Serie nouå, nr. 259-260 / martie 2014

Anul acesta, în luna martie, ucrainenii dinîntreaga lume sãrbãtoresc 200 de ani de la naºtereapoetului naþional Taras ªevcenko. Numele luiTaras ªevcenko este înscris cu litere de aur în isto-ria cuceririlor spirituale ale omenirii alãturi deAdam Mickiewicz, Aleksandr Puºkin, ViktorHugo, George Byron, Heinrich Heine, MihaiEminescu. ªevcenko ºi-a îndeplinit în faþa poporu-lui sãu misiunea istoricã de creator al naþiunii, de

exponent al sentimentelor naþionale. Ca poetnaþional, el ocupã un loc de frunte în conºtiinþacivicã nu numai a ucrainenilor, ci ºi a multor altorpopoare ale lumii. Cuvântul sãu îndeamnã la uni-tate umanã. Poezia sa este expresia valorilor gene -ral umane.

Caracterul universal al creaþiei lui Taras ªev -cenko constã în faptul cã ea dezvãluie lumii istoriaºi cultura naþio nalã a Ucrainei, face ca opera sa sãconstituie parte inseparabilã a civilizaþiei mondi-ale. Dupã cum a menþio nat Ivan Franko „Soartal-a urmãrit cât a putut în timpul vieþii. Ea nu areuºit, totuºi, sã transforme aurul din sufletul sãuîn ruginã, nici dragostea sa faþã de oameni în urã ºimândrie, iar necredinþa în Dumnezeu în dezamã-gire ºi pesimism“.

Cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la naºterealui Taras ªevcenko ne plecãm cu toþii capetele înfaþa memoriei sale luminoase nutrind sentimentede profundã mândrie cã pãmântul ucrainean esteacela care i-a dãruit omenirii un proroc genial, unpoet al libertãþii ºi fraternitãþii între popoare. Tarasªevcenko este sãrbãtorit pe plan mondial, îm -plinirea a 200 de ani de la naºterea sa fiind trecutãîn calendarul datelor memorabile ale UNESCO.

Sunt încã vii în memorie vremurile sovieticecând Cobzarul ucrainean a fost prezentat exclusivca revoluþionar, iar creaþia sa drept o expresie aculturii rurale, provinciale. Aceasta era în avanta-jul ideologilor vremii. Apoi l-au transformat înproroc, în icoanã a ideii ucrainene. Dar atribuireaoricãror imagini schematice împiedicã înþelegereamoºtenirii acestui mare poet, pictor ºi gânditor.Taras ªevcenko a fost, în acelaºi timp, ºi geniu, ºiom simplu care avea nu numai calitãþi deosebite,ci ºi defecte, ceea ce nu i-a diminuat defel mãreþiaspiritului ºi valoarea tuturor lucrurilor fãcute de elpentru naþiunea ºi cultura ucraineanã ºi nu doarucraineanã, ci ºi universalã. Creaþia lui Taras ªev -cenko a devenit demult o parte a patrimoniuluicultural universal. Este important sã-l vezi, sã-lînþe legi ºi sã-l accepþi pe adevãratul ªevcenko.

Atunci nu va mai fi nevoie sã-l actualizezi în modartificial. ªevcenko este oricum actual la fel ca altepersonalitãþi renumite de talie general umanãatemporalã.

Taras ªevcenko a ridicat poezia la cel mai înaltnivel. În ea ºi-au gãsit expresia spiritul ucraineanºi înaltele idealuri ale umanismului. Prin forþacuvântului sãu profetic, Marele Cobzar a devenit opersonalitate de talie mondialã, jubileul sãu fiind

marcat în acest an de o largã comunitate inter-naþionalã.

El este figura care consolideazã naþiuneaucraineanã, întreaga comunitate ucraineanã; pre -zenþa lui în spaþiul spiritual ucrainean nu are limi -te temporale.

Toþi cei ce pãtrund în profunzime opera luiTaras ªevcenko se conving în mod inevitabil devaloarea ei universalã.

„Cobzarul“ a reprezentat democratizarea litera-turii universale fiindcã de pe paginile lui s-au fãcutauzite întregi continente sociale care erau necu -nos cute culturii elitiste. Nu este de mirare cãoperele lui ªevcenko sunt traduse în toate limbileslave, precum ºi numeroase alte limbi ale lumii.

Despre renumele mondial al Marelui Cobzarvorbesc ºi monumentele ce i-au fost ridicate în

diferite þãri ale lumii: Palermo (Canada), Bu cu -reºti, Satu Mare, Tulcea ºi Negostina (România),Washington ºi New York (SUA), Paris (Franþa)etc.

ªevcenko este cel care, pentru prima datã înistorie, a rupt tãcerea de milenii a pãturilor de jos.De aceea, „Cobzarul“ are o valoare planetarã cãcilumile neºtiute pânã atunci de cultura elitistã auvorbit în ucraineanã, purtãtorul lor de cuvânt a

devenit un ucrainean care prin opera sa a demo -cratizat literatura europeanã ºi universalã.

La Kiev, a avut loc într-un cadru festiv cinstireamemoriei Marelui Cobzar la care au fost prezenþiactiviºti ai Maidanului, conducãtori de stat, per -soa ne oficiale, reprezentanþi ai bisericilor ºi orga -ni zaþiilor religioase ale Ucrainei, ai corpului diplo-matic ºi ai societãþii civile.

Toþi cei prezenþi au plecat capetele în faþa ge -niu lui Ucrainei, Taras ªevcenko.

La Bucureºti, în ziua de 11 martie a.c., ucrai -neni ºi neucraineni l-au sãrbãtorit împreunã peTaras ªevcenko. Dupã depunerea de jerbe de florila bustul lui Taras ªevcenko din Parcul Herãstrãu,oma giul adus poetului a continuat în sala „Ti -nerimea românã“ de lângã Parcul Izvor. Aici a avutloc un spectacol care a constat din scurte alocu -þiuni, lansãri de carte, cântece ºi re ci tãri. Orga ni za -toa rea evenimentului - dna Iaro slava Colotelo, pre -ºedinta filialei Bucureºti a UUR. Printre cei careau sprijinit ºi au colaborat la acest eveniment a fi -gurat ºi Ambasada Ucrainei în România. A fost defaþã, la ambele acþiuni, Excelenþa Sa Teofil Bauer,ambasadorul Ucrainei în România. Douã mo -mente de referinþã în viaþa culturalã ucrai neano-românã au atras atenþia publicului. Primul moments-a referit la lansarea monografiei „Pavlo Zaiþev,Viaþa lui Taras ªevcenko, 2013, vol. I-II“, prezen-tate de traducãtorul Cor ne liu Irod, care a vorbitdespre ceea ce înseamnã aceastã carte ºi impor-tanþa ei pentru literatura românã.

Cel de-al doilea moment a fost lansarea cule -gerii de comunicãri, susþinute la SimpozionulInternaþional din Satu Mare, cu titlul „Taras ªev -cenko - un apostol al neamului ucrainean, 2013“,pe care prof. Ioan Chideºciuc a caracterizat-odrept una dintre cele mai importante cãrþi despreviaþa ºi opera lui Taras ªevcenko.

A fost o searã de neuitat pentru inimã ºi minte.

Ion ROBCIUC

OO mm aa gg ii uu mm aa rr ee ll uu ii pp oo ee tt uu cc rr aa ii nn ee aa nn

Declaraþie politicã

Domnule Preºedinte,Stimaþi colegi,În secolele al X-lea, respectiv al XI-lea,

Statul ucrainean era cel mai mare ºi mai puter-nic din Europa. Secolele ce au urmat au pusbazele identitãþii naþionale a ucrainenilor, pre-cum ºi a altor popoare slave rãsãritene.

De atunci, Ucraina a trecut prin Primul Rãz -boi Mondial, al Doilea Rãzboi Mondial ºi mul -te alte catastrofe care au afectat grav þara ºi afost nevoie de eforturi semnificative pentru a-ºireveni. La 16 iulie 1990, Parlamentul a adop tatDeclaraþia Suveranitãþii de Stat a Ucrai nei, carestabilea principiile autodetermi nãrii na þiuniiucrainene, democraþiei, independenþei poli ticeºi economice ºi supremaþiei legii ucrai nene peteritoriul ucrainean în faþa celei sovietice.

Dupã ani de negocieri ºi luni de promisiuni,Guvernul preºedintelui Ianukovyci a anulat înultimul moment semnarea Acordului deAsociere cu UE.

Studenþii au fost primii care au început sãprotesteze împotriva regimului preºedinteluiîncã din noiembrie anul trecut, realizând cãucrainenii sunt cei care au cel mai mult de pier-dut. Tinerii ucraineni se considerau europeni ºiîºi doreau o viaþã ºi o patrie europeanã. Protes -tele au dus la confruntãri violente soldate cuzeci de morþi, sute de rãniþi ºi la destabilizareaStatului ucrainean. În acest moment, se vede oevoluþie în criza internã profundã traversatã deUcraina în ultimele luni. Încetarea violenþelor ºirenunþarea la reprimarea în forþã ºi excesivã aprotestelor cetãþenilor ucraineni au creat un bun

început pentru revenirea la un climat de liniºteatât de necesar lansãrii unui proces politicamplu de stabilizare internã a þãrii.

Stimaþi colegi, În calitatea mea de deputat în Parlamentul

României din partea Uniunii Ucrainenilor dinRomânia ºi secretar al Grupul parlamentar deprietenie cu Ucraina, nu pot decât sã fiu profundîngrijorat de valul de violenþã ºi de pierderile devieþi omeneºti produse în confruntãrile de pestrãzile Kievului.

Fac apel pe aceastã cale atât cãtre instituþiileabilitate, cât ºi cãtre Uniunea Europeanã pentrua veni în ajutor Ucrainei prin toate eforturilenecesare, de la mediere pânã la implicareaactivã în procesul de facilitare a soluþionãrii de -pline a crizei. Am convingerea cã imple-mentarea durabilã ºi consecventã a acestora varelansa Ucraina pe calea democraþiei ºi a con-solidãrii statului de drept ºi va asigura stabilitateºi prosperitate poporului ucrainean.

Comunitatea ucrainenilor din România estealãturi de ucrainenii din Ucraina în restaurareaordinii ºi democraþiei. Ucraina este una dintrecele mai importante þãri din Estul Europei ºisunt convins cã va alege calea cea bunã. Cacetãþeni loiali ai României ºi buni ucraineni,suntem vital interesaþi ca relaþiile dintre celedouã þãri sã fie cât mai bune, fapt pentru care amdeschis locuri special amenajate pentru oma -gierea celor decedaþi în aceste zile, unde au fostdepuse coroane de flori ºi lumânãri în memoriavictimelor, iar preoþii din parohiile ortodoxeucrainene, în cadrul Sfintei Liturghii, vor faceslujbe specifice de pomenire a celor decedaþi.

Exprim ºi pe aceastã cale solidaritatea comu-nitãþii noastre cu poporul ucrainean!

Vã mulþumesc,

Mihai TRAISTA,consilier al deputatului UUR

2 Curierul uCRAInEAn

Agenda deputatului UUR Agenda deputatului UURv

Responsabilitatea pentru opi niile ex pri -mate în paginile Curierului ucrai neanrevine în exclusivitate autorilor. Redacþianu-ºi asu mã obli ga þiile legate de conþinutulmateria lelor ºi nu retur neazã articolelenepublicate.

CuRIERuL uCRAInEAnStrada Radu Popescu, nr. 15,

sector 1, BucureçtiTelefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART ORGAnIzATIOn SRL“

În atenþia cetãþenilor Ucrainei care trãiesc per-manent sau se aflã temporar pe teritoriulRomâniei

La 25 februarie a.c., a început procesul electoralpentru alegerile prezidenþiale anticipate din Ucrainacare vor avea loc la 25 mai 2014.

Organizarea pregãtirii ºi desfãºurãrii alege ri loreste reglementatã de Legea privind alegerea Pre ºe -dintelui Ucrainei nr. 474-XIV din 05.03.1999 (cumodificãri) (în continuare - Le ge). Textul Legii estepostat pe pagina web a Am basadei Ucrainei înRo mâ nia la adresa: http://romania.mfa. gov. ua/ ua/ -consular-affairs/voting-abroad.

În conformitate cu partea a treia a articolului 90din Legea menþionatã, circumscripþiile electorale seînfiinþeazã nu mai târziu de 50 de zile înainte deziua alegerilor, respectiv pânã la data de 4 aprilie2014 inclusiv.

Potrivit pãrþii a cincea a aceluiaºi articol al aces-tei Legi, circumscripþiile electorale din strãinãtate sedeschid pe lângã instituþiile diplomatice ºi consulareale Ucrainei de peste hotare.

Informaþii legate de înfiinþarea ºi numãrul cir-cumscripþiei electorale din strãinãtate de pe lângãAmbasada Ucrainei în România vi le vom comuni-ca ulterior.

Ambasada Ucrainei în România

Conducerea Vicariatului Ortodox Ucrai -nean, for tutelar al parohiilor ortodoxe ucrai -nene din þarã, cu sediul la Sighetu Marmaþiei,judeþul Maramureº, prin prezenta vã aduc lacunoºtinþã cele de mai jos:

Ca urmare a gestului nobil prin care aþidovedit încã o datã cã ºtiþi sã vã plecaþi inimaacolo unde sunt lipsuri ºi neajunsuri materialeîn sânul comunitãþii noastre, ale celor ce vãsunt de neam ºi o credinþã, fapt pentru care noiºi beneficiarii acestui sprijin financiar în sumãde 2000 lei, pe care le-aþi acordat din venituriproprii în pragul praznicului de bucurie aNaºterii Domnului nostru Isus Hristos, vãadresãm sincere mulþumiri.

Mã simt îndatorat moral faþã de Dum -neavoastrã prin faptul cã m-aþi însãrcinat cu odatorie sfântã sã repartizez suma de 2000 leinevoiaºilor parohiilor noastre, acolo unde eramai mare lipsã.

Prin urmare doresc sã vã fie cunoscut cui afost repartizat ajutorul Dumneavoastrã finan-ciar, anexând la prezentã chitanþele semnatede cãtre cei ce au beneficiat de dragosteaDumneavoastrã.

Mulþumindu-vã pentru fapta creºtineascã aDomniei Voastre, vã asigurãm de toatã grati-tudinea noastrã.

C o m u n i c a tC o m u n i c a treferitor la declanºarea procesuluireferitor la declanºarea procesului

electoral pentru alegerile electoral pentru alegerile prezidenþiale anticipate din Ucrainaprezidenþiale anticipate din Ucraina

Escaladarea violenþelor din Ucraina

Cãtre Domnul deputat Ion Marocico

Ambasada Ucrainei în România expri -mã sincere mulþumiri conducerii ºi mem-brilor Uniunii Ucraineilor din România, fi -lialelor ei din Bucureºti ºi Suceava pentruajutorul concret acordat cetãþenilor dinUcraina care au avut de suferit în timpulevenimentelor petrecute la Kiev în zilele de21 ºi 22 februarie 2014 ºi care, în perioada1-12 martie a.c., s-au aflat la tratament înspitalele din Bucureºti.

Mulþumiri deosebite exprimãm soþieifostului preºedinte al UUR, dnei VirginiaTcaciuc, preºedintei filialei din Bucureºti aUUR, dnei Iaroslava Colotelo, ºi mem-brilor familiei ei, redactorul-ºef al revistei„Naº holos“ al UUR, dnei Irina Moisei,preºedintelui Asociaþiei cultural-creºtine„Taras ªevcenko“, dlui Mihai Traista, ºituturor acelora care nu au precupeþit timp ºibani ºi au fost alãturi de cetãþenii Ucraineiîn momentele grele pentru ei.

Cu stimã,

Teofil Bauer,Ambasadorul Ucrainei în România

Stimate Domnule Preºedinte,Stimate Domnule Preºedinte,

Curierul uCRAInEAn 3

Stimate Domnule Preºedinte,

Uniunea Ucrainenilor din România (UUR), cu sediul în str. RaduPopescu, nr. 15, sector 1, Bucureºti, având personalitate juridicã dobânditãpotrivit sentinþei civile nr. 262, pronunþate de Judecãtoria Sectorului 1Bucureºti, la data de 14.02.1990, în dosarul nr. 261/PJ/1990, înscrisã înRegistrul Special al Asociaþiilor ºi Fundaþiilor, aflat la grefa JudecãtorieiSectorului 1 Bucu reºti, la poziþia 133/06.12.2005, membrã a CongresuluiMondial al Ucrai ne ni lor ºi membrã în Prezidiul Consiliului UcraineanMondial de Coordonare, re prezentatã de preºedinte ªtefan Buciuta, a ana -lizat în cadrul Consiliului UUR, întrunit la data de 06.03.2014, la SatuMare, documentele elaborate de Congresul Mondial al Ucrainenilor princare „Congresul Mondial al Ucrai ne ni lor condamnã Federaþia Rusã ºi îºiexprimã indignarea cu privire la ocuparea teritoriului Ucrainei de armataFederaþiei Ruse ºi solicitã o acþiune imediatã din partea comunitãþii inter-naþionale. Invazia Rusiei pe teritoriul Ucrainei încalcã obligaþiile inter-naþionale ale Rusiei în conformitate cu Sta tu tul ONU, Actul Final de laHelsinki, Memorandumul de la Budapesta des pre garanþii de securitate înlegãturã cu aderarea Ucrainei la Tratatul pri vind neproliferarea armelornucleare, în 1994 ºi cadrul legal care reglemen teazã pre zenþa flotei ruse aMãrii Negre în Ucraina. Congresul Mondial al Ucrai ne ni lor susþine pedeplin apelul Guvernului Ucrainei cãtre Statele Unite, Uniunea Europeanãºi NATO pentru a proteja Ucraina de aceastã intervenþie militarã“.

Consiliul Uniunii Ucrainenilor din România a analizat ºi documenteleelaborate de Consiliul Ucrainean Mondial de Coordonare prin care nesolicitã sprijin „pentru încurajarea Guvernului României sã se adresezepreºedintelui Vladimir Putin, cerând sã retragã toate trupele ruse dinCrimeea în bazele lor permanente ºi sã condamne recentele încãlcãri dinpartea Rusiei a suveranitãþii, independenþei ºi integritãþii teritoriale aleUcrainei“. Consiliul Ucrainean Mondial de Coordonare ne informeazã cuprivire la faptul cã „Ucraina ºi Rusia sunt în pragul unui conflict armat. Peteritoriul ucrainenilor este comis un atac fãrã declaraþie de rãzboi“.

Toate documentele sus-menþionate sunt susþinute de Consiliul UniuniiUcrainenilor din România ºi ne adresãm Dumneavoastrã cu rugãmintea sãinterveniþi pentru apãrarea independenþei ºi integritãþii teritoriale a statuluiucrainean.

Cu deosebitã consideraþie,

ªtefan Buciuta,preºedintele Uniunii Ucrainenilor din România

(Scrisori similare au fost adresate prim-ministrului Victor Viorel Ponta,preºedintelui Camerei Deputaþilor Valeriu ªtefan Zgonea, ministrului afa -cerilor externe Titus Corlãþean).

Excelenþa Voastrã,

În contextul evenimentelor politice recente din Ucraina, comuni-tatea ucraineanã din România îºi exprimã sincere mulþumiri pentrupoziþia Dumneavoastrã consecventã ºi echilibratã privind susþinereaproceselor democratice care au loc în Ucraina, precum ºi cu privirela inadmisibilitatea intervenþiilor din exterior ºi atentarea la integri-tatea ei teritorialã din partea Federaþiei Ruse.

Suntem recunoscãtori conducerii României pentru organizareaacordãrii asistenþei medicale cetãþenilor ucraineni care au avut desuferit în timpul protestelor de la Kiev prin acceptarea lor pentrutratament în unitãþile medicale din România.

Din pãcate, pânã în prezent situaþia politicã din Ucraina ºi dinîntreaga regiune rãmâne dificilã ºi încordatã. Desfãºurarea eveni-mentelor aratã cã Rusia nu a renunþat la planurile privind anexareateritoriului ucrainean cu utilizarea masivã a forþelor militare ºi a for-maþiunilor paramilitare. Au loc numeroase cazuri de provocare apopulaþiei în regiunile de sud-est ale Ucrainei, cu sprijinul financiarlarg atât a elementelor criminale locale, cât ºi a unor persoane adusedin Rusia, membre ale organizaþiilor separatiste proruse ºi extre -miste.

