns= ne dorim, la un moment dat, s= fim ]n pielea altcuiva, ca s= ]n- \elegem modul de g`ndire a unor persoane [i – de ce nu? – s= avem parte de sen-za\ii [i emo\ii noi. Un astfel de exerci\iu de imagina\ie am realizat cu elevii clasei a VI-a de la GM A. P=unescu din Cop=ceni, S`ngerei. Iat= [i r=spunsurile lor:

} n orice familie, vesela de la buc=t=rie e nespus de bogat= [i variat=: linguri, furculi\e, cu\ite, crati\e, tig=i, ceaune, pahare... I-am rugat pe c`\iva elevi din clasa a VI-a de la gimnaziul din Chipe[ca, {old=ne[ti, s=-[i aduc= aminte care este vasul sau tac`mul preferat din buc=t=ria familiei lor.

Simona Naomi ABABII: Dac= a[ putea fi altcineva, mi-a[ dori s= fiu magician, pentru c= p=rin\ii mei sunt bolnavi [i a[ vrea s= fac un elixir cu care s=-i ]ns=n=to[esc. Fiecare copil are nevoie de p=rin\i.

C=t=lina G~RLOVAN: Eu a[ vrea s= fiu director de [coal=, de-oarece a[ putea face reguli noi: s= lungesc recrea\iile, s= adaug dis-cipline noi [i s= deschid un maga-zin ]n [coal=.

Andrian CHI|AN: A[ vrea s= fiu un istoric, pentru c= astfel a[ ]n\elege istoria mai bine, a[ putea r=spunde corect la ]ntreb=rile le-gate de datele [i evenimentele din trecutul nostru.

Lumini\a GRECU: Mi-a[ dori s= fiu ca mama, deoarece vreau [i eu s= am responsabilit=\i. Mame-le sunt bl`nde, ]ntotdeauna ]ngri-jesc de copii [i le ascult= durerile.

{tefan Eugen ZELINSCHI: Vi-sez s= fiu c`nt=re\. Mi-ar pl=cea ca oamenii s= m= cunoasc=, iar mama s= fie m`ndr= de mine. Ast-fel, mi-a[ permite s=-mi ajut p=rin- \ii [i pe copiii s=raci.

Constantin RUSU: A[ vrea s= fiu ]n pielea reginei Elisabeta a II-a. Sus\in acest lucru, pentru c= vreau s= v=d cum e s= conduci o \ar=, s= tr=ie[ti ]ntr-un castel de lux, s= ai parte de mese bogate [i de o mul\ime de servitori.

Adelina STOLNIC: Eu mi-a[ dori s= fiu o persoan= foarte bo-gat=, pentru a ajuta oamenii s=raci. }n \ara noastr= sunt mul\i copii [i oameni care nu au unde tr=i, cu ce se ]mbr=ca [i chiar nici ce s= m=n`nce. Dac= faci bine, bine g=se[ti.

Mihai LOCOMAN: A[ vrea s= fiu profesor. Astfel, a[ urm=ri mo-dul ]n care se comport= copiii, a[ p=trunde ]n problemele cu care se confrunt= un cadru didactic, a[ ]n- \elege cum se descurc= ]n diferite situa\ii. Cred c= ar fi foarte palpi-tant.

Pentru NOI – Lucia STEGARESCUCop=ceni, S`ngerei

Lucian CANDU: O can= ]n pa-tru culori – verde, albastru, cafeniu [i morcoviu – r=mas= de la bunicii mei. De c`te ori beau ceai sau ap= din ea, de fiecare dat= am impre-sia c= \in ]n m`n= o floare care ni-ciodat= nu se ofile[te.

Liliana |URCAN: Tac`mul meu preferat este o tigaie veche de culoare albastr=-deshis, care-mi aminte[te mereu de cerul senin de

var=. }mi place s= preg=tesc ]n ea pizza, iar atunci c`nd sunt l=udat=, ro[esc [i le r=spund c= ,,de vin=” este tigaia.

Daniel SPETE|CHI: Lingura, cu care po\i m`nca orice. Avem [i o lingur= veche de la un str=bunic, cioplit= manual ]n lemn [i nevop-sit=.

Ian VLAS: O cea[c= pe care sunt imprimate frunze aurii c=z`nd

din copac. C`nd o iau ]n m`n= – [i iarna, [i vara, parc= m= transpun ]n mijlocul toamnei de aur.

Maria PALAMARENCO: O crati\= [i o tigaie ]n care ]mi place s= preg=tesc bucate, adeseori f=c`ndu-le surprize membrilor fa-miliei mele.

Pentru NOI – Valerie TUDORChipe[ca, {old=ne[ti

2020, mai NOI 11

MUZEUL DRAG SUFLETULUI

D e mici copii, vizitele la muzeu sunt ca o gur= de aer istoric, artistic, [tiin- \ific. Depinde de preferin\ele [i interesele fiec=ruia. De aceea, i-am rugat pe mai mul\i elevi din \ar= s= ne relateze despre lucrurile care i-au impresionat cel mai mult din muzeele pe care le-au vizitat, trezindu-ne [i nou= interesul pentru vestigiile trecutului:

Nicolae GODOROJA, cl. a VIII-

a, Orhei: Am fost odat=, ]mpreun=

cu colegii de clas=, la Muze-

ul de Arte. |in minte o pictur=

ciudat=, care reprezenta o

fat= misterioas=, cu ochii

c=prui [i mari. Mi-a transmis

o emo\ie de tain= [i necunos-

cut.

Elena MOVIL+, cl. a IV-a,

Chi[in=u: Am fost impulsio-

nat= s= ]nv=\ s= pictez atunci

c`nd am v=zut la muzeu pei-

saje, chipuri de oameni tri[ti

[i veseli, diverse figuri geo-

metrice.

Crina IAP+R+, cl. a VII-a,

{tefan-Vod=: Am vizitat de

mai multe ori Muzeul Verde

din ora[ul {tefan-Vod=,

unde am v=zut o mul\ime de

animale [i p=s=ri ]mp=iate.

Muzeul de\ine o colec\ie im-

presionant=!

Robert MEREU|+, cl. a VIII-a,

Str=[eni: Mi-a pl=cut cel mai mult

Muzeul de Istorie, pentru c= are o

colec\ie bogat= de ma[ini de scris,

tablouri, arme medievale, s=bii,

buzdugane, inele cu ceas etc. Sunt

pasionat de asemenea lucruri [i

doresc s= revin pentru a-mi ]mpros-

p=ta impresiile.

Mihaela ANDRONATIEV, cl. a

VI-a, Doro\caia, Dub=sari: }n satul

meu natal se afl= un muzeu de isto-

rie [i etnografie. }mi este drag su-

fletului, pentru c= exponatele re-

lev= istoria satului ]n care

m-am n=scut. M-au im-

presionat colec\ia de fe\e

de pern= [i cea de minia-

turi.

Maia {LAPAC, cl. a

III-a, Chi[in=u: }mi aduc

aminte de povestea fra-

\ilor Romulus [i Remus [i

de lupoaica din fa\a Mu-

zeului de Istorie. Frumos

monument!

Amelia BUDU, cl. a

VI-a, Vorniceni, Str=[eni:

Am vizitat conacul lui

Manuc Bei din H`nce[ti

[i am r=mas cu amintirea

hainelor de nunt=. De

asemenea, m-au frapat

subsolurile ]n care se

ad=posteau oamenii pe

timp de r=zboi, cele mai

scumpe bijuterii [i oglinzile enor-

me. Dar cel mai mult m-a impresio-

nat patul regesc din aur pur!

Pentru NOI – Cristina URSU

BISERIC+ DIN LEMNMircea ANDREI

NOI, mai 202012

calea spre Olimp

Rubric= sus\inut= de Elena LEAH, master ]n filologie

VENI, VIDI, VICIR=spunsurile corecte la etapa a V-a:

I. Dumneavoastr= – dv./dvs./d-voastr=; domnul – d./dl; dumnealui – d-lui; bulevard – bd.; strad= – str.; apartament – ap.; pagin= – p./pag.; r`nd – r.; post-post-scriptum – P.P.S.; televiziune – TV; or= – h; Prea-sfin\ia Sa – P.S.S.

