CMYK

CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul VIII nr. 11 (199) 15 iunie 2006 12 pagini 50 bani

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

Cartea din vitrinãImaginarul violent

al românilor

Comandantul ªcolii Militare de Maiºtri Militari ºiSubofiþeri pentru Forþele Terestre, colonelul EmilianPÎSU însoþit de locotenent-colonelul Marian LUPU

din Secþia învãþãmânt ºi ungrup de ofiþeri ºi subofiþeriinstructori au efectuat pe tim-pul exerciþiilor cu trageri deluptã ale vânãtorilor demunte, la poligonul Vãleanu,o vizitã de documentare.

La editura Humanitas a apãrut -în seria istorie - cartea „Imaginarulviolent al românilor” scrisã deRuxandra Cesereanu. Eseul pro-pune, prin selecþie, o scanare a men-talului românesc la nivelul imagi-narului violent.

Începând cu octombrie – noiembrie 1944, s-adeclanºat, la îndemnul comuniºtilor, schimbarea prin forþãa prefecþilor ºi primarilor, astfel cã, la sfârºitul lunii fe-bruarie 1945, în 40 din cele 58 de judeþe existau reprezen-tanþi aparþinând F.N.D. Aceste limitãri ale democraþiei, lacare mai poate fi adãugat faptul cã lupta politicã s-adesfãºurat violent, în stradã, ne duc la concluzia cã înaceastã perioadã regimul politic a avut un caracter parþialdemocratic.

Dialog la f i rul . . . ierbi i

„Yal ta sunt eu!”

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

Cursul pentru jurnaliºtii caretransmit din zone de conflict

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Pagina 10

Competiþiile militare, un beneficiu pentru sport

- Interviu cu ataºatul militar aero ºi naval al Federaþiei Ruse la Bucureºti, colonelul NIKOLAI I. GREMIT -

MISIUNEA CONTINUÃ

CMYK

“Istoria poate fi interpretatã în mai multe feluri,

dar nu poate fi schimbatã”

Ministerul Apãrãrii Naþionale organizeazã, prinDirecþia Relaþii Publice, Cursul pentru jurnaliºtii caretransmit din zone deconflict, ediþia 2006.Cursul are durata decinci zile ºi se desfaºoarãîn locaþii ale MinisteruluiApãrãrii Naþionale aflateîn Bucureºti ºi în provin-cie.

- Care este însemnãtatea zileide 9 Mai pentru poporul rus?

- Ziua Victoriei - 9 Mai -ocupã un loc special într-un calen-dar al datelor memorabile aleRusiei, ca ºi ale altor þãri, membreale fostei URSS, ale multorpopoare din Europa ºi din întreagalume. Victoria în Marele Rãzboide Apãrare a Patriei (aºa cum estenumit acesta în spaþiul ex-sovie-tic) este cel mai important eveni-

ment istoric, nu numaipentru Rusia, dar ºipentru statele CSI, alecãror popoare ºi-auadus o semnificativãcontribuþie la nimi-cirea fascismului. Osingurã pomenire aZilei Victoriei face sãse strângã inimafiecãrui cetãþean alRusiei. ((ppaagg..66))

Vânãtorii de munte din Batalionul 33au cu ce se mândri. Prima companie dinunitate a încheiat cu succes misiunea deasistenþã ONU – „UNAMI–II” din BasraIrak. Competenþele arãtate în teatrul deoperaþii confirmã calitatea pregãtirii fiziceºi psihice. Nu s-au dezminþit nici în þarã lainstrucþia specificã. La Vãleanu,ºi nu numai, Misiunea Continuã!”

Telefonul din redacþie a sunat decâteva ori. La capãtul firului, i-amrecunoscut vocea cãpitanuluiStelian PÃUN, ofiþer în statul majoral Batalionului 33 Vânãtori deMunte din Curtea de Argeº. Mi-aspus cã în poligonul Vãleanu, sub-

unitãþile vor executa tragerile de luptã lanivelurile plutoanelor. Mi-am deschis agendaºi mi-am notat câteva repere. Deja îmivedeam pagina realizatã cu reportajul desprevânãtorii de munte din fosta cetate a Basara-bilor.

Câteva ore mi-au trebuit ca sã ajung înmirificul þinut pe careîl ºtiam de multãvreme din mitologiaautohtonã – BaladaArgeºului ºi de puþineluni din misiunile pecare le-am condus cus u b u n i t ã þ i l e .((ppaagg..77))

Brigada 8 Artilerie Mixtã „Alexan-dru Ioan Cuza” este purtãtoarea tradiþi-ilor de luptã ale Brigãzii 2 ArtilerieGrea, înfiinþatã la 01.07.1916 prin Înal-tul Decret nr.2436/27.06.1918 în garni-zoana Bucureºti.

Brigada care la 1 iulie 2006 vaaniversa 90 de ani de existenþã a avut de-a lungul timpului mai multe denumiri ºi

garnizoane de dislo-care. Reînfiinþatã la Slobozia, în 1948,Brigada 2 Artilerie Grea a trecut prinPloieºti ºi s-a stabilit la Focºani unde în1950 a devenit mare unitate de artilerieindependentã.

Începând cu 04.10.2004, Brigada 8Artilerie Mixtã ºi-a modificat structuraºi are în compunere ºase batalioane dis-

locate în mai multe garnizoane din estulºi sudul României.

* * *Cu bucurie, cu respect ºi admiraþie,

le urãm colegilor noºtri „Întru mulþi ºirodnici ani!”

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞpapalet.ion@forter.ro

Ministerul Apãrãrii Naþionale organizeazã, prin Direcþia RelaþiiPublice, Cursul pentru jurnaliºtii care transmit din zone de con-flict, ediþia 2006.Cursul are durata decinci zile ºi sedesfaºoarã în locaþiiale MinisteruluiApãrãrii Naþionaleaflate în Bucureºti ºiîn provincie.

Scopul principalal cursului este acelade a pregãti jurnaliºtiipentru activitatea dinzonele de crizã ºirãzboi, inclusiv pen-tru mediatizareaproblemelor dindomeniul apãrãriinaþionale. Accentul va fi pus pe cunoºterea ºi înþelegerea riscurilormultiple la care se expun jurnaliºtii, care relateazã din zonele de ope-raþii ºi pe formarea deprinderilor practice de acþiune în situaþii pericu-loase.

Conþinutul cursuluiÎn scopul asigurãrii unei instruiri orientate pe specificul situaþiilor

cu care se pot confrunta jurnaliºtii, programul cursului are în vederenu numai cele mai recente evoluþii înregistrate în situaþia reporterilor,care transmit din zone de conflict ºi riscurile actuale la care se expunpe timpul exercitãrii profesiei, ci ºi luarea în considerare a experienþeiArmatei României în operaþii.

Crearea unor situaþii cât mai apropiate de realitatea teatrelor deoperaþii militare va fi asiguratã prin aplicarea pe scarã largã a con-ceptelor utilizate în pregãtirea personalului militar, care urmeazã sã fiedesfãºurat în misiune. Cursul se va desfãºura prin contribuþia comunãa specialiºtilor militari ºi a unor jurnaliºti cu experienþã în relatareaevenimentelor din zonele de conflict ºi va beneficia de participareareprezentanþilor organizaþiilor profesionale din mass-media, care vorîmpaãtãºi cursanþilor din cunoºtinþele ºi experienþa lor.

Antrenamentele se vor concentra în special asupra urmãtoareloraspecte: demonstrarea efectelor armamentului ºi muniþiei de rãzboi,învãþarea ºi exersarea mãsurilor de protecþie, cunoaºterea ºi evitareapericolelor prezentate de mine, încãrcãturi explozive ºi capcane; com-portamentul în situaþia cãderii în captivitate; comportamentul lapunctele de control (checkpoints); mãsurile de acordare a primuluiajutor.

Perioada de desfãºurare a seriei 2006: 26-30 iunieModulul I - 26-27 iunie 2006: pregãtire practicã ºi teoreticã, la

sediul Batalionului 96 Geniu, Bucureºti, ªoseaua Olteniþei, nr. 219, Modulul II - 28-30 iunie 2006: pregãtire practicã la Batalionul 21

Vânãtori de Munte, Predeal.Participanþi: Reporteri, cameramani ºi fotoreporteri din

mass-media civile române. Pentru a asigura antrenamentul intensiv al fiecãrui participant,

numãrul maxim de participanþi este limitat la 18. În cazul în careexistã mai multe solicitãri, Direcþia Relaþii Publice îºi rezervã dreptulde a selecþiona participanþii dupã urmatoarele criterii: vechimea acre-

ditãrii la M.Ap.N., proporþia între jurnaliºtii reprezen-tând audiovizualul ºi cei din presa scrisã, potenþiali-tatea de a fi trimis în zonele de conflict, participarea laalte forme de pregãtire similare, ordinea înscrierii,audienþa, respectiv tirajul instituþiilor de presã.

Cheltuielile ocazionate de organizarea cursuluisunt suportate de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale.

Participanþii la curs vor plãti contravaloarea hraneiasiguratã în unitãþile militare.

Condiþiile de participare: Jurnaliºtii trebuie sãaibã recomandarea ºi acordul instituþiei de presã pen-tru absenþa de la locul de muncã pe toatã perioadadesfãºurãrii cursului, fiecare participant va semna unangajament prin care se obligã sã respecte mãsurile ºiregulile stabilite de organizatori pe timpul desfãºurãriicursului.

Înscrierea la curs se face pe baza urmãtoarelordocumente: scrisoarea de recomandare din partea conducãtoruluiinstituþiei de presã, formularul de înscriere ºi angajamentul individual(descarcã pdf ), adeverinþã eliberatã de medicul de familie, cu avizul“Apt medical pentru efectuarea de activitãþi ce necesitã eforturi fi-zice”. Toate aceste documente sunt obligatorii ºi se transmit prin faxla numãrul 021-319.56.98, pânã la data de 6 iunie 2006.

Persoane de contact: comandor Tiberiu Frãþilã ºi maior CarolFlorea (telefon: 021-402.34.00 int. 1011.608, fax: 021-319.56.98,e-mail: drp@mapn.ro

Biroul de Presã al M.Ap.N.

PPoolliiggoonnuull SSmmâârrddaann –– MMããlliinnaa ss-aa îînnffiiiinnþþaatt llaa 1155 iiuunniiee11995566..

De 50 de ani, ofiþerii, subofiþerii, gradaþii ºi soldaþiiArmatei României, infanteriºti, artileriºti ºi tanchiºti aucãlcat pe drumurile ºerpuite ºi pe corniºele protectoare aleMãlinei. Cele aproape zece mii de hectare, la cât este eva-luatã suprafaþa poligonului, s-au folosit din plin pe timpulexerciþiilor, aplicaþiilor tactice cu trageri de luptã ºi expe-rimentelor cu tipurile de tehnicã modernizatã. Sub ºenileletancului „Bizon”, ale maºinii de luptã „Jderul”, sub ploiletraiectoriilor izvorâte din pântecele rachetelor antitancdirijate 9M-14M „MALIUTKA” ºi bombelor de aviaþie,din pãmântul Mãlinei s-au nãscut sprâncenele de mãrgãri-tar gata sã primeascã lumina speranþelor ºi recunoºtinþelorpentru muncã ºi performanþã. Ar fi nedrept sã nu spunemdespre personalitãþile politice ºi militare sosite în Smârdanpentru exerciþiile „CARPATHIAN EXPRESS 2000”, „Visde toamnã”, „Vis de primãvarã”, exerciþiile în complex aleBg. 282 Mc. „Chasseur Accompli” cu francezii,„ROMEX” cu americanii ºi „Lone Foil” cu englezii suntconvingeri cã, de 50 de ani, Smârdan a fost, este ºi va fi untrecut pentru viitorul nostru.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCUbarbulescu.emanuel@forter.ro

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 11 (199) din 15 iunie 2006Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

MOSCOVA- Rusia critica intenþia Ucrainei ºiGeorgiei de aderare la NATO. Camera inferioarã a Par-lamentului rus ºi-a exprimat îngrijorarea faþã de proiectulKievului de aderare la NATO, în timp ce ministrul deExterne, Serghei Lavrov, a avertizat cã aderarea Ucraineiºi Georgiei la alianþã va determina schimbãri geopoliticesubstanþiale, transmite AFP. KIEV-Ucraina susþinecã aderarea sa la NATO nu va afecta intereseleRusiei. Ucraina a dat asigurãri cã aderarea sa la NATOnu va afecta interesele Moscovei, relateazã AFP. Purtã-torul de cuvânt a catalogat drept exagerate declaraþiileministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, conformcãrora aderarea Ucrainei ºi Georgiei la Alianþa Nord-Atlanticã va determina “schimbãri geopolitice colos-ale”. Apropierea dintre Ucraina ºi NATO este “progre-sivã ºi gradualã” ºi nu poate fi “consideratã o schimbaregeopoliticã”, a mai spus el. Aderarea Ucrainei la AlianþaNord-Atlanticã “nu va face decât sã consolideze stabili-tatea ºi securitatea Rusiei înseºi”, a adãugat oficialul.Duma de Stat, Camera inferioarã a Parlamentului rus, s-adeclarat “profund îngrijoratã” de proiectul Ucrainei de aadera la NATO, subliniind cã integrarea ar putea avea“consecinþe negative” asupra relaþiilor ruso-ucrainene.Preºedintele ucrainean prooccidental Viktor Iuºcenko,ales în funcþie la sfârºitul anului 2004, ºi-a fixat dreptobiectiv aderarea þãrii sale la Alianþa Nord-Atlanticã,însã o mare parte a populaþiei se opune acestui demers.

ROMA-Noul ministru italian de Externe efectueazão vizitã în Irak. Noul ºef al diplomaþiei italiene, Massi-mo d’Alema, a sosit miercuri (07.06.) la Bagdad pentru ase consulta cu Guvernul irakian în privinþa retragerii con-tingentului italian, transmite AFP. D’Alema a sosit în Irakla douã zile dupã comiterea unui atentat împotriva con-tingentului italian, soldat cu un mort ºi patru rãniþi. NoulGuvern italian de stânga, condus de Romano Prodi, ºi-aanunþat intenþia de a reduce, în luna iunie, efectiveledesfãºurate în Irak de la 2.700 la 1.600 de militari ºi dea-ºi retrage pânã la sfârºitul anului toate trupele dinaceastã þarã. Contingentul militar va fi înlocuit cu civili,forma sub care vor fi organizaþi aceºtia urmând sã fiedecisã ulterior. Calendarul ºi modalitatea de retragere amilitarilor vor fi discutate în cadrul unui consiliu specialal miniºtrilor. VIENA- AIEA va publica, joi, un nouraport despre programul nuclear Iranian. Agenþianternaþionalã pentru Energie Atomicã (AIEA) a publicatun nou raport despre activitãþile de îmbogãþire a uraniuluidesfãºurate de Iran, a anunþat marþi la Viena, un purtã-tor de cuvânt al acesteia, citat de AFP. Raportul a conþine“cele mai recente observaþii ale inspectorilor care s-audeplasat la Natanz”, a precizat purtãtorul de cuvânt alagenþiei, Melissa Fleming. Documentul, care are treipagini potrivit purtãtorului de cuvânt, trebui sã rãspundãcererilor formulate de Consiliul Guvernatorilor AIEA dea defini misiunea inspectorilor însãrcinaþi cu controlareaactivitãþilor nucleare iraniene. În februarie, AIEA a cerutdin nou Teheranului sã-ºi suspende activitãþile deîmbogãþire, însã în ultimul sãu raport, de la 28 aprilie,agenþia sublinia faptul cã Iranul îºi continuã programulnuclear. Publicarea acestui raport s-a fãcut la douã ziledupã ce Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentruPoliticã Externã, Javier Solana, a prezentat Teheranului oofertã menitã sã rezolve criza. Conform Iranului, aceastãofertã conþine puncte “pozitive” dar ºi “ambiguitãþi”.Oferta marilor puteri conþine stimulente, în special înmaterie de comerþ, pentru ca Teheranul sã-ºi suspendeactivitãþile de îmbogãþire, însã ºi ameninþarea cu mãsuriîn Consliul de Securitate al ONU în cazul unui refuz.

LAREDO, Statele Unite- George W. Bush consi-derã rãspunsul Iranului drept un pas în direcþiabunã. Preºedintele George W. Bush a afirmat cã vede înrãspunsul iniþial al Iranului la oferta sprijinitã de StateleUnite drept un pas în direcþia bunã, transmite Reuters.

WASHINGTON- Camera Reprezentanþilor aprobãreducerea fondurilor antiterorism la New York. Ca-mera inferioarã a Congresului SUA a aprobat bugetulpentru securitate internã pe anul viitor, care a stârnit con-troverse deoarece reduce fondurile destinate oraºelor NewYork ºi Washington în favoarea unora considerate maipuþin ameninþate, transmite Reuters. Cu 389 de voturipentru ºi nouã împotrivã, Camera Reprezentanþilor aaprobat un buget de 32 de miliarde de dolari pe anul fis-cal 2007 alocat programelor Departamentului de Securi-tate Internã, incluzând supravegherea aeroporturilor ºi aporturilor ºi controlarea fenomenului de imigraþie. În tim-pul dezbaterilor de luna trecutã, Camera a suplimentat cu50 de milioane de dolari fondurile pentru prevenireacomiterii de atacuri teroriste împotriva sistemului feroviarºi a celui de transport în comun. Înainte de adoptareaactului normativ, Camera a intrat într-o dezbatere contro-versatã referitoare la imigraþie ºi a adoptat, cu 218 devoturi pentru ºi 179 împotrivã, un amendament prin caredescurajeazã administraþia localã sã promoveze “politicide protejare”. Acestea permit imigranþilor ilegali dinStatele Unite sã coopereze cu forþele locale de ordineatunci când sunt martorii comiterii unor infracþiuni, fãrãsã se teamã cã vor fi deportaþi. (P.I.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul.armatei@forter.ro

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuu

DDuummiittrraacchhee GGeeoorrggeettaaBBooþþooaaggãã LLeennuuþþaa

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii se vor depune în con-

tul U.M. 02450 Bucuresti RO 53 TREZ 705 5005 XXX 000 161, trezoreria sectorului5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidentãcu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupã depunerea ban-ilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specifica numãrulde abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. La aceasta se va ataºachitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurilestrânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiieeMMrr.. DDããnnuuþþ CCããllddããrraarruu

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa ((eexxppeeddiiþþiiee)) iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt 00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((pprroocceessaarree tteexxtt)) iinntt.. 00111122DDaanniieellaa DDuummiittrraaººccuu ((ccoorreeccttoorr)) iinntt.. 00774433

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

RReeddaaccttoorrii

LLtt..ccooll.. EEmmaannuueell BBããrrbbuulleessccuuMMrr.. GGaabbrriieell PPããttrraaººccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu iinntt..00115566

ISSN

1582-1269B 64406

C 11 /2006

Cursul pentru jurnaliºtiicare transmit din zone

de conflict

La 1 iunie 2006 s-auîmplinit 45 de ani de când,prin Ordin al ministruluiForþelor Armate al României,Compania 276 Transport Autos-a transformat în Batalionul168 Aprovizionare ºi Trans-port. Din anul 1995 s-a numitBatalionul 168 Logistic.

De-a lungul celor 45 de anide existenþã, Batalionul 168 aacþionat pentru asigurareasprijinului logistic corespunzã-tor nevoilor marilor unitãþi,unitãþilor ºi subunitãþilor dinaria sa de responsabilitate ºi afost mereu „în linia întâi”îndeplinind ordinele primite.

Domnu locotenent-colonelAurel BRANDRABUR ne-aasigurat cã unitatea comandatã

de dumnealui este parte activãa procesului complex deînnoire pe care îl parcurgeîntregul organism militarromânesc ºi a demonstrataceasta prin participarea ladiferitele exerciþii naþionale ºiinternaþionale, precum:„Cooperative Partner”, „Res-cue Eagle”, „Seven Stars” ºi„Viking”.

Mai nou, batalionul a asi-gurat pregãtirea ºi dotareacomandamentului SEEBRIGºi a subunitãþilor subordonateacestuia, care acþioneazã înAfganistan. Militarii din com-punerea acestei unitãþi ºi-audemonstrat din plin profesio-nalismul. (P.I.)

Adrian s-a înãlþat la ceruriLocotenentul Adrian COSMAN din U.M. 01266

Craiova ºi-a pierdut viaþa într-un incident nefericit. Lanici 30 de ani împliniþi, tânãrul nãscut în þinutul pitorescºi istoric al Covurluiului, Galaþi, a ajuns în patria înge-rilor învãluiþi de beteala veºniciei. Profesionist deexcepþie, experimentat în teatrul de operaþii, a cedat înfaþa clipei de neprevãzut. Cuvintele ni se golesc deconþinuturile lor. Metaforele spiritului sunt sub scutulrigid. Rãmânem consternaþi de pierderea camaraduluinostru. Dumnezeu sã-l odihneascã, acolo jos, sub cruce,lângã clopotele care-i bat pentru iertarea pãcatelor ºi pen-tru a fi primit într-un loc luminat ºi cu verdeaþã.

Dumnezeu sã-l odihneascã!Colectivul U.M.01266 CRAIOVA

Poligonul SmârdanUn trecut

pentru v i i torul nostru

Artileriºtii focºãneni

Constanþa

MMeerreeuu ““îînn ll iinniiaa îînnttââii””

Redactorii-ºefi ai publicaþiilor periodice ºi ai redacþiiloremisiunilor locale de radio-televiziune din Forþele Terestres-au aflat, în perioada 30.05 – 01.06.2006, în Brigada 81Mecanizatã, la o convocare organizatã de S.M.F.T. care aavut drept scop „operaþionalizarea promovãrii imaginiiForþelor Terestre la standardele ºi parametrii mass-mediasimilare din NATO”.

Deschiderea convocãrii s-a fãcut în prezenþa generalului-maior Neculai BÃHNÃREANU, locþiitorul ºefuluiS.M.F.T., ºi a generalului-maior dr. Ioan CIUPEI, coman-dantul Corpului 4 Armatã Teritorial, “Mareºal ConstantinPrezan”.

Comandantul Brigãzii 81 Mecanizate generalul debrigadã dr. Avram CÃTÃNICI, care s-a dovedit, pe toatãdurata convocãrii, o gazdã extrem de ospitalierã, ne-aprezentat o informare succintã, cu privire la misiunile, struc-tura, posibilitãþile ºi zona de dislocare a acestei mari unitãþidin Forþele Terestre.

Programul primei zile de convocare a cuprins o vizitã dedocumentare la studiourile de televiziune locale BTV ºiASTV ºi la redacþia cotidianului judeþului Bistriþa-Nãsãud,„Rãsunetul”, al cãrui redactor-ºef, Adrian MÂNARCÃ, s-adovedit un agreabil partener de dialog. S-a continuat cu viz-itarea Turnului Dogarilor – cu Galeria de mãºti ºi pãpuºi(peste 700 de exponate) realizate de colonelul(rtg.) Alexan-dru MISIUGA, un personaj insolit ºi plin de umor – ºi a Bis-ericii Evanghelice. Începând cu ora 13.30 , primarulmunicipiului Bistriþa, ing. Vasile MOLDOVAN, ºi prefectuljudeþului, ing. Ioan SZILAGYI, ne-au informat despreevoluþia vieþii economico-sociale ºi culturale a judeþului.

Dupã-amiazã, colonelul(r) Florentin ARCHIUDEAN,ºeful Cercului Militar, ne-a prezentat un reuºit spectacolsusþinut de ansamblul folcloric pregãtit de Cornelia ArdeleanARCHIUDEAN ºi de muzica militarã a garnizoanei.