În acest context, comunitatea ucraineanã din România face unapel la Dumneavoastrã cu rugãmintea de a acorda în continuare spri-jin noii conduceri a Ucrainei, de a oferi suport românesc coordonatcu parte nerii din UE ºi NATO în vederea stabilizãrii situaþiei dinregiune, asigurãrii suveranitãþii ºi integritãþii teritoriale a Ucrainei.

În numele comunitãþii ucrainene din România,Cu profund respect,

ExcelenÆei Sale Domnului Traian Båsescu,ExcelenÆei Sale Domnului Traian Båsescu,Preçedintele RomânieiPreçedintele României

Domnului Preçedinte al României, Traian Båsescu

Dupã cum informeazã agenþia UNIAN, la 21 martie 2014, laBruxelles, au fost semnate prevederile politice ale Acordului de Aso -ciere între Ucraina ºi Uniunea Europeanã. Acest act dovedeºte angaja-mentul ferm al UE de susþinere a parcursului european al Ucrainei,deziderat al poporului ucrainean.

Partea politicã a acordului îi oferã Ucrainei posibilitãþi mai largi decolaborare, inclusiv în ceea ce priveºte apãrarea frontierei ucrainene.Acordul semnat permite accesul fãrã bariere al mãrfurilor ucrainene pepieþele europene, dar el reprezintã doar o primã etapã ºi o îmbunãtãþirenu se va simþi imediat, având în vedere faptul cã documentul cereUcrainei reforme profunde în sfera legislativã.

„Vom fi gata sã semnãm ºi partea economicã a acordului cu UE dupãalegeri prezidenþiale din Ucraina, dar, practic, noi demarãm de pe acumprocesul prefacerilor economice“, a declarat prim-ministrul Ucrainei,Arseni Iaþeniuk.

Ucrainenii din România se bucurã de acest moment, se bucurã cãUcraina deschide o nouã filã în istoria ei frumoasã ºi încrâncenatã, cuconvingerea cã timpul ce va sã vinã îi va aduce mai bine.

UUR ºi-a adus modesta contribuþie la reuºita acestui demers, mani-festând, în repetate rânduri, sprijin pentru ca Ucraina sã facã parte dinmarea familie europeanã.

Ion ROBCIUC

ucrainenii din România salutå semnareaAcordului de Asociere între uE çi ucraina

4 Curierul uCRAInEAn

Având în vedere activitatea desfãºuratã deUniunea Ucrainenilor din România în anul 2013,faptul cã s-au realizat situaþiile financiar-con-tabile pe acelaºi an ºi cã a fost propus „Pro to co -lul“ dintre Departamentul pentru Relaþii Inter -etnice, reprezentat de dna Lacziko Enikö Katalin,secretar de stat, dna Christiane Gertrud Cosmatu,subsecretar de stat, ºi Uniunea Ucrainenilor dinRomânia, organizaþie a cetãþenilor aparþinând mi -no ritãþilor naþionale, reprezentatã de dl ªtefanBuciuta, preºedinte, am dorit sã informez ºi, tot -odatã, sã aprob în cadrul Consiliului UUR chel tu -ie lile efectuate în anul 2013, scãderea din ges -tiune, propunerea ºi aprobarea bugetului de veni-turi ºi cheltuieli pe anul în curs.

În baza dispoziþiilor art.23 din Statutul UURam convocat Consiliul (Rada) în ºedinþã ordinarã,la 6 martie 2014, la sediul filialei Satu Mare. Lapunctul 7 al ordinii de zi a ºedinþei s-a propusanaliza activitãþii deputatului UUR Ion Marocicode la alegerea sa în Camera Deputaþilor pânã înprezent.

Datoritã faptului cã deputatul a anunþat condu -ce rea UUR cã nu poate participa la ºedinþa Con -siliului deoarece este bolnav, la propunerea unormembri ai Consiliului s-a aprobat discutarea ac ti -vi tãþii dlui Ion Marocico în ºedinþa urmãtoare aCon siliului, atrãgându-se atenþia cã este a treiaoarã când nu a rãspuns invitaþiei Consiliului.Dom nul Marocico a mai fost convocat de douã oripentru a prezenta Regulamentul de func þio na re aComisiei de Eticã ºi Litigii al cãrei preºe dinte este.

În urma discuþiilor purtate de membrii Con -siliului UUR, cu majoritate de voturi, s-a aprobatpropunerea preºedintelui UUR, ªtefan Buciuta,de a se elabora ºi trimite înºtiinþãrile Consiliuluicãtre prefecturile judeþelor Mara mureº, Suceava,Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava ºi GrupulMinoritãþilor Naþionale din Camera Deputaþilorcã dl deputat Ion Marocico nu are împuterniciredin partea Uniunii Ucrainenilor din România sãfacã propuneri de schimbãri de persoane, reco-mandate anterior în aceste structuri fãrã acordulscris al Consiliului Uniunii Ucrainenilor dinRomânia.

În continuare, Consiliul UUR a analizat ºi aaprobat unele proiecte comune propuse de alteorganizaþii ale minoritãþilor din România ºi ac -þiuni comune ce urmeazã a fi realizate cu Depar -ta mentul pentru Relaþii Interetnice ºi cu Mini ste -rul Culturii ºi s-a aprobat planul editorial peurmãtorii doi ani, propus de preºedintele Sub co -misiei pentru Presã ºi Editare de Cãrþi, dl prof.univ. dr. Ioan Ardelean, vice pre ºedinte al UUR.

În luna martie, am mai avut o întâlnire cupreºedintele filialei Satu Mare a UUR, MihaiMacioca, ºi cu secretarul general al UUR, IrinaLiuba Horvat. Împreunã cu dl Mihai Macioca ne-am deplasat în comuna Micula unde vieþuiesc ceimai mulþi ucraineni din judeþul Satu Mare, circa700 de persoane. Aici ne-am întâlnit cu preºedin-tele organizaþiei locale a UUR, dl Vasile Buciuta,ºi împreunã am vizitat unele locaþii care ar puteafi achiziþionate pentru sediul organizaþiei locale.

La Micula am fost întâmpinaþi de unii con-silieri locali, de dl Csaba Doboº, directorul ºco lii,ºi am vizitat Cãminul Cultural unde erau prezen-tate costumele populare pentru etnicii ucraineni,8 perechi (fete ºi bãieþi), cabinetul de limbaucraineanã amenajat în cadrul ªcolii Gimnazialeºi o nouã construcþie a grãdiniþei în care vor ficuprinºi toþi copiii de pe raza comunei Micula încare sunt incluse mai multe sate.

Din relatãrile directorului ºcolii, am înþeles cãaceste noi amenajãri, inclusiv costumele popularepentru cele 4 etnii care convieþuiesc în comunã(români, maghiari, ucraineni ºi rromi) au fostrealizate printr-un program al Uniunii Europene,cofinanþat de Consiliul Local Micula al cãrei pri-

mar de etnie maghiarã, dl ªtefan Doboº, a þinut sãne invite sã vizitãm gospodãriile din comuna depe malul râului Tur. Aici ne-am întâlnit cu repre -zentanþii judeþului Satu Mare, primarul DorelCoica ºi viceprimarul municipiului Satu Mare,Radu Roca, cu care am pus la cale o nouã cola -borare dintre Uniunea Ucrainenilor din Ro mânia,Consiliul Local ºi primãriile din Micula ºi dinmunicipiul Satu Mare.

Cu toþii am considerat cã numai prin dialog ºibunã înþelegere putem progresa ºi duce laîndeplinire planurile noastre.

Duminicã, 23 martie, ne-am deplasat în comu-na Poienile de sub Munte pentru a mã întâlni cureprezentanþii Biroului organizaþiei locale a UURºi cu Comisia de selecþie a ofertelor ºi de licitaþiepentru reabilitarea sediului achiziþionat deUniunea Ucrainenilor din România.

În cadrul discuþiilor la care a participat preºe -dintele filialei Maramureº a UUR dl Mi roslavPetreþchi, trezorierul UUR, Vasile Pa sen ciuc,consilierul economic Nicolae Miroslav Petreþchi,preºedinþii organizaþiilor locale ale UUR dinlocalitate ªtefan Chifa ºi Ioan Recalo din comunaRepedea au fost prezentate membrilor Autorizaþiade construcþie pentru obiectivul „Schimbare dedestinaþie ºi reabilitare clãdiri-birouri ºi muzeu“eliberatã de Primãria comunei Poienile de subMunte ºi modul de organizare a licitaþiei necesarereabilitãrii ºi dãrii în folosinþã a obiectivului.

Cu aceastã ocazie ne-am deplasat la locuinþapoetului Iuri Pavliº care la 19 martie a împlinitfrumoasa vârstã de 75 de ani, oferindu-i diplomajubiliarã ºi 30 de exemplare din volumul „Cuvân -tul matern“ (Ridne slovo), o culegere de poeziipentru copii al cãrei autor este Iuri Pavliº, editatãºi finanþatã de Uniunea Ucrainenilor dinRomânia.

Împreunã i-am urat mulþi ani fericiþi cu sãnã-tate ºi o bunã inspiraþie pentru alte scrieri depoezie.

ªtefan BUCIUTA

Începând cu anul 1977, am participat la toaterecensãmintele populaþiei în calitate de recenzor-ºef. În aceastã perioadã am devenit depozitarulunei bogate experienþe în aceastã activitate, dar ºia unor întrebãri la care nu am gãsit rãspunsuri.

De fiecare datã am avut deosebita grijã înselecþionarea recenzorilor, oameni competenþi,nepãtaþi moral ºi, bineînþeles, profesional. Laultimul recensãmânt am avut recenzori numai custudii superioare ºi medii, care au participat lainstructajul pe zonã, realizat de Direcþia Jude -þeanã de Statisticã Suceava, apoi la instructajulconcret la nivel de comunã.

ªtiam din anii anteriori cã s-au comis greºelinepermise din partea recenzorilor privind înca -drarea recenzaþilor la rubricile „cetãþenie“ ºi „na -þio nalitate“, dar nu-mi dau seama nici pânã-n ziuade astãzi dacã asemenea greºeli au fost co mi sedin neºtiinþã sau intenþionat. La ultimul re cen sã -mânt am recurs la o explicaþie concretã, dându-mã exemplu pe mine, cã sunt cetãþean „ro mân“,dar la rubrica naþionalitate mã voi trece „ucrai -nean“. Acest lucru l-am realizat cu formu la rulrecensãmântului în faþã. În finalul instructajuluii-am rugat pe toþi cei implicaþi în aceastã ac þiu neca datele sã fie corecte. Puteam sã le cer altfel?

Rezultatul rugãminþii mele: la Sectorul nr. 6,cãtunul Chicera, aparþinãtor satului Lupcina,unde la recensãmântul precedent erau înregistrate3 gospodãrii locuite de români, dar familii mixte,toþi vorbeau ucraineºte, situaþie corect consem-natã în formularele recensãmântului din 2002, iarla ultimul recensãmânt, cel din 2011, în acestsector toþi sunt români, deºi vorbesc ucraineºte.Interesantã rãsturnare de situaþie: în numai 9 anitoþi au fost convertiþi la altã naþionalitate. Nu daunume pentru cã datele sunt confidenþiale referitorla persoane.

La sat nu prea funcþioneazã cuvântul „confi -den þialitate“. Funcþioneazã perfect telefonul fãrãfir ºi sã te fereascã sã intri în „gura satului“.Chiar în timpul recensãmântului aºteptam unmijloc de transport ºi un grup în faþa cârciumii

râdea cã la o familie din Nisipitu, tata ºi mamas-au declarat ucraineni, doi feciori români, fatalor ucrainean cã, iar al treilea bãiat „huþan“. Inte -re santã liberta te de opþiune! Dupã opinia mea,etnia nu þi-o alegi. Ea are un caracter ereditar, peea o moºteneºti.

Un alt exemplu: satul Mãgura, ce aparþine co -munei Ulma, a fost împãrþit în douã. La un sectorcentralizatorul arãta 5 ucraineni, la celãlalt 119.În realitate, la Mãgura sunt doar câteva persoanede naþionalitate românã.

O altã minune în acest sat: la recensãmântuldin 2002, mãtuºa mea Elena Ziub, decedatã, sedeclarã româncã, vorbeºte româneºte. În reali-tate, ea nici nu ºtia româneºte ºi era ucraineancã.Adunând gafe peste gafe, am ajuns la concluziacã recesãmântul e la mâna recenzorilor. Acest lu -cru îl declar cu toatã rãspunderea.

La un sector din satul Lupcina am însoþit unrecenzor. Intrãm în locuinþa unui coleg de ºcoalãgeneralã. El e ucrainean, iar soþia româncã. Lacompletarea formularului pentru soþia colegului,la rubrica „naþionalitate“, normal, s-a consemnat„românã“. Când am ajuns la colegul meu, amobservat cã doreºte sã fie trecut de altã naþionali-tate ºi începem discuþia: „Eu pânã în prezent mãdeclaram ceea ce sunt, adicã ucrainean, dar deacum vreau sã mã declar „român“, pentru cãmulþi spun cã ucrainenii ºi huþulii sunt proºti“. ªiaºa l-am „deºteptat“ pe colegul meu de generalã.

Mi-aduc aminte cã la penultimul recensãmântgeneral, la Costileva de Jos, recenzor a fost unfost miliþian din comuna noastrã, care ºi-a datseama cã el nu e bun pentru miliþie, a demisionatla cerere ºi un timp a funcþionat ca profesorsuplinitor. El a fãcut cel mai corect aceastã acti -vitate.

De multe ori stau ºi mã gândesc: E mai bine sãte declari de altã naþionalitate decât cea cãreia îiaparþii? Existã forþe care fac presiuni asupra re -cen zorilor sã acþioneze fãrã discernãmânt? Estebine pentru þarã dacã scade numãrul minoritãþilornaþionale? Încã mai persistã ºi la ora actualã fricade a te declara ceea ce eºti?

Este adevãrat cã se mai aud expresii pe care,personal, le-am auzit „Dar tu unde trãieºti?“ ºiatunci omul spune „Hai, treceþi-mã aºa cumspuneþi“.

Direcþia Judeþeanã de Statisticã a pus pe sitedoar date referitoare la numãrul populaþiei înre -gistrate în total, populaþia stabilã ºi la populaþiape etnii. Fiecare primãrie, dacã a fost precautã,are copii ºi nu mai e necesarã confirmarea Direc -þiei de Statisticã.

Cât priveºte nivelul de locuit, spre exemplu, înultimii ani de zile toaletele din curte au dispãrut,casele vechi au fost reabilitate, anexele gospo dã -reºti, de asemenea, s-au construit case noi ºi toateacestea cu banii câºtigaþi în strãinãtate, în moddeosebit de tinerii care lucreazã în Italia, Spania,Cipru, Anglia, Belgia, Austria ºi, mai ales, înGemania câte 2-3 luni pe an, în agriculturã, iar îndomeniul forestier cu contract pe 6-12 luni cucâºtiguri mari.

Încã un lucru îmbucurãtor: majoritatea tine -rilor care au lucrat ºi mai lucreazã în strãinãtatela recensãmânt ºi-au delcarat corect etnia.

Cât priveºte rezultatul recensãmântului din2011, la Ulma, populaþia e în drasticã scãdere,doar 1980 de persoane populaþie stabilã, din care57% români, 43% ucraineni.

Gheorghe CEGA

Din activitateapreºedintelui UUR,

ªtefan Buciuta

unELE COnSIDERAæII PE MARGInEA RECEnSÅMânTuLuI POPuLAæIEI DIn 2011

Curierul uCRAInEAn 5

În urma scrisorii deschise întocmite de dniiMacioca Mihai, Petreþchi Miroslav, HorvatIrina Liuba, publicate în „Curierul ucrainean“ºi în alte publicaþii, adresate preºedintelui Ro -mâniei, prim-ministrului României, preºe din -telui Camerei Deputaþilor, prefectului jude þuluiMaramureº, Consiliului UUR, învede rez opi -niei publice cã am formulat acþiune civilãîmpotriva pârâþilor mai sus amintiþi.

Am solicitat instanþei de judecatã obligareapârâþilor Macioca Mihai, Petreþchi Miroslav,Horvat Irina Liuba la plata despãgubirilor mo -rale pentru fapta proprie a acestora.

De asemenea, am solicitat obligarea pârâ -þilor la publicarea de scuze cu privire lascrisoarea deschisã formulatã ºi obligarea aces-tora la plata cheltuielilor de judecatã.

În cuprinsul acestei scrisori deschise se fac oserie de afirmaþii mincinoase despre subsem-natul ºi activitatea sa, încercând astfel sã su pri -me încrederea ºi credibilitatea pe care am câºti-gat-o pânã în prezent în rândul comunitãþiiucrainene ºi al societãþii civile în general.

Vãtãmarea rezidã din calitatea pe care odeþin, ºi anume de deputat în Parlamentul Ro -mâ niei din partea Uniunii Ucrainenilor dinRomânia ºi încãlcarea dreptului la onoare ºirepu taþie prin publicarea scrisorii deschise carereprezintã o calomnie nejustificatã la adresapersoanei subsemnatului.

Prejudiciul creat rezidã din încãlcarea drep-tului la onoare ºi bunã reputaþie prin publicareascrisorii deschise de cãtre pârâþi, încercând, ast-fel, sã îmi diminueze credibilitatea pe care odeþin în calitatea de reprezentant al UniuniiUcrainenilor din România în ParlamentulRomâniei, cât ºi încrederea pe care o au etniciiucraineni în reprezentantul lor.

Scrisoarea deschisã, redactatã ºi publicatã decãtre pârâþi, mi-a creat un prejudiciu moral faþãde onoare ºi reputaþie, având în vedere conþinu-tul defãimãtor ºi mincinos al tuturor afirmaþii -lor din cuprinsul ei.

Se susþine în aceastã scrisoare cã încerc sãdestram organizaþia ºi sã o aservesc scopurilorpersonale, fiind indicate o serie de neadevãruricare vin sã susþinã intenþia subsemnatului de adezbina organizaþia din care fac parte.

Pe lângã suferinþa moralã încercatã înmomentul în care am citit acest document ºidezamãgirea experimentatã, acest act a fost tri -mis la toate forurile centrale, iar subsemna tul,în calitate de deputat în Parlamentul Ro mâniei,am fost nevoit sã dau explicaþii cu privire lacele susþinute de documentul defãimãtor.

Subsemnatul mã bucur pânã în prezent de obunã reputaþie atât profesionalã, cât ºi fami -lialã, având în vedere cã sunt de profesie avo-cat, cu experienþã nepãtatã, dar ºi deputat înPar lamentul României, activ ºi orientat cãtrepro blemele minoritãþii pe care o reprezint.

Încercând constant sã reprezint cu profe-sionalism ucrainenii de pe teritoriul României,am sacrificat enorm partea familialã.

Pentru a dovedi aceste aspecte se poateobserva articolul scris la pagina 5 din „Curierulucrainean“, nr. 257/258 în momentul în care sediscuta des pre revelionul pe stil vechi din SatuMare ºi pre zenþa subsemnatului la revelion, câtºi o serie de articole din diverse publicaþii din

cuprinsul cãrora reiese fãrã putinþã de tãgadãfaptul cã sunt deosebit de activ ºi implicat înrezolvarea problemelor ucrainenilor ºi aleUniunii.

De asemenea, am fost nevoit sã fac dez min -þiri cu privire la articolul menþionat, dar ºi sãdau o serie de explicaþii, care toate mi-auaccen tuat prejudiciul deja creat prin însãºi pu -blicarea articolului mincinos.

Existenþa unei fapte ilicite rezidã, în primulrând, din modalitatea de redactare a scrisorii,aceasta folosind un limbaj dur, defãimãtor, ce -rând izolarea subsemnatului ca un „virus cepoate infecta interesele comunitãþii ucrainene“.

De altfel, nici susþinerile din cuprinsul docu-mentului în litigiu nu sunt adevãrate, pentruniciunul dintre punctele enunþate sau, în ultimãinstanþã, anumite activitãþi din cele aflate înatribuþiile subsemnatului sunt denaturate, astfelîncât sã ducã la concluzia retragerii sprijinuluipolitic al subsemnatului, întrucât sunt un factordezbinator al organizaþiei.