II. Explica\ia [i sinonimele pentru lexemele: *agil – care se mi[c= u[or [i repede; iste\, iute, suplu, dina-mic, vioi, sprinten, rapid, veloce; *arden\= – ]nfl=c=rare st`rnit= de o pasiune; ardoare, ]n-fl=c=rare, pasiune, ]nfocare; *bagatel= – ]nt`mplare de mic= importan\=; fleac, nimic, detaliu; *jertf= – ofrand= adus= divinit=\ii; sacrificiu; *justificare – de-monstrare a juste\ii unui lucru; ]ndrept=\ire, explicare, motivare, dovedire; *grandoare – aspect m=re\, ma-iestuos, falnic, impun=tor; m=re\ie, maiestate, gran-diozitate; *itinerar – drum pe care se desf=[oar= o c=l=torie, cu indicarea localit=\ilor parcurse; rut=, tra-seu, drum, cale; *inciden\= – ]nt`lnire a razelor de lumin=, a fasciculelor de lumin=, a particulelor etc. ]ntre ele sau cu suprafe\ele corpurilor; repercusiune, consecin\=, impact; *elevat – care are o pozi\ie ]nalt=; nobil, superior, distins, academic, rafinat.

III. Scriitori rom`ni care vor ]mplini, ]n acest an, un anumit num=r de ani de la na[tere: Grigore Alexan-drescu (210 ani); Petre Ispirescu (190 de ani); Titu Maiorescu (180 de ani); Mihai Eminescu (170 de ani); {tefan Octavian Iosif (145 de ani); Tudor Arghezi (140 de ani); Mihail Sadoveanu (140 de ani); Liviu Rebreanu (135 de ani); Mateiu Caragiale (135 de ani); Lucian Blaga (125 de ani); Ion Barbu (125 de ani); Radu Tudoran (110 ani); Gellu Naum (105 ani); Grigore Vieru (85 de ani); Paul Goma (85 de ani); Petru C=rare (85 de ani); Nicolae Labi[ (85 de ani); Nicolae Esinencu (80 de ani) etc.

IV. Invita\ieStimat= doamn= dirigint=,

Avem deosebita onoare de a v= invita la serata de absolvire a clasei a IX-a ,,A” , care va avea loc pe data de 20 iunie 2020, la ora 18:00, ]n incinta Liceului Teoretic Mit. N. Vornicescu. La eveniment vor fi pre-zen\i to\i elevii clasei noastre [i c`\iva profesori.

V= suntem recunosc=tori [i ve[nic ]ndatora\i pentru c= ne-a\i c=l=uzit ideile [i visurile atunci c`nd ]nce-peam s= ne construim propriul drum, pentru c= ne-a\i transmis cultura [i rafinamentul dumneavoastr= [i pentru c=, ]n cei cinci ani minuna\i de gimnaziu,

ne-a\i d=ruit fiec=ruia c`te o fr`ntur= din sufletul dumneavoastr=. Anii de [coal= au fost cei mai frumo[i pentru noi, iar dumneavostr= ve\i r=m`ne mereu a doua mam=.

V= a[tept=m la aceast= serat= cu mare ner=bdare! Cu respect,

colectivul clasei a IX-a ,,A”(Pentru confirmare, Nicoleta VORNICESCU,

Lozova, Str=[eni)

Punctajul acumulat de participan\i la etapa a V-a:

39 de puncte: Andreea IOVU (10, 10, 10, 9), Bar-dar, Ialoveni;

38 de puncte: Maria PLUGARU (10, 9, 10, 9), Bar-dar, Ialoveni;

37 de puncte: Nicoleta VORNICESCU (9, 9, 9, 10), Lozova, Str=[eni;

36 de puncte: Ion LATU (8,10,9,9), Orhei;35 de puncte: Sanda POSTICA (10,9,8,8), Bardar,

Ialoveni; Nicoleta GU{TIUC (9,10,7,8), Cotul Morii, H`nce[ti;

34 de puncte: Vasile URSU (8,9,8,9), Lozova, Str=[eni; Alexandra R+D+U|+ (8, 9, 8, 9), Ustia, Glodeni;

33 de puncte: Diana PLUGARU (9,9,8,7), Adela PISICA (7,9,7,10), Bardar, Ialoveni;

32 de puncte: Teoctista COL|A (8,7,8,9), C=rpineni, H`nce[ti;

31 de puncte: Zarina BU|CU (10,9,4,8), Pepeni, S`ngerei; Cristina R+CIL+ (7,9,7,8), F`rl=deni, C=u[eni;

30 de puncte: Beatriz BOTNARU (7,5,9,9), Lozova, Str=[eni;

29 de puncte: Nadina NICOLAESCU (8,7,6,8), Bardar, Ialoveni; Maria CERBU (6,9,6,8), Bobeica H`nce[ti;

27 de puncte: Cristina MANOIL+ (8,9,2,8), Pe-peni, S`ngerei;

23 de puncte: Dumitri\a CHIRI|A (6,6,4,7), Ign=- \ei, Rezina;

22 de puncte: Marilena URSU (10,7,0,5), Lozova, Str=[eni;

17 puncte: Mihaela MI|CO (6,3,2,6), Cu[mirca, {old=ne[ti.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele partici-pan\ilor care au acumulat minimum 17 puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tutu-ror participan\ilor.

2020, mai NOI 13

R=spunsurile corecte la etapa a V-a:

1. Organismele animale acvatice, pentru a-[i men- \ine flotabilitatea ]n profunzimea apei, prezint= unele adapt=ri. Multe organisme folosesc cavit=\i umplute cu aer (de exemplu, o vezic= de ]not=toare la pe[tii oso[i, bule de aer pe taluzul algelor lui Fucus). Unele organisme ][i m=resc flotabilitatea prin acumularea de lipide (de exemplu, o mul\ime de lipide se g=sesc ]n ficatul rechinilor sau ]n ou=le plutitoare; ca[alotul ][i poate regla flotabilitatea cu ajutorul unui organ – sperman\et). Men\inerea corpului ]n coloana de ap= este posibil= prin mi[carea cozii [i aripioarelor (de exemplu, la rechin). Unele organisme se ata[eaz= de un alt obiect (de exemplu, bivalvele, multe alge), iar altele se pot ajuta folosind un mod reactiv de mi[care (de exemplu, meduzele). La men\inerea flotabilit=\ii poate contribui suprafa\a mare a corpului ]n raport cu volumul (de exemplu, pisicile-de-mare, precum [i mul-te organisme planctonice). Con\inutul ridicat de ap= din organism aproximeaz= densitatea corpului la densitatea apei, ceea ce nu necesit= aproape niciun efort pentru men\inerea ]n profunzime a acestuia (me-duzele, ctenoforii, urocordatele).

2. }n timpul depozit=rii, ]n fructe [i legume au loc diverse procese fizice [i biologice, precum evapora-rea umidit=\ii, respira\ia, maturarea, vindecarea [i ]nt=rirea pielii, descompunerea hidrolitic= a substan- \elor organice complexe. Respira\ia este cel mai im-portant proces biochimic [i serve[te ca surs= de ener-gie pentru procesele metabolice. Respira\ia este ]nso- \it= de pierderea masei de fructe [i legume, eliberarea de energie, c=ldur= [i umiditate. }n procesul de respi-ra\ie, exist= o schimbare ]n compozi\ia gazelor din mediul ]nconjur=tor al produsului, pierderi semnifica-tive at`t ]n cantitatea, c`t [i calitatea acestora. Unele fructe, r=d=cinoasele, tuberculii necesit= condi\ii spe-ciale de p=strare pentru a-[i men\ine calit=\ile. Tem-peratura este una dintre cele mai importante condi\ii

Rubric= sus\inut= de Larisa BOGDEA, doctor ]n biologie

SOL LUCET OMNIBUSˇpentru p=strarea alimentelor. Temperatura afecteaz= intensitatea tuturor proceselor. Odat= cu cre[terea temperaturii, se intensific= evaporarea apei [i activi-tatea enzimelor, reac\iile chimice se accelereaz= [i se creeaz= condi\ii pentru dezvoltarea d=un=torilor.