Ziua s-a încheiat cu vizitarea Batalionului 817 ArtilerieMixtã din Prundu Bârgãului – unde comandantul acestuia,locotenent-colonelul Gheorghe TANCO ne-a oferit posibili-tatea sã asistãm la un exerciþiu demonstrativ desfãºurat înbaza de instrucþie din imediata apropiere a cazãrmii – ºi aCastelului Dracula. Undeva târziu în noapte, am fost cazaþiîn superba cabanã, cu dotãrisimilare unui hotel, a tabereimilitare Colibiþa.

Programul celei de-a doua zile a convocãrii s-a derulatexclusiv în tabãra militarã unde, de ceva vreme, Batalionul812 Infanterie executa programul de instrucþie la munte.Subunitãþile au fost cazate în condiþii destul de bune, înmagaziile dezafectate ale unui fost depozit de muniþii al uneimari unitãþi.

„ªedinþa de redacþie” desfãºuratã cu participarea coman-dantului Batalionului 812 Infanterie, locotenent-colonelulDorin BLAIU, s-a desfãºurat tot într-o magazie a fostuluidepozit, transformatã în salã de mese.

Chiar dacã vremea a fost ploioasã, jurnaliºtii ºi copiii dinColibiþa au participat la ambuscada organizatã de cãtre mi-litarii batalionului, chiar de 1 iunie - Ziua copilului.

Instrucþia, desfãºuratã atât pe timp de zi, cât ºi pe timp denoapte, cu acþiuni specifice, pe specialitãþi militare, aurmãrit dezvoltarea capacitãþii plutoanelor – de a duce acþiu-ni în teren muntos, împãdurit ºi în condiþii de vizibilitateredusã – dar ºi pe cea a jurnaliºtilor de a desprinde esenþialuldin contextul celor observate.

Briefingul de evaluare ºi ceremonialul militar religiosdesfãºurat la Cimitirul Eroilor din Bistriþa, joi, 1 iunie, deÎnãlþarea Domnului ºi Ziua Eroilor, au încheiat convocarea.

Pregãtirea întrunitã a jurnaliºtilor militari a oferit posi-bilitatea stabilirii modalitãþilor de colaborare între redacþiiledin Forþele Terestre ºi s-a format un punct de vedere comun

cu privire la promovarea valorilor armatei, inclusiv în soci-etatea civilã.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞpapalet.ion@forter.ro

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 11 (199) din 15 iunie 2006 Pagina 3

Numãrul mare de misiuni executate în Aria de OperaþiiWHITESHARK de cãtre militarii Batalionului 341 Infan-terie “Rechinii Albi” la Kandahar, se reflectã ºi în kilometriiparcurºi cu tehnica din dotare: 108 mii. Ritmul alert de deru-lare a misiunilor, coroborat cu specificul nefavorabil - dinAria de Operaþii ºi, uneori, cu lungimea traseelor parcurse,au constituit o provocare permanentã pentru toþi cei impli-caþi în procesul de menþinere a stãrii de operativitate atehnicii. “Pentru noi nu existã zile libere; militarii se rotescla misiune, dar transportoarele sunt aceleaºi. Nu le putemlãsa de pe o zi pe alta, pentru dimineaþa trebuie sã fie gatade o nouã ieºire”, spune maistrul principal Valentin Maco-vei, ºeful grupei de întreþinere a tehnicii. “La fel ºi arma-mentul de te TAB”, completeazã armurierul detaºamentu-lui, caporalul Radu Marian. ”dacã nu ai grijã de armã, nu îþigãseºti rostul aici” e ca ºi cum ai rãmâne fãrã apã în deºert.Mitraliera de 14,5 este o armã puternicã, ne invidiazã toþidin tabãrã pentru ea, dar dacã nu o întreþii permanent, dacãnu o cureþi cu atenþie când te întorci din patrulã, o ai degea-ba. Nu îºi poate face treaba “, completeazã caporalul.Maistrul ºi ajutorul se completeazã reciproc. Pentru cã dege-aba merge TAB-ul, dacã nu funcþioneazã armamentul, dege-aba ai ochitori buni dacã armamentul nu este curãþat. Totulse leagã, existã o interdependenþã între toatele pieselemecanismului “ceasornicului elveþian”, cum îi place sãspunã comandantului, locotenent-colonel dr. Vasile Vreme.“Nu existã armã proastã, poate defectã, dar asta se reme-diazã. Arma, dacã o întreþii, o cureþi, dacã ai încredere înea te ajutã”, încheie maistrul Macovei, seniorul Batalionu-lui, specialist cu 30 de ani vechime. Domnia sa vorbeºtedespre arme cu cãldurã pentru cã, dupã atâþia ani aplecat cumigalã asupra lor, nu mai au pentru dânsul nici un secret.

Eforturile depuse de mecanicii-conductori, maiºtri mili-tari specialiºti ºi de cãtre planificatori ºi coordonatori, zi ºinoapte, pe timpul dar ºi dupã executarea misiunilor, s-auconcretizat în succese, atâta timp cât nu au existat situaþii încare tehnica sã nu poatã executa misiuni. “Nu au fost misi-uni care sã fie anulate din cauza tehnicii! Niciodatã!”,spune cu mândrie locotenentul Iulian Popa, comandantulplutonului mentenanþã. Vorbind despre transportoarelenoastre blindate, cel mai bine le caracterizeazã maistrul mi-litar Florin Stoian, comandantul grupei de reparaþii: “Tehni-ca noastrã ºi-a fãcut datoria aici, eu am încredere în TAB-urile noastre. În ceea ce priveºte performanþele... maºinanoastrã de luptã i-a cam dat gata pe partenerii noºtri. Nusunt arãtoase, e drept, ºi sunt ºi cam bãtrânele, dar nu ne-au lãsat la greu! Au fost misiuni în care au parcurs traseefoarte lungi, de aproape 100 de kilometri, au existat dru-muri grele, pe unde alte maºini de luptã nu au putut trece,dar TAB-ul, da. Îþi creºte inima când vezi cã altul, ºi nu tu,rãmâne în spate! Pentru mine e o plãcere sã meºteresc laele. Iar aici, cea mai mare mândrie a mea, deºi lucrez de 13ani în meserie, este moºtenirea pe care le-o las caporalilorcare au învãþat de la mine. Mult, puþin, atât cât ºtiu, i-amînvãþat ºi pe ei... sã las ºi eu ceva în urma mea.“ Maistrul

vorbeºte mândru dar trist, pentru cã niciodatã cei care fac safuncþioneze sau sã fie posibilã o misiune, nu sunt “lavedere”. Munca lor este mereu aceea a unor anonimi, darfãrã de care nici o misiune nu este posibilã.

Parcul auto, mai mult decât un loc în care se munceºtenon-stop, este un spaþiu al spiritului de echipã. O echipã for-matã, coordonatã, condusã de un tânãr extrem de entuziast,locotenentul Iulian Popa, pentru care aceste ºase luni înAfganistan înseamnã revenirea la prima dragoste: armatehnicã, auto, pe care de aproape doi ani a pãrãsit-o pentru afi ofiþer de stat major. Aºa cum spune zâmbind chiar el: “Îmiera dor! Îmi era dor de oameni, pentru cã asta înseamnãparcul auto în primul rând: munca ºi oamenii. Echipa. Ceamai mare bucurie a mea este cã am reuºit sã reparãmTERA, fusese neoperativã aproape doi ani. Acum nu existãîn tot parcul un utilaj care sã nu funcþioneze. Deja, aproapecã nu mai facem reparaþii, doar întreþinere. Ce-i drept, înprimele luni s-a muncit pe brânci, 24 de ore din 24. S-auschimbat motoare la miezul nopþii.. aici temperaturile nu neprea lasã ca sã muncim mult în miezul zilei. La calculatorcând stãteam, puteam sta 2 sau 12 ore, cât era nevoie... daraici, în soare ºi fãrã aer condiþionat... este greu! Dar amcâºtigat teribil de multã experienþã! “

Specialiºtii Batalionului 341 Infanterie mai au ceva “dearãtat”. Alte douã reuºite. În acest moment, prin grija plu-tonierului major Gheorghiþã Bandur, avem autonomie înceea ce priveºte sistemul electric în caz de avarie. “Cândpleci la luptã, în misiune, din start totul trebuie sãfuncþioneze. ªi pentru militarii luptãtori, dar ºi pentrucomandament”, spune dânsul cu hotãrâre. ªi are dreptate.Cum ar fi ca acum, în era super tehnologizatã în care trãim,din cauza unei banale pene de curent sã se opreascã lucrulîn punctul de comandã pentru cã nu funcþioneazã calcula-toarele? Ei bine, “Rechinii Albi” nu mai au aceastã pro-blemã. Toate generatoarele funcþioneazã. Dar cea mai marebucurie ºi realizare a plutonierului major Bandur estefuncþionarea compresorului de la cabinetul stomatologic.Aici, tensiunea este pe 110 volþi, ceea ce a creat o serie deinconveniente. Dar dânsul nu s-a lãsat pânã când nu l-a pusîn stare de funcþionare. Nu uitã sã-l aminteascã pe maiorulCãtãlin Ticulescu, ofiþerul de legãturã, care “a pledat” pen-tru dânsul în ideea de a obþine cele necesare de la firmaamericanã ce asigurã facilitãþile bazei. ªi ºtiþi de ce s-aambiþionat? Pentru cã... dar mai bine sã vã spunã el: “doc-torul detaºamentului a propus sã vinã un specialist din þarãsã schimbe frecvenþa compresorului. ªi atunci m-am între-bat, simplu, economic-româneºte: de ce sã se cheltuiascã ogrãmadã de bani din þarã ca sã vinã un specialist sãschimbe dou-trei fire? M-am ambiþionat, am fãcut rost detot ceea ce aveam nevoie ºi dupã o orã funcþiona! “

Echipa tehnicã a “Rechinilor Albi” a demonstrat, deºinu ºtim dacã mai era nevoie, cã în viaþã nu existã nu pot,existã doar nu vreau! Iar ei au vrut!

Locotenent Alice MOLDOVAN

BBrriiggaaddaa 8811 MMeeccaanniizzaattããO gazdã desãvârºitã

1000 de misiuni, 100 000 de kilometri

Celipseºte, probabil, cel mai mult în Irak esteîncrederea. Încrederea între comunitãþile reli-gioase, încrederea în posibilitatea autoritãþilor

de a gestiona o þarã aflatã în pragul colapsului, încredereamanifestatã de populaþie vis-a-vis de militarii Coaliþiei, dar ºia acestora din urmã faþã de stabilirea unor relaþii statornice cuirakienii. Este un cerc vicios din care, de cele mai multe ori, nuse vrea sau nu se poate ieºi.

Într-o perioadã când ameninþãrile la adresa militarilorCoaliþiei au crescut, încercându-se forþarea plecãrii prematurea acestora, întâlnirea dintre liderii comunitãþilor locale ºi mi-litari ai Batalionului 280 Infanterie reprezintã o dovadã cã înaria de operaþii ce le-a fost repartizatã militarilor focºãnenilucrurile sunt diferite. „Faptul cã liderii consiliilor locale aleprincipalelor localitãþi din zona noastrã de responsabilitate auacceptat sã vinã”, spunea comandantul detaºamentului,locotennt-colonelul ªtefan BÃLAN, „denotã încrederea pecare o au în noi, în intenþiile noastre.”

„Este pentru prima datã când suntem chemaþi la o astfel deîntâlnire”, sublinia Haithem Azeea, ºeful consiliului local dinSuq-Ash-Shuiyukh, „ºi acest lucru nu poate decât sã nebucure. Ne putem spune problemele, þinând cont unii de alþii.”Într-adevãr, încã de la început, aceastã întâlnire a reprezentato punere în discuþie a problemelor comunitãþilor locale dar,bineînþeles, ºi pe cele ale militarilor români în aria de respon-sabilitate.

Odatã cu acutizarea situaþiei în partea de nord a Irakului,ºi mai ales în triunghiul sunnit, multe familii ºiite au preferatsã se refugieze în provincia Dhi Qar, o zonã mult mai sigurãpentru ei, dar ºi mai sãracã. „Aveam probleme foarte multe ºipânã acum, a spus Baasil Quasim Sultaan, ºeful consiliuluilocal din Al-Tar, dar sosirea acestor familii creeazã tensiuni,acestea fiind ºi cele mai nemulþumite de actualele condiþii.”

O provincie majoritar ºiitã, aflatã în opoziþie cu vechiulregim al lui Saddam, neglijatã din punct de vedere al dez-voltãrii infrastructurii, fãrã drumuri, fãrã un sistem viabil deasigurare a asistenþei medicale, fãrã sisteme de apã potabilã,fãrã industrie ºi deci cu un ºomaj ridicat, fãrã ºcoli, sub influ-

enþa religioasã a Iranului ºi tributarã climei. Aceasta este zonaîn care militarii focºãneni îºi îndeplinesc mandatul de pestepatru luni de zile.

ProiecteToate cererile formulate de cãtre irakieni sunt vechi ºi

aproape de nerezolvat. Sunt necesare fonduri enorme, dar maiales timp. De altfel, situaþia, aºa cum este ea, o vedem zilnic înmisiunile de patrulare, atunci când strãbatem localitãþile. Estegreu, în noianul de nevoi, sã spui care sunt cele mai urgentepentru a fi rezolvate. Totuºi la unele dintre aceste cereri, mili-tarii Batalionului 280 Infanterie au reuºit sã gãseascãrezolvarea.

12 proiecte de infrastructurã, în valoare de aproape 1,2 mi-lioane de dolari se vor derula pe o perioadã de pânã la 60 de zileîn întreaga arie de responsabilitate a militarilor focºãneni, dinprovincia Dhi Qar. „Este vorba de reabilitãri de drumuri, destaþii de pompare ºi filtrare a apei potabile, precum ºi despresistemele de canalizare”, cât a enumerat, pe scurt, ofiþerulCIMIC al batalionului, cãpitanul Ciprian Nãstase. Acestorproiecte, deja aprobate, li se mai adaugã alte douã, astfel încâtsuma finalã alocatã se apropie de 1,8 milioane de dolari. Estecel mai mare volum financiar atras vreodatã, de un singurdetaºament românesc, aici în Irak, din fondurile Coaliþiei.

„Apreciem promptitudinea cu care s-a dat curs unor cereride-ale noastre, de fapt ale comunitãþii pe care o reprezentãm -spunea Mohammed Kadhum Al-Assadi - din Al Chabaish. Noiavem multe nevoi dar este un semn cã militarii români suntîntr-adevãr implicaþi în reconstrucþia Irakului.”

Pe lângã stricta utilitate a investiþiilor, faptul cã acestea sederuleazã exclusiv cu mânã de lucru localã face ca pe termenscurt sã se rezolve ºi o parte din nevoile de locuri de muncã.Sunt rezolvãri „sezoniere”, dar la nivelul unei familii irakieneformatã în general din 12-15 membri, cei cinci dolari pe careîi câºtigã un muncitor pe zi înseamnã foarte mult.

Securitatea ArieiDacã prima parte a discuþiilor a fost axatã pe rezolvarea

problemelor sociale ale asigurãrii unui trai decent, cea de-adoua parte a fost dedicatã siguranþei în zonã. „Cine” ºi „ce”reprezintã o ameninþare a echilibrului ºi a liniºtii în întreagaprovincie.

Problemele apãrute ºi constatate de cãtre militarii românis-au dovedit a fi comune, cu ele confruntându-se ºi populaþialocalã. Atentatele, dizpozitivele explozive improvizate, rãpi-rile sunt îndreptate cãtre contractorii civili, cei care contribuiela reconstrucþia zonei, fiind astfel încã o dovadã cã anumiteelemente doresc pe mai departe ca provincia sã aibã un aer deinsecuritate ºi instabilitate. „Ceea ce se întâmplã în zonã nureprezintã dorinþele populaþiei - spunea Haithem Azeez. Suntelemente independente, rebele, care în cele mai multe cazurinici nu provin din rândurile comunitãþilor noastre.În zonã suntmult prea multe probleme, mult mai grave, pentru a se doricrearea altora. În lunga perioadã de oprimare, majoritatea ºiitãa învãþat sã trãiascã cu minoritarii sunniþi. Odatã cu schim-barea regimului, acest lucru nu s-a modificat.” Sunt micicomunitãþi de sunniþi, care nu au fost excluse nici de la viaþasocialã, nici de la cea politicã a comunitãþilor. Participã ºi seimplicã pentru un viitor pe care ei îl vor mai bun ºi mai alescomun.

De altfel, pânã la sfârºitul întâlnirii, toþi liderii localine-au asigurat de sprijinul lor ºi mai ales de dorinþa ca pe viitortot efortul sã fie canalizat cãtre reconstrucþie nemaiexistândgrija siguranþei ariei. Însã, date fiind ultimele evenimente dinzonã, se pare cã acest deziderat este încã departe.

Cãpitan Marius NIÞULESCU

Încredere reciprocã

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 11 (199) din 15 iunie 2006Pagina 4

Locotenentul POPA TUDOREL -CORNEL, cel mai tânãr comandantal unei companii de vânãtori de munte

din B. 33 V.M. a absolvit în anul 1996 LiceulMilitar “Dimitrie Cantemir” ºi în anul 2000Academia Trupelor de Uscat “NicolaeBãlcescu”, ºef de promoþie în specialitateaVânãtori de Munte. A motivat alegerea acesteispecialitãþi militare prin dragostea pentrumunte ºi naturã în general, ºi special, datoritãspiritului de corp manifestat în unitãþile deVânãtori de Munte unde coeziunea ºi încre-derea în camarazi i se par accentuate.

De ce la Curtea de Argeº ?Pentru cã în anii 2000 ºi 2001, fiind cursant

la ªcoala de Aplicaþii pentru Vânãtori deMunte din Predeal, a venit împreunã cu alþicolegi în stagiu,aici în Curtea de Argeº. Areuºit sã cunoascã o parte din personalul bata-lionului, i-a plãcut stilul de lucru, iar taberelede instrucþie ºi de alpinism la care a participatpe timpul stagiului de instrucþie, în Vâlsan ºirespectiv Cheile Argeºului, i-au întãrithotãrârea de a reveni în cetatea Basarabilor încalitate de comandant de subunitate de vânã-tori de munte. Zona încãrcatã de istorie, fru-museþea ºi pitorescul împrejurimilor, specifi-cul obiceiurilor munteneºti, precum ºi calitatealocuitorilor acestor plaiuri argeºene au contatla fel de mult în alegerea fãcutã. În anul 2001,când batalionul se transforma în Bazã deInstrucþie pentru Vânãtori de Munte, printrecursanþii de la Predeal se vorbea cã la repartiþievor avea douãsprezece locuri la Curtea deArgeº ºi , ei fiind exact doisprezece sublocote-nenþi cu aceastã specialitate, începuserã sã setachineze cã nu vor scãpa toatã viaþa unii dealþii. Vorbele au zburat, iar din optimismulprovocat de cele douãsprezece repartiþii auzite,ulterior au rãmas opt, apoi ºase...pentru ca înfinal, la Curtea de Argeº sã fie anunþate doar...douã locuri ! Au optat pentru ele locotenentulPOPA TUDOREL-CORNEL ºi un foarte buncoleg ºi prieten , în prezent comandant al alteisubunitîti în acelaºi batalion. A avut posibili-tatea sã rãmânã la Predeal, dar a ales Curtea deArgeº din cel puþin douã motive : primul, stricteconomic,se referea la faptul cã traiul într-ostaþiune montanã era mai costisitor decât înoraºul de pe malul Argeºului, iar al doilea...auzise cã în Curtea de Argeº era un raportdemografic de ºapte fete la un bãiat ! Râzând ,spune cã încã le mai cautã pe celelalte ºase .Din august 2001, a îndeplinit pe rând funcþiilede comandant de pluton, locþiitor comandantcompanie ºi , de aproape o lunã, comandant decompanie .

Întrebându-l cum priveºte aceastãfuncþie, a început, zâmbind :

- Având în vedere volumul mare de acti-vitãþi pe care le-am desfãºurat ºi care urmeazãsã le desfãºor intr-un interval scurt de timp, aºfi tentat sã spun cã este cea mai grea funcþie,deoarece uneori sunt mai multe sarcini deîndeplinit decât timp pentru a le îndeplini. Darîntotdeauna mi-a plãcut sã-mi impun prioritãþide lucru ºi dacã am avut de ales între realizareaprioritãþilor urgente ºi a celor importante,le-am amânat pe primele, reuºind astfel sãrezolv sarcinile esenþiale. Mare parte din per-sonalul companiei pe care o comand a partici-pat în perioada septembrie 2005 - martie 2006la o misiune în teatrul de operaþii din Irak.Revenind în þarã ºi reîntregind Compania 1V.M., trebuie sã parcurgem într-un timp scurt

etapele deinstruire efec-tuate în acestinterval detimp de cãtrecelelalte sub-unitãþi, pentrucã peste olunã, Bata-lionul 33V.M. vasusþine Certi-f i c a r e aNaþionalã învederea ope-raþionalizãrii

ºi contribuþia fiecãruia dintre noi trebuie sã fiemaximã. Pentru aceasta ritmul în care nepregãtim este alert. Urmãrim realizarea în si-guranþã a tuturor activitãþilor planificate ºitotodatã a cerinþelor care derivã din obiectivelepropuse. Activitãþile pe care mi le-am planifi-cat urmãresc obþinerea unor rezultate supe-rioare la activitatea de certificare din luna iunieºi în acest sens am formulat obiectiveraþionale, înþelese ºi acceptate de subunitate.Cred cã sunt cerinþe esenþiale pentru uncomandant. De asemenea , consider cã esenþa

muncii unui comandant, indiferent de eºalonulla care lucreazã, o constituie cunoaºterea pro-fundã ºi multilateralã a militarilor din subor-dine, în vederea angajãrii lor susþinute înîndeplinirea cu succes a cerinþelor. La acestcapitol stau destul de bine, pentru cã de cândam venit în Curtea de Argeº, am fost încadratla aceastã companie ºi în plus , cu mare partedintre subordonaþi am convieþuit ºase luni subsoarele arzãtor din Irak. Datoritã condiþiilor dinteatrul de operaþii, o mare importanþã au avut-o relaþiile interpersonale informale, prin caream reuºit sã-mi consolidez cunoaºterea amã-nunþitã a subordonaþilor. Activitãþile specificefuncþiei îmi sunt familiare, întrucât în anii dinurmã , când eram locþiitor al comandantului decompanie, au existat perioade în care a trebuitsã îndeplinesc aceastã funcþie.

- Ce a însemnat acest exerciþiu cutrageri de luptã ?

- Una dintre ultimele repetiþii importanteînaintea examenenului care ne aºteaptã, CER-TEX-ul din iunie, ºi cu siguranþã o treaptã acertitudinii ºi o experienþã dobânditã pentrualte tipuri de exercitii ºi misiuni ce urmeazã sãle executãm pânã la sfârºitul acestui an. Con-cepþia exerciþiului a urmãrit evaluarea nivelu-lui de instruire a subunitãþilor de nivel pluton ,

respectând toate cerinþele prevãzute în pre-cizãrile pentru instrucþie elaborate la nivelulbatalionului. În urma desfãºurãrii exerciþiilor,dupã analiza nivelului de îndeplinire a obiec-tivelor, toate plutoanele au obþinut calificativul“INSTRUIT”, fapt care mã mulþumeºte ºi îmisporeºte încrederea în reuºita examenului decertificare de luna viitoare.

În câteva cuvinte, ce poti sã ne spui despremisiunea executatã în Irak-UNAMI?