Primul punct menþionat, faptul cã aº fi încer-cat sã susþin un grup disident organizaþiei noas-tre, respectiv cel al lui Morhan Dumitru este unfals fãrã mãsurã.

Aceste susþineri vin ºi contrazic lupta pecare am dus-o în perioada 2010-2012 împotrivaacestui grup, în calitate de avocat, fiind prezentla o serie de negocieri ºi atacând în numele UURactele întocmite de grupul Morhan Dumitru.

De altfel, susþineri similare, defãimãtoare suntprezentate ºi la punctele 3 ºi 4 din scri soa readeschisã în litigiu în cuprinsul cãrora sunt arãtatefapte mincinoase cu privire la activitatea sub-semnatului, dar ºi, nu mai puþin important, certi-tudini pe care pârâþii le au cu privire la in tenþiilepe care le am cu privire la reprezentarea UUR.

De asemenea, intervenþia în activitatea orga -ne lor centrale ale administraþiei publice este undrept conferit de lege deputatului, în li mi teleprevãzute de lege, motiv pentru care ce reri pen-tru schimbarea unor persoane din anumitefuncþii, în condiþiile în care existã sesizãri dinteritoriu, sunt întemeiate ºi legale, indife rent denemulþumirea provocatã.

Din lectura textului indicat reiese fãrã pu -tinþã de tãgadã intenþia defãimãtoare a celorcare au redactat actul, dar ºi leziunea adusãonoarei ºi reputaþiei subsemnatului.

Tex tul intitulat „scrisoare deschisã“ estescris ºi asumat de cãtre pârâþi, iar aceºtia fac oserie de susþineri defãimãtoare, de naturã sãatingã dreptul la reputaþia subsemnatului.

De asemenea, dreptul la onoare este încãlcatprin folosirea unei lungi serii de cuvinte jigni-toare ºi defãimãtoare, care sunt de naturã sãum breascã atât calitatea umanã a subsemnatu-lui, cât ºi reputaþia nepãtatã de care am datdovadã.

Factorul declanºator al acþiunii vãtãmãtoare

întreprinse de dnii Macioca Mihai, PetreþchiMiroslav, Horvat Irina Liuba îl reprezintã textulpublicat ºi trimis forurilor de conducere ale þã -rii existând sub forma intenþiei directe, acesþiafiind determinaþi de o interpelare trimisã desubsemnatul prim-ministrului României, princare am solicitat schimbarea din funcþie a luiPe treþchi Miroslav, din cauza necooperãrii cuprimãriile din arondamentul Instituþiei Prefec -tu lui judeþului Maramureº unde acesta acti -veazã, interpelare survenitã în urma mai multorsesizãri din teritoriu.

Având în vedere importanþa relaþiilor vãtã-mate, a suferinþei interioare încercate, cât ºivãtãmarea adusã onoarei ºi reputaþiei subsem-natului prejudiciul se ridicã la suma indicatã înacþiunea civilã formulatã.

Astfel, arãt cã pânã în prezent am activitateaneºtirbitã de probleme ºi mi-am desfãºurat atri -buþiile astfel cum prevede legea ºi statutulCamerei Deputaþilor, motiv pentru care nu estenici normal, dar nici posibil sã se scrie aseme-nea rânduri, fãrã a avea dovada celor susþinute.

Consider cã pârâþii trebuie sã facã dovadace lor susþinute, ca o probã a veritãþii susþine -rilor.

De aceea, i-am acþionat în instanþã pe dom-nii Macioca Mihai, Petreþchi Miroslav, HorvatIrina Liuba ºi am solicitat sã prezinte publicscuzele ºi dezminþirea susþinerilor pentru a intraîn normalitatea relaþiilor interpersonale.

Ion MAROCICO

Drept lareplicå

Ca urmare a publicãrii în „Curierulucrainean“, nr. 257-258 din februarie 2014 aarticolului „Scrisoare deschisã“, semnat dedoamna Irina Liuba Horvat ºi domnii MihaiMacioca, respectiv, Miroslav Petreþchi, facurmãtoarele precizãri:

1. consider cã afirmaþiile de la punctul 4,litera a „cu o persoanã fãrã experienþã, carenici mãcar nu cunoaºte bine limba ucrai -neanã“ au fost fãcute în mod tendenþios cuscopul de a mã discredita;

2. în România existã instituþii abilitate carecertificã nivelul de cunoaºtere a competen -þelor de comunicare fie ele ºi în limba mater-nã;

3. persoanele fizice semnatare nu au ex per -tiza necesarã ºi nu sunt îndrituite a-mi evaluanivelul de cunoaºtere a limbii ucrai nene ºiexperienþa în domeniul educaþional ºi demanagement pe care le posed.

Având în vedere cele mai sus arãtate, îmirezerv drepul de acþiune în instanþã dacã sem-natarii articolului nu îºi vor cere scuze pentruafirmaþiile calomnioase fãcute la persoanamea.

Ilie SAUCIUC, prim-vicepreºedintele

filialei Suceava a UUR

Drept lareplicå

Curierul uCRAInEAn6

La 22 februarie 2014, începândcu ora 10, la Cãminul Cultural dinlocalitatea Bãlcãuþi, judeþul Su -ceava s-a desfãºurat concursulinter judeþean „Sãrbãtoarea LimbiiMa terne“. Organizatorii mani-festãrii, aflate la cea de-a ºapteaediþie, au fost ªcoala Gimnazialãdin Bãlcãuþi în colaborare cu IªJSuceava ºi UUR Suceava, finanþa-torul activitãþii. Concursul estecuprins în Calendarul activitãþiloreducative de cãtre MinisterulEdu caþiei, Cercetãrii, Tineretuluiºi Sportului. Concursul se adre -seazã elevilor ciclului preºcolar,primar, gimnazial ºi liceeal, careprovin din ºcolile în care se studi-azã lim ba ucraineanã de pe întregteritoriul României.

Argumentele pe care le-aufolosit cele douã coordonatoare,Lã crã mioara Grigorciuc ºi Ancaªtiubianu, în iniþierea acestuiproiect au fost urmãtoarele: „Ne -ce sitatea implementãrii unui ast-fel de proiect constã în faptul cãmai mult de jumãtate din limbilelumii sunt pe cale de dispariþie, iarpromovarea, recunoaºterea ºi uti-lizarea limbilor materne reprezin-tã o prioritate la nivel mondial.Lim ba maternã reprezintã identi-tatea naþionalã ºi culturalã a indi-vidului ºi este una dintre dimen -siunile fundamentale ale fiinþeiumane. Dat fiind faptul cã suntemvorbitori de limbã maternã dorimca prin aceastã activitate sã contri -buim la conservarea ºi promo -varea specificului etnic ºi cultural.În conceperea acestui pro iect ampornit ºi de la premisa cã mulþidintre elevii noºtri sunt talentaþi,dar talentul trebuie descoperit ºicul tivat. Întrucât, din pãcate,multe talente se risipesc, încercãmprin acest proiect sã limitãmaceastã risipã. Considerãm cã prinderularea acestui proiect benefi-

ciarii lui vor avea prilejul de aconºtientiza ºi promova bogãþia,frumuseþea limbii ucrainene ºi dea cultiva respectul pentru valorilepropriei culturi“.

Obiectivul principal al proiec-tului este „atragerea tinerilor apar -þinând minoritãþii ucrainene înactivitãþi comune menite sã pro-moveze afirmarea identitãþii cul-turale ca fundament al dezvoltãriiviitoare a cetãþeanului european“,iar dintre obiectivele specificeamintim: promovarea valorilorucrainene autentice; evidenþiereacontribuþiei limbii ucrainene lapatri moniul cultural universal;cul tivarea respectului ºi preþuiriifaþã de valorile înaintaºilor; stim-ularea dorinþei de a le îmbogãþiprin creaþii proprii; dezvoltareagân dirii ºi imaginaþiei elevilor;lãrgi rea orizontului lor cultural;motivarea gustului artistic; culti-varea discernãmântului artistic;întãrirea parteneriatelor dintreºcoli, auto ri tãþi locale ºi reprezen-tanþii comunitãþii ucrainene dinþarã în ve derea dezvoltãrii ºi pro-movãrii bunelor relaþii; dez-voltarea comunicãrii sociale prinactivitãþi în echipã.“

Concursul a început în noiem-brie 2013, încheindu-se în lunafebruarie a.c., când a avut loccompetiþia finalã structuratã pepatru secþiuni: eseu, creaþii aleelevilor, costum popular, programartistic.

La secþiunea Eseu, intitulat„Limba ucraineanã în ºcoala mea“(însoþit de imagini prelucrate înpower point) au participat patruechipe: de la GPN Dragomireºti,judeþul Timiº, de la ºcolile dinBãl cãuþi, judeþul Suceava ºi dinªtiuca, judeþul Timiº ºi de laColegiul „Laþcu Vodã“ din Siret.Ele au prezentat activitãþileeducative realizate în cadrul

orelor de curs ºi în cadrul activ-itãþilor extra ºcolare în ceea cepriveºte studiul limbii materne înºcoala în care învaþã.

Proba de imaginaþie, creativi-tate ºi originalitate, intitulatã „Euºi cuvântul sau joaca de-acreaþia“, le-a dat elevilor posibili-tatea sã-ºi prezinte propriile „pro-duse lite rare“ având ca tematicãlimba ma ternã, localitatea natalã,trecutul fa miliei, credinþa reli-gioasã, con tri buind astfel la dez-voltarea creativitãþii ºi a abil-itãþilor de comunicare.

A treia secþiune - Costum po -pu lar - a încearcat sã scoatã la lu -minã costume populare ascunse înlada de zestre a bunicii. Astfel,concurenþii au adus în faþa juriuluiºi publicului interesat de astfel degen de manifestãri adevãrate nes -temate ale portului ucrainean dealtãdatã.

Ultima probã a concursului -Moment artistic - a cuprins creaþiiale folclorului ucrainean, de pre -ferinþã local (cântece, dansuripopulare, obiceiuri), precum ºicreaþiile literaturii ucrainene (poe -zii, miniscenete, dansuri tema tice,cugetãri, aforisme etc.). Anulacesta au participat în cadrul aces-tei probe grupurile „Buco vynka“ -Bãlcãuþi, „Veselka“ - Vãºcãuþi,„Izvoraºul“ - Izvoarele Sucevei,„Vinociok“ - ªerbãuþi, „Nadia“ -Cã li neºti-Cuparencu, „Kvi to ci -ky“, „Bilociky“ - Mold o va-Suliþa,„Vyºyvka“ - Colegiul Naþional„Mihai Eminescu“ Su ceava,„Acor duri huþule“ Rãdãuþi. Aurecitat poezii din lirica ucraineanãelevi de la ºcolile din Bãlcãuþi,Negostina, Vãºcãuþi, Brodina deSus, Izvoarele Suce vei, ªerbãuþi,Cãlineºti-Cupa rencu, Cãlineºti-Enache, Paltinu, Moldova-Suliþa,Botoºeniþa Mare, Siret, Suceava.Au rãsunat cântece ucrainene

vechi, dar ºi actuale... Juriul concursului a fost format

din: poetul Ion Cozmei (preºedin-tele juriului), Eusebie Fraseniuc -profesor de limba ºi literaturaromânã ºi ucraineanã, traducãtor,Nicolae Cramer - profesor demuzicã, Ilie Sauciuc - inspector laIªJ Suceava ºi Petru-ªtefan ªoi -man - instructor al An sam blului„Kozaciok“ din Bãlcãuþi.

Prezentarea spectacolului afost realizatã de LãcrãmioaraGrigor ciuc, profesor de limba ºiliteratura românã la ªcoalaGimnazialã din Bãlcãuþi.

Elevii premiaþi au primitdiplome, cãrþi ºi dulciuri dinpartea UUR. Menþionãm cã ºicosturile pentru deplasarea ele vi -lor la concurs ºi pentru asigurareamesei au fost suportate de UUR.

Activitatea a debutat cu þinereaunui moment de reculegere înmemoria victimelor de pe Euro -maidanul din Ucraina.

Amintim cã la ConferinþaGeneralã UNESCO din 17 noiem-brie 1999, data de 21 februarie afost proclamatã Ziua Inter naþio -nalã a Limbii Materne, prin carese promoveazã recunoaºterea ºiutilizarea limbilor materne dinlume, în special a limbilor grupu -ri lor minoritare. Începând din2000, ziua de 21 februarie semarcheazã drept Ziua Inter naþio -nalã a Limbii Materne. Statelemembre UNESCO s-au angajat sãcontribuie la protecþia ºi revigo-rarea bogatei diversitãþi culturaleprin promovarea limbilor caformã de comunicare, interacþiuneºi înþelegere între popoarediferite. În prezent, potrivit statis-ticilor oficiale, mai mult de jumã-tate din limbile lumii sunt pe calede dispariþie.

„Sãrbãtoarea Limbii Materne“ la Bãlcãuþi

Uniunea Ucrainenilor din România - filialaSuceava ºi Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“ dinSiret au organizat, la 13 februarie a.c., în salade festivitãþi a ªcolii Profesionale activitatea„Ne afirmãm identitatea prin joc, muzicã ºidans“.

La activitate au participat ºi membrii con-ducerii UUR - filiala Suceava: Ioan Chideº -ciuc, Ilie Sauciuc, Nicolae Cramer, VasilePascariu, Felicia Grigoraº, Gheorghe Mihai,Petru ªoiman.

„Am încercat sã vã aducem mai aproape de

noi, de ceea ce înseamnã a fi ucrainean. Nepropunem sã dezvoltãm învãþãmântul în limbaucraineanã în Siret ºi în împrejurimi. Pentruînceput ne-am gândit sã-i evidenþiem pe ceicare au fost buni pãstrãtori ai tradiþieiucrainene, s-au evidenþiat la olimpiade ºi con-cursuri ºcolare“ a spus domnul BoreslawPetraºuc, preºedintele UUR, filiala Suceava.

Premiile în bani au fost înmânate de dom-nul profesor Constantin Bulboacã, preºedin-tele CAR a salariaþilor din învãþãmânt Fãl -ticeni, care a zis: „Domnul Petraºuc are un

coeficient de umanitate deosebit... Gestul nos-tru de astãzi are drept scop sprijinirea învãþã -mân tului în general ºi a celui ucrainean în spe-cial. Îi stimulãm pe cei mai buni astãzifolosind limba universalã a bunãtãþii“.

Liceenii de la colegiul siretean s-au întâlnitºi cu colegii de la liceele rãdãuþene care studi-azã limba ucraineanã. Au cântat, au dansat, auparticipat la concursuri...

Activitatea s-a bucurat ºi de prezenþaManuelei Silter, preºedinta Intercoolt, organi-zaþie nonguvernamentalã cu specific intercul-tural din judeþul Suceava: ,,În cadrul organiza-þiei noastre activeazã 9 minoritãþi. La noi nuexistã bariere, nu punem etichete... promovãmactivitãþile tinerilor etnici“.

Pentru toþi cei prezenþi la activitate au cân-tat Loredana Mândriºteanu ºi GheorghiþãSericiuc.

Activitatea de la Siret a fost una dintre celeînscrise în „Sãptãmâna cultural-educativã aUUR - filiala Suceava“.

Materiale semnate de Lãcrãmioara GRIGORCIUC

Ne afirmãm identitateaNe afirmãm identitateaprin joc, muzicã ºi dansprin joc, muzicã ºi dans

Curierul uCRAInEAn 7

La 11 martie 2014, în parcul Herãstrãu dinBucureºti, la bustul lui Taras ªevcenko, a avutloc marcarea a 200 de ani de la naºterea mare-lui poet, scriitor, pictor ºi luptãtor neînfricatpentru libertatea ºi independenþa Ucrainei.

La manifestare, moderatã de ministrul con-silier Teofil Rendiuk de la Ambasada Ucraineiîn România, au participat peste 80 de persoane(copii, adulþi, oameni în vârstã) de origineucraineanã.

Printre ei s-au aflat Excelenþa Sa dl TeofilBauer, ambasadorul Ucrainei în România, dlIon Robciuc, prim-vicepreºedinte al UUR, dlIon Marocico, deputat din partea UUR înParlamentul României, dna Iaroslava Colotelo,consilier superior la Ministerul Culturii ºipreºedinte al filialei Bucureºti a UUR, perso -nalul diplomatic de la Ambasada Ucrainei,cetã þeni români de origine ucraineanã dn Bu -cureºti ºi din þarã, precum ºi doi bãieþi în cârjecare au fost aduºi în România pentru tratament,rãniþi ca urmare a protestelor care au avut loc peMaidanul din Kiev.

Celebrarea evenimentului a început cudepunerea jerbelor de flori de cãtre dl am -basador Teofil Bauer, dl Ion Robciuc ºi dnaIaroslava Colotelo din partea UUR, reprezen-tanþii Camerei de Comerþ Româno-Ucrainenecare au înfãºurat bustul ºi cu o bandã în culoriledrapelului românesc, semn al prietenieiromâno-ucrainene.

În faþa auditoriului prezent, au luat cuvântuldl ambasador Teofil Bauer, dl Ion Robciuc,prim-vicepreºedinte, dl deputat al UUR în Par -la mentul României, Ion Marocico, dna consili-er Iaroslava Co lotelo din par tea Minis te ruluiCul turii, prof. Ioan Chi deº ciuc, care a prezentatºi o carte frumos ilustratã, închinatã mareluipoet ucrainean Taras ªevcenko.

Toþi cei care au luat cuvântul au relatatdespre viaþa ºi opera poe tului, pictorului ºi lup-tãtorului pentru independenþa Ucrai -nei, Taras ªevcenko, al cãrui poporluptã ºi în prezent pentru libertatea,independenþa ºi integritatea teritoriu-lui ucrainean.

M-a impresionat oda compusã dedl Mihai Traista, închinatã mareluipoet ucrainean care a fost recitatã dedomnia sa, adresându-se bustului luiTaras ªevcenko, ca ºi cum acesta eraviu în faþa noastrã.

Cuvântãrile rostite de persoaneleamintite în faþa bustului lui Tarasªevcenko au fost pãtrun se de spe -ranþa cã poporul ucrainean va biruimomentele grele prin care trece ºi vatrãi în armonie cu toþi cetãþenii ucrai -neni de diferite etnii (ruºi, ro mâni,evrei, tãtari ºi alte naþionalitãþi) în graniþele sta-bilite prin Declaraþia de Inde pendenþã aUcrainei în anul 1991.

În continuare copiii diplomaþilor de laAmbasada Ucrainei ºi ai comunitãþii ucrainene

din Bucureºti, au recitat poezii scrise de Tarasªevcenko.

Solemnitatea a fost încheiatã de ansamblul„Zorea“, condus de dna Iaroslava Colotelo, carea cântat cântece pe versurile lui ªevcenko, ce aufost acompaniate de toatã asistenþa prezentã laacest important eveniment dedicat ce lui maimare poet naþional ucrai nean.

Dl Teofil Ren diuk, ministru consilier al Am -basadei Ucrainei din România, atât la începutulmanifestãrii, cât ºi la sfârºitul acesteia a strigatde trei ori sintagma „Slavã Ucrainei“, iar ceiprezenþi au rãs puns de fiecare datã „Heroiamslava“.

Sunt convins cã duhul lui ªevcenko apogorât ºi asupra acestui grup de ucraineni dinUcraina ºi România, adunaþi în jurul bustuluilui Taras ªevcenko.

În final, participanþii la aceastã manifestareau fost invitaþi sã viziteze expoziþia dedicatãpoetului ucrainean T. ªevcenko în sala„Tinerimea românã“ de lângã Parcul Izvor.

Mihai POCORSCHI

La bUstUL poEtULUi din parcUL HErãstrãU

La sfârºitul acestui anotimp alb ºi început denou solstiþiu, las sã-mi curgã peste ochi dulcearãcoare a ultimului þurþure de gheaþã, scãpãrândpe sub streaºina lunii ca o aducere-aminte deKyrylivka ta.