3. Num=rul de indivizi (specii) dintr-o biocenoz= tin-de s= se men\in= ]n anumite limite constante, printr-o reglare a num=rului de indivizi din biocenoz=, p`n= la o limit= optim=. Se cunosc dou= mecanisme prin care se realizeaz= aceast= reglare: mecanismul ex-tern, care include factorii habitatului, prin care se rea-lizeaz= procesul selec\iei naturale [i factorul intern – prin care ]n\elegem interac\iunea elementelor din biocenoz=, conform principiului conexiunii inverse.

Spre exemplu, num=rul plantelor dintr-o biocenoz= este reglat de num=rul insectelor fitofage sau erbivore [i invers (]n cadrul lan\urilor trofice, insectele fitofage regleaz= [i num=rul animalelor insectivore).

Punctajul participan\ilor la etapa a V-a:

26 de puncte a acumulat: Teoctista COL|A (10,8,8), C=rpineni, H`nce[ti;

24 de puncte: Ionela PILCHIN (10,4,10), Satul Nou, Cimi[lia;

19 puncte: Cristina DARII (5,4,10), V=sieni, Ialo-veni; Aliona CERES+U (8,2,9), Pepeni, S`ngerei;

17 puncte: Marinela URSU (7,4,6), Lozova, Str=-[eni;

14 puncte: Beatriz BOTNARU (3,1,10), Lozova, Str=[eni;

10 puncte: Adela PISICA (2, 8, 0), Bardar, Ialoveni;8 puncte: Maria CERBU (3,1,4), Bobeica, H`nce[ti.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele partici-pan\ilor care au acumulat minimum 8 puncte. La bi-lan\ul general ]ns=, vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.

NOI, mai 202014

nimic altceva

C~ND VISELE DEVIN REALITATE

S - a n=scut pe 26 februa-rie 1977, ]n Ratu[, Criu-leni. }n perioada 1982-1991 a frecventat {coala Medie Ratu[, raionul Criuleni.

}n anii 1991-1996 a f=cut studii la Colegiul Republi-can de Microelectronic= [i Tehnic= de Calcul. Din 2008 p`n= ]n prezent, manager la Gr=dini\a privat= Gr=dina Secret=. Din 2018, adminis-tratoare la Liceul privat Da Vinci din Chi[in=u. C=s=to-rit=, 4 copii.

— De unde a\i pornit? Povesti\i-ne despre familia dvs. (]n care v-a\i format). Existau unele principii, re-guli, tradi\ii deosebite? Pe care dintre acestea le per-petua\i ]n actuala dvs. fami-lie?

— Suntem trei copii ]n familie: eu, fratele meu mai mare, Grigore, [i sora mai mic=, Olga. Am crescut ]ntr-o atmosfer= în care munca era prioritar=. Toat= educa\ia p=rin\ilor era legat= de implicarea ]n munca gospod=reasc=. Tata a fost [ef la un complex de usca-re a tutunului, iar mama, contabil= ]n colhoz. Acas= aveam o mul\ime de animale [i o gr=din= plin= cu tot felul de legume. De mic= am fost implicat= ]n comer\ (pia\=), vindeam ]n func\ie de sezon: fructe, legume, br`nz= [i carne. }mi pl=cea la pia\=. Lucrul acesta m-a ]nv=\at s= fiu competitiv=, ]ntruc`t exista o conti-nu= concuren\=. Erau tejghele cu gospodari buni, care vindeau produse de ]nalt= calitate la un pre\ ridicat, iar eu m= \ineam foarte m`ndr= c`nd m= vedeam ]n r`nd cu d`n[ii [i terminam de v`ndut totul, iar mama m= l=uda. Cred c= pia\a a stat la baza devenirii mele ]n lumea afacerilor.

La r`ndu-mi, am patru copii: Rusanda, Anastasia, Grigore [i Trofima[. Numele a doi copii sunt inspirate din romanul Frunze de dor (Rusanda [i Trofim).

— Cine v-a fost model de via\= dintre profesori, apropia\i?

— Profesorul care m-a format [i ]ncurajat ]n mod special este Tamara Fiodorovna. O iubeam foarte mult! Ea a fost profesoar= de limba [i literatura rom`n= [i limba francez=. Avea grij= de clasa noastr= ca de propriii copii. Era corect= [i de o delicate\e apar-te. Odat=, dup= lec\ii, ea m-a ]ntrebat: „Ai vreun vis, Fr=s`nic=?”. Eu i-am spus c= am citit ]ntr-o carte cum cineva m`nca cu poft= dulcea\= de cire[e amare [i

am ]ntrebat-o ce gust are aceast= dulcea\=. A doua zi pe banca mea a ap=rut un borcan etichetat: „Toate visuri-le trebuie s= fie ]ndeplinite, ]ncearc= [i afl= ce gust are dulcea\a de cire[e amare”. }mi amintesc foarte des de ea! Cu diverse ocazii le vorbesc copii-lor din [coal= despre influen-\a hot=r`toare a profesoarei mele asupra form=rii mele ca personalitate, caracter. Din copil=rie am o prieten= foarte apropiat=. Ea s-a c=s=torit ]naintea mea [i a n=scut o feti\=, D=nu\a. Cred c= ea mi-a trezit dragostea fa\= de copii. Afec\iunea pentru Dana a fost cea care m-a apropiat mult de ideea de a avea o familie nu-meroas=.

— Ce c=r\i v= fascinau ]n copil=rie? Avea\i vreun autor sau vreo carte preferat=?

— La v`rsta de 12 ani, vara, am lucrat la usc=toria de tutun a tatei – c`nt=ream tutun. Beneficiam de mult timp liber, de aceea am ]nceput a citi. P`n= la 15 ani, timp de trei ani, am reu[it s= citesc aproape toate c=r- \ile din biblioteca [colii, aceste lecturi constituind ar-mele mele de lupt= la lec\iile de limba [i literatura rom`n=. Eram pasionat= de operele lui Ion Dru\=, dar [i de romanele poli\iste.

— Cine sau ce v-a motivat s= deveni\i inginer-constructor?

— Dup= absolvirea [colii am frecventat Colegiul de Microelectronic= [i Tehnic= de Calcul. Am mers pe urmele fratelui meu, care ]nv=\a acolo. Pe atunci se spunea c= aceasta este tehnica viitorului, ]ns= activi-tatea ]n domeniul respectiv nu mi-a trezit un interes deosebit. }n schimb, am avut o studen\ie plin= de des-coperiri [i aventuri. Acolo mi-am tr=it adolescen\a, m-am maturizat, am devenit independent= [i am ]nv=- \at s= m= descurc de una singur=.

— Ce experien\e din via\= v-au determinat s= g`ndi\i [i s= realiza\i proiectul unei [coli private? Care este menirea unui astfel de liceu? Prin ce se deosebe[te acesta de celelalte institu\ii de ]nv=-\=m`nt?

— Cel mai norocos bilet de loterie pe care l-am c`[tigat a fost c=s=toria cu so\ul meu, Valeriu, elev ]n acela[i colegiu. Cu el am creat o familie ]n care pri-meaz= grija [i dragostea fa\= de copii. }ntotdeauna am [tiut c= pentru mine copiii au o importan\= deose-

DE VORB+ CU EUFROSINIA GUZUN, DIRECTOR AL INSTITU|IEI PRIVATE LICEUL DA VINCI

Din arhiva personal=

2020, mai NOI 15

bit=. A[a a ap=rut Gr=dini\a Gr=dina Secret=, pe care am construit-o pentru copiii no[tri. Cu 13 ani ]n urm=, c`nd ne-am ]ntors de peste hotare, am r=mas complet dezam=gi\i de starea gr=dini\elor de pe atunci. C`nd au ajuns copiii no[tri [colari, nu eram mul\umit= nici de [coal=, iar problema cea mai mare era c= mai toat= ziua st=team prin ambuteiaje ]n timp ce duceam copiii la activit=\i extracurriculare, deci eram „mama ambuteiajelor”. Atunci mi-a venit ideea s= deschidem o [coal= unde copilul s= se dezvolte multilateral ]ntr-un singur loc.