“Compania noastrã , în cadrul cãreia amîndeplinit funcþia de comandant de pluton, afost destinatã protecþiei misiunilor O.N.U. dinsudul Irakului , având misiuni de pazã a locaþi-ilor reprezentanþilor Naþiunilor Unite, escortarea acestora , executarea de puncte de controltrafic persoane ºi vehicule. Cu toate cã înainteaplecãrii noastre mulþi pãreau cel puþin surprinºicând auzeau cã o companie de Vânãtori deMunte pleacã în deºert, ne-am îndeplinit misi-unile cu profesionalism ºi demnitate, primindaprecierile ºi mulþumirile reprezentanþilor mi-siunii O.N.U. din sudul Irakului, a Comandan-tului Diviziei Multinaþionale de S-E ( din com-punerea cãreia am fãcut parte), dar ºi dinpartea eºaloanelor superioare române. Cu sigu-ranþã am dovedit încã o datã, cã Vânãtorii deMunte sunt întotdeauna pregãtiþi pentru aîndeplini orice misiune de luptã sau demenþinerea pãcii în orice condiþii de teren ºistare a vremii. (B.E.)

CCEERRTTIITTUUDDIINNIILLEE...... TTIINNEERREEÞÞIIII

(urmare din nr.trecut)Nimeni nu a comentat. Ba chiar au rãspuns în cor:- Am înþeles! Vã rugãm sã ne permiteþi deplasarea în punctele de

lucru. Tãpºanul ales pentru cartiruire nu avea o arhitecturã de invidiat.Mâncãturile de pãmânt, porþiunile cu iarbã ruginitã te fãceau sã-þi picemasca melancoliei. Corturile se înãlþau precum treptele spre cer. Preapuþin mai contau defectele de pânzã, certificate, deja, drept gãuri întoatã puterea cuvântului. Pentru o noapte de odihnã, mireasma ploilorde primãvarã face bine la ten ºi la plãmâni. Studiul terenului nu-l faciîn câteva ore. Dureazã luni, ani ºi cere sacrificii. Cercetaºii cunoºteauun lucru. Acela cã ideile sãnãtoase sunt cele care pot zbura în lume.Amurgul serii îºi înapoia cirezile prin sânge. Tabãra pelerinilor înþinute mozaic sfida confortul autohton. Mãnuºa de gazon verde ciuntitle þinea cercetaºilor mirul binemeritatei odihne, dupã o lungã alergãturãºi forþare, la care ar fi cedat pânã ºi resorturile cu lichide. CaporalulOvidiu Gându era santinelã în noaptea ca un rechin albastru. Dinspresat, luna albã de sidef scotea în relief casele grupate de la marginea þi-nutului. Se apropia de cortul comandantului ºi simþea cum vântulrabateazã balamalele improvizate ale uºii de acces. Se miºca înperimetru de pazã. Carabiniera armei gravita în voie între þeavã ºiveston. Liniºtea locului o concura doar formaþia de greieri. Urechea safinã de profesionist al octavelor înalte îi spunea cã se furiºeazã un zgo-mot în incinta delimitatã de câteva maºini. ªi-a terminat elocuþia cuvigilentul sãu eu, când lângã el ºi-au fãcut apariþia doi vlãjgani înar-maþi cu pumnale. A sunat strident în noapte:

- Staaai! Staaai cã trag! Dar nimic. Nepoftiþii se apropiau de el. Aîncãrcat arma ºi a început sã negocieze:

- Nu vã apropiaþi! Vã avertizez, nu vã apropiaþi! A executat o rafalãde trei cartuºe, plecate dintr-o simplã atingere a trãgaciului, mai finãdecât la firele de harpã, exact la vârfurile picioarelor atacatorilor. Cufiguri ºablonate parcã pe statuile înscrise pentru casare, indivizii s-auretras ca la maraton. A ieºit ºi sublocotenentul Lazãr, care a înþeles cese petrece. A dat semnalul de acþiune subunitãþii de intervenþie. În dis-pozitiv de luptã, au trecut la urmãrirea intruºilor. Caporalul Gându s-aataºat ºi el echipei de scotocire. Dupã vreo zece metri de mers în pasviu, a detectat ascunzãtoarea ºobolanilor de noapte. ªi-a chemat ceilalþicolegi ºi au trecut la control. Adãpostul sub pãmânt era bine întãrit cubare din lemn. Pe mijloc, o masã din lemn de stejar îþi spunea cã aicise stã la taifasuri în toatã regula. Câteva binocluri vânãtoreºti, cinci

plase de mascare, douã pungi cu bancnote noi de câte 50.000 de leierau bogãþiile buncãrului. Gelu Bãdãrãu privea uimit la recuzita dinfaþa lui. ªi-a informat comandantul. Imediat, un subordonat a sosit cupoliþia din comunã. Cercetaºii din oraºul marilor cãrturari moldoveni,Roman, ºi-au fãcut o parte din misiune. S-a ridicat tabãra. Nimeni nuavea probleme, cu excepþia lui Gându, care îºi întorcea pe dos toatebagajele. Cu lacrimi în ochi, îi spunea lui Bãdãrãu cã ºi-a pierdut undocument. Colegii se aºteptau sã fie un document clasificat. DarGându, nu confirma, nici nu infirma caracteristica documentului. ªi-acerut permisiunea sã meargã din nou în zona unde a scotocit. S-audeplasat încã doi prieteni buni, Vasile Grigorcea ºi Gabriel Moisesublocotenentul Lazãr îºi fãcea complexe din cauzã cã i-a lipsit vi-gilenþa. Nu-ºi amintea, în schimb, sã-i fi dat vreo misiune secretã capo-ralului Gându. Sub impulsul undelor de ºoc nervos a scos câteva expre-sii ofensatoare pentru caporal, cu revenirea fireascã la meritele incon-testabile din tenebroasa misiune. Bãdãrãu fuma lung din þigarã ºi-ºizicea în scãmoºeniile þesute de pãianjenii cu sinapse:

- Domnule, am început bine misiunea, dar ne dãm singuri cublacheurile, pentru cã ne pierdem cu firea.

- Cum sã-ºi fi pierdut documentul? Eu îl ºtiu serios ºi ordonat. Pen-tru mine, aceastã scenã este cât se poate de mefientã.

- Lazãre, hai sã le dãm ºi noi o mânã de ajutor bãieþilor. Dupã chi-nuitoare cãutãri, chipul vigilentului din noapte s-a luminat ca pânza demãtase. A gãsit manuscrisul. Un caiet studenþesc pe care se gãseauvreo cincizeci de capitole. Scenariul de film, aºa cum era scris pe cop-ertã, spunea despre “Cãlugãrii cercetaºi”. Scris în mintea modestuluimilitar ºi pus pe hârtii, de-a lungul celor peste patruzeci de tabere ºimisiuni. Ameþeala secretomaniei, pierderea în gradele de durere tem-poralã, ºi le-a dat ideea unora dintre cercetaºi sã fugã lângã autor. ªtiaucã-ºi vor auzi poveºtile puse în buzunarele cu amintiri, cu luni bune înurmã. “Cãlugãrii cercetaºi” ar fi putut ajunge pe scutul de celuloid alunui studio cinematografic. O fãrâmã de viaþã a stat scrisã în modelulholografic mental al unui apãrãtor de þarã. Al unui amator, care ºtie cãmanuscrisul sãu de ocazie ar spune trei lucruri. Gândul frumos pentrucei mici înseamnã bucuria eternã. Inteligenþa cercetaºilor este monedacurentã ce se poate folosi oriunde. ªi încã ceva. Indiferent de grade,funcþii, rãspunderi sociale, fiecare suntem fiii faptelor noastre. Pentrucã, mai devreme, mai târziu, ochii noºtri mistuiþi lãuntric vor vrea sã-lvadã pe acel nobil, numit cu ºtiinþã, amintire, în constelaþia imaginilor,care curg precum undele de baleiaj TV, ºi pe care încercãm sã leaducem la firesc, prin “a fost”, “atunci”, “acei” etc.

Maior Dãnuþ CÃLDÃRARU

SSccrriiiittoorr ddee dduummiinniiccããUUnn mmaannuussccrriiss ddee ooccaazziiee

Comandantul ªcolii Militare de Maiºtri Militari ºi Sub-ofiþeri pentru Forþele Terestre, colonelul Emilian PÎSUînsoþit de locotenent-colonelul Marian LUPU din Secþiaînvãþãmânt ºi un grup de ofiþeri ºi subofiþeri instructori auefectuat pe timpul exerciþiilor cu trageri de luptã ale vânãto-rilor de munte, la poligonul Vãleanu, o vizitã de docu-mentare privind modul de comportare în cadrul subunitãþiloral absolvenþilor acestei instituþii de formare a subofiþerilorpentru Forþele Terestre.

Aºa cum aveam sã aflu, de la comandantul instituþieiamintite, vizita la Batalionul 33 Vânãtori de Munte nu a fostsingularã, pânã în prezent, pe agenda de lucru fiind bifate larubrica realizãri, documentãri în alte 10-12 unitãþi militare.

- CCaarree aa ffoosstt ssccooppuull vviizziitteeii îînn ppoolliiggoonnuull ddee mmuunnttee,,VVããlleeaannuu??

Începând din acest an, dupã parcurgerea unei treimi dinprograma de învãþãmânt pe anul 2005-2006, am iniþiat unprogram de documentare ºi schimb de experienþã între insti-tuþia noastrã, marile unitãþi ºi unitãþile operaþionalizate.Practic, vizita de aici, reprezintã o continuare a acestordemersuri iniþiate la începutul anului de învãþãmânt ºi pânãla aceastã datã am efectuat astfel de activitãþi ºi la unitãþi dinBg. 282 Mc, Bg.10 Ge ºi acum iatã urmãrim activitãþile exe-cutate de unii dintre absolvenþii noºtri într-un poligon demunte, alãturi de camarazii din B.33 V.M.

Demersul nostru este unul cât se poate de firesc þinândcont de evoluþia sistemului militar, de modernizarea sa, ºiconstã în a ne informa permanent pentru a realiza acorduldeplin cu cerinþele actuale din unitãþile operaþionalizate.

Concordanþa între învãþãmântul militar pentru subofiþeriºi realitatea din unitãþi nu se manifestã pe deplin,învãþãmântul fiind uºor decalat de pregãtirea trupelor. Sub-ofiþerii au pregãtirea necesarã ºi deprinderile formate pentru

instructori, dar nu au viziunea necesarã în unitãþile dearmã. Unii dintre ei au executat misiuni internaþionaleºi au efectuat un anumit tip de pregãtire, alþii sepregãtesc în þarã pentru alte tipuri de misiuni, speci-fice. Fiind diminuatã dimensiunea pregãtirii într-unansamblu unitar al tuturor tipurilor de misiuni, cu si-guranþã, ºi învãþãmântul pentru pregãtirea viitorilorsubofiþeri pentru prima funcþie lasã uºor de dorit.

Prin vizitele de documentare ºi schimbul de expe-rienþã, dorim sã eliminãm acest decalaj. Instructorii,ofiþeri ºi subofiþeri trebuie sã observe, sã analizeze ºi sãcapete experienþã în ceea ce trebuie realizat în cadrulorelor de pregãtire a cursanþilor. Cu siguranþã, pe bazadatelor ºi observaþiilor realizate de instructori ºi ana-lizate de specialiºtii noºtri în cadrul secþiei învãþãmântvor fi aduse corecþii ºi dupã caz pot fi elaborate noimateriale sau documente de învãþãmânt.

- CCuumm aapprreecciiaaþþii ccãã aauu ffoosstt aaccþþiiuunniillee ddeessffã㺺uurraattee ddee ssuubb-ooffiiþþeerriiii vvâânnããttoorriiii ddee mmuunnttee,, ffooººttii ccuurrssaannþþii îînn iinnssttiittuuþþiiaa ppeeccaarree oo ccoonndduucceeþþii??

- Acþiunile desfãºurate se înscriu pe deplin într-un act denormalitate. M-am bucurat cã i-am revãzut ºi pentru cã i-amvãzut angrenaþi în realitatea instrucþiei. Atât ei cât ºi „micii”lor comandanþi – prin prisma vârstei ºi a experienþei lacomanda unei subunitãþi, promoþia 2005 – vor realiza desiguro echipã realã de luptã. Vor avea împreunã de învãþat ºinumai împreunã prin manifestarea mentalitãþii de învingã-tori, vor consacra termenul de echipã.

Revenind la acþiunile vânãtorilor de munte, precizez cãdeºi aveam o pãrere bunã despre aceastã armã ºi oamenii ei,temerari, prin ceea ce am vãzut în poligon, vânãtorii demunte ai B.33 V.M. din Curtea de Argeº ne-am întãritconvingerea cã sunt foarte buni luptãtori. Totodatã ne-au

demonstrat cã sunt ºi un fel de oameni aparte; îþi oferã maimult decât te aºtepþi.

- VVãã ggâânnddiiþþii ssãã iinniiþþiiaaþþii ppee vviiiittoorr aaccttiivviittããþþii ddee ccooooppeerraarreeccuu vvâânnããttoorriiii ddee mmuunnttee??

- Þinând cont de prezenþa noastrã în apropierea unorunitãþi din cadrul Bg. 2 V.M. „SARMISEGETUSA”, mi-ampropus ºi sper sã reuºesc pentru ca parte din taberele deinstrucþie ale cursului de bazã sã se desfãºoare în poligoanele ºi taberele vânãtorilor de munte. Cu siguranþã, gradul dedificultate este mai mare, iar condiþiile oferite în cabane ºipoligoane sunt mai bune decât cele oferite în prezent depoligonul nostru, unde noi vom continua sã ne adaptãm lanivelul cerinþelor impus de obiectivele învãþãmântului mili-tar modern.

A consemnatLocotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU

barbulescu.emanuel@forter.ro

Dialog la f i rul . . . ierbi i

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 11 (199) din 15 iunie 2006 Pagina 5

FªIA GAZA, UN SUMUM DE ISTORIESunt importante pentru comentarii evoluþiile istorice

din aceastã porþiune, situatã pe coasta sud-vesticã aIsraelului. Importanþa strategicã i-a fost un dezavantaj.Din aceastã cauzã, din 1967 ºi pânã în 1994, a avut ca foradministrativ pe cel israelian. Abia în 1994 devineautonomã ºi sub efectul administrativ al palestinienilor.Dupã rãzboiul de 6 zile, în iunie 1967, Israelul a ocupatFâºia Gaza. Pânã atunci, aceastã regiune de coastã þineade Egipt. Dupã ultimele prolaþiuni ale oficialilor, ºanse dea reveni la matcã sunt tot mai puþine. Ideea implantãriipopulaþiei evreieºti þine de crearea unei zone tampon însud-vestul Israelului. Argumentele decizionale construiteîn executivul Israelului estimau posibilitãþile unor atacuridin partea palestinienilor. S-a mers pe dezinformare.Lipsa resurselor de apã a devenit “stopul” în acþiunilecelor cu tendinþe de uzurã ºi hãrþuire. Dupã cinci ani, în1972, în Gaza s-au instalat douã posturi militare. Maitârziu, ele au cãpãtat dimensiunile coloniilor de laNETZARIM ºi KFAR DAROM. Prima revoltã palestini-anã (Intifada) împotriva ocupaþiei israeliene s-a notificatîn 1987. Riposta Israelului a fost una fermã ºi a culminatcu instalarea unor noi aºezãri evreieºti. Lumea diploma-ticã mondialã este îngrijoratã de agitaþia din Fâºia Gaza.13 Septembrie 1993 se înscrie pe agenda cu iniþiativeimediate. S-au semnat acordurile de la Oslo, documentecãrora, porþiuni din Fâºie ies de sub girul autoritãþilorisraeliene. Zece ani au fost necesari pentru a se pune înaplicare un plan de dezangajare, cu puncte în care se sti-pulau clar imperativele de desfiinþare a celor 21 de coloniievreieºti, unde locuiau peste 8000 de israelieni, dar ºi acelor patru aºezãri din Cisiordania. Planul este aprobatabia în octombrie 2004, în parlamentul israelian. Se parecã ceea ce spunea Gustave Le Bon în “Psihologia mulþi-milor”, “cã soarta naþiunilor nu se va mai decide în can-celariile principiilor, ci în sufletele mulþimilor” a devenitveridic în august 2005. Când, oficial, a început retragereacoloniºtilor evrei, din Fâºia Gaza, cu sprijinul recunoscutal armatei israeliene (Tsahal).

VICTORIA HAMAS, O REUªITÃ LA SCARA UNU PE UNU

Teritoriile palestiniene ºi-au acordat girul de schim-bare prin sufragii în 1996. Dar intenþiile s-au lovit de bari-era Hamas. În ianuarie 2006, ºablonismul cetãþenesc ºi-amicºorat intensitatea de a interveni pe obiective cu prio-ritate. Din cele 132 de locuri în Consiliul legislativ pales-tinian, 76 au avut ocupanþi din organizaþia Hamas. Oblig-atoriu se va construi un alt guvern al cãrui premier vaprimi “ordine” de la cei sus-puºi în Hamas. Deja, Mah-mud Abbas ºi-a fãcut lista pentru discuþii cu cei care audevenit câºtigãtori. Pe scurt, Miºcarea de rezistenþãislamicã “Hamas” îºi are originile sociolingvistice înechivalenþã cu zel, abnegaþie. S-a creat la 9 decembrie1987, la reuºitele în intervenþii ale unor militanþi dinFraþii musulmani, organizaþie cu origini vechi egiptene.

Hamas viza proclamarea unui stat islamic în întreagaPalestinã, de la Mediterana la fluviul Iordan. Se dezvoltãca efective cu aripa militarã Brigãzile Ezzedine Al-Qas-sam. Fondator al Hamas, Ahmed Yassin, este recunoscutca mentor spiritual. Asasinarea în 2004 de cãtre Israel azguduit fortificaþia organizaþiei. Pânã în ianuarie 2006,monopolul puterii palestiniene a stat în buzunarul Fatah,partidul care a dominat scena politicã 35 de ani. Reuºitascrutinului se datoreazã popularitãþii întregii organizaþiiHamas. Preocupãrile pentru dezvoltarea unei reþele deajutoare sociale completate cu actele de caritate îndomeniile învãþãmântului, culturii ºi economicului aucreat efectul “de o nouã realitate politicã”, afirmaþie a luiAHMED TIBI, fostul consilier personal al lui YasserArafat. E greu de probat cã rezultatele scrutinului au fostaranjate.

Pânã la construirea argumentelor, motivelor ºisusþinerea cu probe, seismul politic de la începutul anuluia devenit o realitate. Una la scara unu pe unu.

PERCEPÞIILE HAMAS ÎN LUMEReuºita organizaþiei Hamas în Palestina devine pentru

mulþi momentul raþiunii ºi maturitãþii politice-militare. Afost creat precedentul ca toate organizaþiile islamice sãrenunþe la stilul violent ºi sã opteze pentru edulcorarea diplo-maticã ºi relaþionalã. Programul Hamas aratã în puncteleprincipale necesitatea continuãrii rezistenþei împotriva ocu-paþiei, nerecunoaºterea statului Israel, punerea intereselornaþionale în primul rând, e vorba despre Ierusalimul Sfânt ºidreptul de întoarcere a refugiaþilor în Palestina. Pânã acum,scorul negocierilor nu încântã prea mult harta noastrã atitu-dinalã. Mahmud ABBAS nu a fost acceptat ca preºedinte decãtre Israel, de aici ºi pânã la neacceptarea ideii Hamas,nu-i decât un pas. Putin a devenit interesant pentru gestul dea discuta cu liderii Hamas. Agenþiile de presã de laMoscova spun cã liderul de la Kremlin înþelege forþa isla-mului ºi cã intervenþiile militare din Cecenia nu interfereazãcu doctrina deja promovatã de liderii Orientului. Într-uninterviu acordat cu ceva timp în urmã revistei noastre“Lumea” de cãtre Abdel BARI ATWAN, de la cotidianulAl-Quds Al Arabiya, gãsim o concluzie interesantã. BinLADEN este fericit, din cauzã cã toate mutaþiile geopoliticesunt ebruitãri (ºocuri) acþionale cu pecetea Al-Quaeda. Cul-mea este cã Hamas nu l-a întâlnit niciodatã pe Bin LADEN.Dacã se va întâmpla scena, atunci vedeta politicã “Hamas”va pierde sprijinul întregii lumi arabe.

IRANUL, LIDER ABSOLUTDupã Israel, Iranul este cea mai mare putere a Orientu-

lui. Pe timpul conflictului din Irak, Al-Quaeda ºi-a comple-tat recuzita militarã, decizionalã ºi logisticã de aproape zeceori. De aceea, surse care au intenþii de naturã mai multsubiectivã susþin egalitatea Iranului ºi a organizaþiei “baza”.Diferenþele se recunosc prin industria modernã de arma-ment, sursele de petrol, programele de cercetare nuclearã ºio populaþie de 70 de milioane de locuitori. Cine îºi ima-gineazã cã un rãzboi cu Iranul va fi dus cu temeinicie, cu cer-titudine se înscrie în categoria celor care vitupereazã(blameazã) efectul tehnologiei de vârf în domeniul militar.

DORINÞA LUI BIN LADENProbabil, discursurile lui Bin Laden au adus bruma de

dorinþã pe ternurile unde se negociazã frontierele lumii. Laînceputul misiunilor sale în Afganistan, îºi dorea sã moarãca un martir. A renunþat din motive de rãzbunare personalã.A vrut sã implice SUA în rãzboiul Orientului. Nu-i conveneasã-ºi plimbe unitãþile pânã în America, din motive econo-mice, strategice ºi tactice. Pe agenda sa gânditã de spe-cialiºtii în arta militarã ºi în subtilitãþile politice, sunt con-struite semnificaþiile, care traduc dorinþa de a instaura doaracele regimuri capabile sã aplice legea islamicã. Chiar s-adeclarat un ctitor de imperiu islamic, singurul în mãsurãsã-l suplineascã pe cel cãzut în 1453, Imperiul Otoman.

NOTE:1. Francis Fukuyama, Sfârºitul istoriei ºi ultimul om, 1992.2. Revista Lumea, nr.3(155), 2006, pp 18-45.

SS II NN TT EE ZZ EELAPIDAR DESPRE TOTALITARISMUL ARABO-ISLAMIC

Intel igenþa s imulãri i tact ice

Informaþiile propuse în texte ºi discursurisunt rodul unei activitãþi de monitorizare a eveni-mentelor politice internaþionale. Lucrãrile de alti-tudine intelectualã, care au prins viaþã pe tãrâmulcercetãrilor ºtiinþifice, ne oferã ºansa de a înþelegemaniera în care harta lumii se deseneazã în faþaochilor noºtri. Formula “totalitarism arabo-isla-mic” a fost preluatã din cartea lui Francis Fukuya-ma <<Sfârºitul istoriei>>, a cãrei prefaþã estedeschisã de cãtre CHARLES KRAUTHAMMER,editorialist ºi conferenþiar la AMERICANENTERPRISE INSTITUTE. Argumentãm sintag-ma din titlul articolului, prin înlãnþuirea logicã aevenimentelor, dar ºi prin aducerea în memoriaimediatã a experienþelor lectorilor câºtigate prinstudiul dirijat sau observarea pasivã.