Þi-am zãrit chipul de bãiat ca nimeni altul,întâiaºi datã, într-o grãdinã nevãzutã, aleasã dinraze, din larguri de lume. Sfinþi din icoana caseipãrinteºti ºopteau buzelor ce o sãrutau cusmerenie aleasã, duhovnicesc grai de uºurarepentru destinul tãu ...

Fãrã de adãpost umblând pe cer ca bibliculEnoh cu Dumnezeu, stoluri-stol treceau norii...Locurile natale pe care tu le ºtiai încã din pân-tecele mamei, nu erau netede, ca ºi viaþa ta demai târziu, ci deluroase erau. Norii - ca norii...Fantastic bucãlaþi, coafau Kyrylivka ta ºi înve-cinatele ei Tarasivka, Pedynivka, Budyºcea,sate surate, cocoþate pe dealuri înalte.

Ochii tãi, ca niºte unelte de luminã ce sepriveau pe sine, proiectau pe crengi lumini defrunze peste vãile brãzdate de oblâncuri. Nu sevedeau în acel întreg þinut orizonturi largi;lumea pãrea îngustã ºi închisã - ºi poate cã aºaºi era. Atunci, tu ce þi-ai zis în tine însuþi? Þi-aizis aºa: „De liniºtea orizontului depinde liniºteaacestor minunate locuri!“ Sunt sigur cã ai visatmai apoi la neliniºtile Cobzarului, care trebuiausã culmineze cu cântecele de revoltã puse penotele renaºterii conºtiinþei neamului tãu.

Urechea sunatã ºirãsfãþatã de melosulpo pular sta în tinetrea zã, infinit deaproa pe de inima ta decopil al Ucrainei-

mamã. Dintr-o petalã de aer þi-ai luat primulavânt. De atunci o perpetuã devenire îþi croieºtezborul fiinþei, cu ochii cuprinºi de îmbrãþiºareavãzduhului universal!

Vezi, cât de distinct, mireasma menirii talepe acest pãmânt poartã cu ea geniul înãlþãriitale, în semn de bunãvestire, solie venitã dinpartea lui Dumnezeu!

De atunci fiecare zbatere de aripã este timpde recunoºtinþã, sub înãlþãtorul tãu spirit deneam - este puls de poezie coloratã cu sângeletãu! Memoria numelui tãu ne-a rãmas - unlucru misterios ca ºi dragostea de neam: cu câtse împarte mai mult, cu atât se înmulþeºte maimult.

În pofida tuturor nedreptãþilor, în pofidalucrurilor prin care nu ai meritat sã treci,împotriva sentimentelor înfeudate, cât de înaltãa suit cântarea ta cãzãceascã, cântecul ucrai -nean de „înrolare“, cântec-inimã ºi casã desperanþã pentru sufletul neamului tãu iobãgit.

În imagini poetice de neuitat, în cânteceletale datoria poporului trebuia sã devinã un felde devoþiune, de iubire fãrã limite pentrucondiþia umanã ºi chiar aºa s-a ajuns sã devinã,ca lupta sã se lupte pentru ceea ce se voia sã sepetreacã...

Totdeauna ai ºtiut cã adevãrata iubire e jert-fa mai presus de toate ºi cã era preferabil sãmo ri odatã cu personajele dragi þie, decât sã

încetezi a mai iubi libertatea. A trebuit sã scriidespre suferinþã. A trebuit sã cugeþi, sã gândeºticum sã scrii ºi iar sã scrii despre ea; altminterisufletul tãu n-ar fi suportat, lipsit de curajul dea o înfrunta suferinþa de neam, aºa cum a fostea.

Am deschis fereastra acestui remember ºi,odatã cu ea, recunoºtinþa.

Soarele zilei a inundat toate ungherele, ºiiubirea de tine mi-a inundat inima.

Lasã-te, aºadar, azi îmbrãþiºat de gândurileacestui vânt de sfârºit de Mãrþiºor.

E ziua împlinirii neîntrerupte, e urcuºulrecunoºtinþei, adevãrul dragostei ce ne permiteca fiecare sã-ºi urmeze propriul drum, ºtiind cãacest deziderat niciodatã nu ne îndepãrteazãunii de alþii. Cãlãtoria anotimpului ivit în tine ºiîn vremea ta nu ne pune limite. Ne lãrgeºte ori-zontul. Putem vedea limpede ce se aflã în afarãºi putem vedea mai limpede ce se aflã înungherele inimilor noastre.

Azi toate din juru-mi s-au vorbit sã-þi cântechipul cu fruntea înaltã, gânditoare, ca într-ovisare treazã de primãvarã.

Fiecare clipã de retrãire în trecut este o clipãde regãsire în prezent.

Forþa amintirii - atunci când iubim, vrea tot-deauna sã fim mai gentili decât suntem.

Pentru acest temei, cum nici o dimineaþãgenialã nu cuteazã sã se întreacã cu genialitateafirii tale de poet universal, azi un buchet de zoriam cules pentru tine. Recunoºtinþa umanuluidin noi poate fi construitã pentru a fi dãruitã, nudoar descoperitã prin alese cuvinte cum suntacestea.

Mihai MATEICIUC

Buchet de zori

Curierul uCRAInEAn8

În luna martie, ucrainenii din întreagalume sãrbãtoresc 200 de ani de la naº -terea geniului poporului ucrainean, Tarasªev cenko. Taras Sevcenko uneºte estulcu vestul Ucrainei, iar opera sa este omoºtenire de preþ a întregului poporucrainean.

Având în vedere contribuþia deosebitãa lui Taras ªevcenko la dezvoltareacultu rii ucrainene, la 2 martie 2014, încomuna maramu re ºeanã Rus co va, filialaMa ramureº a Uniunii Ucrai nenilor dinRo mânia a sãrbãtorit 200 de ani de lanaº terea geniulu popo rului ucrainean,Taras ªevcenko. Luând în considerarefap tul cã 2014 este anul lui Taras ªev -cenko, eve nimentul a avut o semnificaþieaparte.

Acþiunea culturalã a început la ora12:30 la Casa de Culturã din localitate,unde ucrainenii din toate satele mara-mureºene în care trãiesc etnici ucrainenis-au adunat pentru a sãrbãtori aceastã zi impor-tantã pentru poporul ucrainean.

Evenimentul a fost deschis de preºedinteleorganizaþiei Ruscova a Uniunii Ucrainenilordin România, dl Mariciuc Pintea, care i-aîntâmpinat pe oaspeþii prezenþi la eveniment:primarul comunei Ruscova, Ion Tur cin, secre-tarul general al UUR, Liuba Hor vat, trezorierulUUR, Vasile Pasenciuc, consilierul economic alUUR, Nicolae Miroslav Petreþchi, membrii

Comitetului filialei Mara mureº a UUR, precumºi toþi preºedinþii organizaþiilor locale ale fi -lialei Maramureº.

În alocuþiunile rostite la eveniment a fostprezentatã im por tanþa operei lui Taras ªev -cenko pentru poporul ucrainean ºi au fostamintite activitãþile dedicate marelui poet pecare le va organiza UUR. Dl Nicolae MiroslavPetreþchi a transmis urmãtorul cuvânt al preºe -dintelui Uniunii Ucrainenilor din Ro mânia,ªtefan Buciuta: „Sti mati invitaþi, stimaþi repre -zentanþi ai administraþiei publi ce locale, stimaþireprezentanþi ai UUR, stimaþi preºedinþi ai or -ga nizaþiilor locale ale UUR, stimaþi ucraineni,

Conform tradiþiei ucrainenii din România,cu sprijinul Uniunii Ucrainenilor din România,îl sãrbãtoresc pe marele scriitor ºi pictor, geniual poporului ucrainean, Taras ªevcenko.

Ideile ºi creaþia lui Taras ªevcenko au de -venit o forþã în trezirea ºi unirea poporuluiucrainean. Ele nu ºi-au pierdut nici astãzi dinactualitate.

Amintiþi-vã numai cuvintele lui „îm brã -þiºaþi-vã, fraþii mei, vã rog, vã implor!“. Cât deimportant este astãzi sã înþelegem cã doar uni -ta tea ºi dragostea necondiþionatã pentruaproa pele nostru ne vor ajuta nu numai sãpãstrãm, ci ºi sã creºtem patrimoniul nostrucultural.

Sãrbãtorirea Zilelor Taras ªevcenko în în -treaga lume a devenit un fenomen cultural demasã, mai ales acolo unde trãiesc etnici

ucraineni. Înacest an,ucrai neni dinîn treaga lu -me mar chea -zã 200 de anide la naº te -rea lui Tarasª e v c e n k o ,nu mind acestan, anul luiTaras ªev -cenko.

Astfel, înRomâ nia, înluna martie,co mu nitateaucraineanãcinsteºte me -

moria marelui Cobzar prin adunãri, seri lite ra -re, spectacole, recitãri de poezie în toate ºcoli -le, casele de culturã, în localitãþile unde trãiescucraineni.

Cu sprijinul Uniunii Ucrainenilor din Ro -mâ nia, pânã acum, în România, au fost con-struite monumente dedicate marelui Cobzar înBucuresti, Negostina, Satu Mare ºi Tulcea, iarîn municipiul Sighetu Marmaþiei funcþioneazãsingurul liceu ucrainean, „Taras ªevcenko“.

În acest context, aº dori sã subliniez preocu-parea constantã a Uniunii noastre în ceea cepriveºte organizarea de activitãþi culturale ºievenimente majore, cu participare internaþio -nalã, care ne dau posibilitatea de a face schimbde idei pentru conservarea culturii ucrainene.

În încheierea cuvântului meu, vreau sã vãurez succes, bunã dispoziþie ºi sã nu uitãm sã-lpomenim pe T. ªevcenko cu un cuvânt bun ºiliniºtit.

Cu deosebitã consideraþie,preºedintele UUR,ªtefan Buciuta

Evenimentul a început cu un momentde reculegere pentru victimele Euro mai -danului din Kiev, precum ºi cu imnurilede stat ale României ºi Ucrainei.

Elevii ºcolilor ucrainene au recitatfragmente din poeziile poetului.

De asemenea, pe scena Casei de Cul -turã au urcat ansambluri artistice din Re -meþi, Sighetu Marmaþiei, Crãciuneºti,Bocicoiu Mare, Lunca la Tisa, Rona deSus, Valea Viºeului, Bistra, Crasna, Rus -cova, Repedea, Poienile de sub Munte.

Evenimentul s-a încheiat cu cântecul,ajuns emblematic pentru poporul ucrai -nean „Suspinã Niprul ºi se zbate“.

Trebuie subliniat faptul cã, cu ocaziasãrbãtoririi a 200 de ani de la naºtereamarelui poet ucrainean Taras ªevcenko,în toate ºcolile maramureºene, unde ele-vii studiazã limba ucraineanã, au fostorganizate acþiuni culturale dedicateacestui eveniment.

Nicolae Miroslav PETREþCHI,consilier economic UUR

Sãrbãtorirea a 200 de ani de la naªterea mareluipoet ucrainean taraS ªevcenko, în comuna ruScova

(varianta a II-a)

Când muri-voi, îngropaþi-mãPe-o movilã linã

Din nemãrginita stepã-nScumpa-mi Ucrainã,

Ca sã vãd ºi sã aud euLanu-ntins de-a latul,

Cum vuieºte între praguriNipru-nvolburatul.

Cum va duce din UcrainaCãtre-albastra mare

Sângele vrãjmaº … atunci euVoi lãsa-n uitare

ªi câmpiile, ºi munþiiªi-mi voi duce plânsul

Cãtre Dumnezeu … cãci altfelEu nu-L ºtiu pe dânsul.

Mã-ngropaþi, porniþi ºi rupeþiLanþurile toate

ªi cu sânge rãu de duºmanStropiþi libertatea.

ªi într-o familie mare,Nouã, dezrobitã,

Pomeniþi-mã cu-o vorbãBunã, liniºtitã.

Traducere de Ion COZMEI

TESTAMENTUL

Curierul uCRAInEAn 9

„Ion Cozmei a reuºit sã redeaîntocmai tensiunea, vibraþia ºipolifonia operei poetului naþionalucrainean.“

Poetul Ion Cozmei, nãscut înCãlineºtii lui Cuparencu ºi trãitorîn urbea Sucevei, pare sã fie învã -luit uneori de nostalgia nesfârºiteistepe, cu gorganele ei mãrturisindo însângeratã istorie, cu mesteceniicare le-au strãjuit ºi au lãcrimatatât-amar de vreme, dar au ºiînãlþat rugãciuni pentru izbãvireaUcrainei, cu zbuciumul ºi învolbu-rarea Niprului, prieten ºi duºman,în acelaºi timp, precum în bine-cunoscutele versuri eminescienedin Scrisoarea III. Resorturile pro-funde ale lui I. Cozmei l-au apro -piat de spiritul creaþiei barduluiucrai nean T. H. ªevcenko în încer-carea temerarã de a transpunepoezia acestuia în limba românã,începutul fiind fãcut încã din 1986.Adept al lucrului bine fãcut, poetulsucevean nu s-a grãbit, ci a migãlitpeste zece ani ºi abia în 1999 a ieºitîn lume cu volumul „Taras ªev -cenko. Marele Cobzar“, urmat de„Taras ªevcenko. Poeme“ (2001),„Taras ªevcenko. Tinerele melegânduri“ (2005), lucrarea de docto -rat „Taras ªevcenko. Poetul naþio -nal al Ucrainei“ ºi receptarea lui înRomâ nia, susþinutã în 2006, cumenþiunea „Cum laudae“, ºi publi-catã în anul urmãtor ºi, iatã, în2011, apãrutã, cu sprijinul Editurii„Bukrek“ din Cernãuþi, ediþia bi -ling vã a „Cobzarului“, autorulucrai nean fiind considerat de poe -tul Ivan Draci, într-un cuvânt„Cãtre popoare ºi generaþii“, aflatla înce putul cãrþii, „nu (…) doargeniul naþiunii ucrainene, ci ºiîntru chip a rea spiritului ºi a onoareiacesteia.“

Ion Cozmei ºi-a asumat oasemenea dificilã sarcinã dintr-unsentiment de insatisfacþie faþã detraducerile anterioare (cea maicunoscutã fiind a lui Victor Tul -bure) ºi din convingerea cã are ca -pa citatea de a transpune versu rileºevcenkiene într-o partiturã care sãcorespundã, în vibraþie poeticã,originalului, cu alte cu vin te sã lim-iteze tendinþa ce se insinueazã înactivitatea unui traducãtor, aceea atrãdãrii textului prim, despre care ascris încã din 1974 ªtefan AugustinDoinaº în „Orfeu ºi tentaþia realu-lui“. Cum I. Cozmei este adeptulres pec tãrii atât a lite rei, cât ºi aspiri tu lui originalului ºi având înve dere faptul cã poetul e vorbitorbi lingv, lectura poe melor din Cob -zarul induce la cititorul de poezie ostare de înãl þare, rezultatã dintr-ocombinaþie sine qua non a tradu -cerii: o corespondenþã a sensibili -tãþii celor doi autori, dublatã latradu cãtor de o autenticã ºtiinþãpoeticã. De altfel, la apariþia celuide-al doilea volum, Ioan Chideº -ciuc avea sã noteze cã versiunea„Cobzarului“ din 2001 „restituiegeniului ucrainean adevãrata aurã aunui mare romantic european“,pentru ca în prefaþa urmãtoruluiucrainologul avizat MagdalenaLaszlo Kuþiuk sã adau ge cã „tra-ducerile din culege rea de faþã sunt

îndeajuns de fidele originaluluiucrainean, depãºind cu mult tãlmã-cirile altor traducãtori din spaþiulliterar românesc“.

Ultimul „Cobzar“, cel bilingv (ede admirat ºi de apreciat aºezareaîn paralel a celor douã texte, IonCozmei acceptând „de bunã voie ºinesilit de nimeni“ proba de foc aexpertizei cunoscãtorilor, sau, cumzice însuºi autorul traducerii, s-agândit sã ofere lectorului avizat(…) posibilitatea comparãrii ca înoglindã a celor douã texte ºi a emi-terii unor judecãþi de valoareprivind calitatea ºi veridicitateatraducerii româneºti) a primit dejacununa de lauri de la filiala Bacãua USR ºi din partea Ligii Scrii -torilor din Vrancea. Textele, delargã respiraþie, niciodatã strofice,cu schimbãri ale elementelor deprozodie pentru a reda cât maiveridic un anumit grad al tensiuniieului poetic, pot fi grupate pe mariteme, una din acestea fiind „mitulUcrainei“, pentru care ªevcenko aavut un adevãrat cult, aidoma celuinutrit de Eminescu pentru „Daciaveche“. Inima lui ªevcenko batepentru pãmântul þãrii sale, iar slo -vele rãsãrite de acolo au o temper-aturã înaltã, care dau mãsura senti-mentelor Cobzarului, omni prezentîn operã, ca alter ego al poetului,vibraþia sa fiind de o cuceritoaresinceritate: Maicã bunã, Ucrainã,/Sã-i aºtepþi cu dorul/ Pe copiii meizburdalnici,/ Cum þi-aºtepþi odorul(Gânduri ale mele, gânduri). Temae susþinutã de glorificarea eroilorlegendari, luptãtori neînfricaþi pen-tru libertatea cazacilor de pe Nipru,cum a fost Ivan Pidkova din poe -mul istoric cu acelaºi titlu, NicoarãPotcoavã, în versiunea romanescãa lui Mihail Sadoveanu. Un alt lup-tãtor de legendã e atamanul Hama -lia, eroul baladei cu acest titlu, cu oteribilã putere fizicã, dar ºi cu unexemplar spirit de sacrificiu pentrulibertatea þãrii sale, poezia amin -tind pe alocuri de cavalcada oºte -nilor lui George Coºbuc din PaºaHassan: De neoprit e cãzãcimea -/ªi cad de-a dura ienicerii.

Stãpânirea nemiloasã a strãi -nilor a ridicat mereu figuri de vite-ji care au adunat energii nebãnuite(fala-aceea cãzãceascã), unul dinaceºtia fiind Taras Treasylo, undemn exemplu de urmat, dupãcredinþa poetului-cobzar, pentrugeneraþia urmãtoare. Bandura cân-tãreþului orb, nevederea fiind sem-nul unei forþe interioare ieºite dincomun, cântã în acord cu ele-mentele naturii, ca în „Hai -damacii“ (Supãrat pe noi e Niprul,/Plânge Ucraina…), accentueazãcondiþia umi lã a poporului, precumla Octavian Goga (Ne este datmereu a plânge/ ªi pâinea sã ofrãmântãm/ Cu lacrimi ºi sudori desânge), ori exprimã mesianic încre -derea în izbãvire: Cãci nu moarelibertatea,/ Sufletul nu moare

(Caucazul). Interesant e cã înpoemul „Hai damacii“ cobzarule… valah ºi are în vedere atât soar-ta nedreaptã a ucrainenilor, cât ºicea a conaþionalilor: Oi, valahi,mun teni,/ ªi voi mol doveni, (…)/Domnii v-au vândut/ Turcesculuicnut,/ Hanului tãtar. Staþi în lanþuriiar!/ Nu vã întristaþi,/ Ci vã închi-naþi,/ Mâinile vã daþi/ Cu cazaciifraþi.

ªevcenko e considerat poet ro -mantic, un apostol al neamului înspiritul lui Goethe, Byron, Puºkinsau Mickiewicz, în opinia lui I.Cozmei, însã substratul sãu apar -þinând romantismului e fertilizat deizbucnirea aspectelor realiste. Tira -nia ruseascã îl face sã zboare în Vis(acompaniat de o bufniþã, simbolulîntunericului ºi al înþelepciunii,cunoscãtoare a celuilalt tãrâm) toc-mai în Siberia (începutul cãlãtorieie sub semnul luminozitãþii ºi al op -ti mismului: Zburãm, zarea e-nluminã,/ Cerul arde-n slavã,/ Iarprivighetoarea-aºteaptã soarele-ndumbravã), unde va descoperi olume subpãmânteanã, ocnaºi con-damnaþi de þar(ul) netrebnic ca sã-lsature de aur. Poetul retrãieºte laintensitate maximã tragediaînfiorãtoare a cazacilor, iar revoltasa capãtã uneori forme apocalip-tice întru izbãvirea celor oprimaþi.