— Cum a ap=rut denumirea Da Vinci? — Numele [colii, Da Vinci, mi-a venit de la ]ns=[i

personalitatea Leonardo da Vinci: pictor, inginer, sculptor, cosmolog, filozof...

— Care sunt argumentele pe care le prezenta\i p=rin\ilor atunci c`nd ace[tia p=[esc pragul institu- \iei, pentru alegerea [colii private ]n schimbul celei de stat?

— Copiii care ][i fac studiile ]n acest liceu, zilnic pe l`ng= trunchiul de baz= (curriculumul na\ional), beneficiaz= [i de o dezvoltare multilateral= (muzic=, arte, sport, cluburi [tiin\ifice, cercuri olimpice, limbi str=ine).

— A\i construit edificiul [colii cu familia dvs. pe [antier. Povesti\i-ne despre suportul [i rolul acesteia ]n tot ce a\i realizat p`n= acum.

— Liceul l-am construit ]ntr-un an [i trei luni. Am muncit foarte mult ]mpreun= cu toat= familia. Un rol substan\ial l-au avut p=rin\ii lui Valeriu, prietenii, dar [i copiii no[tri. A fost foarte greu, dar, c`nd v=d rezul-tatul, uit de extenuarea cauzat= de alegerea mobilie-rului, veselei, tehnicii, angajarea profesorilor, antreno-rilor. Dar [i de convingerea p=rin\ilor c= este vorba de o [coal= f=r= precedent, unde copilul se simte bine, ]ntr-un echilibru emo\ional [i are parte de studii de ca-litate, laboratoare performante [i alimenta\ie echili-brat=.

— Ave\i ni[te criterii deosebite ]n alegerea / mo-tivarea profesorilor?

— Sloganul liceului este Educa\ie prin rela\ie [i profesorii sunt cei care ]i asigur= viabilitatea. Noi pu-nem accentul pe ]nv=\area la lec\ii, f=r= teme pentru acas=, pe interac\iunea familial= cu profesorul. Buna practic= a colectivului profesoral creeaz= toat= magia acestei [coli.

— Cum trebuie s= fie [i ce trebuie s= fac= un li-der/manager educa\ional ]n etapa actual= pentru a forma [i a men\ine o echip= de profesioni[ti?

— Din start am stabilit orientarea [i specificul vii-toarei [coli. La angajarea profesorilor m-a ajutat mult cu propuneri concrete fiica mea, Rusanda. La ]n-t`lnirile cu poten\ialii profesori, le prezint ideea [i mo-dalit=\ile de predare ]n liceul nostru. Astfel, am adunat o echip= de profesioni[ti care ]mp=rt=[esc acelea[i idei.

— Sunte\i printre pu\inii antreprenori care au ales s= investeasc= ]n educa\ie? E profitabil= aceast= investi\ie?

— E prematur s= vorbim despre profit. V= voi pu-tea r=spunde doar peste vreo 10 ani. }n primul r`nd, ne-am propus s= le oferim copiilor o educa\ie de cali-tate [i posibilitatea unei dezvolt=ri multilaterale.

— }n cei aproape doi ani de la inaugurare, care au fost cele mai mari realiz=ri [i provoc=ri? }n ce propor\ie s-au adeverit speran\ele, estim=rile, inves-ti\iile financiare [i emo\ionale ]n aceast= etap=?

— Eu [i colectivul profesoral ne facem lucrul cu pl=cere [i d=ruire. Iar rezultatele se v=d. Despre ele vorbesc performan\ele copiilor [i fe\ele lor fericite.

— Cum a fost acest an de studii ]n compara\ie cu primul la Da Vinci?

— }n al doilea an de studii suntem mai expe-rimenta\i, mai siguri, mai ]ncrez=tori ]n ceea ce facem, deoarece vedem c= ideea de a pune accentul pe pre-darea transdisciplinar= are succese.

— Pentru anul urm=tor de studii au ]nceput deja ]nscrierile? Ave\i ni[te criterii /probe de selec\ie?

— Desigur. Este vorba de o testare pentru ]nscrie-rea ]n liceu. Astfel verific=m ]n ce m=sur= copilul e preg=tit psihicoemo\ional pentru [coal=.

— }n educa\ia copiilor dvs. pe ce pune\i accen-tul?

— Educ [i cresc patru copii. M= str=duiesc s= le acord aten\ie [i sprijin. Pun accentul pe emo\iile poziti-ve, pe sprijinul ]n ceea ce fac [i pe implicarea ]n mun-ca de zi cu zi.

— Cine sunt oamenii care v-au inspirat [i v= inspir=?

— Pre\uiesc foarte mult oamenii care ajung s= se afirme prin munca lor (sportivi, muzican\i, oameni de art= [.a.). Cel mai mult m= inspir= copiii. Urm=resc cum se dezvolt= pas cu pas. M= bucur foarte mult c`nd reu[esc s= le schimb ]n bine modul de g`ndire. De exemplu, dac= nu le place robotica, ]ncep s=-i con-ving c= robotizarea este viitorul [i de aceea este la fel de important= ca restul disciplinelor.

— Ce alte pasiuni ave\i? — }mi plac mult sportul [i arta. Ador lectura. Sunt

nevoit= s= g=tesc, dar o fac cu satisfac\ie. Probabil, urm=torul meu proiect va fi legat de gastronomie, pro-duse [i prepararea lor.

— V= mai aminti\i de prima dragoste?— Prima dragoste real= pe care am avut-o a fost

pe vremea c`nd eram student=. Mi-a l=sat amintiri frumoase.

— }n final, permite\i-ne s= reiter=m ]ntrebarea profesoarei dvs. de la Ratu[: ,,Ave\i un vis?”.

— Desigur. La fel, legat de copii, dar ]ntr-un alt format. Deocamdat= nu-l divulg. Mai ]nt`i doresc s=-l dezvolt [i s=-l ]mbun=t=\esc. De fiecare dat= c`nd m= g`ndesc la el, ]mi apar idei noi, tentante.

— V= mul\umim mult pentru implicarea inspi-rat= în acest dialog [i v= dorim succes ]n activitatea dvs., dar [i ]mplinirea noilor visuri!

Pentru NOI – Elena LEAH

NOI, mai 2020

} n fiecare diminea\= c`nd m= preg=team pentru [coal=, mama ]mi tot \inea o moral= bun=, cum ]i ziceam eu, ce s= fac [i cum s= fac, unde s= merg [i unde s= nu merg, cu cine s= vorbesc [i cu cine nu, [i a[a o \inea pre\ de c`teva minute p`n= ]mi termina de f=cut cosi\ele. Eu, v=z`ndu-m= eliberat=, nici nu mai [tiu c`nd o luam la fug=, uit`nd de lec\iile ei de bun= purtare. Or, ajung`nd la [coal=, avea cine foarte re-pede s= ne reaminteasc= de ele, de aceea relaxarea mea nu dura prea mult. {i m= g`ndeam atunci, etic= ]ncolo, etic= ]ncoace [i, mai ales, etic= la sf`r[it de an [colar. Acest lucru era de nelipsit la ultimul sunet de clopo\el, deoarece profesorii [tiau c= ]n vacan\= liber-tatea care ni se oferea avea s= le cam dea munca peste cap, ]n ceea ce prive[te comportamentul nostru.

At`t profesorii, c`t [i reprezentantul poli\iei, care era chemat la festivitate, ne aten\ionau c= ]n perioada vacan\ei, copiii au mai mult timp liber [i, lesne, pot fi implica\i ]n diverse ac\iuni care s= le afecteze siguran\a. Recomand=rile acestora erau simple [i u[or de re\inut, ceea ce am s= te rog [i pe tine, drag= cititorule, s= o faci, [i anume s= nu deschizi niciodat= u[a necunoscu\ilor, ba mai mult, \ine-o ]ncuiat=. {i nici celor str=ini care telefoneaz= nu le spune c= e[ti singur acas=, iar dac= sim\i c= te pa[te un pericol, mergi sau sun= la un vecin de ]ncredere, care poate s=-\i acorde ajutor. O [tiam [i noi, c`nd eram copii, [i o [tii [i tu, care e[ti, spre fe-ricirea ta, ]nc= un copil, c= e bine s= te joci sau s= te plimbi ]n locurile special amenajate, unde nu circul= ma[ini. }n cazul ]n care cir-culi cu bicicleta, evit= zone-le aglomerate [i cu trafic intens, iar dac= ai ajuns totu[i ]n astfel de zone, respect= indicatoarele [i spore[te-\i aten\ia. Dac= e[ti pieton, \ine cont c= tra-versarea str=zii trebuie s= o faci numai la trecerea de pietoni, iar ]n cazul ]n care e[ti dintr-o localitate rural=, unde mai greu se g=se[te o astfel de trecere, ]ncearc= s= te asiguri din toate punctele de vedere [i apoi treci drumul.