Din „Spirit Militar Modern”, nr.1 al lui2004, selectãm un discurs tehnicadaptat ºi publicat de cãtre locote-

nentul George Florin VOICU. Este vorbadespre Sistemul de simulare tacticã a procesãriiinformaþiilor necesare în operaþiunile militare(Tactical Simulation System – TACSIM). Ca ºiarhitecturã, sistemul seamãnã cu modelul soft-ware de pregãtire a analiºtilor ºi decidenþilormilitari în vederea culegerii, procesãrii ºi di-seminãrii infor-maþiilor cãtrestructurile sub-ordonate. Com-plexul realizeazãsimulãri de pro-cesãri infor-maþionale cuajutorul compu-terelor ºi aucompatibilitatecu structurile dela nivelul bata-lion în sus.Gama operaþiu-

nilor informative este diversificatã ºi pro-porþionalã cu variantele de scenarii create. Înprocesul procurãrii informaþiilor ºi datelor, încel de analizã ºi interpretare a lor, nu mai avemnevoie de trupe ºi nici de specialiºti. Sistemulde simulare îi suplineºte, din cauzã cã echipa-mentele principale, dar ºi cele secundare potîndeplini misiunile memorate, oferind la nevoieºi soluþii cu variante. Fidelitatea instrumentelorºi aparatelor opto-electronice, ingeniozitatea

subansamblelornãscutã dinî m b i n a r e ai n t e l i g e n þ e iumane cu pro-prietatea fiziciicuantice îiacordã invidiat-ului TACSIM ocaracteristicãineditã. Aceeacã poate sãrezolve singur,în timp scurt,cu soluþii multi-

ple ºi viabile situaþiile operative ºi tacticebazate pe aparatul militar – informativ. Cali-tatea de combatant într-un teatru de operaþii sepoate forma ºi îmbunãtãþi prin acþionarea direc-tã a componentelor TACSIM. Pentru ceiobiºnuiþi cu deprinderea jucãtorului „SIMEX”,intervenim cu o completare la modul de lucru asistemului de simulare tacticã. Partea softwareasigurã maximum de flexibilitate, dacã se intro-duc variabile, aºa încât evaluatorii au disponi-bilitatea sã creeze scenarii specifice în timp realºi sã compare sau sã evalueze proceseledecizionale ale militarilor aflaþi în postura de aculege, procesa ºi disemina informaþii, sintezeale cãror corespondenþe se gãsesc în evoluþiiledin zonele unde se desfãºoarã operaþiuni mil-itare. Sistemul de simulare tacticã – TACSIMeste folosit în mod curent de cãtre câteva mariunitãþi din SUA: Corpul 1 Armatã dislocat laFort Lewis, Washington; Corpul 3 Armatã FordHood, Texas; Corpul 5 Armatã, Frankfurt, Ger-mania; Centrul Naþional de Simulare (NSC),Fort Leavenworth, Kansas, Forþele StatelorUnite din Coreea de Sud, Seul; Corpul 18Aeropurtat, Fort Bragg, Carolina de Nord.

Poate cã în viitorul apropiat, sistemul de simu-lare tacticã TACSIM va fi apreciat cu adjectivul„desuet”. Numai cã temerile noastre nu-ºi vorgãsi amprenta marotei (ideii fixe), de vreme ceºtiinþa informaticii se dezvoltã, cercetarea oper-aþionalã continuã, iar matematica ºi fizicatehnologicã îºi gãsesc mereu aplicare în viaþasocialã.

Paginã realizatã de maior Dãnuþ CÃLDÃRARU

Pagina 6

CMYK

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 11 (199) din 15 iunie 2006

CMYK

Eram în redacþie când fostul meu comandant de subunitate m-asunat la telefonul de birou. Am schimbat câteva impresii despre ce semai întâmplã prin oraº, dar motivul apelului avea cu totul o altã cono-taþie.

Un prieten de-al domniei sale, publicist de renume naþional, cupasiuni pentru literatura SF, dorea sã creeze un club de imagine. Reco-mandarea cã eu aº fi persoana potrivitã se datora, probabil, unei lucrãripe care o editasem în urmã cu patru ani, la o instituþie localã, cu soluþiipentru a construi o imagine organizaþionalã. Solicitantul avea expe-rienþã în comunicarea socialã ºi în urma unei peroraþii de-a sa mi-amscris un curs didactic pe care l-am discutat în faþa elevilor dinînvãþãmântul preuniversitar. Scriitorul de SF mi-a propus un plan aldiscuþiilor unde pe întâiul rând se gãseau strategiile de argumentarepentru discursurile publicitare. Probabil variantele teoretice ar fi com-pletat ºi proiectul pentru construcþia imaginii socio-organizaþionale.L-am prevenit pe iniþiator cã invitaþii pe care i-a propus trebuielãmuriþi cu douã norme conceptuale. ªi anume cã în univers totul esteimagine, dar ºtiinþa de a o construi mai întâi se studiazã ºi pe urmã seaplicã. Am acceptat sã încep cu influenþarea socialã ºi efectele imedi-ate în concretizarea imaginii, indiferent de tipurile ºi mãrimile organi-zaþiilor. Pentru prelegere, am apelat la secvenþele ºtiute din procesultransmiterii ºi însuºirii cunoºtinþelor. Imaginea este o reflectare înmemoria noastrã a unor evenimente, secvenþe, lucruri, obiecte,fenomene. Cu imaginea instituþionalã, intrãm deja pe teritoriul soci-ologiei ºi ºtiinþelor comunicãrii. O putem reduce la trei niveluri deinteres. Primul se referã la stereotipia ca lider, al doilea la imaginea desine, iar al treilea la informarea publicã. Imaginea organizaþionalã esteevaluatã dupã ºase criterii. Mai întâi funcþia realã a organizaþiei, apoicele care þin de funcþia atribuitã organizaþiei, de orizonturile de inter-pretare, de concepþia, normarea internã, funcþionarea efectivã ºiimpactul social atribuite organizaþiei.

Cineva din salã a vrut sã ºtie dacã imagologia este legatã de ceea

ce am explicat. Mesajul pe care mi l-am organizat viza cã imagologieînseamnã cum îi vedem noi pe alþii, dar ºi cum ne vãd alþii pe noi.Tehnicile de analizã imagologicã pun, într-adevãr, în ipoteze vari-antele pe care le-am preferat ºi eu. Mi s-a confirmat ideea cã o teoriemult argumentatã riscã sã nu fie pusã în practicã. Exemplele din viaþãm-au ajutat sã modelez registrul meu de persuadare, dar sã ºi câºtiginteresul auditoriului. O imagine se construieºte cu rãbdare, ºtiinþã ºicuraj. Managementul organizaþional performant deþine supremaþia.Membrii organizaþiei trebuie conºtientizaþi despre misiunea lor ºi edu-caþi în spiritul cã “echipa de care aparþin” este cea mai bunã. Adicã,motivaþia totalã trebuie sã fie adevãratã ºi nu simulatã. De multe ori,am fãcut lucruri minunate. Nemulþumirea ºi-a gãsit cuibul cald înapropierea noastrã, din cauzã cã nu am vorbit despre noi. Tehnica pu-blicitãþii este mai mult decât o ºansã pentru indivizi ºi organizaþii desucces. Au rost ºi sponsorizãrile. Marile evenimente publice au înumbra lor contribuþia firmelor de renume. Când spoturile publicitarene furã privirile, înþelegem intenþiile sursei ºi le asociem cu normele ºivalorile proprii ? curaj, tinereþe, iniþiativã. Orice tip de organizaþie arenevoie de competenþã. De angajaþi cu experienþã, care trebuie po-ziþionaþi pe posturi potrivite cu voinþele, motivaþiile ºi experienþele lor.ªi nu în ultimul rând, relaþionarea cu mass-media dã culoarea edifi-ciului nostru imagistic. Presa ºtie sã spunã despre noi. Maniera în careo face nu-i altceva decât ºtiinþa ºi perseverenþa noastrã. Sã nu descon-siderãm ceea ce a spus Eminescu, într-unul din editorialele sale, din1881,publicate în “Timpul”: “Nicãieri în lume, presa nu a fost creatãsã spunã adevãrul”. ªi cum adevãrul este ca un fruct, pe care-i binesã-l culegi atunci când este copt, nimerit ar fi sã învãþãm tipologiarelaþionalã cu presa. Ne sunt deja în concepþia de sine credinþelepotrivit cãrora ziariºtii sunt responsabili de slãbiciunile noastre. Cu ati-tudini înscrise pe hãrþile cu scãri atât de reduse ca intensitãþi afective,imaginea suferã la capitolele cu întâietate. Imaginea se viseazã, dar seºi construieºte. Recunoaºtem sau nu, imaginea este ca o molie pe careîncercãm mereu sã o prindem. ªi cum o putem prinde, dacã eludãmeforturile, încercãrile ºi convingerile cã o imagine, se construieºte cuºtiinþã completatã într-o ecuaþie de echilibru stabil cu dorinþã ºi voinþã?

Maior Dãnuþ CÃLDÃRARU

Opin i i º i s tud i i

Cum se construieºte o imagine?

“Istoria poate f i interpretatã în mai multe fe luri , dar nu poate f i schimbatã”

Într-una din lucrãrile de referinþã “Istoriacreºterii ºi descreºterii Imperiului Otoman”,Dimitrie Cantemir are o construcþie a semnifi-caþiilor cu totul aparte. Filozofia discursului sãudespre timp îmbracã haina metaforei explicite:“pierderea timpului este maica vremii sãmânþeirele”. Sociologii ºi psihologii ºi-au fãcut studii pefenomenul “timp”. Un exemplu ni-l oferã LuizaAna Georgescu, psiholog la Brigada 1 Logisticã.Articolul ne stimuleazã potenþialul creativ ºi ne-ajutã sã înþelegem cã, de fapt, prin irosirea tim-pului, ne condamnãm la ieºirea din scena socialã.Din considerente de spaþiu tipografic, reconstru-im discursul corespondenþei noastre.

“Fixeazã-þi obiective SMART“ mai întâideci de ceea ce vrei sã faci. Obiectivele te ajutãsã <<direcþionezi>> timpul. Ele trebuie sã fiespecifice, mãsurabile, agreate, realiste, limitateîn timp. Pentru a fi eficienþi, trebuie sã ne con-centrãm mai întâi asupra lucrurilor importante.Folosirea zilnicã a deja clasicelor “to do lists” areun efect mobilizator ºi previne uitarea. Rezolvãmai întâi sarcinile urgente. Ele sunt pe termenescurte, iar cele importante pe termene lungi.Ocupã-te de lucrurile cu adevãrat importante.Obiceiul de a le face singur pe toate nu-i benefic.Avem nevoie de flexibilitate pentru a gestionaîntreruperile ºi urgenþele neprevãzute. În plus,vom avea timp pentru a sesiza oportunitãþile careapar pe parcurs ºi în funcþie de care ne vom rea-justa planurile de acþiune sau chiar obiectivele?.

Luiza Ana GEORGESCU

- Care este însemnãtatea zilei de 9 Mai pentru poporulrus?

- Ziua Victoriei - 9 Mai -ocupã un loc special într-un ca-lendar al datelor memorabile ale Rusiei, ca ºi ale altor þãri,membre ale fostei URSS, ale multor popoare din Europa ºidin întreaga lume. Victoria în Marele Rãzboi de Apãrare aPatriei (aºa cum este numit acesta în spaþiul ex-sovietic) estecel mai important eveniment istoric, nu numai pentru Rusia,dar ºi pentru statele CSI, ale cãror popoare ºi-au adus o sem-nificativã contribuþie la nimicirea fascismului. O singurãpomenire a Zilei Victoriei face sã se strângã inima fiecãruicetãþean al Rusiei. Din cei peste 50 de milioane de oamenipieriþi în vâltoarea conflictului mondial din 1939-1945, peste27 de milioane sunt cetãþeni ai þãrii noastre. În URSS, n-arãmas nici o familie neafectatã de aceastã mare nenorocire.

Cu toate ororile rãzboiului, timpul a reuºit sã astupetranºeele de pe câmpurile de luptã, însã niciodatã nu se voruita faptele eroice ale celor care au nimicit hoardele fasciste,în lupta pentru un viitor luminos al omenirii.

Popoarele fostei Uniuni Sovietice, prin soldaþii eroiceiArmate Roºii, au adus o contribuþie hotãrâtoare la înfrân-gerea fascismului, deseori cu un preþ scump.

- Am înþeles cã aceastã zi a prilejuit mai multe mani-festãri ca ºi aceea de la Bucureºti, de la Cimitirul EroilorSovietici. Unde, în þarã, au mai fost organizate asemeneamanifestãri ºi în ce au constat ele?

- Ostaºii sovietici au eliberat, total sau parþial, un numãrde zece þãri ale Europei, inclusiv România. În ultima etapã arãzboiului, soldaþii sovietici ºi români au luptat împreunãîmpotriva fascismului, eliberând oraºe ºi sate ale României -Ploieºti, Craiova, Slatina, Turnu-Severin, Cluj, Turda, Arad,Oradea, Timiºoara, Dej, Baia-Mare, Zalãu, ca de altfelUngaria ºi Cehoslovacia. În aceste lupte s-au pus bazele uneiprietenii sincere, întemeiate pe ajutor reciproc ºi sprijin înluptã. Aceasta a fost o alianþã la temelia cãreia se aflau ide-aluri juste, umane, ca lupta impotriva fascismului. Noi cin-stim cu sfinþenie memoria celor care, fãrã a-ºi precupeþiviaþa, ºi-au adus contribuþia la victoria comunã a tuturorþãrilor din coaliþia antihitleristã, împotriva duºmanului. Dinpãcate, în aceste þãri, s-a remarcat faptul cã popoarele, subinfluenþa unor politicieni din þãrile aliate cu URSS-ul, ºi careau luptat împotriva fascismului, au în ultimii ani tendinþa dea trece sub tãcere rolul cel mai important pe care aceasta l-aavut în nimicirea fascismului ori de a-i diminua rolul în alDoilea Rãzboi Mondial. Pentru eliberarea României s-a vãr-sat sângele a peste 286.000 de militari sovietici, dintre care69.000 au fost uciºi. Istoria poate fi interpretatã în mai multefeluri, dar nu poate fi schimbatã. Poporul rus se mîndreºte cueroismul înaintaºilor lui, care au contribuit la obþinerea aces-tei victorii.

În România, îºi dorm somnul veºnic aproape 60.000 desoldaþi ºi ofiþeri ai Armatei Roºii, fiind înhumaþi în 30 dejudeþe. Ei reprezintã suferinþa, dar totodatã mândria ºi datorianoastrã de a nu uita faptele eroice ºi vitejia lor.

Ambasada Federaþiei Ruse în România face anualinvestiþii semnificative, alocate de cãtre Guvernul FederaþieiRuse, pentru restaurarea cimitirelor militare. Dar, din pãcate,

ambasada noastrã nu are posibilitatea sã facã acest lucru pen-tru toþi cei care se aflã înmormântaþi pe teritoriul României.În acest an, noi am participat numai la comemorarea eroilornoºtri ce se odihnesc în cimitirele din Bucureºti (la Herãstrãuºi Jilava), Ploieºti ºi Galaþi.

- Dupã 1989, un eveniment major în plan politic ºi mili-tar a fost renunþarea la Tratatul de la Varºovia. Cum suntcaracterizate la Moscova relaþiile actuale cu România?

- În etapa actualã, relaþiile dintre þãrile noastre s-ar puteacaracteriza ca ºi relaþii de “parteneriat consolidat”. Existã ocoincidenþã realã în ceea ce priveºte abordarea ºi rezolvareamai multor probleme globale din partea conducerii ruse ºiromâne, precum ºi interesul reciproc, legat de dezvoltareacooperãrii în diferite domenii. Federaþia Rusã ºi Româniacoopereazã activ în cadrul diferitelor organizaþii inter-naþionale, europene ºi regionale în ceea ce priveºte asigurareasecuritãþii globale, europene ºi regionale, a stabilitãþii, a con-solidãrii democraþiei, a luptei cu terorismul internaþional. Deasemenea, activeazã pentru constituirea mecanismelor decooperare regionalã în zona Balcanilor ºi a Mãrii Negre, faptcare, în primul rând, constã în dezvoltarea infrastructuriienergetice ºi de transport, în libera circulaþie a oamenilor, înlupta comunã cu criminalitatea transfrontalierã ºi migraþiailegalã. În scopul dezvoltãrii relaþiilor bilaterale ruso-române,în ultima perioadã, s-au întreprins: vizita preºedinteluiRomâniei, - domnul Traian Bãsescu - la Moscova; un schimbde vizite ale miniºtrilor Afacerilor Externe; realizarea unuidialog interparlamentar constructiv, precum ºi desfãºurareapermanentã a ºedinþelor Comisiei Interguvernamentale ruso-române, privind colaborarea economicã ºi tehnico-ºtiinþificãori extinderea cooperãrii la nivelul unor ministere ºi instituþii.

Ca rezultat al acestui proces, este progresul semnificativîn dezvoltarea relaþiilor economice. De doi ani încoace, volu-mul anual al operaþiunilor comerciale dintre Federaþia Rusã ºiRomânia s-a apropiat de un nivel record în ultimii 10 ani,însumând mai mult de 2 miliarde USD. Continuã sã se dez-volte unul dintre principalele ºi tradiþionalele domenii decooperare economicã ale noastre ºi anume, cea în domeniulgazelor naturale; se planificã importante proiecte comuneprivind livrarea, depozitarea, transportul ºi tranzitul gazelor.Posibilitãþile de a investi în economia româneascã sunt atrac-tive pentru unele companii ruseºti. Marile companii ale noas-tre ca: “LUKOIL”, “MECEL” ºi “TMK”, au investit dejaresurse financiare importante în industria româneascãpetrolierã, metalurgicã ºi de prelucrarea metalelor. La rândullor, oamenii de afaceri din România au o serioasã intenþie dea-ºi reface poziþiile pe piaþa ruseascã, pierdute la începutulanilor 90. În acelaºi timp, potenþialul de cooperare dintreþãrile noastre este mult mai mare ºi sper cã, în continuare, seva dezvolta dinamic ºi progresiv.

- Efectul încetãrii existenþei Tratatului de la Varºovias-aa fãcut simþit ºi în planul relaþiilor militare. Vã rog sãdescrieþi relaþiile dintre armatele rusã ºi românã, în prezent.

- Colaborarea în domeniile militar ºi tehnico-militar din-tre Federaþia Rusã ºi România are rãdãcini istorice adînci ºi aprimit un impuls mai mare, exact în perioada existenþei Uni-unii Sovietice ºi Acordului din Varºovia (Tratatului de laVarºovia – n. red.). În acea perioadã, pãrþile, pe lângãrezolvarea problemelor politice ºi politico-militare, au avut ostrânsã colaborare în domeniile de modernizare militarã, deinstruire ºi pregãtire a cadrelor militare, de proiectare ºi fa-bricare în comun a armamentului ºi tehnicii de luptã, atâtpentru necesitãþile naþionale, cât ºi pentru sateliþii din cadrulAcordului. Pãrþii române i-au fost predate peste 300 delicenþe ºi documentaþia tehnicã pentru fabricarea armamentu-lui ºi tehnicii de luptã, pe baza cãrora industria de apãrare aRomâniei a reuºit fabricarea a peste 70 de tipuri de armamentºi tehnicã de luptã ori produse militare. Unele dintre acestetipuri fabricate sunt în înzestrarea Armatei Române ºi înprezent.

În etapa actualã, relaþiile militare dintre Federaþia Rusã ºiRomânia se dezvoltã pe baza Acordului dintre MinisterulApãrãrii Federaþiei Ruse ºi Ministerul Apãrãrii Naþionale aRomâniei, privind colaborarea militarã bilateralã, semnat înmartie 1994. Pe baza acestui Acord se întocmesc anual Pla-nuri de activitãþi de interes reciproc. Istoria recentã a þãrilornoastre a înregistrat un schimb de vizite ale miniºtrilorapãrãrii ºi ale altor înalþi reprezentanþi aparþinând conduceriimilitare. S-au desfãºurat întâlniri ºi consultaþii la nivel deexperþi, între diferite structuri ale Ministerelor Apãrãrii, aleStatelor Majore Generale ºi ale categoriilor de Forþe Armate.Colaborarea se dezvoltã atât la nivel bilateral, cât ºi la nivelmultilateral ºi internaþional, în primul rînd în cadrul foruriloranale ale Consiliului NATO - Rusia ºi ale Grupãrii NavaleMilitare la Marea Neagrã “BLACKSEAFOR”. În scopulsemnãrii, în curînd, a Acordului interguvernamental privindcolaborarea bilateralã în domeniul tehnico-militar, în prezents-a dinamizat activitatea grupei de lucru mixte, de la careaºteptãm sã se punã de acord asupra textului definitiv al aces-tui Acord.

Sper cã relaþiile mutual-avantajoase ºi de bunã vecinãtatedintre armatele noastre vor fi ºi în continuare în proces deextindere ºi de consolidare în scopul pãstrãrii pãcii de caredepinde prosperitatea þãrilor noastre.

Ziua de 9 Mai – Ziua Victoriei Aliaþilor în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial – a prilejuit un întreg ciclude manifestãri cu caracter militar ºi nu numai. Printre ele s-a aflat ºi festivitatea depunerii unor coroane de florila Monumentul Eroului Sovietic din cimitirul de la Herãstrãu. Ea a fost organizatã ºi desfãºuratã de cãtre Ambasa-da Federaþiei Ruse la Bucureºti, prin ambasadorul acesteia ºi ataºatul militar rus, ccoolloonneelluull NNiikkoollaaii II.. GGRREEMMIITT,cãruia i-am solicitat, încã de la începutul întrevederii, un interviu pentru ziarul nostru.

Domnia sa a rãspuns cu amabilitate solicitãrii mele, însã, din pricina multelor probleme aflate pe agenda sa delucru, s-a produs o întârziere nedoritã. Acesta este motivul pentru care interviul apare abia în acest numãr.

- Interviu cu ataºatul mil i tar aero º i naval al Federaþiei Ruse la Bucureºt i , colonelul NIKOLAI I . GREMIT -

(continuare în pag. 9)Locotenent-colonel (r) Daniela LEONTE

Terapie prin gestionarea timpului

CMYK

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 11 (199) din 15 iunie 2006 Pagina 7

CMYK

MISIUNEA CONTINUÃVânãtorii de munte din Batalionul 33, au cu ce se

mândri. Prima companie din unitate a încheiat cu succesmisiunea de asistenþã ONU – „UNAMI–II” din BasraIrak. Competenþele arãtate în teatrul de operaþii confir-mã calitatea pregãtirii fizice ºi psihice. Nu s-audezminþit nici în þarã la instrucþia specificã. La Vãleanu,ºi nu numai, Misiunea Continuã!”

Telefonul din redacþie a sunat de câteva ori. La capãtulfirului, i-am recunoscut vocea cãpitanului Stelian PÃUN,ofiþer în statul major al Batalionului 33 Vânãtori de Muntedin Curtea de Argeº. Mi-a spus cã în poligonul Vãleanu,

subunitãþilevor executatragerile deluptã lan ive lu r i l eplutoanelor.M i - a md e s c h i sagenda ºimi-am notatc â t e v arepere. Dejaîmi vedeampagina rea-lizatã curepor ta ju ld e s p r evânãtorii demunte dinfosta cetatea Basara-bilor.

C â t e v aore mi-autrebuit ca sãajung în

mirificul þinut pe care îl ºtiam de multã vreme din mitologiaautohtonã – Balada Argeºului ºi de puþine luni din misiunilepe care le-am condus cu subunitãþile. Deºi nu se schimbaseprea mult decorul montan sau citadin, modernismul, prinlumina excesivã a firmelor a inundat micuþul oraº. Lacãminul militar, am fost aºteptat de cpt. PÃUN ºi informatdespre programul ºi modul cum aveau sã decurgã „osti-litãþile”. La Vãleanu, se ajunge greu. Distanþa este mare ºiacum aceastã deplasare se face combinat pe roþi ºi pe jos.Plec dimineaþa la 04.00 spre batalion. La punctul decontrol sunt aºteptat de mr. Gabriel CHIRCA locþi-itorul comandantului. Bucuria revederii a fost între-ruptã de raportul comandantului companiei: „...com-pania este gata de executarea marºului”. Se dã sem-nalul de plecare.