O altã temã prezentã în operalui ªevcenko e cea a iubiriinefericite, a trãdãrii. Balada Fatavrãjitã, construitã pe un întregarsenal romantic ºi cu un fascinantprolog, tãlmã citorul întrecându-seaici pe sine: Suspinã Niprul larg, sezbate/ ªi vântul, ºuierând turbat,/Apleacã sãlciile-nalte,/ Ridicãvalu-nvolburat. ªi luna palidã-nvâltoare/ Prin nori se-aratã când ºicând/ Ca barca în albastra mare/ Baapãrând, ba dispãrând. Senti men -tele, mai ales ale fetei, sunt, la poe-tul ucrainean, devastatoare, tânãraîndrãgostindu-se iremediabil, indi -fe rent dacã e vorba de un cazac saumuscal, aºa cum se întâmplã în„Katerina“, ªev cenko având grijãsã atragã atenþia, tot într-un fel deintroducere, într-o încercare depedagogie a iubirii, cã muscaliisunt strãini oameni de sufletul plinde nobleþe al tinerelor cu ochicãprui ºi negre sprâncene, un lait-motiv în poezia de dragoste ºev -cenkianã. Trãdarea seducãtoruluiva merge pânã la capãt, Kate rina,în disperarea ei îºi va curma zileleîn apele unui iaz, iar bãrbatul,întâlnindu-ºi feciorul-cerºetor, le -pã dat cândva la margine de drum,înainte de tragica moarte a mamei,aflându-se cu altã femeie, se temesã-l salveze din viaþa mizerã încare se zbate. Katerina ºi bastardulajung într-o stare deplorabilã,viitoarea mamã fiind aruncatã îndrum de tatãl ei (Dumnezeul sfântte ierte,/ Lumea, milostiva,/ Roagã-te cum ºtii ºi du-te/ Mai uºor îmi fi-va), în vreme ce copilul va rãmâne

în acelaºi spaþiu al nesiguranþeiperpetue: Pe Ivas, plecând berlina,/Praful îl cuprinse…

Drama ochilor ºi a sprâncenelorînºelate, chiar ºi atunci când ape-leazã la farmece, e curmatã prinmoarte violentã, sinucidere încazul inocentei pomenite mai sus,însã uneori poate veni din parteamamei desfrânate, cu minþile tul-burate de invidie ºi urã (Iar cazacii,ca hameiul,/ Împrejurul Annei -Înecata) în opoziþie cu spiritulmatern din Slujnica, unde fiulMarko va fi vegheat, dintr-un infi -nit spirit de sacrificiu, în altã casã,prin acceptarea unei sarcini umili-toare. Aºadar, îndrãgostita ºevcen -kianã iubeºte o singurã datã, senti-mentul ei are profunzimea apelorînvolburate ale Niprului ºi nuînþelege în ruptul capului sã devinãnecredincioasã: Dacã plânge -plâng asemeni,/ Dacã nu - cântiarã;/ Dacã mort e sprâncenatul -/Moartea sã mã cearã (Gând II).Vinovatã sau nu, copila suferã desindromul fidelitãþii ºi al nãdejdii,iar când aceasta din urmã senãruie, e considerat capãt de drum,în ciuda promisiunilor deschideriialtuia: Popii la mormânt sã-micânte,/ Druºtele sã plângã; Maibine-n sicriu, sã nu-i vãd/ Faþa luinãtângã (Plopul). De data aceasta,fata, cu ajutorul unei licori ferme-cate, se va transforma într-un plopcu frunze tremurãtoare (în limbaucraineanã specia e de genul femi-nin), semnul intensitãþii senti-mentelor, cu adevãrat unice. ªi defiecare datã, acelaºi cobzar, înfrãþitcu durerea sprâncenatelor, ar putearepeta profeticele versuri din„Slujnica“: Oi, ceaþã, deasã ceaþã -/ Destin cârpit cu aþã!

Subliniem cã nu numai acestexemplu ne trimite la structuri alefolclorului românesc folosite detraducãtor în tãlmãcire, ªevcenkoînsuºi fiind ancorat în creaþia po -pularã a cazacilor. Textul lui I.Coz mei se caracterizeazã printr-ofrazare fidelã, traducerea respec-tând schimbarea ritmului respi-raþiei stihurilor bardului ucrainean.Pãtruns pânã în tainiþele sufletuluide fiorul liric, în alternanþã cu des-fãºurãri epice pline de dramatism,poetul bucovinean a gãsit formulacea mai adecvatã poeziei lui ªev-cenko, precum în acest ultimexemplu care ne aminteºte deEminescu: De-oi muri, îmi vreaumormântul/ Pe-o movilã linã/ Dinnemãrginita stepã-n/ Dulcea Ucrai -nã (Testamentul).

Având în faþã aceastã versiuneromâneascã a Marelui Cobzar, onouã încercare, de va fi fãcutã vre-odatã, se va dovedi absolut dificilã,având în vedere faptul cã IonCozmei a reuºit sã redea întocmaitensiunea, vibraþia ºi polifoniaoperei poetului naþional ucrainean.

Ioan þICALO

„Cobzarul“ lui ªevcenko în ediþie bilingvã

10 Curierul uCRAInEAn

Acum mai bine de un secol, criticul ºi ideologulpoporanist Constantin Dobrogeanu-Gherea, cãlã-torind cu vaporul pe apele Niprului, a fost surprins sãconstate cã, la un moment dat, pe puntea ambarcaþiu-nii s-a lãsat o liniºte deplinã. Cãlãtorii ºi-au îndreptatprivirile închinându-se la crucea mare de lemn de pemovila din apropierea þãrmului. Era, în fond, un piosomagiu pe care pasagerii, ca ºi toþi cei care treceauprin preajma locului, îl aduceau amintirii celui maimare poet al Ucrainei, Taras ªevcenko. Bardul cares-a identificat pânã la contopire cu aspiraþiile neamu-lui sãu a dorit sã-ºi afle odihna de veci lângã zbuciu-mata istorie a Niprului. Nu întâmplãtor, chipul acestu-ia este venerat în Ucraina ca al unui sfânt, care acum,la 200 de ani de la naºterea sa, nu mai aºteaptã decâtrecu noaº terea bisericii pravoslavnice.

Astãzi, ca o impresionantã mãrturie a iubirii decare se bucurã poetul, mormântul sãu este strãjuit deun monument pe care se ridicã statuia în mãrime na -tu ralã a lui ªevcenko. Ce s-a întâmplat cu vechea cru -ce pe care o cunoaºtem dintr-un desen existent într-oantologie de literaturã ucraineanã din sec. al XIX-lea,salvat de cãtre subsemnatul de a nu fi arsã în întregimedin locuinþa preacucernicului pãrinte Victor Puiu – nuºtim.

Este sigur însã cã la un moment dat a mai apãrut ocruce care în intenþia realizatorilor, trebuia sã amin -teascã de prima. Aceasta din urmã, care este publicatãîn þara de origine, are totuºi sensibile deosebiri faþã deprima. Alãturându-le putem observa cum capetele noiicruci nu mai sunt rotunjite, la mijlocul îmbinãriibraþelor existã o cruce inexistentã la cealaltã, sculp-tura diferã de la una la alta ºi postamentele pe caresunt aºezate de asemenea. Se prea poate ca simplitatearealizãrii celei de a doua cruci sã fie pricinuitã de lipsaunor creatori ºi cunoscãtori ai stilurilor tradiþiilor po -pulare ucrainene. Având în ve de re cã artistul avea pri-eteni ºi la institutul de învãþãmânt superior, unde pictaºi grava, nu este exclus ca înºiºi amicii sãi sã fi par-ticipat cu suflet la realizarea primei cruci.

În final, credem cã astãzi, la douã secole de lanaºterea poetului ºi pictorului ucrainean, nu ar fi lipsitde importanþã realizarea unei cruci mari similare cucea de altãdatã. Este foarte posibil ca ºi la noi înBucovina sã fie realizatã copia primei cruci în minia -turã ºi sã fie expusã în luna martie în prezenþa ºi aExcelenþei Sale Vasyl Boieciko, consulul general alUcrainei la Suceava, la Expoziþia închinatã cu acestprilej bardului ucrainean. Poate aºa, zbuciumata viaþãa poetului nepereche ºi-ar afla o odihnã mai deplinã.

prof. arhid. ªtefan HRENIUC

Nemãrginita-nseninareCuprins-a Kanivul cel sfânt Înmugureºte tu, stejare,Deasupra sacrului mormânt!

Bucurã-te, copil iobag, orfan,Bucurã-te, c-ai primit al slavei har,Bucurã-te, tu, fiule kirilivcean,Bucurã-te, ªevcenko - marele Cobzar!

Strãfulgerãri de „neluminã“,Necontenit se întretaieCu flori de viºini în grãdinã,ªi casa cu-acoperiº de paie...

Bucurã-te, cã n-ai numit-o „colþ de rai“,Bucurã-te, cã nu þi-au oferit-o-n dar,Bucurã-te, cã, adesea, tu o lãsai (Pentru psaltire, citire, pentru altar)Bucurã-te, ªevcenko, poetule-Cobzar!

Imense spaþii planetareVin din alte lumi, tot curg --Spre Neva cea nepieritoareªi-amãgitorul Petersburg.

Bucurã-te pentru mii de verste, ce le-ai parcurs,

(Printre nãmeþi, pe jos, în binecuvântatul an),

Bucurã-te, împreunã cu toþi ceilalþi iobagi,Bucurã-te, tu, cel mai admirat la Sankt-

Petersburg,Bucurã-te, cã te-au liberat prietenii tãi

dragi --Bucurã-te, Tarase - Academician!

Desenul sfintei Catedrale,Din vechiul Nijyn-ntre strãini,Oprea, din mers, sfioºi, pe cale,Un ºir întreg de pelerini.

Bucurã-se, Bucuria-þi sfântã dinaintea Nãscãtoarei.

Bucurã-te, cã Pecerska, Poceaiev le cântai neîncetat,

Bucurã-se Adevãru-þi, ce nicicând nu moare,

Bucurã-te, Tarase, pravoslavnic botezat!

Copil plecat în lumea mare (Dar nu ca fiu risipitor!) Nepocãit, fãr` de iertare,El, de la þaru-nrobitor.

Bucurã-te, scriitor-cobzar, autodidact,Bucurã-te, admiratorul clasicelor

armonii,Bucurã-te-mpreunã cu marele Rembrandt,Bucurã-te, Tarase - cel viu între cei vii!

Spre Orienturi pãtruns-aAugustul, cel ne-ndurãtor,Cu Rusia, pân` ce nu s-aFãcut gulag de închisori.

Bucurã-te, cã slova maternã nu ai pãrãsit,Bucurã-te, cel exilat de nesãtulul þar,Bucurã-te, cãci Aralul l-ai împodobit, --Bucurã-te, Maestre, neîntrecut în har!

Dinspre dealul stãreþesc,De la Kaniv, mai în jos,Ape-nvolburate cresc,Înghiþind pârâul Ros.

Bucurã-te, cel de Nipru-ndrãgostit,Bucurã-te, cã visu-þi n-a fost în zadar,Cãci odihna lângã el tu ai gãsit, --Bucurã-te, ªevcenko, cel Testamentar!

Azi, bate întinsei Ucraine,Istoric, europeanul ceas......O, Doamne, ctitore de bine,Vino sã vezi ce-a mai rãmas!

Bucurã-te-n strãzi, pe euromaidane,Bucurã-se chipu-þi pe ucraineanul steag,Bucurã-te-n slavã, bucurã-te-n taine, --Bucurã-te, Poete, cu nume scump ºi drag!

O lume-ntreagã te citeºte,De la Apus la Rãsãrit,Cuvântu-þi ziditor cinsteºte,Cã-i bun ºi sfânt, nemãrginit!

Bucuraþi-vã-n Unire, voi, oameni,Din orice urbe, din fiecare sat, Veseliþi-vã, negostineni, de asemeni.Cã voi l-aþi înfiat ºi, astfel, l-aþi înviat!

Pe plai blagoslovit al Negostinei,Demn, blând, voi pomeniþi-l, ceas de ceas, Nu-ndepãrtaþi deloc cele strãine,Dar preþuiþi ºi ucraineanul glas!

Paul ªOUCALIUC

BB uu cc uu rr ăă -- tt ee ,, TT aa rr aa ss ee !!

Cruciuliþã singuricãLa margine de drum,Strãjuitã dede vânturi ºi furtuni.

Bate vântul de departeªi ridicã ceaþa receDe pe holde, de pe sateDe pe roua care trece...

ªi dacã anii trec ªi viaþa mea dispareE ca totul sã petrecSpre veºnica uitare!

Îmi pare rãu cã totul trece ªi-n urmã lasã jalea:Acum e cald, apoi e receªi unde duce calea!..

E primavarã ºi-i frumos,În codru mierla cântã,În mine însã furtunosDurerea se frãmântã...................................

Ascult cum bate vântul,Cum frunzele foºnesc,Ascult!.. sunt arii depãrtateCe sufletu-mi trezesc.

Ascult cum ºuierã, mã doare,Dar sunt dureri plãcutePrecum sunt ºoaptele iubiriiDemult, demult trecute..............................................(Poeziile sunt preluate din vo -

lu mul „Iubire, credinþã, ra -þiune...“, Suceava, 1947)

Când freamãtã molidulCu mari pãduri de brad,În sufletu-mi ba dogoarea,Ba fulgi de gheaþã cad.

Aceastã simfonieA dragostei zglobii,Sufletu-mi este gataPe veci de-a o primi.

Trecut-au zmeura ºi mura,Ca apa-n urma ploii,ªi afina s-a dus de-a duraSe aud doar piþigoii.

Vuiesc pãdurile în zareªi valea frunze-aºazãNumai cãlina de la soareÎncã aºteaptã o razã.

Traducere de Mihai VOLOªCIUC

Crucea bardului ucrainean

Iuri Racocea (14.03.1908—7.03.1991)Cruciuliþã singuricã

ªi dacã anii trec...Ascult

Când freamãtã molidul

Trecut-au zmeura ºi mura

11Curierul uCRAInEAn

Duminicã, 2 martie 2014, co -mu nitatea ucraineanã din Sucea -va ºi-a dat întâlnire la sediulUUR pentru a le sãrbãtori pedoam nele ucrainence cu ocaziaMãr þi ºorului ºi a Zilei de 8 Mar -tie. Acestea au primit tran da firi,bomboane de ciocolatã ºi gânduribune din partea domnilor prezenþi la mani-festare. De asemenea, au fost rãsfãþate cu piesemuzicale interpretate de Gheorghiþã Sericiuc ºiPetru ªoiman.

ªi, deoarece anul acesta sosirea primãverii acoincis cu începutul Postului Paºtelui, uncuvânt duhovnicesc a fost rostit de pãrinteleMihai Maghiar. Ziua Femeii Creºtine este sãr-bãtoritã de Biserica Ortodoxã în a treiaduminicã dupã Paºti ºi este dedicatã femeilormiro nosiþe care s-au îngrijit de trupul luiHristos la moartea Lui ºi care au fost primeleînºtiinþate de Învierea Lui. Creºtinii apreciazãfemeia în calitatea ei de sorã, mamã, bunicã,soþie, fiicã ori de prietenã. Prin intermediulacestei sãrbãtori, întreaga Bisericã îºi manifestãrecunoºtinþa ºi preþuirea faþã de „cea prin careeste adusã viaþa“, prin aceasta înþelegându-secinstirea acordatã atât faþã de menirea fireascã aunei femei de a naºte, cât ºi de cea duhov -niceascã, prin care poate lumina ºi conducesuflete spre Dumnezeu.

Tot cu aceastã ocazie, domnul BoreslawPetraºuc, preºedintele UUR-filiala Suceava, apremiat profesoarele de limba ºi literaturaucraineanã pentru participarea lor activã încadrul Concursului interjudeþean „SãrbãtoareaLimbii Materne“ iniþiat ºi organizat de ªcoalaGimnazialã din Bãlcãuþi. Cadrele didactice auprimit volumul „Cobzarul“, editat de Editura„Bukrek“ din Cernãuþi, în 2011. Volumulreprezintã o ediþie bi lingvã a Marelui Cobzar, oadevãratã integralã poeticã ºevcenkianã carepune la îndemâna cititorului, faþã în faþã, textulucrainean original ºi textul tradus în limbaromânã de poetul Ion Cozmei. Cartea a fost edi-tatã la iniþiativa Consulatului General alUcrainei la Suceava ºi susþinutã financiar de

autoritãþile regionale din Cernãuþi. Un dar desuflet oferit cu o sãptãmânã înaintea aniversãriia 200 de ani de la naºterea lui Taras ªevcenko...

Despre aceastã apariþie editorialã deosebitãne-a vorbit traducãtorul Ion Cozmei: „Tarasªevcenko întruchipeazã geniul tutelar al popo -rului ucrainean. Opera Marelui Cobzar repre -zin tã, prin valoarea ºi semnificaþiile sale, ocomponentã primordialã a dialogului spiritualromâno-ucrainean.

Traducerea artisticã a creaþiei unui astfel depoet presupune o interpretare complexã, multi-lateralã a operei literare, ca tip specific al dis-cursului artistic, aflat într-o strânsã relaþie curealitatea extratextualã. În spaþiul culturalromânesc, versurile ºevcenkiene nu sunt pentruprima datã traduse, dar ne asumãm responsabi -litatea de a afirma cã, pânã acum, nu au fostsupuse unui demers de reconstruire exhaustivã,în mãsura posibilitãþilor, a semnificaþiilor pri-mordiale prezente în textul original. De aceeaam considerat necesar sã readucem în atenþiepro funzimea sensurilor ºi strã lucirea formelorlirice ale crea þiei lui Taras ªevcenko.

Acest volum de traduceri oferã cititoruluiromân posibilitatea de a descoperi stilul elegiacºi meditativ, sporit de o încãrcãturã filosoficã ºiexistenþialã, care l-a propulsat pe Marele Cob -zar dincolo de graniþele literaturii ucrainene.

În traducerea noastrã am considerat necesarsã acordãm o atenþie deosebitã colorituluinaþional. Rezolvarea acestei probleme esteposibilã numai în condiþiile înþelegerii unitãþiiorganice care existã între conþinutul ºi formaoperei literare, în condiþiile conºtientizãriispecificului naþio nal, a specificului limbii ºinaþiunii care o vorbeºte.

Am optat, ºi de data aceasta, sã editãm volu-

mul în ediþie bilingvã, astfel catraducerea noastrã, aºezatã faþãîn faþã cu textul original, sã oferelectorului avizat, în deob ºte bi -ling vului româno-ucrainean, po -si bi litatea comparãrii ca în oglin -dã a originalului cu tradu cerea ºia emiterii unor ju de cãþi de val-

oare privind calitatea ºi veridicitatea traduceriiro mâneºti“.

„Taras ªevcenko nu este doar geniul naþiuniiucrainene, ci ºi întruchiparea spiritului ºi aonoarei acesteia.

Aº dori sã-i felicit pe toþi cei care intenþ io -neazã sã transmitã cuvântul ºevcenkian, sim -plu, dar înscris în cartea veºniciei, tuturor po -poa relor ºi naþiunilor lumii. Pentru cã ªev cen koeste sufletul nostru, demnitatea ºi ferici reanoastrã, iar uneori, durerea ºi disperarea noas-trã, dorul nostru, cu alte cuvinte, ªevcenko estelupta noastrã pentru afirmarea naþiunii ucrai -nene, a valorilor ei culturale ºi, mai ales, a sta -talitãþii ei. Luptaþi-vã ºi veþi învinge! - iatã careeste laitmotivul nostru pentru cã acesta esteîndemnul lui, testamentul pe care ni l-a lãsat.

Cu aceste cuvinte despre Taras ªevcenko aºdori sã felicit Editura „Buk rek“ ºi pe talentatultraducãtor din România, pe cunoscutul poetromân, Ion Cozmei, care a pregãtit traducereaîn limba românã a „Cobzarului ucrainean“. Demai bine de douãzeci de ani, domnul Cozmeieste preocupat de transpunerea în limba românãa creaþiei poetului nostru naþional. Traducerilesale au fost recunoscute ca fiind cele mai reu -ºite. Acest fapt demonstreazã talentul deosebital poetului ºi traducãtorului.