Ia aminte! Vacan\a bate la u[=, iar dac= vrei s= fie una reu[it= [i de neuitat, poart= cu tine aceste reguli, la fel cum por\i ast=zi telefonul. Iar dac= veni vorba de telefon, a[ vrea s=-\i mai spun ceva, s= nu oferi date despre tine [i p=rin\ii t=i persoanelor cu care comunici pe internet, mai ales atunci c`nd e[ti plecat la odihn= [i casa ta e f=r= st=p`n.

24 mai

C onstantin (Chiril) [i Mihail (Metodie) s-au n=scut la ]nceputul secolului al IX-lea ]n Tesalonic. }n 843, Constantin vine la Constantinopol pentru a-[i continua studiile. Aici a fost hirotonit diacon. }ntre timp, Mihail s-a retras la m=n=stirea din muntele Olimp, unde a fost tuns cu numele de Metodie.

}n 860, cei doi fra\i au fost trimi[i la hanul hazarilor ]ntr-o expedi\ie misionar=, menit= s= z=-d=rniceasc= planurile de convertire a poporului la iudaism. Misiunea ]ns= a e[uat. Apoi, ]n 862, ei au

fost invita\i de prin\ul Rastislav al Moraviei Mari s= propov=duiasc= cre[tinismul. Aceast= misiune s-a prelungit toat= via\a lor, ei elabor`nd alfabetul gla-golitic (]ntocmit dup= modelul literelor mici grece[ti [i folosit ]n unele scrieri slave biserice[ti), un precursor al alfabetului chirilic.

Constantin a ]mbr=cat rasa monahal= la Roma, cu numele Chiril, ]ns= a murit la scurt timp dup= aceasta. Iar Metodie a fost numit arhiepiscop al noii eparhii de Moravia [i Panonia. }n 870 ]ns=, regele german Ludovic [i episcopii germani l-au convocat la un sinod, unde l-au demis [i ]ntemni\at. Dup= ce ger-manii au fost ]nfr`n\i militar ]n Moravia, papa Ioan al VII-lea l-a eliberat [i l-a reinstalat ca arhiepiscop. Metodie a murit ]n anul 885.

Munca fra\ilor Chiril [i Metodie de traducere a Sfintelor Scripturi, a cultului bisericesc [i a altor c=r\i cre[tine ]n slavon= constituie cel mai de seam= exem-plu al misionarismului ortodox. Ea a devenit piatra de temelie a civiliza\iei slave din Europa de Est [i de Sud-Est. Deoarece Sfin\ii Chiril [i Metodie au conti-nuat obiceiul Sfin\ilor Apostoli de a propov=dui cre[tinismul ]n limba tuturor popoarelor, ei sunt considera\i ca fiind }ntocmai cu Apostolii.

PB

16

SFIN|II CHIRIL {I METODIERubric= sus\inut= de Olesea COSOI

PAZA BUN+ TRECE PRIMEJDIA REA

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Leo BORDEIANU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXIUNIE

3 Sf. Mari }mp=ra\i [i }ntocmai cu Apostolii Con-stantin [i mama sa, Elena.7 Pogor`rea Sf`ntului Duh. (Cincizecimea sau Ru-saliile).8 Sf`nta Treime.14 Dum. Tuturor Sfin\ilor.15 Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava.21 Dum. Sfin\ilor Romani.

Alexandru DIMITROV

SFIN|II CHIRIL {I METODIE

2020, mai NOI

p`n=

ce

nu a

i vor

bit.

— A

tunc

i s=

rut=

-m=

iar.

— {

i n-

ai

iub

it pe

nim

eni?

N

u \i-

a f

ost

dra

g n

imen

i? D

ar

lum

ea t

oat=

tre

bui

e s=

te

fi iu

-b

it, d

in p

rim

a c

lip=

c`

nd t

e-a

v=

zut,

b=

iete

.—

Da

c= a

[a a

fos

t, a

poi n

u m

i-a s

pus-

o. N

u, n

u m

i-a f

ost

dra

g n

imen

i.—

D

ar

o s=

]n

t`rz

iem

la

ci

n=,

o s=

]nt

`rz

iem

gro

azn

ic.

O, c

um t

e vo

i put

ea p

rivi

la lu

-m

in=

, ]n

prez

en\a

ma

mei

tale

...

{i d

e fa

\= c

u m

aic

=-m

ea!

— O

s=

ne

pref

ace

m c

= e

[ti

dom

ni[o

ara

La

cy p

`n=

la

mo-

men

tul

potr

ivit.

Ca

re-i

cel

ma

i sc

urt t

imp

]n c

are

se

pot l

ogod

i oa

men

ii? P

resu

pun

c= v

a t

re-

bui

s=

trec

em p

rin

toa

te fo

rma

-lit

=\il

e un

ei lo

god

ne, n

u?—

O,

nu v

rea

u s=

vor

bes

c d

espr

e a

sta

. E

a[a

de

ba

nal.

M-a

m g

`nd

it la

cev

a c

e nu

[tii

. S

unt s

igur

=. C

um m

= c

hea

m=

?—

Mir

i –

nu,

sig

ur c

= n

u!

A[t

eapt

= o

clip

= [

i a

re s

=-m

i re

vin=

]n

m

inte

. N

u cu

mva

e[

ti...

nu s

e po

ate

s=

fii!

Da

, po

ve[t

ile c

elea

vec

hi...

din

ain

-te

de

a f

i m

ers

la [

coa

l=.

Nu

m-a

m g

`nd

it la

ele

de

atu

nci [

i

p`n=

ast

=zi

. E[t

i tu,

ad

ev=

rata

, si

ngur

a A

nnie

[lou

ise?

— A

sta

mi-a

i sp

us-o

de

la

]nce

putu

l ]n

cepu

tulu

i. O

! A

m

aju

ns ]

n a

lee

[i b

=nu

iesc

c=

a

vem

o ]n

t`rz

iere

de

un c

eas.

— C

e-a

re a

fa

ce!

Lan\

ul

mer

ge

]nd

=r=

t p`

n= ]

n zi

lele

a

cele

a d

ep=

rta

te?

Treb

uie

s=

fie a

[a,

des

igur

c=

tre

bui

e. {

i tr

ebui

e s=

m=

ca

r cu

afu

risi

ta

ast

a d

e ra

\= –

fir-

ar

ea s

= fi

e!—

,,H

a!

Ha

!” s

puse

ra

\a r

`-

z`nd

– \i

i min

te [

i ast

a?

— D

a,

[i g

hive

cele

de

flori

d

e pe

lab

ele

pici

oare

lor –

totu

l. A

m f

ost

]mpr

eun=

]n

tot

ace

st

timp.

{i a

cum

treb

uie

s=-m

i ia

u r=

ma

s b

un d

e la

tin

e p`

n= l

a

cin=

. E s

igur

c=

am

s=

te v

=d

la

cin=

? E

si

gur

c=

n-

ai

s=

te

pite

[ti

]n c

am

era

ta

, iu

bito

, [i

s=

m=

la[i

sin

gur

toa

t= s

eara

? La

reve

der

e, iu

bito

... la

reve

de-

re. —

La

reve

der

e, b

=ie

te, l

a re

-ve

der

e. B

ag

= d

e se

am

= la

bol

-ta

gra

jdul

ui. N

u-l l

=sa

pe

Ruf

us

s= s

e re

pad

= c

a o

rbul

]n=

untr

u.

La r

eved

ere.

Da

, a

m s

= v

in l

a

cin=

– d

ar

ce-a

m s

= m

= f

ac

c`nd

te-o

i ved

ea la

lum

in=

?