Militarii companiei se îmbarcã în camioane ºitransportoare blindate. ªoferii ºi mecanicii conduc-tori pornesc motoarele. Coloana de autocamioane ºitransportoare blindate se pune în miºcare. Cu cre-pusculul dimineþii, coloana ºerpuieºte pe ºosele sauvariante, cãtre obiectivul planificat. Legãtura cutehnica din coloanã se þine prin staþiile radio. Ve-derea atâtor transportoare ºi camioane în putereadimineþii îi uimeºte pe localnicii unor localitãþi. Debucurie, ne fac semne cu mâna. Cei în vârstã seridicã de pe bãncile din faþa caselor ºi salutãostãºeºte. Nu se aºazã pânã nu trece de ei ºi ultimamaºinã. Ajungem fãrã probleme în prima haltã ºidupã prima etapã, marºul va continua de aceastã datã pe jos.Un prim obiectiv a fost îndeplinit – tehnica auto ºi blindatãs-a verificat prin rulaj ºi nu au fost incidente. Ajungem laNord Romani. Subunitãþile debarcã, din tehnica de luptã. κiajusteazã echipamentul, pregãtesc armamentul ºi materi-alele ºi aºteaptã noile misiuni. Pânã la creastã, drumul estelung ºi anevoios. Îþi trebuie multã voinþã ºi dãruire, dacã aicumva gânduri sã mergi în marº. Practic, de aici începeexerciþiul pentru compania condusã de Lt. Tudorel POPA.

Nu este uºor. Un exerciþiu tactic cu trageri de luptã înteren muntos se pregãteºte nu într-o lunã, nici într-o sãp-tãmânã. Temele teoretice desfãºurate în succesiune logicã,instructajele metodice practice ºi demonstrative, antrena-mentele în poligoane, ºedinþele individuale de trageri suntun sumum de pri-ceperi, cunoºtinþe ºideprinderi. Seriozi-tatea muncii etapizateare moneda succesuluiîn practica ºedinþelorconcepute la nivelurimici, dar suficient desugestive pentru acþiu-nile batalionului. Aºacum aveam sã aflu dela mr. Chirca, compo-nenþa companiei esterealizatã în procent de100%, din profe-sioniºti a cãror expe-rienþã cãpãtatã în þarãºi doveditã fãrãechivoc în cadrul mi-siunii de asistenþãONU – „UNAMI – II” constituie pentru comanda unitãþii unputernic filon de încredere în reuºita celor douã exameneimportante ce vor urma în evoluþia batalionului – certificareanaþionalã din luna iunie ºi afirmarea, din octombrie (Combat

Readyness Evaluation) ce va fi realiza-tã de Component Command Madrid.Misiunile îndeplinite pânã în prezent curezultate meritorii le dau convingereacã unitatea are cu siguranþã, potenþialuluman necesar trecerii etapelor de evalu-are.

Volumul documentelor pentru pla-nificarea, organizarea ºi desfãºurareascenariilor tactice în care „pionii” suntmilitarii plutoanelor sfideazã orice sta-tisticã. Zece documente cu câte opt file,tehnoredactate, fiecare, spune, ceva. Cãcei care învaþã, gândesc ºi aplicã luptaîn teren muntos au abilitãþi de comuni-care, ºtiu sã motiveze oamenii ºi îºirespectã deontologia profesionalã.Incontestabil, respectul pentru ei însiºieste egal cu respectul pentru ceilalþi.

Pauza s-a încheiat. Privim cãtreînalturi, spre vârf, obiectivul nostru.Ceaþa de pe Vãleanu se înãlþa cu tupeudin pãmântul încã blindat cu zale dezãpadã spre cerul spart de discul palidal soarelui (sfârºitului de mai) începutului de iunie. Pânã înpoligon acþiunile companiei se deruleazã într-un ritm sufo-cant. În tot ansamblul pregãtirii realizate pânã acum suntverificate reacþiile, viteza de adaptare la situaþiile create,precum ºi eficacitatea mãsurilor aplicate. Urma proba defoc; proba poligonului. Un poligon bine marcat, echipat peadâncime ºi pe flancuri cu 82 de þinte ºi obiective pentrutoate categoriile de armament. Nu lipsesc obstacolele natu-rale, pe care trebuie sã „le rezolve” purtãtorii beretelor verzi.Am reuºit sã prind în aparatul foto câteva secvenþe pentruposteritate, nu de dragul consumului, ci din cauzã cã existãmultã iniþiativã ºi dinamicã la subunitãþile comandate de slt.Alexandru IVANOV, slt. Gabriel ªTEFÃNESCU, slt. Rãz-van IONESCU ºi plt. Marian MARIN.

“Leacuri” împotriva “chinurilor verzi”Am citit scenariul tactic ºi am identificat dispunerea

„chinurilor verzi” – þintele pe aliniamente. Adâncimea misi-unii pentru pluton, la exerciþiile tactice, depãºeºte doi kilo-metri. Efortul trãgãtorilor echipaþi de rãzboi s-a dublat, încomparaþie cu terenul obiºnuit. Am alergat cu primele plu-toane alãturi de slt. ªTEFÃNESCU ºi slt. IONESCU ºi mai

aproape de trãgãtorii la arma-mentul de bazã ale cãrorrezultate le-am înregistrat pecamera foto. L-am încurajatpe m.a.c. cap. BogdanMITREA care le-a „convins”din primele serii pe obiec-tivele sale, sã coboare sau sãfacã „stânga ’mprejur”.Trãgãtorii la PSAL nu aureprezentat excepþia. Ei aufost regula. „Cartuºul ºiþinta”.

Pentru þintele „alergând”care îºi permiteau sã„evadeze” în poligon, seriilelungi ale mitralierelor le-audejucat intenþiile. Într-o notãgeneralã, „pistolarii” s-au

miºcat pe direcþiile constanþei în doborârea þintelor din aldoilea cartuº. Din stânga ºi din dreapta dispozitivului, audevenit vizibile din locul în care mã aflam ºi grupele cele-lalte. Misiunea s-a încheiat cu succes Cota 1700 a fost cuce-ritã. Concluzia mea nu a contat în economia discuþiilor ulte-rioare între tinerii comandanþi ai subunitãþilorV.M. Ce meritã însã sã rãmânã scris pe foaiatipãritã este argumentul potrivit cãruia vânã-torii de munte au ºtiut cã arta conducerii sesprijinã mai întâi pe experienþã, cunoaºtere ºicuraj. Comandanþii de plutoane au acþionat încadrul plutoanelor ºi au condus tehnic ºi tacticmisiunile de foc. Sublocotenentul ªtefãnescuG. ºi-a structurat ordinul de luptã, aºa încâtsubordonaþii trãgãtori la armamentul principalacþionau la comenzi, dar aveau grijã sãdescopere singuri obiectivele, sã fixeze înãlþã-toarele la gradaþiile fireºti, sã stabileascãfelurile focului, punctele de ochire ºi poziþiilede tragere.

În artilerie, precizia înseamnã viaþã

În poligonul Vãleanu era greu sã disparãzãpada, ceaþa, brazii aliniaþi precum conþii înfracuri, dar a reuºit sã plece dãdãceala. E unsemn al maturitãþii profesionale. Din aceastã cauzã am iniþi-at, pe scurt, un dialog cu mr. Gabriel CHIRCA, care mi-a spus cã „aceste exerciþii reprezintã pe lângã evaluareafireascã, un real examen al nivelului de pregãtire atinsînainte de cele douã mari examene anunþate din iunie ºirespectiv octombrie. Am adaptat totul potrivit unor situaþiicomplexe din care nu a lipsit elementul surprizã. Procesul derestructurare, redimensionare ºi profesionalizare a efec-tivelor unitãþii, concomitent cu executarea unor tipuri demisiuni au condus la aprofundarea ºi adaptarea modalitãþilorde pregãtire în sensul derulãrii acesteia în condiþii similare

cerinþelor câmpului de luptãmodern. Pânã în acestmoment, rezultatele sunt pemãsura aºteptãrilor”.

În poligon, totul sedesfãºoarã într-un ritm alert.Am fost depãºit în vitezã decãtre militarii plutonuluiAG-9 comandat de slt.Alexandru IVANOF. Pri-miserã misiunile de foc de lacomandantul companiei ºierau în curs de a ocupa po-ziþiile de tragere. ªi la ei s-amuncit la fel de mult. Înpoligon, armamentul greu deinfanterie a ajuns transportatde servanþi, dupã rezolvareamomentelor tactice create petimpul marºului. Transportatde servanþi.

Echipele de aruncãtoriºtinu au simþit efectele urcatu-lui pe o pantã cu înclinare de

peste zece grade. Ajutorul comandantului plutonului Ar.82mm, plutonierul Marin MARIAN ºi-a ales dupã toate reg-ulile locurile pentru aruncãtoare. Comandantul companiei astudiat pe hartã coordonatele obiectivelor ce vor fi nimicite.S-au ales trei obiective pentru pluton – un punct de comandã,un aruncãtor de mine ºi o mitralierã. Pregãtirea poziþiilor detragere a durat ceva din cauza terenului stâncos. Cu toateacestea gradaþii se strãduiau sã pregãteascã muniþiile, sãîndrepte aruncãtoarele pe direcþiile de bazã, sã le jaloneze, sãindice punctele de ochire de bazã. Din punctul de comandã,comandantul companiei dã misiunea plutonului de Ar 82mm ºi apoi Pl.A.G. 9. A început dansul traiectoriilor. Ser-gentul major Gheorghe MANEA a executat focul cu piesaasupra unei mitraliere. Dupã stabilirea reglajului ºi succe-siunea comenzilor am urmãrit efectul bombelor. FOC!Bomba este introdusã pe þeavã. Cu un sunet, bombapãrãseºte þeava aruncãtorului. Un fâlfâit surd ne anunþã cãbomba este pe traiectorie.

Dupã cincisprezece secunde se aude o bubuiturã urmatãde un nor negru de praf. Privesc prin binoclu. În locul þinteimitralierei a rãmas urma unui crater. Am pãrãsit poziþiilearuncãtoriºtilor îndreptându-mã cãtre dispozitivul Pl.A.G.-9.

Nici lor nu le-a fost uºor. Nici simplu. Dacã nu înþelegilogica operaþiilor ochirii, obiectivul îþi fuge fãrã sã simþi.Pânã ºi la poziþionarea afetului sunt secrete. Câmpul detragere orizontal ºi cel vertical trebuie reglate în funcþie deunghiul de nivel, de cel de teren ºi de înãlþãtor. La muntecorecþiile se fac mereu, datoritã influenþelor vântului ºi alti-tudinii.

Comenzile la piesa A.G.-9 comandatã de plt. AdrianLEUCA se succed cu repeziciune. Servanþii pregãtescmuniþia. Se aude comanda „FOC!” Miºcãrile militarilor suntaccelerate. Se încarcã þeava aruncãtorului. Zgomotul metalical închiderii culatei mã face sã tresar. Pregãtesc aparatul defotografiat. Timpul parcã se dilatã ºi totul mi se pare cã sederuleazã de acum cu încetinitorul.

Vãd pe plutonierul LEUCA coborând braþul ºi audstrigãtul comenzii „FOC”. Efectul loviturii ne loveºte puter-nic ºi ne vibreazã timpanele. Declanºez aparatul foto.Privesc servanþii piesei cum sunt acoperiþi de un nor de prafprodus de efectul gazelor arse. Praful se risipeºte. De subcãºtile metalice, de pe frunte ºi tâmple, broboanele desudoare li s-au împreunat sub bãrbie. Mâinile, faþa ºi hainelesunt pline de praf. Privim spre þinta lor. Un tun fãrã recul.Secundele curg... 3,2,1... Þinta zboarã în bucãþi. Ochitorulcap. Dragoº NICA, servanþii ºi comandantul piesei sunt

bucuroºi. Le râd ochii. Rezultatele au fost confirmate de-opregãtire pe mãsurã. Din nou maturitatea pregãtirii ºi-a spuscuvântul. Vãleanu a devenit pentru douã zile perimetrulonoarei ºi distincþiei militare.

Atunci când soarele îºi predã consemnul altui astru ºimerge la binemeritata odihnã, el de fapt ne amãgeºte, pen-tru cã vânãtorii de munte argeºeni au avut mereu soarele pechipurile lor, pentru cã în artilerie, precizia înseamnã viaþã.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCUbarbulescu.emanuel@forter.ro

Din lucrãrile sale, din viaþa sa se desprind multe învãþã-turi. Vom încerca în cele ce urmeazã sã desprindem câteva,necesare, într-o lume atinsã de secularizare.

În primul rând: nevoia de duhovnic.Fiecare pãcãtos (care se recunoaºte a fi pãcãtos!) are

nevoie de un mijlocitor ºi un ajutãtor. ªi când l-ai aflat, neîndeamnã Sf. Simeon: “Þine-te bine ºi alipeºte-te de acestom, urmeazã-l, cã el te va duce cu sine ºi te va curãþa”.

“Fãrã pãrinte ºi învãþãtor duhovnicesc îi estecu neputinþã unui om de a pãzi poruncile luiDumnezeu, de a trãi bine ºi fãrã prihanã ºi de afi mai presus de mrejele diavolului.”

Pãrintele duhovnic este un doctor care, cumultã rãbdare, cu dragoste, foloseºte ca ºi doc-torul fizic, toate medicamentele ºi mijloacele detratament spre a alina ºi tãmãdui bolile sufletu-lui: patimile ºi pãcatele.

Rugãciunea. Rugãciunea ocupã un loc cen-tral în viaþa Sf. Simeon. El vorbeºte ºi de rugã-ciunea care se face la bisericã ºi felul cumputem participa la ea în mod efectiv. Rugãci-unea de la bisericã aduce rod sufletesc, dacã estecontinuatã acasã, iar în cazul monahilor, lachilie.

Sfântul Simeon vorbeºte ºi de o rugãciune aminþii, neîntrerupte, pe care o numeºte lucraretainicã, Rugãciunea lui Iisus: “Doamne Iisuse,Fiul lui Dumnezeu, miluieºte-mã pe mine pãcã-tosul!”

Pocãinþa. Pocãinþa este necesarã pentrutoatã lumea, deoarece toþi pãcãtuim. Ea trebuiesã fie deplinã ºi sã cuprindã omul întreg. Numaisã ne pocãim din tot sufletul nostru ºi sã le-pãdãm nu numai faptele noastre rele, ci pânã ºigândurile viclene ºi necurate ale inimii voastre.

Pocãinþa ºterge pãcatele. Simeon aude o

voce care-i tot spune: “Nu înceta sârguinþa spre pocãinþã ºiplânsete fierbinþi, cã ea este cea care, unitã cu iubirea Mea deoameni, ºterge cãderile atât trecute, cât ºi prezente”.

Am spicuit câteva învãþãturi ºi îndemnuri din scrierileSfântului Simeon Noul Teolog care ne pot fi de folos pentruviaþa noastrã duhovniceascã atât pentru cunoscãtori, cât ºipentru cititorii miºcaþi de viaþa ºi personalitatea acestui Sfântal Ortodoxiei noastre.

“Aduceþi-vã aminte de mai-marii voºtri, care v-au grãitvouã cuvântul lui Dumnezeu; priviþi cu luare aminte cumºi-au încheiat viaþa ºi le urmaþi credinþa”. (Sfântul ApostolPavel, din Epistola cãtre Evrei 13,7).

Culese de colonel ªtefan MITINCU

Una dintre cele mai arzãtoare probleme ale umanitãþii, încã de ladezvoltarea simþului raþional ºi coerent al oamenilor, precum ºi funda-mentul unor analize filozofice realizate de mari gânditori se constituiedin tema de faþã.

Acest monolog filozofic ?are scopul de a analiza diferite perspectiveale acestui aspect atât de important pentru om ca entitate fizicã, dar maiales spiritualã. Se observã în istoria dezvoltãrii noastre, încã de la pri-mitivismul gândirii, acel concept enunþat de cãtre Voltaire de a crea oDivinitate acolo unde ea nu existã. Practic, evoluþia rasei umane s-aaflat tot timpul sub influenþa diferitelor culturi ºi culte cu caracter reli-gios. Din moment ce, la începuturile sale, omul cu greu realiza unechilibru cu natura, neputând sã o controleze, el ºi-a creat ideea cãexistã o forþã cu mult superioarã lui, care dã naºtere la aceste fenomene.Mergând pe cursul concepþiei cã suntem aºa de evoluaþi, încât am atinsiluminarea intelectualã supremã, dintr-o datã se afirmã faptul cã nuavem nevoie de Dumnezeu, acesta fiind o entitate care nu se poate ve-rifica ºtiinþific, nu oferã logicã celui care o analizeazã la standardelesocietãþii noastre evoluate. Omul mai uitã un singur lucru. Cã este nudoar entitate fizicã, în contact doar cu cele materiale, ci ºi spiritualã,acest fapt asigurându-i legãtura cu Divinitatea pe care se grãbeºte sã onege.

Sergiu Matei Lucaci - ”Muntele virtuþii” - eseuri

Poetul american WALT WHITMANscria într-unul din eseurile sale: „înfiecare dintre mormintele celor cãzuþipentru libertate, gãsim sãmânþa care seva înãlþa cu acelaºi crez cã faptele dearme sunt reputaþii perene”. În citadelaperenitãþii faptelor generalilor români,ne oprim cu maratonul emoþiilor la ge-neralul MIHAIL CRISTODULOCERCHEZ. Ursitoarele i s-au gãtit pen-tru descântecele creºtineºti la 8 iunie1839, undeva la marginea Bârladului.Îndrãgostit de istoria domnitorilor, careau fãcut imagine þãrii în lume, se înscriela cursurile Academiei Mihãilene dinIaºi. Nici mãcar nu avea înscrisã pe cer-tificatul destinului viza majoratului,când a ales ca sã rãspundã prezent lacatalogul clasei de cadeþi. Inteligenþanativã ºi muncitã, nobleþea moralã ºiuniversul spiritual îi sunt recunoscute înactivitatea profesionalã. Rãzboiul deIndependenþã îl gãseºte în linia întâi deofensivã, deºi avea gradul de general debrigadã. Colonelul domnitorALEXANDRU IOAN CUZA a ºtiut sãpreþuiascã mãreþia ideaticã ºi altitudineaintelectualã a generalului Cerchez. Anul

1866 se sfârºeºte pentru Cuza într-omanierã pe care ni-i greu sã o încadrãmla o cotã superioarã ºi o plasãm petraiectoria repudierii. GeneralulMIHAIL CERCHEZ a refuzat sã maiactiveze în rândurile oºtirii ºi a demi-sionat. Numai câteva luni a privit cudegajare evenimentele militare ºipolitice, din cauzã cã a fost rechematpentru misiune. Sã asigure paza fron-tierei româneºti în Zona GRUIA.

În 1876, s-a înteþit focarul de con-flict turco-sârbo-muntenegrean. Estepromovat la comanda eºaloanelor ope-rativ tactice ºi elaboreazã concepþia deacþiune pentru a respinge pe adversarul,care încerca sã dezvolte ofensiva înadâncime. Subordonaþii sãi au cuceritcu pierderi grele centrul fortificat de laPlevna.

În punctul de comandã, generalul ºiofiþerii sãi din statul major au gândit curealitate misiunile imediate ºi pe cele deperspectivã. A organizat cu precizieforþele pentru a-i încercui pe turci.Unitãþile ºi marile unitãþi au aplicat pla-nurile în care s-au prevãzut menþinereaaliniamentelor ocupate, înaintarea unor

forþe superioare pe la unul din flancurilearmatei lui Osman Paºa, dar ºi folosireaforþelor de rezervã pentru a limita posi-bilitatea generalilor turci de a-ºi coor-dona spahii în retragerea pe aliniamenteintermediare ºi prelungirea succesivã adispozitivelor de acþiune. Îngerul ºiblagoslovitul Semilunii, Osman a cãzutprizonier. Cu decadenþa-i deja memora-bilã: „Mã declar prizonier în mâinilejunei ºi bravei armate”, generalulCERCHEZ ºi-a câºtigat perenitatea înistoria militarã naþionalã. Valoarea sa caom, gândirea limpede ºi ochiul ager demilitar, vitejia, virtutea ºi credinþa deromân îl recomandã pentru o poziþiesuperioarã în galeria marilor coman-danþi ai lumii. Pentru cã ºtiinþa militarãa generalului, curajul sãu ºi biruinþeledeja brevetate ne-au învãþat sã vorbimcã sacrificiul pentru alþii rezultã dintr-obunã ºi înþeleaptã înþelegere a solida-ritãþii omeneºti, care atunci când sub-scrie atitudinii morale, el este o antici-pare îndrãzneaþã a unei soluþii.

MaiorDãnuþ CÃLDÃRARU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 11 (199) din 15 iunie 2006Pagina 8

CARTEA, UN GUSTAL TENTAÞIEI

DDiinn cciittaaddeellaa ppeerreenniittããþþiiii ggeenneerraalliilloorr rroommâânnii

Când muzele tac, generalul vorbeºte

La editura Humanitas a apãrut - în seria istorie - cartea„Imaginarul violent al românilor” scrisã de RuxandraCESEREANU. Eseul propune, prin selecþie, o scanare amentalului românesc la nivelul imaginarului violent.

Porneºte de la un autor-cheie în ceea ce nepriveºte pe noi, românii -Mihai EMINESCU sipublicistica sa de laTimpul - ºi se incheie, înprima parte a cãrþii, cuanaliza scrisorilor deameninþare primite de opersonalitate culturalã, cuanvergurã politicã în post-comunismul românesc -Ana BLANDIANA.

Între aceºti doi poli,este abordat imaginarullingvistic violent al altordoi scriitori-cheie pentru

psyche-ul romanesc, CARAGIALE ºi ARGHEZI. Panoramacuprinde, apoi, câteva studii de caz pe gazetele interbelice deextremã dreapta ºi de la începutul celui de-Al Doilea RazboiMondial, pe „Scânteia” comunistã (1944–1950), pe „Ade-vãrul”, „Azi” ºi „Dimineaþa” postcomuniste în falsul an degraþie 1990, dar ºi pe „Romania Mare”.

Din acest potpuriu nu lipsesc revista-pamflet „AcademiaCaþavencu” ºi ruda sa „Plai cu boi”, inedite prin zeflemeauademolatoare la adresa viciilor naþiei. Cartea nu se doreºte a fiun îndreptar, ci o fotografie de grup. Fie cã va fi privitã cuochiul liber, fie cu lupa sau lornionul, fotografia aceasta varesuscita etern tulburãtoarea întrebare: cine suntem noi,românii, ºi cum putem fi aºa cum suntem?

CCaarrtteeaa ddiinn vviittrriinnããIImmaaggiinnaarruull vviioolleenntt

aall rroommâânniilloorr

ETICA PRESEI

Repere morale: Sfântul Simeon

Noul Teolog

RRaappoorrttuull OOMM- DDUUMMNNEEZZEEUU

Pe rafturile bibliotecilor publice, dar ºi în librãrii, gãsim“Deontologia mijloacelor de comunicare” sub semnãtura luiClaude Jean Bertrand. Institutul European, cel care a onoratcomanda editorialã, a solicitat ca traducerea sã aibã girul

Mihaelei GAFIÞESCU, iar în pre-faþã sã vorbeascã despre etica preseiMiruna RUNCAN, autoarea unorprodigioase lucrãri pe tematicã deeticã, legislaþie ºi deontologie jur-nalisticã. Din punctul de vedere alretoricii ºi pragmaticii comunicãrii,autorul francez ºi-a valorificatpotenþialul de transmitere a infor-maþiilor în ordine fireascã, de lasimplu, la complex. Important dereþinut este faptul cã, în presã, atâtpatronii de trusturi, editorii cât ºi

redactorii sunt obligaþii sã respecte etica presei. Pentru cãabaterile scriiturii de presã aduc deservicii ºi niciodatã va-loarea cugetãrii “cã viitorul presei se aflã în elitism” a luiJacques de LAUNAY nu va prinde contur.