Am speranþa cã geniul Cobzarului nostru,nemuritoarea sa creaþie, mãreþul sãu cuvântcare a devenit tezaurul nostru spiritual, în tra-ducerea lui Ion Cozmei, vor transmite poporu-lui român dorinþa noastrã de mai bine, mândriape care o avem faþã de naþiunea noastrã ºi faþãde destoinicii sãi fii, dorinþa noastrã de a trãi înnoua ºi libera familie a po poarelor europene“, aafirmat poetul Ivan Draci, preºedinteleSocietãþii „Ucraina - Lumea“.

În prag de primåvarå

În anul ºcolar2013-2014, un grupde profesori de la Co -legiul Naþional „Eu -doxiu Hurmu zachi“din Rãdãuþi, coordonaþi de doamna profesoarãCarmen Andronache, directoarea colegiului ºipreºedinta Societãþii pentru Cultura ºi Litera -tura Românã în Bucovina, au iniþiat un proiecteducativ intitulat „Identitate ºi multiculturali-tate în Bucovina“.

Lansarea acestui proiect educativ s-a fãcutla finalul anului 2013 în aula Colegiului Na -þional „Eudoxiu Hurmuzachi“, unde au fostprezenþi delegaþi din partea instituþiilor parte -nere: ªcoala Gimnazialã „Regina Eli sa beta“din municipiul Rãdãuþi, Colegiul Naþio nal„Mihai Eminescu“ din Suceava, Colegiul Teh -nic „Laþ cu Vodã“ ºi ªcoala Gimnazialã „PetruMuºat“ din Siret, ºcolile din Negostina,Bãlcãuþi, Bai neþ ºi „Henryk Sienkiewicz“ dinSoloneþul Nou, Muzeul etnografic „Samuil ºiEugenia Ioneþ“ ºi Casa Municipalã de Culturã,precum ºi SC Nicolaescu S.A. din Rãdãuþi.

Despre ucraineniii din Bãlcãuþi ºi Negostinaa vorbit celor prezenþi Lãcrãmioara Grigorciuc,expunerea fiind însoþitã ºi de un materialpower-point cu imagini reprezentative dinactivitatea comunitãþii.

Directorul adjunct al Colegiului Naþional„Eudoxiu Hurmuzachi“ din Rãdãuþi, profe-soara Luminiþa Lãzãrescu, iniþiatoarea proiec-tului, a prezentat ce se urmãreºte prin derulareaacestei activitãþi: „Scopul acestui proiect esteîncurajarea interesului tinerilor pentru culturile

comunitãþilor etnice existente în spaþiulgeografic bucovinean într-un spirit de toleranþãºi de respect reciproc. Continuitatea proiectuluise va baza pe diseminarea activitãþilor proiec-tului ºi a rezultatelor acestuia, cãutarea unorpar teneri din alte judeþe pentru derulareaproiectului ºi la scara altor regiuni istorice dinspaþiul românesc, organizarea unor ediþii inter-judeþene ale concursului“. De asemenea, aufost trecute în revistã ºi urmãtoarele activitãþidin cadrul proiectului: „În continuare, în cadrulproiectului, la Colegiul Naþional „E. Hurmu za -chi“ se va desfãºura activitatea cu tema „Foto -grafia, punte peste timp ºi civilizaþii“; activi-tatea „Invitaþie la lecturã“ - la ªcoala Gim -nazialã „Regina Elisabeta“ din Rãdãuþi; „Înmijlocul comunitãþilor din Bucovina“ - laMuzeul etnografic din Rãdãuþi ºi la ªcoala dinClimãuþi; „Portul tradiþional, parte a spiritua -litãþii unui popor“ - la ªcoala Gimnazialã„Regina Elisabeta“, urmând sã fie pregãtitecomunicãrile ºi desfãºurarea unui simpozion cutema „Identitate ºi multiculturalitate înBucovina“ în luna mai 2014.

INVITAþIE LA LECTURãINVITAþIE LA LECTURãAstfel cã, în luna februarie 2014, într-o zi

parcã anume aleasã - 21 februarie - Ziua Inter -na þi o nalã a Limbii Materne - minoritãþile im -plicate în proiectul „Identitate ºi multicultura -

litate în Buco -vina“ ºi-au datîntâlnire la ªcoa -la Gim na zialã„Re gina Eli sa -

beta“ din municipiul Rãdãuþi. A fost o invitaþieineditã la lecturã realizatã prin intermediul unuiposter pe care fiecare echipaj participant l-area lizat. Menþionãm câþiva dintre scrii to -rii/poeþii evocaþi: A.P.Cehov, N.V.Gogol, LevTolstoi, Taras ªevcenko, Ivan Franko, OlhaKobyleanska, Henryk Sienkiewicz, PeterSchlemihl, Claus Stephani.

ªcoala Gimnazialã din Bãlcãuþi a fostprezentã la activitate cu douã echipaje coordo-nate de doamna profesoarã Lãcrãmioara Gri -gor ciuc. Ambele echipaje au evidenþiat perso -nalitatea Cobzarului ucrainean - Taras ªev-cenko. Ele vele Chiverega Gesyca-Denisa, ªoi -man Na taºa ºi Malofi Andreea-Elena au pre -zen tat poe zia „Livada de viºini de lângã casã“,iar elevele Cureliuc Emanuela, MandiucDenisa-Ale xandra, Odoviciuc Mãdãlina ºiSchipor Ce za ra-Nicoleta au prezentat poeziile„Kateryna“ ºi „Plopul“.

În luna martie, ucrainenii din întreaga lumeîl sãrbãtoresc pe Taras ªevcenko, aºa cã vomîncheia cu un gând din partea poetului IonCozmei, traducãtorul Cobzarului: „Efortul ºiambiþiile noastre de a conferi poeziilor lui ªev-cenko o nouã hainã româneascã se plaseazãîntr-un demers logic ºi necesar, pentru a-l aveape Cobzarul ucrainean în limba lui Eminescuîntr-o formã artisticã ºi cu o structurã cât maiaproape de adevãr“.

idEntitatE ªi mULticULtUraLitatE în bUcovinaidEntitatE ªi mULticULtUraLitatE în bUcovina

Materiale semnate de Lãcrãmioara GRIGORCIUC

Curierul uCRAInEAn12

Iarnã grea. Geruri nãprasnice. Totul este acoperitde o plãpumioarã albã, pufoasã care protejeazã ger-menii ce vor fi aducãtori ai speranþei noi de viaþã.Totul pare amorþit. Iatã de ce anotimpul alb este con-siderat o babã hâdã, ce opreºte tem-porar ritmul tumultuos al vieþii. ªitotuºi iarna este înfrântã.

Apare adierea suavã a vântuluiprimãvãratic. Razele soarelui maiputernice reuºesc sã topeascã stra -tul de nea. Baba îºi scuturã forþatcele nouã cojoace. Sunt învinse ºiultimele urme ale anotimpului rece.Pãmântul începe sã respire intens.Întreaga naturã se trezeºte dinsomn, schimbându-ºi decorul. În -vin ge primãvara. Tinereþea eiînseamnã un nou început al trans-formãrilor în naturã. Chiar dacãeste capricioasã, având manifestãridiferite; vânturi uscate, ploi abun-dente sau uneori chiar geruri, esteluminoasã înveselind totul. Începeîncet dar sigur o înnoire a naturii.Totul întinereºte. Apar firaveprimele fire de iarbã.

În pãdure viaþa pulseazã mai intens. Covorul albde omãt, capãtã nuanþe din ce în ce mai diferite. Pefundalul brun al frunzelor moarte apar pete variate deculori: albe, galbene, albastre. Aici se trezesc la viaþãcele mai curajoase plante, ale cãror apariþii trezescsentimente noi în inimile oamenilor. Dispunând dehranã acumulatã din belºug în anul precedent, deumezealã ºi cãldura generatã de putre zirea frunzelormoarte, plantele mãrunte se grãbesc sã-ºi încercenorocul de timpuriu. Întregul ciclu al vieþii lor estescurt pentru cã, foarte repede, în locul mângâie -toarelor raze ale soarelui, se va instala umbra.Apariþia lor semnalizeazã învierea naturii. Primulvestitor al venirii primãverii este ghiocelul. Cãpºorullui strãpunge pãmântul încã rece, primind razelebinefãcãtoare ale soarelui. Se deschid gingaºii clo -poþei de un alb imaculat, concurând cu petele de neace-l mai înconjoarã. Mai târziu, îl imitã ºi alþi tovarãºice sfideazã uneori condiþiile neprielnice ale pri -

mãverii timpurii. Apar timid cupele galbeneale brânduºelor ºi viorelele ce prezintã floriîngemãnate, purtând cu gingãºie hainele loralbastre, strop din culoarea cerului.

Liniºtea le poate fi întreruptã de vânturiputernice sau de stropii de cleºtar ce cad din

înãlþimi. Atunci se simt a fi neputincioase. Cred cãvor fi învinse. Se leagãnã uºor sub greutatea picã-turilor ºi pala vântului. Salvarea lor este prima razãde soare.

Parfumul suav, culorile ce-þiademenesc privirea, atrag num e ro -ºii vizitatori. Între tulpinile firaveale lor se aude foºnetul continuudeterminat de insectele ce-ºi cautãhrana. Apariþia lor declan ºeazã unadevãrat concert susþinut de ceimai talentaþi „artiºti“ ai pãdurii:mierle, ciocârlii, privighetori.Multe pãsãri se întorc din lungipribegii. Trilurile acestora ºi gin -gaºii vestitori ai primãverii invi tãmai ales copiii la un adevãrat fes-tin. Atraºi de frumuseþea florilor, leculeg pentru a le dãrui celor dragi.Mânuþele lor mici, alintã drãgãstosfiravele flori.

Aceeaºi reînnoire a naturii seobservã ºi în localitãþile umane.Dã colþul ierbii. În curþile îngrijitede cu toamnã încep sã mijeascãcãpºoarele florilor de primãvarã,

aducându-le o notã de veselie. În apropierea apelor, pe acoperiºurile caselor sau

pe stâlpi, sosesc vechii locatari - berzele - ce austrãbãtut mãri ºi þãri. κi vestesc prezenþa prin clon-cãnitul lor, parcã spunându-ne: „Noi am venit!Suntem acasã!“ Întâlnirea lor aduce un argument înplus cã primãvara ºi-a intrat în drepturi.

Mã mai pot îndoi de existenþa ei? Nu. Dimineaþa,trezit de abia din somn, vãd la fereastrã plutind câte-va pete colorate: albe, gãlbene, roºii. Sunt fluturaºii.Fericit le spun: „Bine aþi venit, creaþii ale naturii! Mãbucur cã vã vãd!“ Parcã rãspunzându-mi aud în pomiidin grãdinã trilurile pline de farmec ale pãsãrelelor.

Iatã! A avut loc trezirea a tot ce este viu, creºte ºitrãieºte la noi, creaþii ale Atotputernicului… ªi astase datoreazã numai mult aºteptatei primãveri.

Virgil RIþCO;foto Mihai TIMOªENCO

Primãvara

1 martie – tot ce vãd este mãrþiºor.Distanþa cea mai scurtã dintre alb ºi roºu este

ºnurul mãrþiºorului.În curtea unei case pãrãsite Baba Dochia scuturã

cojoacele.În clepsidrã urmã de paºi! Semne de primãvarã

lungã.Astenia de primãvarã moþãie, moþãie, cât e ziua de

lungã.Vrãbii sar, din una într-alta, mutând graniþa cip-

ciripãriei. Cântãriþi pe crengi, mâþiºorii salciei se zbenguie

catifelaþi.Totul va-nverzi curând, copiilor vor începe sã le

dea dinþii.Termometrul urcã ºi coboarã: competiþie cu

mercur... tur-retur!Printr-o spãrturã-n gardul grãdinii - hop!...

solstiþiul de primãvarã.Din ce boabe de porumb înflorit, nu ºtiu: o

mireasmã de popcorn!O dimineaþã puþin înfumuratã învãluie-n ceaþã

ochii de la semafor.Semn zodiacal de-a lungul viesparului:

„lunã neagrã”!Dacã ai silicoane ca lumea, vrei ºi mãrþiºoare!Pe „linia verde”, aºteptând la intersecþia sãnãtãþii:

urzicuþele.

Nimeni nu trage mãrþiºorul de urechile ºnurului. Toþi au ce au cu anvergura sânilor.La fiecare adiere contorul îºi schimbã

sentimentele faþã de gigacalorie.De-atâta tãcere glasul greierului încã hiberneazã.Din hornarul primit, se-mprãºtie cristale de fum

pe reverul hainei.De n-ar avea ºnur, o decoraþie de complezenþã –

atât ar fi mãrþiºorul!Umbra pãºind mândrã spre casã, împreunã cu

mãrþiºoarele primite.Ciocãnitoare! Ar fi bine sã înfigi tu acest mãrþiºor

în pomul cunoºtinþei...Mãrþiºoarele au un ritm? Da, sistolele inimilor

celor ce le poartã!Iubind o altã Dulcinee tot iluzorie ºi ea - sau conservatorul „cumpãrãtor” de mãrþiºoare; tot

aia-i!Speranþã ºi ºlagãr: Mãrþiºorul prolifereazã cântece

de Mãrþiºor. ...............................................................................Martie se va sfârºi ca o Bunã Vestire continuând cu zorile lui April, pe florile, din sfânta duminicã de Florii.

Mihai MATEICIUC

BRODERII CU ªNUR DE MÃRÞIªOR

Cu prilejulZilei Femeii,tutu ror cititoa -relor, colabora-toarelor revisteinoastre ºi tutu -ror doamnelorcare ne înfru-museþeazã via -þa, cele mai sincere urãri de fericire ºitinereþe veºnicã. În aceastã minu -natã zi de primãvarã, ghioceii ºitoporaºii îºi deschid petalele cu multãdragoste pentru Dvs.

Curierul ucrainean

Închin Bisericii din Negostina

Bisericuþã de pe dealul mareÎntinzi azi turle pân' la infinitMã uit la tine ca la-l doilea soare,ªi-observ plângând cã ai

îmbãtrânit.

Câte furtuni ºi câte ploi cu gheaþãAi înfruntat acolo sus pe deal,Dar ai rãmas curatã ºi mãreaþã,Un loc de închinare ideal.

Eºti ca o fortãreaþã, eºti divinã,Nu este-o forþã de-a te birui,Pentru cã eºti luminã din luminãCu tine lumea nu se va sfârºi.

La glasul tãu toþi îngerii coboarã,Înalþi, în haine albe, cuvioºi,ªi cu blândeþe lin se desfãºoarãDe-a-naripa pe oameni

credincioºi.

Ai servii tãi cu har ºi cuviinþãCe intrã zilnic în locaºul tãuDe-a se ruga cu pace, cu credinþã,De-a proslãvii pe Bunul

Dumnezeu.

Eu te ador bisericuþã veche,Cu geamuri mici, cu-altarul aurit,Sub cer lumina ta n-are pereche,Cu tine sunt tot timpul fericit.

Mihai VOLOªCIUC

BisericuÆå

513Curierul uCRAInEAn

Dureros este faptul,ºi greu de înþeles, cãunele po poare au partede o soartã vitregã de-alungul existenþei lor ºitrec prin încercãricumplite pânã ºi azi, când altele duc o viaþãnormalã, liberã ºi liniºtitã, în bunã stare ºiechilibru sufle tesc. Toþi, însã, au dreptul la vi -sare „Pânã la Lu ceafãr/ ªi mai sus“, cum plas-tic se exprima poe tul M. Sorescu în poezia sa„Astfel“. Multã dreptate avea bardul, cãcisuferinþa nemãrginitã a biblicului IOV rãmâneo pildã veºnicã întru cre dinþã nestrãmutatã înbunul Dumnezeu ºi în mare le Adevãr, cã numaiprin suferinþã ajungem la izbãvire.

Doamne-Dumnezeule Cel Bun, ajutã-neîntru liniºtea noastrã!

De pildã, noi românii, în urma unei istoriizbuciumate, am trãit în „epoca de aur“ a omu-lui nou din socialism, dar în Revoluþia din 1989invocam în masã drepturile noastre fundamen-tale în Piaþa Revoluþiei, am cerut pâine ºicãderea comunismului, însã drept rãsplatã nis-au oferit gloanþe ucigaºe, de care nici azi nuse ºtie oficial cine e rãspunzãtor. Ne-au rãmasamintire doar Piaþa Revo luþiei ºi CimitirulEroilor ºi ne-au rã mas „foºtii“ ºi actualii „bãieþideºtepþi“ transformaþi peste noapte în capi -taliºti, mai ceva ca occidentalii, aruncând masade oameni în sãrãcie ºi ºomaj, ba, mai grav,împrãºtiindu-i pe tineri, mame ºi taþi prin lumeîn cãutarea mijloacelor de subzistenþã pentrucopiii de acasã, pentru pãrinþii lor, pentru ceibãtrâni, bolnavi ºi neajutoraþi.

Doamne, ajutã-ne întru binele nostru multvisat!

Asistãm astãzi stupefiaþi la o revoluþie ase -mãnãtoare în Ucraina, maica strãbunã aucrainenilor din România ºi de pretutindeni. Oistorie mai nedreaptã ºi aprigã nici cã se putea!Ucrai nenii au plãtit marele tribut al celor douãrãzboaie mondiale împreunã cu Rusia, dar aufost singurii care au trecut prin Holodomoruldin anii 1932-1933, soldat cu circa 7-10 mi -lioane de victime provocate prin înfometare decãtre tãtuca Stalin, genocid þinut la secret deU.R.S.S. ºi re cunos cut cu greu la a 58-a sesiunea Organizaþiei Naþiu nilor Unite (2003), ca sã fiepromovat la nivel de stat de cãtre preºedinteleRevoluþiei portocalii, Victor Iuºcenko, negat,pânã la urmã, de urmaºul sãu Victor Ianukovyciîn 2010, „binefãcãtorul“ zilelor noastre de peMaidanul din Kiev. Poporul ucrainean a trãitdin plin experienþa comunismului sovietic,obþinând independenþa abia în 1991, ca sã de -pin dã, totuºi, în multe privinþe de þara-sorã Ru -

sia. Astfel, biserica-mamã prorusã s-a impus,cu toate cã a existat ºi existã biserica indepen-dentã tradiþionalã a Rusiei Kie vene, creºtinatede Sfântul Volodymyr cel Mare, iar dependenþade hidrocarburile ruseºti oferite cont racost,împreunã cu puterea protectoare a Rusiei, ca ºiînvãþarea limbii ruse, au fost inevitabile.

În 2004, pe Maidanul Independenþei alnemul þumirilor din Kiev, au fost clamate drep-turile funda mentale ale cetãþenilor ºi con-damnatã insaþietatea celor de la putere, a fostadoptatã în Parla ment noua Constituþie cu li -mi tarea prerogativelor preºedintelui, însã visulschimbãrilor s-a nãruit repede, iar MaidanulIndependenþei în noiembrie 2013 s-a umplutcu protestatari pânã-n zilele de faþã cerându-seinsistent de la autoritãþi dreptul la o viaþãdecentã, demisia preºedintelui ºi a guvernului,vinovaþi de respingerea asocierii cu Uniu neaEuropeanã, doritã de majoritatea poporuluiucrainean, pentru prosperitatea Ucrainei ca þarãmembrã a UE ªi nu a oligarhilor puterii ce-audeterminat scãderea drasticã a nivelului de trai.In ciuda evidenþei, în loc de înþelegerea reven-dicãrilor prin dialog, guvernanþii au ales caleagloan þelor ºi a înãbuºirii în sânge a protestata -rilor Maidanului (circa 100 de tineri morþi ºi877 de rãniþi!). Culmea, aceasta se întâmpla întimpul desfãºurãrii Jocurilor Olimpice de laSoci, jo curi, care în antichitate erau respectatecu sfin þe nie, oprindu-se orice conflict armat.Totuºi, protes tatarii au rãmas neclintiþi aºtep-tând ajutorul Domnului ºi de la miniºtrii deexterne ai UE, ceea ce s-a ºi întâmplat, sem-nându-se un acord de încetare a conflictului.