25 /

32 /

B+IA

TUL

DIN

DES

I{O

da

t=

cu

ultim

ul

ecou

, lu

=

am

inte

c=

ave

a g

ura

usc

at=

[i

c=

ne[

tiute

pul

suri

]i b

=te

au

]n

g`

tlej.

Men

aje

ra,

care

-[i

b=

ga

-se

-n c

ap

c= d

omni

[oru

l o fi

c=

zut

]n a

p= [

i c=

r=

cise

, ]l a

[tep

ta p

e sc

=ri

s=

-i d

eie

pove

\e,

da

r cu

m

el

nici

n-

o v=

zu

[i

nici

nu

-i r=

spun

se,

r=sp

`nd

i [t

iri

ala

r-m

ant

e ]n

ca

s=,

al

c=ro

r re

zulta

t o

f=cu

r= p

e m

aic

=-s

a s

=-i

ba

t=

la u

[=.

— |

i s-

a ]

nt`

mpl

at

ceva

, d

ra-

gul m

am

ei?

Ha

rper

spu

ne c

= i

se

pare

...—

Nu,

nu-

i ni

mic

. M

i-e b

ine,

m

am

=.

Te r

og s

= n

u te

]ng

rijo

-re

zi. Nu-

[i r

ecun

o[te

a p

ropr

ia-i

vo-

ce, d

ar f

ire[

te c

= a

sta

era

o n

imi-

ca

toa

t=

pe

l`ng

=

ceea

ce

-l fr

=m

`nt

a.

Evi

den

t, m

ai

mul

t d

ec`

t ev

iden

t, ]n

trea

ga

coi

nci-

den

\= n

u er

a a

ltcev

a d

ec`

t ne

-b

unie

cur

at=

. {

i-o d

oved

i, sp

re

dep

lina

mul

\um

ire

a m

aio

rulu

i G

eorg

e C

otta

r, ]n

per

soa

n=, m

a-

ior

care

hot

=r]

s=

se

duc

= s

= a

s-cu

lte a

dou

a z

i o c

onfe

rin\

= d

es-

pre

apr

oviz

iona

rea

cu

m

uni-

\ii p

e c`

mpu

l de

lupt

=;

[i, a

stfe

l, d

ova

da

od

at=

f=

cut=

, suf

letu

l [i

cr

eier

ul,

[i i

nim

a,

[i t

rupu

l lu

i G

eorg

ie s

trig

au

buc

uroa

se:

— A

sta

-i fa

ta d

e la

Ecl

uza

C

rinu

lui –

fata

de

pe c

ontin

entu

l pi

erd

ut –

fa

ta m

ult

visa

tei

Pro-

men

ad

e d

e Tr

eize

ci d

e M

ile –

fa

ta d

esi[

ului

de

tufe

! O c

unos

c!S

e tr

ezi,

]n\e

peni

t [i

cu

jun-

ghi

uri,

]n f

und

ul f

otol

iulu

i, [i

se

apu

c= s

= r

eexa

min

eze

]ntr

eag

a

situ

a\ie

la

lum

ina

zile

i, c`

nd e

i nu

i s

e m

ai

p=ru

cev

a n

orm

al.

Da

r fii

ndc=

om

ul t

reb

uie

s= [

i m

=n`

nce,

co

bor

] pe

ntru

m

icul

d

ejun

, lu`

ndu-

[i in

ima

-n d

in\i

[i

supr

ave

ghi

ndu-

se ]n

dea

proa

pe.

— T

`rz

iu,

ca d

e ob

icei

, zi

se

ma

ic=

-sa

. Fa

ce\i

cuno

[tin

\=: f

iul

meu

[i M

iria

m.

O f

at=

]na

lt=,

]mb

raca

t= ]

n ne

gru

, ][

i ri

dic

=

ochi

i s=

-i ]n

t`ln

easc

=

pe

ai

lui,

[i

st=

-

Rud

yard

KIP

LIN

G

Sf`

r[it

. }nc

eput

ul ]n

nr.

2, 2

020

NOI, mai 2020

26 /31 /

p`nirea

d

e sine

deprins=

d

e G

eorgie d

e-a lung

ul ]ntregii sa

le vie\i,

]l p=

r=si

de

]nda

t=

ce-[i d

=d

u sea

ma

c=

ea

nu

[tia.

R=

ma

se cu

privirea

a\intit=

]n

gol, rece [i cercet=

toare. V

edea

b

oga

tul p=r neg

ru, piept=na

t ]n coc d

e v=d

uv= [i d

at ]n l=

turi de

pe frunte, cu acea

[uvi\= [tiut=

d

easupra

urechii drepte; ved

ea

ochii cenu[ii, apropia

\i unul de

altul: ved

ea b

uza d

e sus, scurt=,

b=

rbia

hot=

r`t=

[i

cunoscuta

\inut= a

capului. V

edea

[i gura

m

ic=,

frumos

croit=,

care-l

s=ruta

se.—

Georg

ie, dra

g=

! ]i spuse m

aic=

-sa

uimit=

, c=

ci M

iriam

]ncepuse s=

ro[easc=

, sim\ind

u-se a

t`t d

e atent exa

mina

t=.

— V

=... v=

cer iertare! izb

uti el s=

rosteasc=

. Nu [tiu d

ac=

ma

ma

v-a

spus c= uneori m

= port ca

un nerod

, ma

i ales ]na

inte de m

icul d

ejun – e un defect d

e fam

ilie.S

e ]ntoa

rse c=

tre pla

tourile puse pe va

sele cu ap=

fierbinte

de

pe b

ufet, b

ucur`nd

u-se c=

fa

ta nu [tie – d

a, c=

fata

nu [tie.Tot ceea

ce vorbi – c`

t ma

i \inu m

icul dejun – se d

ovedi a

fi pe jum

=ta

te aiurea

, de[i m

aic=

-sa

reflect=

c=

niciod

at=

nu-[i

v=zuse

b=

iatul

at`

t d

e chipe[

ca-n d

iminea

\a a

ceea. C

um d

e-a

r putea orice fa

t=, [i m

ai a

les una

]nzestrat=

cu at`

ta d

iscern=-

m`

nt ca M

iriam

, s= nu-i ca

d=

la

picioare [i s=

nu-l idola

trizeze? }n a

d`

ncul sufletului ei, ]ns=, M

i-ria

m era

nemul\um

it=. }nc=

nu se

holba

se nim

eni la

ea

]n

felul a

cesta

[i fa

ta

se retra

se d

e ]nd

at=

]n cara

pace, c`

nd G

eor-g

ie anun\=

c= se r=

zg`

ndise cu

privire la pleca

rea ]n Lond

ra [i

c=

va

sta

s=-i

\ie d

e ur`

t d

omni[oa

rei Lacy.

— A

, da

r nu vreau s=

v= re\in.

Eu a

m d

e lucru. Toat=

dim

inea\a

m

i-e ocupat=

.C

e i-o fi venind lui G

eorgie s=

se

poarte

at`

t d

e ciud

at?

se ]ntreb

= m

am

a, oft`

nd. M

iriam

e o persoa

n= a

t`t d

e sim\itoa

re – ca

[i ma

ic=-sa

.—

Com

pune\i, nu? Trebuie s=

fie un lucru m

inunat s=

po\i face

a[a

ceva. (M

=g

ar – ce m

=g

ar!

g`

ndi M

iriam

.) Cred

c= v-a

m a

u-zit c`

nt`nd

, c`nd

m-a

m ]ntors

asea

r= d

e la pescuit. C

eva d

es-pre o m

are a

viselor, nu? (Miria

m

se cutremur=

p`n=

]n str=fund

ul sufletului ei, ]ncerc`

nd o senza

- \ie d

ureroas=

.) Un c`

ntec foarte

dr=

gu\. C

um d

e v-a\i g

`nd

it la

astfel d

e lucruri?—

Ai com

pus numa

i muzica

, d

r=g

u\o, nu-i a[a

?—

B

a

[i cuvintele,

m=

mico,

sunt sigur d

e asta

, spuse Gorg

ie cu o sc=

p=ra

re de ochi. (N

u, nu [tia

).—

Da

, am

scris [i cuvintele.M

iriam

vorbise ra

r, c=ci era

con[tient=

c= s`

s`ie c`

nd e ner-

voas=

.—

Da

r cum d

e-ai [tiut, G

eor-g

ie? ]ntreb=

ma

ic=-sa

la fel d

e ]nc`

ntat=

, ca

[i

cum

cel m

ai

t`n=

r ma

ior din a

rma

t= a

r fi avut

gie. (C

aii

][i iu\ir=

pa

sul. S

e p=

rea

c=

auziser=

un

ordin.)