Maior Dãnuþ CÃLDÃRARU

Pentru armatã muzicile militare ºi îndeosebi muzicaostãºeascã prezintã o importanþã deosebitã. Studiile ºtiinþi-fice actuale scot în evidenþã efectele psihologice asupraorganismului uman. Într-o lucrare a lui AlexandruATHANASIU, “Muzica ºi medicina”, am gãsit discursul<<muzica are puterea incomparabilã de a influenþa com-plexul organic în funcþie de modificãrile pe care le deter-

minã în cenestezia noastrã, având în acelaºi timp o puterede difuziune în întregul organism>>. Muzicologul ºi pro-fesorul Teodor Burada detaliazã puterea spiritualã amuzicii “podoaba ºi sufletul oºtirii ce deºteaptã bãrbãþia dea învinge, înlãturând frica ºi teama de moarte”. Pentru aridica moralul militarilor, trebuie sã le acordãm conside-raþia publicã ºi socialã. Prin efectele notelor muzicale,învãþãm sã înþelegem constelaþia cuvintelor plimbate prinimaginile raþiunii, motivaþiei ºi voinþei. Atmosfera degrandoare ºi fast la ceremonialurile militare completeazãecuaþiile noastre emoþionale cu formule de respect ºiîncrederea cã, totdeauna, muzica va fi prefaþa, postfaþa,filozofia civilizaþiei ºi culturii neamului românesc. (C.D.)

Muzica, podoaba ºi

sufletul oºtirii

Cel mai mare târg de carte din Bucureºti, care avea loc,pânã anul trecut, în iunie, la Teatrul Naþional, se va organizala Romexpo în perioada 13 - 18 iunie 2006. Fundaþia Art-expo - condusã decriticul de artã MihaiOROVEANU - vrea sãcontinue tradiþia celor13 ediþii de pânã acum,schimbând numailocaþia, întrucât spaþiulde la Teatrul NaþionalBucureºti (TNB) a fost atribuit între timp Centrului Naþio-nal al Dansului. Pe de altã parte, Asociaþia Editorilor dinRomânia (AER), cea mai mare grupare de edituri din þarã,condusã de Gabriel LIICEANU, a anunþat încã din noiem-brie anul trecut cã intenþioneazã sã preia iniþiativa ºi sã orga-nizeze, pe cont propriu, un târg numit „Bookfest“. (P.I.)

“Bookfest” - România

Începând cu octombrie – noiembrie 1944, s-a declanºat, laîndemnul comuniºtilor, schimbarea prin forþã a prefecþilor ºiprimarilor, astfel cã, la sfârºitul lunii februarie 1945, în 40 dincele 58 de judeþe existau reprezentanþi aparþinând F.N.D.Aceste limitãri ale democraþiei, la care mai poate fi adãugatfaptul cã lupta politicã s-a desfãºurat violent, în stradã, ne ducla concluzia cã în aceastã perioadã regimul politic a avut uncaracter parþial democratic.

Evoluþia vieþii politice româneºti în perioada 6 martie 1945– 13 aprilie 1948 a fãcut ca esenþa regimului politic sã se mo-difice radical. O succintã analizã a perioadei permiteaprecierea cã avem de-a face cu un regim politic de tranziþie,în care, alãturi de elemente democratice, apar ºi se dezvoltãcele de naturã totalitarã, vizând prin transformarea instituþi-ilor, instaurarea în România a unui sistem totalitar de tip sovi-etic. Astfel, prin Decretul–Lege nr. 996 din 30 martie 1945privind purificarea administraþiei publice ºi Decretul–Lege din21 aprilie 1945 privind urmãrirea ºi sancþionarea celor vino-vaþi de dezastrul þãrii ºi crime de rãzboi,6 s-a acþionat pentruepurarea tuturor instituþiilor statului: interne, armatã, justiþie,bisericã, învãþãmânt, administraþie localã. Ele au reprezentatcadrul legal în baza cãrora oponenþii noii puteri au fost anihi-laþi, arestaþi, condamnaþi la ani grei de închisoare sau chiareliminaþi fizic. Guvernul condus de dr. Petru Groza a reprezen-tat întregul spectru politic românesc. Cele douã mari partide,P.N.Þ. ºi P.N.L., nu aveau reprezentanþi în cabinet, ele fiindexcluse de la guvernare, pentru a dispersa forþa celor douã par-tide, a crea confuzie ºi derutã în rândul electoratului. Dininiþiativa comuniºtilor s-a acþionat pentru apariþia pe scenapoliticã a unor noi partide cu titulaturi identice, dar aservitenoii orientãri de stânga, dacã nu chiar extrema strângã: la 1iulie 1945, Partidul Naþional Liberal, prezidat de GheorgheTãtãrescu, iar la 4 iulie 1945, Partidul Naþional Þãrãnesc, subpreºedinþia lui Anton Alexandrescu.7 La Conferinþa de la Post-dam (17 iulie – 2 august 1945), S.U.A. ºi Marea Britanie auexprimat pãrerea cã guvernele din Bulgaria, România ºiUngaria nu erau reprezentative ºi, ca atare, au refuzat sã lerecunoascã ºi sã înceapã tratative de pace cu ele. Aceasta agenerat declanºarea unei profunde crize politice în România.La 20 august 1946, Regele Mihai, ca factor constituþional, acerut demisia primului ministru. Acesta, la sfatul ºi cususþinerea sovieticilor, a refuzat sã ºi-o prezinte. În acestecondiþii, la 21 august 1945, regele a întrerupt relaþiile cuguvernul ºi s-a adresat pentru a cere un sfat celor Trei MariPuteri. Situaþia este denumitã în istoriografie drept „grevaregalã”.

În baza prevederilor constituþionale, suveranul numea peprimul ministru, având ºi dreptul de a-l demite. Refuzul luiPetru Groza de a preda mandatul la cererea regelui a fost oîncãlcare a Constituþiei ºi deposedarea monarhului de un drept

fundamental. Era începutul acþiunii de subminare a instituþieimonarhice. „Criza regalã” a durat peste patru luni. Rezolvareaa venit de la Conferinþa miniºtrilor de externe a marilor puteri,desfãºuratã la Moscova între 16 – 26 decembrie 1945, undes-au hotãrât urmãtoarele: includerea în guvernul existent a câteunui reprezentant din fiecare dintre cele douã partide istorice,organizarea cât mai curând posibil de alegeri libere, cu dreptultuturor partidelor de a participa la acestea, garantarea de cãtreguvern a libertãþii presei, radioului etc. Dupã admiterea în ca-binet a lui Emil Haþieganu, din partea P.N.Þ., ºi a lui MihaiRomniceanu, din partea P.N.L., ca miniºtri fãrã portofoliu, la 6februarie 1946,8 S.U.A ºi Marea Britanie au recunoscut oficialguvernul României, care era format din comuniºti.

Anul 1946, an în care au fost organizate ºi desfãºuratealegerile parlamentare, a reprezentat în România un momentde maximã tensiune politicã. Anunþarea alegerilor ºi intrareaopoziþiei în guvern a coincis cu o timidã liberalizare a vieþiipolitice. În rubrica Cronica internaþionalã din ziarul sovietic„Moskovski Bolºevik” din 24 octombrie 1946, se nota cã înpresa româneascã se scrie cu indignare despre ieºirea provoca-toare a lui Iuliu Maniu, cerând, într-un interviu al corespon-dentului ziarului „New York Times” venirea urgentã a obser-vatorilor strãini în România. „Maniu este campion în rãspândi-rea de zvonuri mincinoase în strãinãtate...”, scria Silviu Bru-can în cotidianul „Scânteia”. „...El cautã cu orice chip sãîngreuneze situaþia internaþionalã a României ºi oferã argu-mente pentru restrângerea suveranitãþii naþionale a þãri noas-tre”.

La 15 iulie 1946 a fost publicatã Legea nr. 560 privindalegerile, care stabilea cã parlamentul este format dintr-o sin-gurã camerã, denumitã Adunarea Deputaþilor. Se desfiinþaprima electoralã din 1926, mandatele fiind împãrþite pro-porþional cu numãrul de voturi obþinut de fiecare grupare.Femeile, militarii ºi funcþionarii publici aveau drept de vot. Seinterziceau drepturile electorale pentru anumite categorii decetãþeni (criminalii de rãzboi, fasciºtii etc.).9 În baza acesteilegi s-a desfãºurat o intensã campanie electoralã ºi apoi au fostorganizate alegerile din 19 noiembrie.

Alegerile din 19 noiembrie 1946, falsificate pânã la limitaextremã prin fel ºi fel de mijloace, au avut mai multe semnifi-caþii. În primul rând, guvernul condus de Petru Groza obþineamult dorita legitimitate. În al doilea rând, în baza acestora, la1 decembrie 1946, Regele Mihai I a deschis lucrãrile AdunãriiDeputaþilor, dominatã în proporþie de 90,8% de forþele guver-namentale.10 Ziarul „Pravda” din 2 decembrie 1946 sublinia:„...Cea mai caracteristicã particularitate a acestei zile este uni-tatea poporului ºi a deputaþilor, care devine în mod inevitabiltemã de întreþineri ºi convorbiri prieteneºti. Masele popularenu numai cã salutã parlamentul lor, ci ºi înconjoarã cudragoste ºi grijã pe deputaþii lor, ei sunt gata mereu sã con-firme hotãrârea lor de a merge pe calea aleasã de ei. Forþelereacþiunii, subliniazã mai departe ziarul, s-au topit.

Ele au ocupat poziþia „boicotului”. Dupã îndemnul luiIuliu Maniu, nici unul dintre cei 33 de naþional-þãrãniºti aleºide parlament nu au apãrut la ºedinþa camerei. La fel au proce-dat ºi membri Partidului Naþional Liberal”.

Nu este însã lipsit de importanþã sã subliniem ceea ceziaristul american Harisson nota, printre altele: „contrar situ-aþiei din Iugoslavia, unde comuniºtii au câºtigat un puternicsprijin popular prin conducãtorii lor din timpul luptei împotri-va nemþilor ºi contrar situaþiei din Bulgaria, unde comuniºtii sebucurã de afecþiunea Rusiei, aici în România, existã, pe cât separe, puþine sentimente comuniste adevãrate”.11

La 10 februarie 1947, România a semnat Tratatul de Pacecu Puterile Aliate, prin aceasta devenind, din punct de vedereformal, un stat independent ºi suveran. În ansamblu, prevede-rile acestuia ofereau guvernului român recunoaºterea inter-naþionalã care venea dupã alegerile ce-l legitimaserã în interi-or. În acest fel, noua putere politicã putea renunþa la oriceechivoc în relaþiile cu opoziþia ºi instituþia monarhicã, sin-gurele elemente ale unui sistem politic democratic în agonie.

Lichidarea oricãrui tip de opoziþie ºi a vechiului sistempolitic, în general, s-a realizat în trei etape. În perioada martie– noiembrie 1947, s-a acþionat pentru eliminarea din viaþapoliticã româneascã a partidelor istorice, prin acþiuni deteroare, cu înscenãri, arestãri masive ºi simulacre de procese amembrilor P.N.Þ., P.N.L. ºi P.S.D. (Constantin Titel Petres-cu). A doua perioadã a fost marcatã de eliminarea „tovarãºilorde drum”. La 6 noiembrie 1947, Gheorghe Tãtãrescu, mi-nistrul afacerilor externe a fost obligat sã demisioneze printr-un vot de neîncredere acordat acestuia. Ultima perioadã, sep-tembrie 1947 – februarie 1948, a debutat cu declanºarea ºifinalizarea procesului de constituire a partidului unic, prinasimilarea de cãtre comuniºti a social-democraþilor ºi formareaPartidului Muncitoresc Român, care în iunie 1948 cuprindea4210 membri. În acest fel s-a lichidat sistemul pluripartidist ºis-a instituit cel al partidului unic.

Ultimul act din ºirul de transformãri care au modificatesenþa ºi fizionomia sistemului politic românesc a fost modifi-carea formei de organizare a statului, din monarhie consti-tuþionalã, în republicã, ºi abdicarea regelui, la 30 decembrie1947.

Cristiana MARINNote:6 ªtefan Rãdulescu-Zoner, Daniela Buºe, Beatrice Marinescu,

Instaurarea totalitarismului în România, Editura Cavallioti,Bucureºti, 1995, p. 38.

7 Ioan Scurtu, op.cit., p. 34.8 Monitorul Oficial, nr. 161 din 15 iunie 1946, p. 73 – 77.9 Florin Constantiniu, O istorie sincerã a poporului român,

Editura Univers Enciclopedic, Bucureºti, 1977, p. 466.

10 A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R., dosar 6/1947, f. 34.11 A.M.A.E., fond U.R.S.S., dosar 211, f.n.

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 11 (199) din 15 iunie 2006 Pagina 9

ROMÂNIA ªI EUROPA POSTBELICÃ (1945-1950)„Yal ta sunt eu!”

(urmare din nr. trecut)

- ÎÎnn uullttiimmiiii 1155 aannii,, îînn þþããrriillee nnooaassttrree ss-aauu pprroodduuss sscchhiimm-bbããrrii ddrraassttiiccee îînn ttooaattee ddoommeenniiiillee,, ddeeccii ººii îînn cceell mmiilliittaarr.. ÎÎnnmmoommeennttuull ddee ffaaþþãã,, aarrmmaattaa rroommâânnaa ssee aaffllãã îînn pplliinn pprroocceess ddeettrraannssffoorrmmaarree.. CCee nnee ppuutteeþþii ssppuunnee ddeesspprree aarrmmaattaa rruussãã,, îînnaacceesstt sseennss??

- Preºedintele, Guvernul ºi Parlamentul Federaþiei Ruse,acordã în prezent, foarte multã atenþie modernizãrii de fondale Forþelor Terestre ºi Navale naþionale, în scopul alinieriila necesitãþile contemporane, prin creºterea mobilitãþii ºiputerii lor de luptã. Pentru atingerea acestui scop, în ultimiiani a fost fãcutã o întreagã serie de paºi, în toate domeniilede reconstrucþie militarã. În primul rînd, s-a realizat opti-mizarea structurii organizatorice a Forþelor Armate. Caurmare, avem acum o structurã modernã alcãtuitã din treicategorii de forþe ce reprezintã, de fapt, principiul între-buinþãrii trupelor în toate sferele de luptã armatã: pe uscat,în aer ºi spaþiu, pe apã. Una din principalele prioritãþi înacest domeniu este aceea de constituire a marilor unitãþi ºiunitãþiilor încadrate complet ºi gata de luptã permanent(operaþionale – n. red.). În compunerea Forþelor cu destinaþiegeneralã, (forþe de tip intercategorii; interforþe – n. red.) pînãîn 2011, vor intra aproximativ 600 de mari unitãþi ºi unitãþigata permanent de luptã. Se are în vedere creºterea consi-derabilã a numãrului unor asemenea unitãþi, la aviaþie (devânãtoare ºi de sprijin al trupelor), la apãrarea antiaerianã, lacomunicaþii ºi rãzboi electronic. În caz de nevoie, pe oricedirecþie cu potenþial mare de risc, pot fi constituite operativgrupãri de forþe mobile ce pot desfãþura acþiuni indepen-dente, al cãror element de bazã va fi alcãtuit din mari unitãþiºi unitãþi operaþionale. Conform planurilor în vigoare, acumavem în desfãºurare procesul de înzestrare a Forþelor Tere-stre ºi Forþelor Navale, cu tipuri noi ºi superperformante detehnicã de luptã, armament, materiale ºi echipament. Aces-te tipuri sunt proiectate, fabricate ºi experimentate în Rusia;în cea mai mare parte au intrat deja în înzestrarea forþelor ºi,pânã în 2020 vor constitui baza sistemului de dotare cuarmament a armatei noastre. Din acest an, începem achi-ziþionãri în serie ale armamentului ºi tehnicii de luptã. Acumîncep sã intre în înzestrare întregi la nivelul batalioanelor,divizioanelor ºi escadrilelor. Din acest punct de vedere, omare atenþie se acordã ºi achiziþionãrii forþelor de reþinere(nucleare). În viitorul apropiat, Forþele Navale vor primisubmarine atomice nou-echipate cu complexuri de rachete“Bulava”, care împreunã cu complexul “Topol-M”, atât învarianta fixã, cât ºi în varianta mobilã, se prezintã ca fiindbaza Forþelor Strategice de Reþinere. Principalele domenii deînzestrare sunt cele cu armament de înaltã precizie,

mijloacele moderne de conducere, comunicaþii ºi rãzboielectronic. Un alt element de bazã în cadrul reformei sis-temului militar îl reprezintã instruirea personalului ºipregãtirea pentru luptã a trupelor. Datoritã resurselor finan-ciare alocate anul trecut, s-a intensificat pregãtirea operativãºi de luptã a trupelor. Au avut loc 31 de exerciþii cu trageride luptã la nivel de regiment ºi aplicaþii cu trupe ºi cu trageride luptã cu divizia. În cadrul Forþelor Navale au fost execu-tate 28 de marºuri pe distanþe mari. Privitor la resurseleumane, ne aflãm în plin proces de încadrare a unitãþilor ºimarilor unitãþi operaþionale, cu militari pe bazã de contract(militari profesioniºti - n. red.). Pânã în prezent, 42 de struc-turi de nivelul unitãþilor ºi marilor unitãþi au fost completatecu militari angajaþi pe bazã de contract (în total 60.623funcþii de sergenþi ºi soldaþi). Pânã în 2008, mai mult de 70la sutã din totalul personalului vor fi militari profesioniºti.Toate funcþiile de sergent din Armata Federaþiei Ruse vor fiocupate de militari angajaþi pe bazã de contract. Este deremarcat cã bugetul pentru apãrare, atât acum, cât ºi în per-spectivã, nu va fi mai mare decât 2,6 - 2,8 din PIB.

- CCaarree mmaaii eessttee,, aazzii,, ssttaattuuttuull ccaaddrreelloorr mmiilliittaarree îînn ssooccii-eettaatteeaa rruussãã??

- Pentru fiecare cetãþean din þara noastrã, pe teritoriulcãreia locuiesc peste 100 de naþionalitãþi (etnii), apãrareapatriei este datoria sfântã ºi de onoare. Oamenii în uniformãmilitarã se bucurã de stima ºi de dragostea împãrtãºitã apoporului nostru, iar statul se îngrijeºte de ei. Cu toate cã

þara noastrã a avut destul de multe greutãþi îndecurs de 15 ani, de când noi am construit noulstat rusesc, conducerea þãrii a depus eforturidrastice pentru a suporta cheltuielile destinatepregãtirii armatei ºi ridicãrii capacitãþii ei deluptã.

Aceste mãsuri au fost luate în vederea opti-mizãrii structurilor armatei, dotãrii cu armamentºi tehnicã de luptã, dar ºi în vederea creãrii pen-tru militari a condiþiilor favorabile, necesareindeplinirii misiunii lor. De asemenea, a fostadoptat un pachet de legi care au stipulat preve-deri concrete privitoare la funcþiile, drepturile ºiobligaþiile diferitelor categorii de militari; a fostcreat ºi pus în practicã un complex de mãsuripentru îmbunãtãþirea nivelului de viaþã, pentrucreºterea protecþiei sociale ale militarilor precumºi a membrilor familiilor acestora. Cea mai mareatenþie a fost acordatã atribuirii de locuinþediverselor categorii de militari ºi anume, înprimul rând, ofiþerilor inferiori, subofiþerilor, ser-genþilor ºi soldaþilor angajaþi pe bazã de contract.O atenþie deosebitã se acordã creºterii salariului

(în perioada 2006 - 2008 este planificatã o creºtere cu 70%),îmbunãtãþirii calitãþii asistenþei medicale ºi asigurãrii atât amedicamentelor gratuite, cât ºi a documentelor militare gra-tuite pentru efectuarea concediului de odihnã. Una dintrecele mai importante activitãþi ale conducerii þãrii ºi ale Mi-nisterului Apãrãrii este îmbunãtãþirea condiþiilor de trai pen-tru cei care îºi îndeplinesc serviciul militar obligatoriu. Afost modernizat sistemul de selecþionare a candidaþilor pen-tru acesta. În perioadele în care executã instruirea ºi pe tim-pul serviciului în unitãþi, militarii beneficiazã de drepturibãneºti, de echipare ºi de hranã, de mãsuri de protecþiesocialã ºi asistenþã medicalã ce au fost îmbunãtãþite din ce înce mai mult.

De asemenea, pe baza hotãrârii Guvernului, militarii careîndeplinesc serviciul militar obligatoriu nu pot fi trimiºi sãparticipe la misiuni de rãzboi. Începând de la 1 ianuarie2008, serviciul militar obligatoriu va fi redus, de la 24 deluni, pânã la 12 luni. Mãsurile luate de cãtre autoritãþile sta-tului au avut drept consecinþã ridicarea prestigiului milita-rilor ºi s-a înregistrat o creºtere a atitudinii binevoitoare asocietãþii civile faþã de Armatã. Pot sã vã dau un exemplu: acrescut concuremþa la concursurile de admitere în ºcolilemilitare, în aºa fel încât, sunt 5-6 candidati pe un loc (în anu-mite ºcoli chiar 10-12), iar cât priveºte selecþionarea candi-daþilor pentru angajarea pe bazã de contract, oferta depãºeºtecererea, cam de câteva ori, faþã de nevoile armatei...

““IIssttoorriiaa ppooaattee ffii iinntteerrpprreettaattãã îînn mmaaii mmuullttee ffeelluurrii,, ddaarr nnuu ppooaattee ffii sscchhiimmbbaattãã””((uurrmmaarree ddiinn ppaagg.. 66))

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 11 (199) din 15 iunie 2006Pagina 10

Internet Explorer continuã sã scadãOneStat.com, o companie de analizã din Olanda, a anunþat

situaþia de pe piaþa soluþiilor de navigare pe Internet pentru2006.

Nu se poate spune cã s-au înregistrat schimbãri majore încomparaþie cu alte statistici, soluþia de navigare de la Microsoft

urmându-ºi tendinþa de scãdere, iar Fire-fox-ul continuînd sã creascã. La nivelglobal, Microsoft Internet Explorer ascãzut din ianuarie pânã în iunie de la85,82 de procente la 85,17, diferenþafiind de 0.65 de procente. Raportul pu-blicat de cãtre OneStat mai aratã ºi cãMozilla Firefox a crescut cu aproapeacelaºi procent de utilizatori care au

abandonat Internet Explorer, mai exact cu 0,56 de procente. ªiApple Safari a crescut în aceste luni, ajungând de la 1,88 de pro-cente în ianuarie la 2,02 în iunie. O altã concluzie a OneStat estecã, în Statele Unite ºi Canada, cota de piaþã Firefox este maimare decât în Europa.

”Este interesant de observat cã în privinþa cotei de piaþãMozilla, Statele Unite ºi Canada sunt înaintea altor þãri ºi cã, lanivel global, Safari de la Apple este în continuare în creºtere”,a declarat Niels Brinkman, co-fondatorul OneStat.com.

3CD DuplicatorConsumãm, de obicei, mult

timp ºi energie doar copiind infor-maþii de pe un CD pe altul,pierzând de multe ori date saudeteriorându-le în timpul proce-durii. De acum încolo, toate acesteprobleme vor þine doar de trecut,deoarece un nou duplicator a fostlansat, unul ale cãrui performanþedepãºesc cu mult capacitatea actualelor dispozitive similare.