În Parlamentul Ucrainei s-a produs undezechilibru, ca urmare a violenþelor de peMai dan, ceea ce a fãcut ca presedintele VictorIanu kovyci sã se retragã, acuzând o loviturã destat, iar Parlamentul l-a demis adoptândrevenirea þãrii la Constituþia din 2004, a anulatLegea din 2012 cu privire la existenþa a douãlimbi de stat, rusa ºi ucraineana (ceea ce în rea -litate nu afecteazã dreptul la utilizarea limbilorregionale), - l-a eliberat pe ex-premierul IuliaTymoºenko etc. ªi, în scurt timp, a reuºit sãformeze un gu vern provizoriu în frunte cu pre-mierul Vitali Iaþeniuk, o personalitate cu vederilargi europene.

Prefacerile democratice au început, dar ºijocurile de culise, de asemenea, ca sã fie

împiedi cate alegerileprezidenþiale antici-pate (la 25 mai a.c.),sã se ame ninþe cusecesiu nea Ucrai neiîn cea mai sensibilã

zonã a Crimeii, unde s-a ºi infiltrat armataRusiei ca sã „protejeze“ populaþia majoritarãrusofonã, ceea ce neliniºteºte întreaga opinie amapamondului, marile puteri ale lumii, împre-unã cu revoluþionarii ºi poporul ucrainean, carecontinuã sã-ºi vegheze morþii ºi rãniþii, neºtiind,de fapt, ce-i aºteaptã din partea Moscovei, carea dat undã verde „intervenþiei frãþeºti“ greu deoprit chiar de SUA, CE ºi NATO, cu toate cã seîncear cã diplomatic soluþiile paºnice.Deocamdatã guvernul provizoriu ºi poporulucrainean vegheazã Maidanul Independenþei ºistabilitatea þãrii, sperând cu tãrie în ajutorulComunitãþii Europene ºi SUA, pentru schim-barea dreaptã, departe de ideea separatismuluiteritorial promovat de Rusia, pentru a-ºi alege,fãrã ingerinþe din afarã, prin vot democratic, unnou preºedinte ºi un nou guvern, care sã asigurestabilitatea þãrii printr-o independenþã ade-vãratã, ce ºi-o doreºte poporul ucrai nean, desecole întregi, de la Bohdan Hmelniþki încoace,sã-ºi trãiascã, în sfârºit, viaþa în demnitate,asemenea marilor popoare civilizate aleEuropei, alãturi de Uniunea Europeanã.

UE, SUA precum ºi Fondul Monetar Inter -naþional promit ajutoare, Ucraina ºi ucraineniistau sub zodia incertitudinii, cu sabia lui Da -mocles în Crimeea, iar oamenii de bunã cre -dinþã împãrtãºesc durerea ucrainenilor greuîncercaþi prin jertfele umane smulse sfidãtor peMaidanul însângerat chiar în timpul JocurilorOlimpice de Iarnã de la Soci, suportã în conti -nuare haosul produs de forþele paramilitare pro-ruse din Crimeea, contestã ilegaliatea aºa-zisu-lui referendum de alipire a peninsulei ucrainenela Rusia de cãtre cei ce nu au rãbdare ºi nu ºtiusã trãiascã creº tineºte nici mãcar cu fraþii lormilenari. Susþinem, ca atare, marea speranþã apoporului ucrainean într-un viitor europeanluminos, pe care au dreptul sã ºi-l aleagã liberdupã voinþa lor.

Doamne, ajutã-i pe ucrainenii din Ucraina!Ajutã-i, Doamne, în numele jertfelor tinere ces-au ridicat la cer pentru adevãr, libertate ºidreptate! Doamne, ajutã-ne pe noi toþi sã trãimîn pace pe Pãmânt! Secolul XXI sã aibã partede lumina Soarelui ºi a iubirii lui Isus Hristos!Doamne, ajutã-i pe ucrainenii din Ucraina!

Ioan CHIDEªCIUC,vicepreºedinte al filialei Suceava a UUR

Doamne, ajutã-i pe ucrainenii din Ucraina!

O întâlnire emoþionantã a avut loc la VamaSiret, în seara zilei de 10 martie 2014, în jurulorelor 19. Cinci dintre cei 11 cetãþeni ucrai -neni, rãniþi în timpul evenimemtelor re -voluþionare de la Kiev ºi spitalizaþi la Bucu -reºti, s-au întors în Ucraina prin Vama Siret,judeþul Suceava. Iniþiativa de întâmpinare aacestora i-a aparþinut Excelenþei Sale consululgeneral al Ucrainei la Suceava, dl VasylBoieciko, ºi soþiei sale, dna Nadia Boieciko.

Relaþiile de colaborare a conducerii Con su -latului cu UUR - filiala Suceava sunt foartebune ºi de aceea dl preºedinte Boreslaw Pe -traºuc a trimis ºi o micã delegaþie de etnieucraineanã ca sã-i întâmpine pe eroi. Dinaceastã delegaþie au fãcut parte prof. ªoimanPetru, membru al Comitetului UUR - filialaSuceava, dna Felicia Grigoraº, secretar al Comi -te tului UUR - filiala Suceava, dna Livia Gri -goraº, preºedinta Organizaþiei locale de femei aUUR din Negostina, prof. Sebastian Fraseniuc,membru al organizaþiei UUR din Negostina ºi dl

Mihai Mihãiescu Aniuc, preºedinte al Organi -zaþiei locale UUR din Siret, care a realizat ºi uninterviu cu cei întorºi de la spital.

Excelenþa Sa dl consul general Vasyl Boie -ciko ºi dna Nadia Boieciko i-au aºteptat cu multãemoþie, încât am observat lacrimi în ochii dom-

niilor lor, ºi au spus cã s-au rugat bunului Dum -nezeu sã fie pace, sã se liniºteascã situaþia dinUcraina, sã pãºeascã þara pe drumul dorit demajoritatea cetãþenilor ucraineni.

Cei 5 cetãþeni ucraineni au ajuns în VamaSiret cu douã ambulanþe A.T.P.V.M., însoþiþi deasistenþã medicalã pe parcursul drumuluiBucureºti - Siret.

Eroii ucraineni au luptat fãrã sã se gân-deascã la consecinþele proprii. Chipurile lorarãtau hotãrâre, îndrãznealã ºi sinceritate. Nusunt adepþi ai compromisului.

La întrebãrile „Cum s-au simþit în Româ -nia?“, „Cu ce gânduri se întorc în Ucraina lordragã?“, „Cum vãd viitorul patriei lor?“, rãs -pun surile lor au fost pe mãsura aºteptãrilor.Mai întâi au mulþumit celor care i-au întâm -pinat, întregului personal medical de la Spi -talul Universitar Bucureºti ºi celor care i-auînsoþit pe drum, dlui consul general VasylBoieciko ºi dnei Nadia Boieciko pentru efor-

tul pe care îl fac, ca relaþiile de colaborare dintreRomânia ºi Ucraina sã fie dintre cele mai bune.Toþi eroii se gândesc la un viitor mai bun, cu ade-vãrat democratic al Ucrainei.

(Continuare în pagina 14)

ÎNTÂLNIRE CU CÂÞIVA EROI DE LA KIEV

La 19 martie a.c., talentatul poet ºi traducãtor IuriPavliº împlineºte (mai exact, a împlinit) 75 de ani. Esteau torul mai multor culegeri de poezii: U praþi, u pisni,v liu bovi (= În muncã, în cântec, în iubire) (1961),Akordy (= Acorduri) (1974), ªcebet (= Triluri) (1976),Schody (= Trepte) (1979), Neozorni dali (= Zãri de ne -cu prins) (1980), Dorohy (= Drumuri) (1985), Pose red -nyk (= Interlocutorul) (1999), Ridne slovo ( = Cuvântulmatern) (2013) º.a.

Numeroasele volume publicate de sãrbãtorit reprezintã în mod convingãtoro strãlucitã carte de vizitã care impresioneazã prin valoare ºi talent.

Iuri Pavliº a fost onorat cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România(1979). Alãturându-ne familiei ºi prietenilor care i-au împãrtãºit bucuria de apãºi în al 76-lea an de viaþã cu satisfacþia împlinirilor profesionale ºi fami liale,colectivul redacþional al revistei „Curierul ucrainean“ îi urea zã La mulþi ani!,cu sãnãtate ºi noi bucurii.

Curierul ucrainean

Curierul uCRAInEAn14

(Urmare din pagina 13)

Cei cinci eroi, pe numele lor: Mykola,Pavlo, Ivan, Bohdan ºi Roman aveau vârstediferite. Cel mai tânãr avea doar 22 deani, iar cel mai vârstnic avea peste 50 deani, dar ºi o tunsoare specificã bravilorcazaci. Mic de staturã, dar cu o minteagerã ºi limpede My kola a mai spus cãeste din regiunea Vinnyþea, din apro -pierea Kievului ºi cã acum pleacã dinRomânia cu multe amintiri plãcute ºiîncãrcãturã sufleteascã pozitivã. Cadrelemedicale de la spital s-au comportatexemplar, iar comunicarea a fost posi-bilã ºi datoritã unor etnici ucraineni,care i-au vizitat zilnic, i-au îmbãrbãtat ºii-au fost alãturi pânã la plecarea acasã.

Doamna Livia Grigoraº, care a fãcutparte din delegaþie, a început sã plângãcând l-a îmbrãþiºat pe unul dintre tinerii

revoluþionari, gândindu-se la fiul ei, care seaflã la Lvov, de unde au plecat oameni la Euro -maidan ca sã-ºi apere drepturile. Fiul doamneia studiat la Uni ver sitatea „Ivan Franko“, spe-

cialitatea „Re la þii internaþionale“ ºi i-a plãcutatât de mult Ucraina, încât ºi-a întemeiat acoloo fa milie, cãsãtorindu-se cu o colegã de facul-tate, iar în prezent au ºi o fetiþã pe nume Ana -stasia. S-a stabilit acolo, are serviciu ºi estefoarte mân dru cã e ucrainean din Româ nia.Vine deseori la pãrinþii sãi, deci are douã case.Emoþiile doam nei Livia, au fost mari ºi puter-nice, gân dindu-se la copiii ei ºi la toþi copiiiUcrainei care luptã pentru un trai mai bun ºi

mai demn. La finalul întâlnirii am zãrit în ochii

doamnei Nadia Boieciko din nou la -crimi atunci când, împreunã cu dl con-sul general Vasyl Boieciko, i-a condusla verificarea documen telor ºi la tre-cerea frontierei. Dincolo, adicã pe teri-toriul patriei lor, îi aºteptau alte ambu-lanþe cât ºi cei dragi, ca sã-i conducã lades tinaþie. La plecare le-am urat tutu -ror multã sãnãtate ºi sã-i ajuteDumnezeu.

Din presa localã am aflat cã pestedouã zile au trecut frontiera ºi ceilalþieroi spitalizaþi tot la Bucureºti.

Felicia GRIGORAª

ÎNTÂLNIRE CU CÂÞIVA EROI DE LA KIEV

Poetul sucevean Ion Cozmei,doctor în ºtiinþe filologice, mem-bru al Uniunii Scriitorilor dinRomânia, vicepreºedinte al Socie -tãþii Scriitorilor Bucovineni, con-siderat de critica de specialitatedrept cel mai bun traducãtor înlimba românã a poetului naþionalal Ucrainei, Taras ªevcenko, a fostrãsplãtit de curând de alte douãdistincþii literare internaþionale, cuprilejul participãrii la Chiºinãu (10martie 2014) la Simpozionul inter -na þional, închinat împlinirii a 200de ani de la ziua naºterii lui Tarasªevcenko.

Dupã ce în anul 2012, a primitPremiul pentru traducere dinpartea Uniunii Scriitorilor dinRomânia (preºedintele juriuluiAlexandru Dobreºcu), premiul Ipentru traducerea „Cobzarului“ luiTaras ªevcenko (preºedintele juri-ului C. I. Uºurelu) la FestivalulNaþional de Creaþie „Vrancea Lite -rarã“ Diploma Societãþii „Ucraina- Lumea“ din Kiev (preºedintele

Societãþii Ivan Draci), Diplomã deExcelenþã a revistei „Poesis“ pen-tru volumul „Taras ªevcenko -poetul naþional al Ucrainei ºireceptarea lui în România“ (pre -ºedinte George Vulturescu), înanul 2013 - Diplomã de Excelenþãdin partea Uniunii Ucrainenilordin România (preºedinte ªtefanBu ciuta), Diploma Uniunii Ucrai -ne nilor din România ºi a Minis te -ru lui Culturii din România(preºedinte Iaroslava Colotelo), înanul 2014 - Diplomã de onoare, cuprilejul Zilei Eliberãrii ºi Inde -pendenþei Ucrainei (consul generalal Ucrainei la Suceava, VasylBoieciko), la 10 martie 2014, laChiºinãu (Republica Moldova) luiIon Cozmei i s-au decernat Diplo -

ma de onoare a Ambasadei Ucrai -nei în Republica Moldova (amba -sador extraordinar ºi pleni -potenþiar al Ucrainei în RepublicaMoldova, Serghei Pirojkov) ºiPremiul Relaþii Culturale pentrutraducere în limba românã a volu-mului de poezii „Cobzarul“ deTaras ªevcenko al Uniunii Scrii -torilor din Moldova (preºedinteArcadie Suceveanu).

Simpozionul de la Chiºinãu afost organizat la Casa UniuniiScriitorilor din Moldova de con-ducerea Uniunii Scriitorilor dinMoldova, de Ambasada Ucraineidin Chiºinãu ºi de ComunitateaUcrainenilor purtând numele luiPetru Movilã din oraºul Chiºinãu(preºedinte Victor Cojocaru).

La simpozion, poetul Ion Coz -mei a prezentat cãrþile „Cobzarul“de Taras ªevcenko, ediþie bilingvã,Editura „Bukrek“, Cernãuþi, 2011,„Tinerele mele gânduri“ de Tarasªevcenko, ediþie bilingvã, Editura„Augusta“, Timiºoara, 2005 ºi„Taras ªevcenko - poetul naþionalal Ucrainei ºi receptarea lui înRomâ nia“ de Ion Cozmei, Iaºi,Editura „TipoMoldova“, 2007.

Manifestarea a fost moderatã înlim ba românã de Arcadie Su ce -veanu, preºedintele Uniunii Scrii - to ri lor din Moldova, ºi de amba sa -dorul extraordinar ºi pleni potenþiaral Ucrainei la Cernãuþi, SergheiPirojkov.

Kolea KURELIUK

Iuri Pavliº, la aniversareIuri Pavliº, la aniversare

noi distincþii pentru poetul - traducãtor ion cozmei

Domnului Iuri Pavliº,Domnului Iuri Pavliº,poet ucrainean din Româniapoet ucrainean din România

Mult stimate Domnule Iuri,Permiteþi-mi sã vã asigur de înalta mea stimã ºi sã vã felicit din

ini mã cu prilejul jubileului Dvs. - împlinirea a 75 de ani de lanaºtere.

Creaþia Dvs. poeticã în limba ucraineanã este cunoscutã nunumai în România ºi Ucraina, ci ºi în rândul ucrainenilor de pre-tutindeni.

Talentul Dvs. deosebit de poet ucrainean din afara graniþelorUcrai nei, marea Dvs. energie spiritualã de ucrainean maramureºeancare cultivã cuvântul matern ºi limba maternã izvorãsc din mareleDvs. suflet ºi din inima Dvs. sincerã ucraineanã.

Vã felicit, în aceastã minunatã zi de primãvarã, pe Dvs. ºi fami -lia Dvs. cu prilejul acestei fericite zile, vã doresc multã sãnãtate,inspiraþie creatoare ºi entuziasm pe tãrâm poetic.

Primiþi încã o datã, cu acest prilej, asigurarea sincerã a profundu-lui meu respect.

Consulul general,Vasyl Boieciko

15Curierul uCRAInEAn

(Urmare din numãrul anterior)

Chiar dacã ici-colo mai persistã ºi poeziadeclamativã, superficialã „Soldaþi“, „A venitprimãvara“, „O dimineaþã de primãvarã“, Ciclulde sonete „Surâsul Giocondei“ etc. Cu toate aces-tea atrag atenþia unele meditaþii („Frãmântãri“,„Co siþa“, „Doi mesteceni“, „Zile“, „Note“,„Rãdãcinile veºniciei“ etc.) care, cu siguranþã, arfi meritat sã fie incluse în antologia discutatã„Roua cuvintelor“.

Ca noutate, trebuie semnalate cãutãrile unorforme poetice noi ale poetului, celor fixe, cum arfi sonete, rondeluri ºi pantume. Dacã sonetelesunt extrem de pretenþioase formal, exersarearondelurilor a devenit predilectã pentru I. Pavliº,aspecte pe care acum le perfecþioneazã în conþi -nut ºi formã, atribuind repetiþiei, pe lângã muzi-calitate ºi un accent semantic, deplasând-o îninterior.

De fapt repetiþiile utilizate cu mãiestrie de poetreprezintã o moºtenire a liricii populare prin careversurile sale dobândesc valori suplimentare atâtde necesare liricii tensionate, cum ar fi, de pildã,cea dedicatã cataclismului din martie 1977 cuBucureºtiul în ruine: Ruine sãlbatece, vai sãl-batece/ Ochii-s obosiþi de ruine/ Între pereþi zacdestine/ Þipete jalnice, þipete jalnice.

Cum speranþa întotdeauna vine de sus, ron-delul se încheie optimist, cu triumful vieþii:Pasãre bleu vino la mine/ ªezi-mi oriunde alãturi/Deznãdejde dã-te în lãturi/ Uite, lumina-i cutine/................/ Ceru-i senin, senin, uite, e bine(Ibidem, p.69).

Iuri Pavliº este un poet îndrãgostit de poeziecanonicã ce preþuieºte varietatea formelorimpuse, cu rime ºi ritmuri alese pe care meºterulversificator le clãdeºte cu migalã în structuri poe -tice rare, rondeluri ºi pantume, din care nu lipsescatuurile populare ale înþelepciunii, vorbelor deduh ºi ale optimismului: Zâmbetul feminin-/Bucurie ºi chin/ Depãrtarea-i divinã.../ Pãdureade-aur e plinã (Fagii aurii, p.73).

Volumele patru ºi cinci, „Valuri“ (1982) ºi„Drumuri“ (1985) care fac parte din antologiapoeticã omagialã „Roua cuvintelor“ sunt o mãr-turie a cãutãrilor noi de cultivare a formelor cla-sice ºi moderne ale poeziei: sonete, catrene, ron-deluri, pantume, versuri albe etc., întrucât uneledintre acestea, în anii '70-'80 ajunseserã la apogeuprin Stepan Tcaciuc, Ivan Covaci, MykolaCorsiuc, Pavlo Romaniuc ºi alþii.

Deºi catrenele sunt mai rare în poezia sa, eledobândesc cu adevãrat concentraþie, adâcime ºiexpresivitate: Sã nu-mi crezi adevãrul afirmat/Dar nici minciuna sã n-o crezi./ Sã crezi doarunicului sfat-/ Sã mi-te opui mereu, de-ndat (Sfat„Valuri“, 1982, p. 30).

În ce priveºte pantumele ºi rondelurile, poetulIuri Pavliº deocamdatã se-ntrece pe sineprovocând cuvinte „la duel“ (vezi „Lexicul l-amprovocat la duel“) ca sã obþinã efecte esteticescontate - rafinament meditativ, muzicalitate, încare cuvintele se scaldã cu adevãrat în rouã:Nevindecabile-s/ Gândurile anume./ Au miros debrad/ Aceste pantume.// Ale mele gânduri -/ Ochiiinimii mele/ Cu pantumele cele/ Zilele ºi nopþile(v. Pantume, p.64).

Indubitabil Iuri Pavliº este un talent veritabil,dar ºi consecvenþa sa creatoare devine o profe-siune de credinþã prin care ambiþiosul poet zideºteo mãnãstire „Cum n-a mai fost alta“, aidomameºterului Manole: Numai gândul ca din palme/Razele sã sorb în mine/ E sã las clipe divine/Cântecelor noi ºi calme („Zi încãrcatã de raze“,p.76).