Poate c=

atunci c`

nd vom

muri o

s= a

fl=m

ma

i mult, d

ar a

cum

asta

]nseam

n= a

sta.

Nu urm

= niciun r=

spuns. Ce

ar fi putut ea

spune? Dup=

alte

lumi,

se chem

a

c=

f=cuser=

cuno[tin\=

de m

ai pu\in d

e opt ore [i jum

=ta

te, da

r taina

lor era

dintre a

celea ca

re nu privesc lu-m

ea. S

e a[ternu o foa

rte lung=

t=

cere, ]n vreme ce a

erul pe ca-

re-l respirau li se p=

ru rece [i ]n\ep=

tor, ca [i cum

ar fi respira

t a

buri d

e eter.—

Asta

-i a d

oua oa

r=, [opti

Georg

ie. |ii minte, nu?

— N

u e! (Pe-un ton furios). Nu

e!—

Pe dune, ]n noa

ptea cea

-la

lt=... a

cum c`

teva luni. E

rai

]ntocma

i cum e[ti a

cum [i a

m

hoin=rit peste tot locul, zeci [i

zeci de m

ile.—

{i totul era

pustiu. Ei ple-

caser=

. Nu ne-a

speriat nim

eni. M

= ]ntreb

de ce, b

=iete?

—

O,

da

c=-\i

ad

uci a

minte

asta

, trebuie s=

\ii minte [i res-

tul. M=

rturise[te!—

|in minte m

ulte lucruri, da

r [tiu c=

pe aici n-a

m fost. N

icio-d

at=

– p`n=

acum

.—

Ba

da

, dra

ga

mea

.—

{tiu, pentru c=

... o, n-are

rost s=-\i a

scund nim

ic! – pentru c=

, ]ntr-a

dev=

r, a

[ fi

vrut s=

]ncerc.

— {

i ai [i ]ncerca

t.—

O, nu! voia

m d

oar; ]ns=

de

venit, a venit a

ltcineva.

— N

u, nimeni a

ltcineva. N

ici-od

at=

altcineva

.—

Ba

da

, altcineva

– [i me-

reu: a fost – a

colo ]n larg

– o alt=

fem

eie. Am

v=zut-o [i eu. E

ra ]n

ziua d

e 26 ma

i. Mi-a

m nota

t to-tul cu a

ten\ie undeva

.—

A, [i tu \i-a

i ]nsemna

t vise-le? E

i, ceea ce spui d

espre cea-

lalt=

femeie pa

re ciuda

t, pentru c=

la d

ata

aceea

, ]ntr-ad

ev=r,

eram

pe ma

re.—

Deci, a

m a

vut drepta

te. De

unde s=

[tiu ce f=cea

i ]n afa

ra

visului, c`nd

erai trea

z, ca to\i

oam

enii treji. Hm

...! [i eu care

credea

m c=

nu apa

ri nicioda

t=

cu altcineva

.—

Niciod

at=

nu te-ai ]n[ela

t m

ai m

ult, de c`

nd e[ti. {

i ce m

`nioa

s=

te pricepi

s=

fii! A

scult=-m

= ]ns=

o clip=, iub

ito.Ia

r Georg

ie, de[i nu-[i d

=d

ea

bine sea

ma

, rosti minciuna

cea

ma

i f=r=

de izb

av=

.—

Nu... ceea

ce-\i spun nu e un lucru pe ca

re s= [i-l spun=

oa

menii unii a

ltuia, pentru c=

ar

st`rni

r`sul;

da

r pe

cuv`ntul

meu

de

onoare,

pe cuv`

ntul, m

eu, iubito, n-a

m fost niciod

at=

p`

n= a

zi s=ruta

t de cineva

pe lum

ea a

sta, ]n a

far=

de cei d

in fa

milia

mea

. Nu r`

de, scum

po. N

-a[

m=

rturisi-o nim

=nui

]n a

far=

de tine, d

ar =

sta e a

dev=

-rul g

ol-golu\.

— {

tiam

! Tu e[ti tu. O, [tia

m

c= a

i s= vii c`

ndva

; da

r n-am

[tiut c`

tu[i de pu\in c=

tu e[ti tu,

2020, mai NOI

27 /

30 /

men

ad

a c

elor

Tre

izec

i de

Mile

? N

u se

poa

te s

= n

u \ii

min

te.

—

N-a

fo

st

dec

`t

un

vis.

.. d

ec`

t un

vis.

—

Spu

ne-m

i ]n

s=,

te

rog

, pe

ntru

c=

eu

[tiu

.—

Sta

i s=

m=

g`

ndes

c. E

u...

noi n

u tr

ebui

a c

u ni

ci u

n pr

e\ s

=

face

m v

reun

zgo

mot

... n

u tr

ebui

a

cu n

ici u

n pr

e\ s

= fa

cem

un

zgo-

mot

c`

t de

mic

.—

Era

[i

o g

r=d

in=

cu

un

ga

rd v

erd

e [i

aur

iu, [

i fie

rbin

te.

Dum

nea

ta \i

-am

inte

[ti?

— C

um s

= n

u. {

edea

m d

e ce

ala

lt= p

art

e a

pa

tulu

i, c`

nd

umb

ra d

e vi

a\=

din

pa

t a tu

[it [

i a

tunc

i au

intr

at ,

,ei”

.—

Dum

nea

ta?.

.. vo

cea

ad

`n-

c= e

ra n

efir

esc

de

pute

rnic

= [

i d

e g

rav=

[i

oc

hii

ma

ri,

larg

d

esch

i[i a

i fet

ei a

rdea

u ]n

am

ur-

gir

e, ]n

vre

me

ce-l

str=

fulg

era

cu

priv

irile

, ia

r [i

ia

r. A

tunc

i d

um-

nea

ta e

[ti b

=ia

tul..

. b=

iatu

l meu

d

in d

esi[

, ia

r eu

te

cuno

sc d

in-

totd

eaun

a.

Se

pr=

bu[

i ]na

inte

de

gru

ma

-zu

l ie

pei.

Geo

rgie

se

str=

dui

s=

ia

s= d

in t

orop

eala

ca

re-i

bir

uia

to

t co

rpul

[i-[

i pe

trec

u b

ra\u

l ]n

ju

rul

talie

i ei

. C

apu

l fe

tei

i se

l=

sa

pe

um=

r [i

se

po

men

i, sp

un`

nd c

u b

uze

usca

te, l

ucru

ri

des

pre

care

p`

n= a

tunc

i cr

ezu-

se c

= e

xist

= n

uma

i ]n

rom

ane

. D

in f

eric

ire

caii

p=[e

au

poto

lit.

Mir

iam

nu

]n

cerc

a

s=

se

]n-

dep

=rt

eze

c`nd

][

i re

veni

, ci

st

=te

a n

emi[

cat=

, mur

mur

`nd

:—

Des

igur

c=

e[t

i b

=ia

tul,

[i

eu n

-am

[tiu

t... n

-am

[tiu

t.—

Eu

am

[tiu

t d

e-a

sea

r=;

[i

c`nd

te-

am

v=

zut

la m

icul

de-

jun.

.. — A

, a

sta

a f

ost

pric

ina

. M

=

mir

am

de

ce. A

cum

]n\

eleg

, da

, cu

m s

= n

u.—

Nu

\i-a

m p

utut

vor

bi

ma

i ]n

ain

te.

Las=

-\i c

apu

l a

[a,

iub

i-to

. A

cum

to

tu-i

bin

e...

Totu

-i b

ine,

nu?

— D

ar

cum

se

face

c=

eu

n-a

m [

tiut..

. d

up=

at`

\ia [

i a

t`-

\ia a

ni?