Astfel, dupã ce am descoperit cã putem utiliza un singuraparat miniatural pentru a arhiva zeci de imagini pe un CD nor-mal, fãrã a fi necesar un PC, procedura având o duratã de doarcâteva minute datoritã capacitãþilor extraordinare ale PrimePho-to, un periferic destinat utilizatorilor de camere foto, tehnologiane uimeºte din nou oferindu-ne un gadget care poate duplica înacelaºi timp conþinutul a trei CD-uri fãrã a trebui sã fie conectatla un PC.

Mai mult, în timp ce PrimePhoto poate funcþiona ºi pe postde CD burner, noul duplicator de CD-uri poate copia un cuan-tum imens de date, indiferent de formatul acestora. De aseme-nea, duplicatorul utilizeazã o nouã tehnologie denumitã “imagecopy” (copiere în oglindã) pentru duplicarea datelor stocate pediscul original. Mai mult, 3CD Duplicator poate copia orice felde date - de la cele audio (nu memoreazã informaþii stocate peDVD-uri), pânã la cele protejate. De aceea, utilizatorul poateºterge ºi rescrie pe discuri rewriteable, sau pe cele audio,datoritã sistemului stereo, toate funcþiile fiind afiºate ºi contro-late de pe un ecran LCD.

Detalii tehnice: - 52X vitezã de scriere; - 700MB capacitate;- poate copia sau ºterge melodii disparate;- poate copia conþinutul unui întreg CD în mai puþin de 2

minute;- copiazã CD-R/RW; nu necesitã PC.

NvidiaTechnology & Toshiba lanseazã primul laptop cu HD DVD-ROM

Nvidia Corporation a anunþat cã Digital Products Division(DPD), parte a Toshiba America Information Systems a lansatun nou laptop care deþine un drive HD DVD-ROM - ToshibaQosmio G35-AV650 – ºi unitatea de procesare graficã (GPU)GeForce Go 7600 dezvoltatã de Nvidia, pentru ca laptopul sãpoata rula filmele în format high definition ce vor oferi cea maibunã imagine de pânã acum.

Deoarece laptopul face parte din seria Toshiba GeForce Go7 distinsã cu numeroase premii încã din primele luni de lalansare, Qosmio G35-AV650 oferã utilizatorului tehnologiiavansate ca suport pentru cele mai noi jocuri ºi aplicaþii datoritãDirectX 9.0 Shader Model 3.0 care oferã o mai mare dozã derealism decât orice alt competitor.

În consecinþã, noul laptop Toshiba GeForce Go 7600 GPUinclude cea mai nouã arhitecturã 3D high-performance dez-voltatã pentru Microsoft Windows Vista, primul sistem de ope-rare care necesitã un GPU performant pentru a-ºi demonstra

potenþialul.“HD va deschide drumul unei

noi experienþe video pe laptop”,susþine Jeff Fisher, Senior Vice Pre-sident al GPU Business Nvidia.“Puternicul GPU GeForce Go 7600cu tehnologie PureVideo accelereazãredarea video necesitând un consummic de energie ºi o utilizare minima

a CPU-ului, oferind în schimb o experienþã video unicã pentrutoþi utilizatorii de PC.”

Toshiba Qosmio G35-AV650 deþine ºi cel mai mic consumde energie ºi emite o cantitate redusã de cãldurã, ca rezultat alunui cooler mai performant ºi a dimensiunii reduse a laptopului,iar bateria poate funcþiona mult mai mult timp dupã o singurãîncãrcare. Mai mult, laptopul este ideal pentru wireless gaming,indiferent de locul din casa unde se aflã utilizatorul.

CRISTINA FRATU

IT PROMO

Smârdan. Cunoscut ºi sub numele de Poligonul Mãlina.Etapa pe Corp (1 A.T.) a concursurilor aplicativ militare de

varã.Ziua a doua.Program: 9.00 Duel de foc. Afluire. Poligon. P.A.L. Încãrcã-

toare. Muniþie. Tragãtori. Echipe.Þinte. Micã întârziere. Vânt puternic. Deºi soare. Din nou

þinte. Timpul trece. Autosesizate. Nerãbdare. Mic respiro. Umbrã.Sesizori ce rãmân neputincioºi. Din nou, timpul trece. Naturamereu învingãtoare? Micã rocadã. Patrula azi. Peste douã ore,primul start. Duelul de foc mâine. 1 iunie. Ziua copilului. Oare nusuntem toþi mãcar puþin copii? Ne vom bucura un pic mai mult derezultate? Fiind ziua noastrã? Hm! Patrula, în scurt timp... Cumvao probã reginã. Pregãtirea demareazã. Soarele nu se lasã. Vântulaºiºderea. Armament. Raniþã. Cu materiale îndestulãtoare. Sã fiede vreo trei-j’de kile? Ca ºi cum ar fi venit Moº Crãciun. Deºi eabia ultima zi de primãvarã. Calendaristicã. “O furnicã duce-nspate... un grãunte jumãtate”.

Aproape de ora “H”. Mãºti de gaze ajustate. Ba chiar ºidouã,trei poze. Ben-gay pentru articulaþii. Obosite. Sau pentrumuºchi neîncãlziþi. Ba chiar ºi niºte creatinã, cã doar nu e sub-stanþã dopantã. Parcã-ar merge ºi câteva batoane energizante.Care sã ne ofere mult fãrã de-a umple burta. A doua echipã înordinea plecãrii. La 15 minute de prima. Cald. Nerãbdare.Ultimele precizãri legate de traseu. Trei minute pânã la plecare.Douã. Unul. Treizeci de secunde. Cronometrele sunt pornite. Amplecat.

Cald. Praf. Câmp. Ioc copaci. Teren frãmântat. Kilograme înspate. Kilograme plimbate. Voinþã. Determinare. Regularitate.‘Ntr-un cuvânt... bãrbaþi!. Spre poligon. Ajunºi. Se dã raportul. Josraniþele! Aliniament de tragere. Muniþie. Asupra þintei... FOC!N-am mai spus nimic de vânt? Hm! κi face cu prisosinþã simþitãprezenþa. Încetaþi, descãrcaþi, armamentul la control. Din nou ladrum. Traseul, cãldura, vântul, terenul frãmântat îºi spun cuvân-tul. Cu tãrie chiar. Sau mai bine zis, încearcã sã îºi spunã cuvân-tul. Li se opune o voinþã desãvârºitã. Dar parcã la echipa din faþãprea puþin dublatã de un antrenament susþinut ori de bune oportu-nitãþi fizice. Grenade aruncate la precizie. Dou㑺-cinci de metri.Cerc. Dar mai mult pe alãturi. Deh! Sã zicem cã din cauza efor-tului... ºi sã nu recunoaºtem cã-i din cauza inconstanþei antrena-mentelor. O gurã de apã, chiar ºi puþinã aruncatã pe cap. Parcã-mifuge gândul la paznicul beþiv ºi a lui ciºmea fãcutã sã-i rãcoreascãminþile pentru a-l recupera pe cunoscutul Roºcovan al lui FranciscMunteanu. ªi iar la drum.

O privire spre ceas. Cine ºtie a câta... Din ce în ce mai dese

rãmâneri în urmã... Din ce în ce mai dese îndemnuri colegiale.Propuneri de ajutor tovãrãºesc. Se poartã în echipã. Poate chiarsunt recomandate. Pentru un bun rezultat final. Îþi duc eu dinmateriale?... arma? I se opune o voinþã de catâr. Oare de mine sãfie vorba?!... Din ce în ce mai greu... Paºii tot mai mici... Totuºi...nici o oprire. Mai puþin de jumãtate din distanþa rãmasã. Oare voifi în stare? N am mai fãcut-o niciodatã. Îndoiala duce grele luptecu voinþa. Ca-ntr-o gherilã urbanã. Cu a sa luptã pe viaþã ºi pemoarte pentru fiecare camerã, curte, casã... Încã puþin... Oare?...Sau e doar o iluzie servitã de colegii de suferinþã? Pentru a ridicamoralul, ceva de genul rãspunsului aºa-zis diplomatic dat demedic unui pacient incurabil. Mult deosebit de realitate. Crudã,dar adevãratã. Ori de cele spuse celor apropiaþi celui care sepregãteºte sã plece. Dintre noi... Apã! Cer apã.

(...) Poate în jur de un kilometru pânã la sosire... Cei peste,dinaintea lui... au fost depãºiþi. Poate ar fi fost mai corect spus,invinºi. Oare oi fi în stare? Poate–s cel mai în vârstã concurent.Din urmã, echipa plecatã cu cin’ºpe minute mai târziu ameninþãtot mai mult. Încearcã sã demoralizeze prin îndemnuri cu mulþidecibeli. Ori sã se încurajeze. Încercãm ºi noi. Hai maistre! Haicãpitane! Oare vom face faþã atacului? Cine ºtie? Încercãm. Nuîndrãznesc sã întorc capul în urma-mi. Apã! Ca un aer.

Câteva sute de metri. Dupã ce am rezistat eroic îndemnurilorcolegiale de a ceda din materiale... acum, în faþa ameninþãrilor totmai insistente, ale celor de pe urmele noastre, care se pare cã ausimþit momentele critice pe care le traversãm... mai mult eu.., pre-cum hienele mirosul de sânge proaspãt, am întins o mânã. Spre afi remorcat. Prind astfel vitezã. Dar nu e a mea. Sosirea nu se lasãvãzutã de ochii mei. În ciuda încurajãrilor celor din jur.

Gata , se vede! Am ajuns! Nu ne-au depãºit. Sântem niºte bãr-baþi adevãraþi. Mãcar atât. Chiar dacã timpul poate cã nu este celmai onorant... Ar trebui, ca la concursurile de maraton, de la noiori de aiurea, toþi cei ajunºi la sosire, toþi cei care încheie astã difi-cilã cursã sã primeascã ceva simbolic, o diplomã de participare, omedalie dintr-un alt material.

Ultimul loc. De parcã ar conta! Cred cã ar trebui sã ne simþimca niºte mici învingãtori. ªi asupra noastrã. Un exerciþiu devoinþã. De educare a ei. Poate cã fiecare ºi-a mutat dupã aceastãplimbare..., deloc de plãcere, limitele mãcar cu zece centimetrimai departe.

La întoarcere, comandantul unitãþii, a înþeles pledoaria meacînd i-am adus la cunoºtinþã cele întâmplate. ªi, în ciuda rezul-tatelor, trebuia sã fie ºi un ocupant al ultimului loc. Nu? Arecompensat întreaga echipã cu o învoire de 48 de ore.

Cãpitan Cezar PÎRLOG

AMINTIRILE UNUI ALERGÃTOR DE PATRULÃ MILITARÃ

Caruselul competiþiilor sportive înscrise pe calendarul sportival C. 1 A.Trt. ºi-a continuat evoluþia fireascã, de aceastã datã înpoligonul Smârdan (Galaþi), cu derularea concursurilor aplicativ-militare etapa de varã.

Timp de trei zile, 30, 31 mai ºi 1 iunie, la linia de start a com-petiþiilor s-au aliniat aproximativ 150 de sportivi militari „încor-poraþi” în nouã loturi sportive, reprezentând structuri din com-punerea C.1 A. Trt. Cele trei concursuri distincte ale etapei devarã, triatlonul, duelul de foc ºi patrula militarã au constituit ade-vãrate probe de anduranþã ºi mãiestrie dovedite în cadrulpregãtirii ºi derulãrii competiþiei, dar reprezintã ºi o evaluare anivelului de pregãtire atins în toate domeniile de instruire a tru-pelor. Cu siguranþã unele rezultate obþinute de competitori vortrage semnale de alarmã despre modul cum este privitã activitateacompetiþionalã la nivelurile structurilor.

La concursul de biatlon, dupã evoluþia competitorilor în pro-bele de aruncare a grenadelor, alergare în teren variat pe distanþade 5000 m ºi tragere executatã cu pistolul mitralierã (poziþiile îngenunchi ºi culcat nerezemat), rezultatele au stabilit urmãtoareaordine pe podium: individual: locul întâi, cap. Nicu CUCU(Bg.282 Mc.), locul doi, cap. Mirel ZAMFIR (B.60 Pst.), locultrei cap. Ion MATEESCU (B. 60 Pst.).

La echipe, locul întâi Batalionul 60 Paraºutiºti, locul doiBrigada 2 Infanterie, locul trei, Brigada 282 Mecanizatã

Cea mai spectaculoasã reprezentaþie a sporturilor militare afost oferitã în cadrul concursului de patrulã militarã, un adevãrattur de forþã, mãiestrie în arta tragerilor ºi spirit de echipãdesfãºurat pe un traseu lung de 12 km în care au alternat porþiu-nile grele de teren cu cãldura înãbuºitoare ºi rafalele sufocante alevântului a cãrui vitezã, uneori, depãºea 15 m/sec. În acest concursspecialiºti ai probei au fost craiovenii Brigãzii 2 Infanterie, cares-au impus printr-un ritm alert ºi o formã fizicã deosebitã.

„Scorpionii” Bg.2 I. s-au prezentat la proba de patrulã cu unlot reîntregit dupã multiplele misiuni executate în teatrele deoperaþii. A dominat spiritul de echipã nãscut în misiunile de luptãexecutate. Patrula craioveanã condusã cu ºtiinþã de cap. PaulBRÃBIESCU, experimentat al probelor, a trecut compact linia desosire în uralele asistenþei uimite de timpul de excepþie realizat.Trebuie menþionat debutul impresionant în echipa scorpionilor acap. Cristinel ENESCU, despre ale cãrui performanþe cu sigu-

ranþã o sã mai auzim precum ºi prezenþa activã a plt. ªtefanBICIOIU ºi a cap. Daniel BARBU foºti componenþi de bazã ailotului, acum datoritã vârstei, implicaþi mai mult administrativ,tehnic ºi afectiv în pregãtirea de performanþã a lotului.

Clasamentul de final al concursului de patrule desfãºurate înziua a doua a situat pe locul întâi, lotul Bg.2 I. , pe locul doi, lotulB.60 Pst., iar pe treapta a treia a podiumului, lotul Bg. 282 Mc. Înordine au urmat loturile B.528 Cc., Bg.8 Art., Bg. 10 Ge, Bg.2V.M., Bg. 31 I. ºi lotul Bg.1 Log.

Ziua a treia, în care s-a desfãºurat concursul duelului de foc afost tensionatã de rezultatele mereu schimbãtoare dintre ,,granzii,,acestui tip de competiþie – Bg. 282 Mc., Bg. 2 I., B 60 Pst. ºi B528 Cc-, rezultate ce au þinut cu sufletul la gurã întreaga asistenþãpânã în ultimul meci. Surpriza a fost realizatã de „dueliºtii” Bg. 8Art. care au dovedit constanþã în meciurile directe cu infanteriºtiiºi cercetaºii. Specialiºti ai tragerilor indirecte, focºãnenii audovedit în poligonul Smârdan cã ºi la ochirea directã pot obþinesuccese categorice.Vor oferi o mânã de ajutor în constituirea lotu-lui care va reprezenta C.1 A. Trt. la faza finalã pe minister. Due-lul de foc ºi locurile acestuia au fost adjudecate de cãtre,,tunari,,.

Dupã succesul repurtat de cãtre artileriºti, în cele 81 de me-ciuri, clasamentul pe podium a fost: locul I Bg. 8 Art., locul II Bg.60 Pst., locul III B 528 Cc.

Dupã trei zile de competiþii, clasamentul general al acesteiediþii de varã a concursurilor aplicativ-militare s-a prezentat ast-fel: Locul I – lotul Batalionului 60 Paraºutiºti; Locul II – lotulBrigãzii 2 Infanterie; Locul III – lotul Brigãzii 282 Mecanizatã. Pelocurile urmãtoare s-au situat în ordine loturile: Bg. 8 Ant., B. 528Cc, Bg. 10 Ge, Bg. 2 V.M., Bg. 31 I. ºi Bg. 1 Log.

Festivitatea de premiere s-a desfãºurat în aceeaºi zi înprezenþa domnului general de brigadã dr. Ion BÂRLOIU, care aînmânat câºtigãtorilor medalii, diplome de participare ºi trofeelede campioni ai probelor competiþionale. Dumnealui a adresat par-ticipanþilor mulþumirile comandantului C.1 A. Trt., pentru efortuldepus ºi rezultatele meritorii obþinute ºi a conchis cã ,, prindesfãºurarea acestui tip de competiþie ºi prin participarea masivãa sportivilor militari, se înregistreazã un beneficiu imens în ceeace priveºte calitatea activitãþii sportive în general ºi sãnãtateacompetitorilor în special,,.

La debutul festivitãþii la propunerea componenþilor lotului Bg.2 I. s-a þinut un moment de reculegere în memoria camaraduluilor lt. Adrian COSMAN, decedat într-un tragic accident de cir-culaþie.

Se cuvine sã menþionãm faptul cã pe întreaga perioadã dedesfãºurare a competiþiei, poligonul a funcþionat ireproºabil graþie„meseriaºilor” de la pupitrele de comandã, maistrul militarAlexandru MORARU, maistrul militar Gh. BURLICà ºi plu-tonierul adjutant Aristide TUCHILA conduºi de cãtre maiorulLucian DONOSE ºi maiorul Gigel NICHITOF. Pentru sprijinulprofesionist permanent acordat în buna desfãºurare a concur-surilor, personalul poligonului a primit recunoaºterea meritelor,concretizatã printr-o atractivã plachetã oferitã de cãtre locþiitorulcomandantului C.1A.Trt, dl.general de brigadã dr. IonBÂRLOIU,din partea organizatorilor, comandantului poligonu-lui, lt.col. Radu SAMOILÃ.

..Cu acest prilej a fost stabilit lotul sportivilor militari ce vorreprezenta C. 1 A. Trt. în cadrul etapei de varã a finalei pe Mi-nisterul Apãrãrii ce va avea loc anul acesta în perioada 01 – 07iulie la Bistriþa.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCUbarbulescu.emanuel@forter.ro

Competiþiile militare, un beneficiu pentru sportSport

MOZAICCurierul ARMATEINr. 11 (199) din 15 iunie 2006 Pagina 11

CDV planteazã City Life în magazinele americane

Mare pãcat cã nemþii de la CDV nu au renunþat laStarForce mai devreme, sã ne fi bucurat în tihnãde demo-ul City Life de luna trecutã. Însã dificile faptul cã versiunea finalã a jocului pare sã fie ºiea bântuitã de blestematul sistem de protecþie.Totuºi, Monte Cristo au fãcut o treabã chiar bunãcu acest simulator urbanistic, iar dacã eºti capabilsã treci cu vederea acest mic ºi insignifiant amã-nunt, jocul meritã cu siguranþã încercat. Altul maibun de gen oricum nu se întrevede la orizont!Apãrut deja în Europa luna aceasta, City Life a

fost lansat ºiîn America deCDV, oferindde acumtuturor jucã-torilor careconteazã înm a r k e t i n gºansa de a

conduce o metropolã modernã în plinã glorie 3D.Deciziile luate în joc vor afecta viaþa a milioanede cetãþeni, uneori înspre bine, alteori înspredezastru, ca pe la noi!

RF Online gratuit pentru 10 zileLumea jocurilor massively multiplayer online euna ironic de strâmtã în ultima vreme, mai ales

pentru publisher-ii care nu sunt obiºnuiþi cu pro-ducþiile de acest gen. Aºa era ºi cazul celor de laCodemasters, pânã nu demult, dar de vreun anîncoace tipii ne toarnã pe gât ºtiri cu nemiluitad e s p r eMMO-urilelor. ªi con-tinuã sã ofacã cuînverºunare,anunþându-ºi recentplanurile devacanþã la CampZone, iar acum venind cu o ofer-tã pe care unii dintre noi nu o vor putea refuza.Codies au lansat o promoþie de 10 zile gratuitepentru Rising Force Online, jumãtate fantasy,jumãtate S.F., al producãtorului coreean CCR Inc.Promoþia le deschide celor interesa(n)þi poartaspre o lume în care magia ºi acþiunea futuristicãse împletesc, culmea, fãrã sã se batã cap în cap,jucãtorii putându-se bucura de toate facilitãþilejocului, gratuit, timp de 10 zile. Dacã nu ai fãcutîncã primul pas pe planeta Novus, aºadar, îþi poþiridica cheia de acces de pe micro-site-ul gãzduitpe FilePlanet.Conform britanicilor, RF Online a înregistratpeste 150,000 download-uri anul acesta, iar ceicare au deja clientul pot lua ºi ei parte la aceastãpromoþie.

Tomb Raider Remake?Deºi existau zvonuri de mai mult timp, pânã acumnu se ºtiau multe în legãturã cu aceastã ºtire /detaliu de senzaþie. Pânã când Kotaku a schimbatacest lucru, trimiþând propria lor cârtiþã la Eidossã afle totuºi ceva mai concret. ªi se pare cã aceacârtiþã a reuºit sã îºi facã datoria, întorcându-se cucâteva detalii. Domnii de la Eidos doresc neapãratsã îi facã Larei Croft o surprizã ºi un cadou spe-cial cu ocazia a 10 ani de existenþã ludicã.Cadoul nu poate fi nesemnificativ dacã vine dinpartea Eidos-ului. Lara va beneficia de o graficãmai în pas cu moda, noi scheme ºi miºcãri fluide(hmmm!), tipice pentru corpul cu care a fostbinecuvântatã.Un remake dupã primul Tomb Raider va fi oexperienþã plãcutã pentru noi toþi dacã acest

proiect vavedea luminazilei în curând.Deºi nu toþi îlvom apuca înbraþe! Publish-er-ul doreºteca, momentan,proiectul sã fielimitat pentru

PSP ºi pentru PlayStation 2. În curând, vom aveaparte de mai multe detalii. Picante???

CRISTINA FRATU

SHOWBIZSHOWBIZ

FOLOSIBIL

ÎNTÃRIT

SUPÃRAT

GÃICI

HIGH-LIFE

ÎNÃUNTRU

RÂUL LUI CREANGÃ

INEVITABILÃ

EVIDENÞÃ

AVANTAJ

AMORFÃ

PROHAB

REGIUNE

ÞÃRM

CRUDÃ

TOCITÃSÃTEAN

BIRLIC

TUNSSCURT!

CLAIE

DINTR-ODATÃ!

PLANARE

ARUNCAT

CUTÃ

VEªTI

AMORTIZORHIPIC

STÂNJENEL

FACE BLIDE

PRINS DECÂRCEI

FATA DINBANAT!

D, C, F, C, N, REMUNERARE, MATURIZAT,MORALITATE, BI, IC, T, S, MINUÞIOASÃ, LI, ATI,AL, MIMATÃ, ORÃ, ZORI, UDAT, RASÃ, PLACÃ.

RÃSPUNSULINTEGRAMEI DIN NUMÃRUL TRECUT

1. Ce este perlitul?2. Când a trãit diplodocul?3. Cum se numeºte scrierea care conþine date despreEsop, marele fabulist al antichitãþii?4. Care este zeul simbol al meºteºugurilor ºi civilizaþiilortehnice?5. Unde a avut loc cea mai lungã disputã individualã aunui om cu un peºte?6. Cine a spus: „Lumea este un banchet: unii mãnâncã ºialþii servesc”?