Alãturi de pantume ºi rondeluri poetul adoptival Maramureºului (fiind originar din Banat) cul-tivã cu succes ºi versul liber sau poezia nãscutã

din prozã ritmicã aproape proverbialã, sinteticã,cu meditaþii despre soartã, iubire, dragoste, paceetc. (v. „Dragostea pe Terra“, „Pãmânt natal“,„Lo godnica“, „Astã noapte“, „În balanþã“ ºi al -tele). Ele sunt frapante prin simplitatea lor ºi pro -fun de prin înþelepciune quasi sentenþioasã: În ba -lanþã/ Timpul a pus/ Existenþa sa/ ªi douã inimi/Pur ºi simplu voia/ Sã fie cât va dura/, Pe acestpãmânt/ Între oameni iubirea (În balanþã, p.19).

În volumul de poezii „Drumuri“ (1985), IuriPavliº continuã sã scrie în stilul sãu preferatpoezie clasicã ºi în vers alb, sonete ºi rondeluriconstruind cu migala vestitului meºter fãurar dinspaþiul nostru carpatin: Nãscându-mã/ În spaþiucarpatin/ Am învãþat/ Sã zidesc/ De la meºterulManole („Zidind gândurile“, p.5).

Dar cu toate acestea multe din asemenea piesepoetice „Aºteptând cocorii“, „Dacã“, „Oglindaînchipuirii“, „Ultimul cuvânt“, „Zâmbetul tãu“,„Nu regreta“, „Mesteacãn“, „Drumuri“, „Tra -pezã“ etc. n-au mai ajuns în antologia de refe -rinþã.

Meritã totuºi sã prezentãm cititorului o mini-variantã a „Poveºtii codrului“ à la Eminescu prin„Trapezã“ lui I. Pavliº în care, de asemenea, ele-mentele terestre se-mpletesc cu cele cosmice înraiul nostru pãmântesc stãpânit de faimoasareginã a nopþii“ - Luna! Acel mesteacãn totpriveam,/ Ce lângã mãnãstire se-nalþã/ Ca otrapezã îl vedeam/ Unde luna pãstorea.// Dinmana cea vie gustam/ Bãurãm a cerului rouã/ Iarstelele ne tot serveau/ De toate, dându-ne nouã.//Descifram codul stelar/ Cel de noapte ºi de zi/Transparente fãrã de hotar/ Þeseau mantii argin-tii (Trapezã, p.29).

Convins de continua autoperfecþionare a pro-priului cuvânt poetic - „O mirabilã sãmânþã“ apoeziei, parafrazãm pe Lucian Blaga, Iuri Pavliºîºi iubeºte limba maternã, cum îºi iubeºte mamaîntâiul nou-nãscut (v. rondelul „Ca mama nou-nãscutul“. De fapt sentimentul iubirii la poetulnostru e atotcuprinzãtor: om-limbã-naturã-paceetc., cãci fãrã iubire nimic nu e, glãsuieºte SfântaEvanghelie. Cum pacea universalã e posibilãnumai prin iubire poetul I. Pavliº dedicã un întregciclu de rondeluri: „Sã înveºnicim pacea plane-tarã“ din care spicuim catrenul memorabil pentrufiecare din noi: Cel de-al ºaptelea rondel îl scriu/Sã se serbeze-n ziua a ºaptea/ Paralelei pãcii îlsubscriu/ Cãci unica speranþã-i pacea (Cel de-alºaptelea rondel îl scriu, p. 59).

Din zestrea poeticã a lui Iuri Pavliº nu lipseschaikuurile, ºi nici atât de dificile -glosele, cu carenu se întrece mai nimeni, iar sinteticele haikuuripoetul continuã sã scrie ºi azi în presa ucraineanã.Plãcerea poetului dintotdeauna, din tinereþe pân-la bãtrâneþe, adicã la vârsta marii înþelepciuni,este filosofarea dusã pânã la adevãruri concen-trate, ca de pildã în urmãtoarele haikuuri: 1. Olume vidã/ Când sufletu-aþipeºte.../ O lume vidã.2. Nu cred în ceaþã/ Nici în cuvântul ferecat/ Nucred în ceaþã (Nu cred în ceaþã, p. 9).

În ce priveºte cele câteva glose, douã-trei dinele meritã o menþiune deosebitã (în niciun caz ceaantologatã) din partea cititorului contemporan,întrucât i-ar fi de folos sã afle sentinþe, axiologiesau unele paradoxuri ale vieþii „Sã admire poli-valenþa unor idei sau a judecãþilor cvasiaforistice,cu tentã creºtinã, formativã - toate atât de nece-sare vieþii de toate zilele („Pãmântul crud înghitetotul“, „Sângele nu-i apã“ ºi „În jocul vieþii“.Dacã prima glosã vizeazã existenþa efemerã aomului, nimicnicia sa ºi prioritatea valorilor spi -rituale în faþa celor materiale, cea de-a douaslãveºte iubirea faþã de aproapele nostru ºi e con-struitã pe antinomia binelui ºi rãului, valoric-non-valoric, bucurie-necaz etc. Sângele nu-i apã/Cuvântul nu e clipã/ Necazul uneori - leac/Bucuria - fleac/ Iar calea cea strâmtã/ Fiecare osimte (...)/ Vezi, pe careva/ L-a supãrat cineva/Omule ce eºti, tu/ Gãseºti un atu/ Sã nu spui aºa/Sângele nu-i apã, da.

Omul întotdeauna trebuie sã preþuiascã viaþa,sã ºtie cã antinomiile sunt reversibile dacã nurespectã legea legilor a creºtinãtãþii - iubirea, cuîntregul ei liant al valorilor spirituale ce þin decredinþã ºi continua înãlþare cãtre cele sfinte.Astfel eºti sortit pieirii în jocul dur al vieþii:Adâncul - în timp/ Înaltul - în sfinþenie/ În pãlãrie- pãlãria/ În urã - nimicirea/ De soarta-irevãsare/ ªi moartea-i alinare/ În jocul vieþii.

Viaþa, prin urmare, cere sã-þi duci soarta,crucea ta, sã arzi ºi sã iubeºti ca sã fii iubit ºifericit. Glosele lui I. Pavliº sunt admirabile artis-tic ºi ele sintetizeazã valorile întregii sale creaþii,existenþial ºi poetic.

Existã în creaþia lui Iuri Pavliº ºi trei cãrþi depoezie pentu copii „Ciripit“ (1976), „Depãrtãrinemãrginite“ (1980) ºi „Mijlocitorul“ (1999).Ultima fiind dedicatã Mântuitorului nostru IsusHristos, unicul mijlocitor între noi ºi Dumnezeu,ceea ce au nevoie sã ºtie copiii cã el este Calea,Adevãrul ºi Viaþa.

În concluzie, Iuri Pavliº este un poet ºi gândi-tor, clasic ºi modern, deopotrivã, un filosof desorginte popularã ºi preþuitor al celor sfinte, unsupus al condeiului ce-ºi scrie, selectiv, acum lasenectute doar ceea ce îl reprezintã pe el „mareleucrainean ºi mare meºter al cuvântului“ (MariaIakubovska, Ucraina).

Ioan CHIDEªCIUC

Iuri Pavliº: Am învãþat sã zidesc de la meºterul ManoleAniversãrii a 75 de ani de viaþã

La 11 martie 2014,când organizaþia UUR dinBucureºti aniversa solemn200 de ani de la naºtereamarelui poet Taras ªev -cenko, s-a stins din viaþãAftanasie Colotelo (cu - noscut printre prieteni caTanasi sau Tanasko), în -tristând întreaga sa familiecare se pregãtea sã-i sãrbã-toreascã venerabila vâr stãde 92 de ani.

Aftanasie Colotelo s-a nãscut la 15 martie1922, în satul Velavcea (azi Korytne) din regiu -nea Cernãuþi (Ucraina), având o tinereþe grea ºizbuciumatã.

A fost înmormântat în cimitirul „Re -învierea“, alãturi de soþia sa Anna Ver ºehora-Colotelo, plecatã dintre noi cu douã luni înurmã, lãsând un gol imens în sufletul soþului ei.

Ca un prinos de stimã a fost condus pe ulti -mul drum, la 14 martie, de mulþi prieteni ºi rude,precum ºi de Excelenþa Sa Teofil Bauer, am ba -sador al Ucrainei, însoþit de dl secretar Vavasov.

Tanasi Colotelo a fost un om cu o înaltã þi -nutã moralã, cu un caracter ales, cinstit ºi demn,fãcând cinste ucrainenilor din România. A iubitcultura, tradiþia ucraineanã, iar limba maternã atramsmis-o cu drag fiicei sale Olga ºi celor doinepoþi, profund nemângâiaþi dupã plecarea sa.

Conducerea UUR din Bucureºti a fost mân-drã sã-l aibã alãturi pe Tanasi Colotelo la diverseacþiuni cultural-ºtiinþifice, organizate de filialã,la care a participat cu bucurie împreunã cu soþiasa, aproape pânã în ultima clipã a vieþii.

Plecarea lui Tanasi Colotelo a lãsat un adâncgol în organizaþia noastrã. Nu-l vom uita nicio-datã!

V$qnax <omu nam'xt"!

Filiala Bucureºti a UUR

Aftanasie Colotelone-a påråsit

Curierul uCRAInEAn16

Occidentul analizeazã problema acorãrii aju-torului financiar de urgenþã Ucrainei în vedereaieºirii acesteia din crizã economicã. Se mizeazãîn principal pe Fondul Monetar Internaþional acãrui misiune va sosi la Kiev la 4 martie. În afarãde aceasta, Uniunea Europeanã ºi SUA promitsã aloce mijloace financiare pentru unele pro-grame speciale. Dar ajutorul pentru Ucraina nuse va limita doar la toate acestea, existã ºi altevariante de salvare.

Occidentul ºi-a intensificat activitatea legatãde acordarea sprijinului financiar pentru Ucrai na.

Economia Ucrainei, care trece printr-o crizãprofundã, agravatã de intervenþia militarã rusã înCrimeea ca ºi de poziþia de ansamblu a Krem -linului faþã de noua conducere a þãrii, necesitã unajutor financiar de urgenþã. Precedenta putere alãsat vistieria þãrii goalã, rezervele valutare ºi deaur au scãzut, din 2004, la un nivel minim, sferaindustrialã stagneazã. Pe ordinea de zi se aflãacum problema gazelor, Moscova declarând cã,probabil, va anula reducerea la preþul acestuicombustibil ºi cã nu va exclude nici posibilitateaaplicãrii unor sancþiuni comerciale. Numai anultrecut, rãzboiul comercial declarat de UniuneaVamalã a costat Ucraina 3,5 miliarde de dolari.Prin urmare, pierderile la buget vor creºte. Iarbani nu sunt nu numai pentru achitarea obligaþi-ilor externe, ci ºi pentru plata pensiilor ºi a aju-toarelor sociale, pentru acoperirea cheltuielilorcurente. Ministerul de Finanþe apreciazã cã volu-mul „colacului de salvare“ pentru anii 2014-2015 este de 35 miliarde de dolari ºi face apel laorganizarea unei conferinþe de donatori. Daracest lucru este de perspectivã, iar în viitorulapropiat este nevoie de un ajutor mãcar de 15miliarde de dolari.

Miza principalã se face pe principalul credi-tor al Ucrainei - FMI, al cãrui ajutor este un felde „turnesol“ pentru investitori. Kievul va începeconvorbirile cu misiunea Fondului la 4 martie ºise aºteaptã ca în 4-5 zile sã se ajungã la uneledecizii. Primul ministru Arseni Iaþeniuk a de -clarat cã Guvernul este dispus sã îndeplineascãtoate condiþiile ºi cerinþele pentru ca FMI sã reiacreditarea.

„Am avut o discuþie cu doamna ChristineLagarde (director general al FMI-UNIAN). Nuvreau sã dezvãlui toate detaliile convorbirii, darpot sã declar cã guvernul va îndeplini toatecondiþiile FMI“ - a spus Iaþeniuk.

Între condiþiile puse de Fond se aflã ºi pune -rea bugetului sub sechestru (se discutã deja posi-bilitatea scoaterii din buget a unor articole ºireducerea capitolului de venituri cu 65-80 de mi -liarde de hrivne), majorarea nepopularã în rândulpopulaþiei a preþurilor la gaze, dar Iaþeniuk a maiarãtat ºi în alte ocazii cã altã ieºire din situaþiacreatã în Ucraina decât îndeplinirea reco-mandãrilor FMI, nu existã.

Pe pe altã parte, Fondul nu vede motive depanicã în ceea ce priveºte situaþia economicãactualã din Ucraina. „Noi nu vedem nimic atâtde îngrijorãtor, încât sã producã panicã“ - amenþionat Christine Lagarde, director al FMI. Eaa apreciat drept „lipsitã de sens“ ºi „absolut pre-maturã“ anunþarea datelor privind volumul aju-torului necesar Ucrainei pânã la sosirea înaceastã þarã a misiunii FMI: „Sperãm cã puterease va abþine de la prezentarea diferitelor datecare nu au niciun sens pânã când ele nu vor fiverificate minuþios.“

Aceste verificãri s-ar putea prelungi. Dupãpãrerea Ministerului de Finanþe, primele tranºeale creditului pe care FMI le poate acordaUcrainei în cadrul noului program stand-by vorveni în Ucraina nu mai devreme de luna aprilie.Deºi e posibilã ºi o acodare mai operativã demijloace financiare.

Oleksandr Paraºci, ºeful Departamentuluianalitic al Concorde Capital este de pãrere cã, cucât convorbirile cu FMI vor ajunge mai repede laun rezultat, cu atât va fi mai bine, iar 15 miliardede dolari sunt suficiente pentru a parcurge fãrãcomplicaþii anul 2014.

„Cred cã sprijinul financiar din partea FMI vafi relativ operativ. FMI are o experienþã negativãîn ceea ce priveºte colaborarea cu autoritãþileucrainene ºi, probabil, aºa se ºi explicã retoricaprudentã din partea Fondului. Se înþelege cã fa -limentul unui stat nu este în avantajul nimãnui,de aceea aºteptãm de la noua conducere ºi de lamisiunea FMI acþiuni rapide ºi coordonate carevor duce la alocarea în timp util a ajutoruluifinanciar pentru Ucraina. Aºteptãm ca primatranºã de la UE sau FMI sã soseascã, posibil, îndecurs de o lunã“, a spus expertul.

Dar mai sunt ºi alte propuneri de scoatere aUcrainei din crizã. Miliardarul George Soros apropus UE sã organizeze un plan urgent de spri-jinire a þãrii noastre, similar cu planul SUA desprijinire a þãrilor europene dupã cel de-alDoilea Rãzboi Mondial, cunoscut sub denumireade „Planul Marshall“. Acesta presupune acor-darea creditelor companiilor ucrainene dinpartea bãncilor comerciale europene în schimbulunor cote-pãrþi din companiile respective sau alparticipãrii la profitul acestora.

Soros a mai subliniat cã Ucraina dispune deun „capital uman de înaltã calitate“ ºi de oeconomie diversificatã. Aceasta o face extrem deatractivã pentru investiþiile strãine. În opinia sa,atât UE, cât ºi Ucraina ºi-ar putea deschide reci-proc pieþele. UE ar ajuta companiile ucrainenesã se integreze în piaþa mondialã.

ªeful subdiviziunii analitice a grupului„Investment Capital Ukraine“ (ICU), OleksandrValciºen, apreciazã cã ajutorul FMI chiar este un„Plan Marshall“. Problema-cheie este programulFMI. De la el trebuie pornit... tot restul estesecundar. Ajutorul FMI deja este, în fapt, „unplan Marshall pentru Ucraina.“ Dacã Guvernulucrainean va primi resurse în schimbul unoractive fãrã ca sã facã reformele necesare, atunciel nu se va deosebi de guvernul anterior, este uncerc închis“ - a subliniat expertul.

Ajutorul Occidentului va veni nu numai pelinia FMI.

Pe lângã ajutorul acordat de FMI, Occidentulexamineazã intens ºi alte canale de finanþare aeconomiei ucrainene. UE ºi SUA au ºi anunþatcã vor acorda sprijin. America este gata sã acor -de garanþii pentru credite în valoare de un mi -liard de dolari, UE analizeazã posibilitateaacordãrii unui miliard de euro ºi se pronunþãpentru organizarea unei conferinþe internaþionalepe aceastã temã. Evangelos Venizelos, ministrulde externe al Greciei, care deþine, în prezent,preºedinþia UE a declarat: „Suntem gata sãvenim cu propuneri legate de modul în carecomunitatea internaþionalã poate ajuta Ucrainacu sprijinul FMI, dar fãrã a se limita doar laFMI. Propunerea mea proprie este aceea cã seimpune în mod obligatoriu organizarea unei con-

ferinþe în aceastã problemã pentru a se puteaelabora de urgenþã o schemã (de acordare a aces-tui ajutor)“.

Miniºtrii de finanþe ai þãrilor G-7 au declaratºi ei cã sunt gata sã acorde mijloace financiare:„Ne uneºte obligaþia sã asigurãm Ucrainei o pu -ternicã susþinere financiarã. Apreciem, de pildã,cã FMI rãmâne cea mai bine pregãtitã instituþiepentru a ajuta Ucraina sã rezolve pro vo cãrilesale economice urgente prin consultãri politice ºifinanþare concentratã pe reforme necesare.“

Nici Marea Britanie nu a rãmas indiferentã,ea va oferi 10 mil. lire sterline drept ajutor tehnicde urgenþã. Aceastã declaraþie a fost fãcutã deminis trul britanic de externe, William Hague.Pentru reglementarea acestei probleme, elurmeazã sã vinã la Kiev.

În afarã de aceasta, la 4 martie, Parlamentulurmeazã sã discute problema ratificãrii acorduluicu UE privind acordarea Ucrainei a sumei de610 mil. de euro. Aceastã problemã a fost discu-tatã ºi cu precedenta putere, dar renunþarea echi -pei lui Ianukovyci la integrare europeanã nu afãcut posibilã utilizarea acestui sprijin. Acum,problema va fi rezolvatã pozitiv.

Oleksandr Peceryþyn, economist principal alCredit Agricole Bank este de pãrere cã orice aju-tor, cât de neînsemnat, este foarte important. Elpoate fi acordat atât sub formã de credite directe,cât ºi speciale destinate diverselor programe, in -clusiv sprijinirii investiþiilor strãine. „Totul de -pin de de procedurile care sunt folosite deOccident. Dar acordarea ajutoarelor în sãptã -mânile urmãtoare ar calma tendinþele de pa nicãpe piaþã.

Dacã s-ar face acest lucru, ar fi bine“, a spusexpertul.

Existã încã o variantã de supravieþuire.Ucraina poate sã obþinã anularea unei pãrþi a

datoriei externe.Preºedintele Comitetului de Economiºti al

Ucrainei, Andri Novak, este de pãrere cã þaranoastrã trebuie sã obþinã anularea a 50% din da -toria de stat. „Ucraina are, astãzi, ºansa unicã sãse adreseze creditorilor cu rugãmintea sã-ianuleze între 50% ºi 85% din datoriile sale destat“ - a spus el, adãugând cã suma totalã a dato-riei de stat a Ucrainei este de 65 de miliarde dedolari.

Economistul este convins cã acesta ar fi undemers extrem de puternic deoarece, în momen-tul de faþã, în spaþiul informaþional mondial,tema Ucrainei este dominantã ºi noi avem totdreptul sã cerem anularea celei mai mari pãrþi adatoriei noastre“, a explicat el.

Potrivit afirmaþiilor sale, Clubul Creditorilorde la Paris, pe parcursul existenþei sale (din1956) a încheiat 440 de acorduri privind anu-larea datoriei cu diverse þãri datornice. De exem-plu, în 1991, Poloniei i-au fost anulate 50% dindatorii pentru facilitarea trecerii þãrii la econo-mia de piaþã, Greciei i-au fost anulate, anul tre-cut, 85% din datorii având în vedere situaþia saeconomicã dificilã. Economistul este convins cãobþinerea acestui lucru este foarte posibilã ºi cão asemenea decizie va duce la o însãnãtoºiresubstanþialã a finanþelor statului.

Guvernul are una dintre puþinele ºanse nunumai de a reeºalona datoria, ci ºi de a anula oparte a acesteia, ceea ce va uºura în mod sub - stanþial ieºirea din crizã.

uuCCRRAAIInnAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

„Planul Marshall“: cine ºi cum va ajuta Ucraina sã iasã din crizã