}mi a

min

tesc

... o

, c`

t de

mul

te lu

crur

i ]m

i rea

min

tesc

.—

Spu

ne-m

i c`

te c

eva

. A

m

eu g

rij=

de

cai.

— |

iu m

inte

c=

te

a[t

epta

m

c`nd

a s

osit

vapo

rul.

Da

r tu

?—

La

Ecl

uza

cri

nulu

i, d

inco

lo

de

Hon

g-K

ong

[i d

e Ia

va?

— A

[a ]i

spu

i [i t

u?—

Tu

mi-a

i sp

us a

[a c

`nd

m

= p

ierd

usem

pe

cont

inen

t. D

ar

tu n

u m

i-ai a

r=ta

t [i d

rum

ul p

rin

mun

\i?—

C`

nd l

unec

au

insu

ltele

? A

[a t

reb

uie

s= f

i fo

st,

c=ci

e[t

i si

ngur

ul d

e ca

re-m

i rea

min

tesc

. To

\i ce

ilal\i

era

u ,,E

i”.

—

Ma

ri ti

c=lo

[i, d

e a

ltfel

.—

D

a,

\in

min

te

c=

\i-a

m

ar=

tat p

entr

u pr

ima

oa

r= P

rom

e-na

da

cel

or T

reiz

eci

de

Mile

. Tu

e[

ti, tu

!—

Ce

curi

os. A

[a m

i-am

spu

s [i

eu

des

pre

tine

azi

dup

= m

as=

. N

u-i m

inun

at?

— C

e ]n

sea

mn=

toa

te a

stea

? D

e ce

, din

at`

tea

[i a

t`te

a m

ili-

oane

de

oam

eni d

in lu

mea

ast

a,

s=

ave

m

ace

ast

=...

a

cea

st=

ta

in=

]nt

re n

oi?

Ce-

nsea

mn=

? M

i-e fr

ic=

.—

Ast

a ]n

sea

mn=

! f=

cu G

eor-

Atu

nci

dum

nea

ta e

[ti

b=

iatu

l...

b=

iatu

l m

eu d

in d

esi[

, ia

r eu

te

cuno

sc d

into

tdea

una

.Io

n M

OR

AR

U

NOI, mai 2020

28 /29 /

zece ani [i a

r fi doved

it c`t este

de d

e[tept ]n fa\a

musa

firilor.—

Nu [tiu cum

se face, d

ar

eram

sigur. E

i, sunt multe lu-

cruri, m

=m

ico, pe

care

nu le

]n\elegi ]n leg

=tur=

cu mine.

S-a

r zice c= o s=

fie o zi cald

=

pentru Ang

lia. A

\i vrea s=

ie[im

c=la

re d

up=-a

mia

z=,

dom

ni-[oa

r=

Lacy?

Am

putea

pleca

d

up=

ce lu=

m

ceaiul,

da

c=

sunte\i de a

cord.

Lui Miria

m ]i veni g

reu s= re-

fuze, da

r orice femeie a

r fi putut ]n\eleg

e c= nu era

propriu-zis ]nc`

ntat=

.—

Are s=

fie foarte pl=

cut, d

ac=

o lua\i pe B

asset R

oad

, d

rag

=, [i d

ac=

nu-i prea t`

rziu, vrei s=

fii at`

t de b

un s= te re-

pezi p`n=

-n t`rg

ca s=

-mi g

=-

se[ti ([i ]i ar=

ta cine [tie ce)

ceva a

sortat la

asta

?—

{

tiu ce-o

s=

urmeze,

o ]ntrerupse G

eorgie. N

-ai pierd

e niciun prilej, m

am

=, d

e a cere

un serviciu.

Num

ai

s=

nu-mi

pretinzi cumva

s=-\i a

duc vreun

pe[te ori vreun butuc ]n spina

re.{

i b=

iatul r`

se.—

Nu, ]i r=

spunse netulbu-

rat=

m

aic=

-sa,

ad

u-mi

doa

r a

t`ta

: o ra\=

. Se pricep s-o pre-

g=

teasc=

foarte b

ine la b

irtul lui M

allet. N

u te superi pe mine,

nu-i a[a

? Vom

lua o cin=

u[oar=

la

ora nou=

, deoa

rece azi e a

t`t

de ca

ld.

S-a

r fi zis c= lung

ii zile de

var=

]i trebuia

u veacuri ]ntreg

i ca

s=-[i d

epene caierul orelor;

]n sf`r[it sosi ora

ceaiului pe

paji[te, [i a

p=ru M

iriam

.E

ra ]n [a

ma

i ]nainte ca

el s-o fi putut a

juta s=

salte; s=

rise tot a

t`t d

e u[or ca [i ]n copil=

ria ]n

care c=

l=rea

poneiul ]n drum

spre Prom

enda

celor Treizeci de

Mile. Lum

ina zilei str=

lucea necru-

\=tor,

de[i

Georg

ie d

esc=lec=

d

e trei ori s= va

d=

da

c= nu-s,

chipurile, strecura

te nisca

iva

pietricele ]n potcoava

lui Rufus.

Nu po\i spune nici m

=ca

r trei lu-cruri sim

ple ]n lumina

crud=

a

zilei, iar ceea

ce avea

de spus

Georg

ie nu era prea

simplu.

A[a

c= vorb

i rareori, [i M

iri-a

m se sim

\i cu inima

]mp=

r\it=

]ntre u[urare [i ciud

=. O

pliciti-sea

fa

ptul c=

m

ata

hala

a

sta

[tia cine scrisese textul c`

nte-cului d

e asea

r=; c=

ci, de[i o fe-

cioar=

][i poate c`

nta ]nchipui-

rile ei cele ma

i tainice, nu-i fa

ce pl=

cere totu[i

s=

vad

=

cum

]nchipuirile acelea

sunt c=lca

- te

]n picioa

re d

e un

ma

scul ]ng

`m

fat.

Au

mers

ei p`

n=-n

str=d

u\a

cu vile

de

c=r=

mid

=

ro[ie din B

asset [i G

eorgie f=

cu m

are ca

z de a

mb

ala

rea ra

\ei a

celeia. Treb

uie s= fie ]m

pache-

tat=

a[a

[i pe dincolo [i leg

at=

la

[a num

ai ]ntr-un a

nume fel,

cu toate c=

trecuse de opt [i m

ai

avea

u de b

=tut m

ulte mile p`

n=

aca

s=.

— Treb

uie s= ne g

r=b

im! zise

Miria

m, plictisit=

[i m`

nioas=

, ]n cele d

in urm=

.

— N

u-i ma

re gra

b=

; da

r pu-tem

t=ia

drum

ul pe la D

owhea

d

Dow

n [i o lu=m

apoi pe g

azon.

C`

[tig=

m a

[a o jum

=ta

te de or=

.C

aii pornir=

s= zb

urde pe ia

r-b

a

scurt=

[i ]nm

iresma

t=,

iar

]nt`rzia

tele umb

re se ad

unar=

]n va

le, atunci c`

nd trecur=

]n ga

-lop

mic

peste m

area

d

un=

cenu[ie ca

re d

etermin=

t`

rgul

Ba

sset [i [oseaua

na\iona

l= d

e vest. Pe nesim

\ite, caii iu\ir=

pa-

sul, f=

r=

a

lua

am

inte d

e m

u[uroaiele

de

c`rti\=

; R

ufus, ca

valer ce se a

fla, o a

[tepta pe

Da

ndy a

lui Miria

m p`

n= ce a

u urca

t pa

nta.

Pe cob

or`[ul

de

dou=

mile a

u ga

lopat ]m

preun=,

v`ntul [uier`

ndu-le ]n urechi, cu

st=ruitorul a

compa

niam

ent a opt

copite [i u[orul clichet al zorn=

-id

elor z=b

ale.

— A

h, a fost m

inunat! strig

=

Miria

m, ]nfr`

n`nd

u-[i iapa

. Da

n-d

y [i cu mine suntem

prietene vechi, d

ar nu cred

s= fi m

ers vre-od

at=

ma

i bine ]m

preun=.

— B

a d

a, a

\i mers m

ai reped

e, o d

at=

, de d

ou= ori pe a

n.—

Z=

u? C`

nd?

Ge