Rãspunsurile testuluidin nr. 10 (198)

1. Fulgerul este un fenomen atmosferic ce constã într-odescãrcare electricã luminoasã, însoþitã de tunet, produsãîntre doi nori sau în interiorul unui nor ºi poate atinge olungime între 1 ºi 3 kilometri.2. Biologul englez Hugh Esmer Huxley a explicat lanivelul biologiei moleculare structura muºchilor ºi pro-cesul contracþiei musculare. El a folosit difracþia cu razeX ºi microscopia electronicã.3. Carmina Burana este o celebrã culegere de cântece depetrecere, de dragoste ºi satirice din evul mediu. Aceastãculegere i-a inspirat compozitorului german Carl Orff(1895-1982) oratoriul cu acelaºi nume.4. Reºedinþa administrativã situatã la cea mai mare alti-tudine, respectiv 4375 m este oraºul Cerro de Pasco dinPeru. Fondat în 1771 oraºul are legãturi feroviare ºirutiere cu capitala þãrii, Lima, prin artere care traverseazãAnzii la mare altitudine.5. Hârciogul este un mamifer rozãtor cu corpul de circa30m lungime, blanã pufoasã, coadã scurtã ºi douã pungiîn obraji, în care transportã boabele de cereale la vizuinã.Trãieºte în toatã Europa ºi în vestul Asiei.6. T. ARGHEZI, Scrieri, XX, 99).

Selecþie realizatã de locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

papalet.ion@forter.ro

Paris Hilton a dezvãluitcâteva detalii despre noulei album pe care îl va lansala sfârºitul acestui an.Într-un interviu acordat înHong Kong, vedeta miliar-darã a declarat cã albumulva fi o combinaþie întrepop, hip-hop ºi reggae ºi vaconþine un cover dupãpiesa lui Rod Stewart DaYa Think I m Sexy!?

Hilton, care a scris ver-surile pentru ºapte dintre piese, a declarat: “Întot-deauna am avut voce ºi am ºtiut cã pot cânta, dareram prea timidã pentru a mã afirma”. Primul singlede pe album, Stars Are Blind, va fi lansat în scurttimp, iar albumul va apãrea mai târziu. Nu ºtim cineaºtepta albumul... dar nici nu trebuie!

Cu toate cã sunt adorate de o lume întreagã, unelevedete au fost înºelate de partenerii lor. Halle Berry aîncheiat, în anul 2003, relaþia amoroasã cu Eric Benet,în momentul în care nu a mai putut suporta faptul cãacesta o înºela constant cu mai multe femei din show-biz.

Acelaºi lucru i s-a întâmplat ºi cântãreþei de ori-gine australianã Kylie Minogue. Vedetei i s-au puscoarne de mai multe ori pe parcursul relaþiei cu mo-delul James Gooding. Dupã ce l-a pãrãsit pepartenerul ei, acesta a fost nevoit sã se interneze într-o clinicã specializatã pentru a se trata de depresie.

Chiar ºi Angelina Jolie a fost înºelatã de maimulte ori de fostul ei soþ, actorul Billy Bob Thornton,pe parcursul mariajuluilor. În momentul în carevedeta a divorþat deThornton, acesta a fãcuto serie de declaraþiidure la adresa fosteisale soþii.

Tot printr-un divorþmurdar ºi intens media-tizat a trecut ºi Jennifer Aniston. Soþul ei, Brad Pitt, aînºelat-o cu Angelina Jolie, partenera lui din pro-ducþia Mr. and Mrs. Smith.

Jennifer Lopez a decis sã selecteze o parte dinhainele din garderoba ei personalã ºi sã le liciteze înscopuri caritabile. Cântãreaþa, devenitã ulterioractriþã, va strânge fonduri pentru spitalul de copii dinLos Angeles. Nu estepentru prima oarã cândLopez se implicã per-sonal în colectarea deajutoare pentru aceastãinstituþie, ea sprijinindde ani întregi spitalul.

Licitaþia hainelorvedetei se va realizaon-line, pe site-ul Overstock.com. Printre hainelealese de Lopez se numãrã un corset semnat dedesignerul Alexander McQueen ºi diferite piese deîmbrãcãminte din colecþia ei, intitulatã Sweetface. Easperã sã strângã cel puþin 50.000 de dolari în urma li-citaþiei.

Kylie Minogue este furioasã dupã ce a aflat cãautoritãþile australiene doresc sã construiascã o cen-tralã nuclearã pe aceeaºi insulã pe care ºi-a cumpãratun teren, pentru a-ºi construi o casã.

Minogue ºi familiaei au achiziþionat anultrecut o sutã dehectare pe FrenchIsland. Vedeta plãnuiasã construiascã acolo oreºedinþã luxoasã.Guvernatorul insulei adeclarat cã FrenchIsland este vizatã de

oficialii australieni ca loc de construire a unei centralenucleare. Kylie s-a întristat foarte tare când a aflatveºtile. Credea cã dacã alege o insulã mai retrasã arputea sã-ºi construiascã o casã pentru a se refugia înliniºte. Mare pãcat! Mare tristeþe!

CRISTINA FRATU

Jennifer Lopez îºi vindehainele în scop caritabil

Centralã nuclearã pe insula lui Kylie

Vedetelor li s-au puscoarne!

Reggae, pop ºi hip-hop!

ÎÎÎÎ nnnn tttt rrrr eeee mmmm aaaa gggg iiii eeee ºººº iiii pppp iiii cccc aaaa nnnn tttt eeee rrrr iiii iiii (((( rrrr eeee )))) ffff ãããã cccc uuuu tttt eeee

JOCURI

VVeerriiffiiccaaþþii-vvããccuunnooººttiinnþþeellee !!

DE LA LUME ADUNATE...☺☺

ªoarecele vroia sã treacãgraniþa ilegal. Se duce la elefant :

- Elefantule, vreau sã trecgraniþa, nu mai suport regimul,vreau o viaþã mai bunã, nu maivreau sã stau cu 14 grade-n casãºi sã m-asculte RomTeleco-mu’... Tu eºti mare, ascunde-mãºi pe mine undeva sã trec ºi eu.

Elefantul se gândeºte un picºi-l bagã în buzunarul de lapiept. Ajung la graniþã. Acolovin grãnicerii, îl iau pe elefant lacontrol, cu detectorul de metale,totul e ok, îi puricã valiza ºi aiae ok, îl ia sã-l pipãie pe corp,tac-tac-tac, ajung la buzunarulde la piept.

- Ce ai aici?La care elefantul, bãtându-se

cu palma pe buzunar:- Aici? Poza unui prieten!

☺☺ªoricelul ºi elefantul la

mare, cazaþi la aceeaºi gazdã.Într-o dimineaþã ºoricelul iese înfaþa casei ºi strigã cãtre plajã:

- Elefantule! Elefantule!

Elefantul iese din apã, dar nuapucã sã iasã de tot cã ºoricelulintervine din nou:

- Bine, du-te-n apã, credeamcã mi-ai luat slipul!

☺☺O gorilã intrã într-un bar ºi

cere o bere rece. Barmanul îi dão bere aburindã ºi îi cere200.000 de lei. Gorila plãteºte.Dupã ceva timp, barmanul cautãsã intre în discuþie cu gorila:

- ªtii, pe la noi, prin bar nu afost niciodatã o gorilã...

- Nici nu mã mir, la preþurileastea...

☺☺Cicã mergea iepuraºu’ prin

pãdure.... ªi spunea: - Mããã, darmare ºmecher sunt... mamã, cetare sunt!

Vine ursul: - Las-o moartã,iepuraºule, cã nu e chiar aºa.

Iepuraºu’: - Mamããã, ce taresunt, ce muºchi am!

Ursu’: - Bãi, începi sã mãcalci pe nervi, taci odatã!

Iepuraºu’: - Ia uitã-te aici, cede fibrã... nu glumã!

Ursu’: - Tu nu eºti în toate minþile! ªi-i ardeursul una de zboarã iepurele prin toatã pãdurea.Cade într-un lac, se scoalã, se scuturã ºi...

- Bãi, ce tare sunt, ce muºchi am... Dar suntuººoooorrrrr!

(C. F.)

Pagina 12

CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 11 (199) din 15 iunie 2006

La comanda R. 53 Art. A.A., a fost numitcolonelul Marius CALOIAN. Ordinul de în-vestire pe funcþie a fost citit de cãtre generalulde brigadã doctor Ion BÃRLOIU, locþiitorulcomandantului Corpului 1 Armatã Teritorial”Ioan CULCER”. Pânã la data de 31 mai, datanumirii pe funcþie a titularului la comandã,atribuþiile conducerii au fost îndeplinite de cãtrelocotenent-colonelul Stan CRISTEA, locþiitorulcomandantului de regiment.

MaiorDorin CARABULEA

Telefonul ORP-iistului

La întâi iunie 1969, Batalionul 30 Vânãtoride Munte s-a înfiinþat în garnizoana Câmpu-lung-Muscel, subordonat, pe atunci, Brigãzii 4Vânãtori de Munte “Posada” din Curtea deArgeº.

De 37 de ani, crestele Carpaþilor Meridio-nali, Depresiunea Mãþãu ºi Pasul Giuvala înspecial, le-au adus vânãtorilor de munteargeºeni raza de cântec nãscutã în pãmânt ºiînãlþatã la cer. Publicãm discursul istoricinserat cu eleganþã ºi distincþie într-un docu-ment oficial pentru redacþie.

Cazarma de dislocare a B.30 V.M. are ovechime de peste 130 de ani. Aici ºi-au avut loculRegimentul 30 Dorobanþi, Regimentul 30 Infan-terie, Grupul 4 Vânãtori de Munte, Regimentul 4Vânãtori de Munte, Batalionul 202 Vânãtori deMunte. I se recunosc meritele în misiunile cotidi-ene ºi la 21 octombrie 1974 unitãþii i s-a conferitdenumirea de Batalionul 30 Vânãtori de Munte“Dragoslavele”. Ca simbol al onoarei ºi demnitãþiimilitare, pe data de 18 august 1979 Drapelului deluptã al B.30 V.M. i s-a conferit Ordinul“Apãrarea Patriei” clasa a III-a. Noul drapel deluptã al B.30 V.M. se gãseºte la loc de cinste îninstituþie, din 17 mai 1996. Potrivit concepþiei dereorganizare ºi redimensionare a Forþelor TerestreRomâne, din 3 mai 2000, batalionul face parte dinstructura Brigãzii 2 V.M. “Sarmisegetusa”.Rezultatele în procesul instrucþiei pentru luptãdemonstreazã cã la nivelul unitãþii sunt oameniale cãror competenþe tehnice, umane ºi concep-tuale sunt valorificate la nivelurile de performanþãîn domeniu. Deja, Compania 2 Vânãtori de Muntedin B. 30 V.M. este dislocatã în Kosovo, pentrumisiuni în sprijinul pãcii, cu subordonare ne-mijlocitã Brigãzii Multinaþionale Sud-Vest. Sun-tem conºtienþi de locul ºi rolul B. 30 V.M. întransformarea Forþelor Terestre. Suntem ºi vomrãmâne preocupaþi de profesiune, randament ºiconstrucþia unei imagini corecte a ArmateiRomâne în lume.

Cãpitan Daniel OLTEANU locþ.cdt. B.30 V.M.

O paginã de istorie a V.M.-iºtilor argeºeni

Prin telefon, ofiþerii de relaþii publice de la Craiova ºiFocºani i-au contactat pe redactorii ziarului ºi le-au transmis,de la faþa locului, reabilitãþile din Poligonul Capu Midia. Infor-maþiile lor ne-au plasat în atmosfera zgomotoasã, dar plãcutãscriiturii de presã, în care oamenii se întreceau cu sno-puriletraiectoriilor albastre. Unitãþile de artilerie antiaerianã din sub-ordinea Corpului 1 Armatã au acþionat douã sãptãmâni, cufebra secundelor nimicitoare ºi cu aburii soarelui evadat dincreuzetul sfârºitului de Florar ºi începutului de Cireºar, latragerile de luptã reale cu tehnica de artilerie antiaerianã, înCapu Midia, locul în care curenþii apelor nãscute din matcalacului Taºaul au furat de prin poziþiile de luptã emoþiile ºifrica de rãzboiul modern, dar au lãsat credinþa, curajul ºiîncrederea cã aurul este omul.

ZORII UNEI NOPÞI TÂRZIILa simulatoare ºi în poligon, de dimineaþã, alergau cu acce-

soriile pentru tehnicã militarii batalionului 205 artilerie anti-aerianã. Începeau tragerile de iniþiere sau problema „A”, cumfigureazã pe documentele de planificare. Tragerile cu bateriade tunuri de calibru 30 mm sunt martore ale misiunilor speci-fice, care urmeazã sã se deruleze în urmãtoarele zile. Þinteleaeriene brãzdau cerul albit de incandescenþa soarelui, de aceeamisiunile ochitorilor se îngreunau din cauza aparaturii opticeputernic încãlzite.

Abia în momentele neprevãzute îþi dai seama de creativi-tatea servanþilor. ªablonismul nu este bun pentru începutulunei misiuni, mai ales la artileriºtii antiaerieni. Cele 48 de lovi-

turi ºi-au atins obiectivele într-un procent corespunzãtor cali-ficativului maxim. Subordonaþii cãpitanului Adrian TUDOR,comandant de baterie ºi-au arãtat valoarea profesionalã. Latragerile de luptã, misiunile s-au diversificat. Problemelespecifice bateriei, piesei ºi plutonului deja înseamnã artã.Nimeni nu-ºi poate permite sã tragã o loviturã la întâmplare,fãrã sã þinã seama de elementele iniþiale, de corecþiile multiple,de calitatea încãrcãturilor, de situaþiile ºi momentele tacticeconstruite pe scenariile actuale. Locotenentul OctavianMUªAT, plutonierul Viorel NIÞU, sergentul-major AurelÞÃRCÃ au confirmat, cã fãrã experienþã ºi pricepere, nu poþiconduce nici tehnic ºi nici tactic focul. Noaptea ºi-a întins culejeritate þinuta înnegritã peste tabãrã ºi poligon. Singurii caremai cãutau în labirinturile orgoliilor de specialiºti eraucraiovenii artileriºti. Obiectivele s-au descoperit imediat prinbombele de iluminare arcuite pe cer din gurile aruncãtoarelor.Gradaþii din subordinea plutonierului Aurelian PETRESCU audeterminat imediat distanþa, înãlþimea, ºi au aplicat corecþiilepe aparate. Mecanismele de ochire în înãlþime, în direcþie ºicele de acþionare mecanicã se plimbau cu lejeritate ºi exacti-tate pe cerul decapitat de stelele somnoroase. La fiecare impulsîn zona obiectivului, îi auzeam pe trãgãtori cum spuneau:„una, bine!”, „douã, bine!” Pentru cei din poziþie, noaptea nu afost un sfetnic bun. Abia la primii zori, artileriºtii ºi-au vãzutroadele muncii. Pe toatã linia, FOARTE BINE!

Locotenent-colonel Dumitru TRÃISTARU

Cercetaºii din Batalionul 528 se instruiesc.Exerciþiile demonstrative, instructajele practices-au planificat ºi se executã ca la carte. Ofiþeriicomandanþi de subunitãþi, subofiþerii de cercetareîn dispozitiv, direcþionalii din statul major, mili-tarii angajaþi executã misiunile inserate în pro-gramele de pregãtire a cursurilor de brevetare, descafandri ºi de iniþiere pentru viitoarele salturi cuparaºuta. Baza materialã de instrucþie creatã prinforþele ºi investiþiile unitãþii este aglomeratã per-manent. Deja, statul major ºi subunitãþile îºi punîn valoare experienþele pentru a executa înviitoarea tabãrã de pregãtire la apã ºedinþa detragere cu TAB-ul din plutire. Este o premierã întiparul de pregãtire a cercetaºilor, care vor ficurtaþi peste aproximativ zece zile de cãtre o sub-unitate de aviaþie ºi una de marinã, într-un exer-ciþiu antrenant “DONARIS 2006”.

Dacã cineva îi va întâlni pe locotenentul IonuþCONDURACHE, sublocotenentul AdrianMLÃDINOIU, plutonierul-major Sãndel NEAGUºi caporalul Mitel STANCIU va fi convins deºtiinþa ºi pregãtirea cercetaºilor din urbea custrãzile care duc spre Dunãre.

LocotenentLeonard MÃRGHIDANU

Din 1941 încoace 10 iunie este legat de paraºutism ºi desãrbãtoare. Fiecare paraºutist aºteaptã aceastã zi pentru a searãta lumii în þinutã de sãrbãtoare cu ochii umeziþi de emoþiidar ºi de durere pentru camarazii pierduþi pe altarul zborului ºicare nu vor fi uitaþi niciodatã. Îi privim oarecum stingheriþi ºiuimiþi de faptul cã sunt oameni obiºnuiþi cu probleme, cufamilii, cu nevoi dar care, preþ de câteva secunde, în timpulfiecãrui salt, ating nemurirea. Încã de la începuturile saleparaºutismul a fost ºi a rãmas o armã discretã, care intervine ºise retrage în liniºte. Poate de aceea, de multe ori, paraºutiºtiiau fost uitaþi sau nu li s-a dat importanþa proporþional cu efor-tul ºi reuºitele lor. Ei, paraºutiºtii sunt parcã creaþi dintr-un altaluat încropit din dorul de înalt ºi speranþa de a atinge pãmân-tul, inveºmântaþi în raze de soare ºi purtaþi pe coama unui nor.Nu sunt îngeri, sunt oameni pregãtiþi sã se autodepãºeascã ºisã învingã.

Orice limitã este o nouã provocare care trebuie depãºitã cucalm ºi curaj. Acþiunile paraºutistului sunt indiviuale deoarece,odatã ce a pãºit în aer, el nu se poate baza decât pe forþele pro-prii. Totuºi acest mod de acþiune individualã îi ajutã peparaºutiºti sã constituie un grup compact. Spiritul de castãderiva din mãndria de paraºutist, un soldat care-ºi îndeplineºtefiecare misiune ca ºi cum ar fi prima (cu entuziasm) ºi totodatãultima (cu responsabilitate).

Se poate spune cã paraºutismul este pentru unii ,,omeserie” iar pentru alþii ,,o pasiune” însã aceastã diferenþãexistã doar la nivel declarativ pentru cã în acþiune ea nu sevede. Oricum, idealismul ºi paraºutismul îºi dau mâna însufletul paraºutistului ºi-i permit sã se ofere pe sine cerului, lafiecare salt, cu certitudinea cã orice coborâre nu înseamnãaltceva decât o nouã înãlþare. Reuºita saltului nu înseamnãdoar o acþiune bifatã în planul cu principalele activitãþi, cireprezintã o transformare a paraºutistului ce l-a executat,într-o persoanã mult mai puternicã si mai încrezãtoare în

forþele proprii. Existenþa ºi viitorul tru-

pelor de paraºutiºti vor firezultatul deciziilor politi-co-militare, care încep sãcapete contur în noua orga-nizare a armatei. Importantde reþinut este faptul cãparaºutiºtii si-au câºtigatlocul lor prin muncã ºicuraj. O sã-i sãrbãtorim dinnou pe aceºti copii teribiliai cerului albastru care,acum, la ceasul schim-bãrilor ºi al aprecierilorprivesc spre viitor cu dem-nitate ºi speranþã, aºa cumle place lor: în liniºte.

Conducerea, metafora caracterului experienþei ºi priceperii

Cercetaºii facinstrucþie ca la carte

Totdeauna gata de sal t !

Titular la comandaR.53 Art. A.A.

Odatã cu tre-cerea în noulan, gerul care

a lovit România a pus stãpânire ºi pe Dunãre, fãcând din ea unimens patinoar ºi lãsând fãrã legãturi Dobrogea de restul þãrii.Batalionul de Nave Treceri Fluviale participa cu remorcherulfluvial “Eftimie Croitoru” alãturi de navele civile ºi alemarinei militare pentru deblocarea Dunãrii ºi asigurarea via-bilitãþii canalului navigabil din zona oraºului Brãila. Expe-rienþa dobânditã de-a lungul timpului a dus la îndeplinirea cusucces a misiunii primite pe timpul iernii.

Venirea primãverii aduce o nouã confruntare pentru popu-laþia de la Dunãre ºi anume creºterea rapidã a debitului punândîn pericol de inundare localitãþile din interiorul Insulei Mari aBrãilei ºi a celor situate în apropierea malurilor. Astfel Bata-lionul de Nave Treceri Fluviale participã cu douã detaºamentede militari pentru supravegherea ºi consolidarea digurilor din

Insula Mare aBrãilei ºi de peraza localitãþilor

Vãrsãtura ºi Chiscani. Totodatã pregãteºte douã nave tip baccatamaran de 300 tf. Pentru evacuarea populaþiei din loca-litãþile de la Dunãre ºi a celor din Insula Mare a Brãilei încazul în care acestea ar fi luate de ape ºi un detaºament dotatcu 12 bãrci pneumatice pentru intervenþia pe râurile interioare.Eforturile depuse timp de o lunã de zile de militarii unitãþii,care au consolidat ºi supravegheat permanent digurile au fãcutposibilã evitarea unei catastrofe.

Putem spune acum dupã retragerea apelor, cã misiunilebatalionului au fost îndeplinite cu succes, ºi am demonstrat cãsuntem în mãsurã sã asigurãm mobilitatea forþelor luptãtoarepentru amenajarea ºi deservirea punctelor / sectoarelor de tre-cere peste fluviul Dunãrea ºi pe râurile interioare.

Locotenent Valeriu SACARISEANU

““““LLLLeeee iiii iiii aaaappppeeee lllloooorrrr”””” îîîînnnnttttrrrreeee aaaannnnooootttt iiiimmmmppppuuuurrrr iiii

Primii în competiþia militarãÎn cadrul concursurilor aplicativ-militare de varã etapa pe

C.1 A. Trt., ce au avut loc la începutul acestei luni, la Smâr-dan-Galaþi, lotul sportiv al Batalionului 60 Paraºutiºti„Bãneasa – Otopeni” s-a clasat pe locul I în clasamentul ge-neral. La startul ediþiei de varã a acestui an s-au aliniat nouãloturi de sportivi militari din structuri subordonate comanda-mentului C.1 A. Trt.

Dupã festivitatea de premiere, ºeful de lot al sportivilormilitari buzoieni, cãpitanul Cornel MILEA ne-a spus: „Victo-ria noastrã vine în întâmpinarea zilei Paraºutiºtilor Militari cao încununare a eforturilor fãcute de echipa de comandã aunitãþii pentru sprijinirea activitãþilor sportive, de militariisportivi ce au reprezentat cu cinste ºi succes batalionul ºi nu înultimul rând de familiile noastre care ne susþin în demersulnostru pentru sport, pentru miºcare. Cheia succesului, echipeila acest amplu concurs a constituit-o dãruirea ºi seriozitatea decare au dat dovadã componenþa lotului precum ºi pasiuneapentru sport. Pentru mine ca ºef de lot este mai mult decât orealizare deoarece am reuºit ca într-un interval relativ scurt detimp sã asigur continuitate în seria rezultatelor foarte bune ºibune cu care ne-am obiºnuit susþinãtorii. Urmeazã pregãtirilepentru concursul de orientare ºi de ce nu sã asigurãm prezenþaa cât mai multor sportivi din loturile noastre în echipa ce vareprezenta C.1 A.Trt. în competiþiile sportive la nivel central.

Locotenent Adriana ALECU

La început de cireºar, paraºutiºtii militari îºi scotberetele viºinii ºi cinstesc memoria înaintaºilor precum ºi pecei care astãzi cuceresc laurii întrecerilor sportive.

Învingãtori în aer ºi pe sol: slt. Moldoveanu Vasile; sltGrigore Nicolae; plt. maj Marin Eduard; plt.maj.CojocaruIon; plt. maj.Frãþilã Neculai; cap. Zamfir Mirel; cap.BãbãuCristian; cap. Baciu Nicolae; cap.Dragomir Daniel; cap.Croitoru Ion; frt.Mateescu Ion; frt.Popa Nicolae.