Serie nouå, nr. 263-264 / mai 2014

9 Mai este o sãrbãtoare cu trei semnificaþiiextrem de importante: ziua proclamãrii Inde -pen denþei de stat a Þãrii Româneºti (1877),ziua Victoriei Coaliþiei Naþiunilor Unite(U.R.S.S., Marii Britanii, S.U.A. ºi Franþei) încel de-al Doilea Rãzboi Mondial (1945) ºi ziuaEuropei (1985). Fiecare dintre aceste trei înþe-lesuri simbolizeazã o formã de independenþã,de libertate, de pace a popo ru lui român. Indi -ferent de concepþia fiecã ruia dintre noi, trebuiesã vedem ziua de 9 Mai ca pe un simbol careva rãmâne totdea una în tradiþia noastrã.

9 Mai a fost aleasã ca Zi a Europei de Con -siliul European de la Milano din 1985, apre -ciindu-se cã punctul de pornire al construcþieiEuropei unite a fost „faimoa sa de cla raþie“ princare, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrulde externe al Franþei, a propus Germaniei, darºi altor state euro pene, sã punã bazele concreteale unei federaþii euro pene indispensabile pen-tru menþi nerea pãcii. Al Doilea Rãzboi Mon -dial a lãsat în urmã o Europã distrusã din punctde vedere material, frã mântatã de puternicecrize politice ºi divizatã, prin „cortina de fier“,în douã blocuri: Est ºi Vest. Apare, în acestcon text, un puternic cu rent spre o politicã in -ter naþionalã care sã fie ca pabilã sã opreascã o atreia conflagraþie mon dialã ºi sã consolidezeEuropa din punct de vede re economic (în faþaS.U.A. ºi a U.R.S.S.). Sunt create, aºadar, dupãrãzboi o se rie de organizaþii internaþionaleavând caracter politic, militar sau economic.Într-un mo ment complicat din pri mãvara anu-lui 1950, ºi anume înce perea rãzboiului rece,lui Robert Schu man, pe atunci ministrul afa -cerilor ex ter ne al Franþei, îi este încredinþatã decãtre omologii din Marea Britanie ºi StateleUnite ale Americii o misiune foarte importan-tã: crea rea unui plan care sã ducã la reinte-

grarea Germaniei Federale în concertul euro-pean.

La 18 aprilie 1951, ºase þãri (Belgia, Fran þa,Germania, Italia, Luxemburg ºi Olan da) ausemnat Tratatul de la Paris pri vind prima dintrecomunitãþile europene, Co mu ni tatea Eco no -micã a Cãrbunelui ºi Oþelului (CECO). Ulte -rior, în 1957, prin Tratatul de la Roma, a fostînfiinþatã Comu nitatea Economicã Euro pea nã,precursoare a Uniunii Europene de astãzi. În2003, ziua de 9 mai are o încãrcãturã simbolicãaparte, în contextul în care Uniunea Europeanã

se pregãteºte pentru cea de-a cincea ºi cea maiamplã extindere din istoria sa, „Cei 15“ dinprezent urmând sã devinã „Cei 25“ la 1 mai2004 ºi „Cei 27“ în 2007, dupã ce ºi Ro mâ nia,ºi Bulgaria au aderat la Uniunea Europeanã.

Europa are drapelul sãu: un cerc format de12 stele aurii pe fond azuriu; aceastã em blemãa fost adoptatã în 1955 de Comitetul Miniº -trilor al Consiliului Europei la propu nereaAdu nãrii Parlamentare; prin dispunerea lor,ste lele simbolizeazã uniunea po poa relor Eu ro -pei - iar în ceea ce priveºte numãrul lor, el esteinvariabil, 12 fiind simbolul perfecþiunii ºi alplenitudinii. Din 1986, drapelul european esteºi emblema oficialã a Uniunii Europene (care apreluat de la Consiliul Europei ºi Imnul Euro -pei, Oda Bu cu riei de Beethoven - toate cele 27de state ale UE fiind membre ale Con si liuluiEuropei).

România este ºi va rãmâne un stat dedicatdestinului sãu european. Ca români ºi ce tã þenieuropeni avem datoria ºi potenþialul de a con -tri bui la afirmarea identitãþii comu ne a Euro -pei. Progresãm tot mai mult în demersul nos-tru de a face ca apartenenþa la Uniu nea Euro -peanã sã aducã mai multe beneficii pentruRomânia ºi români.

Al optulea an consecutiv România sãrbãto -reº te Ziua Europei. Uniunea Europeanã, a cã -rei membrã este þara noastrã, constituie un ca -dru favorabil pentru conservarea ºi dezvol ta reaiden titãþii naþionale, construcþia europeanãfiind înainte de toate expresia unitãþii îndiversi tate.

În Bucureºti, pentru a sãrbãtori împreunãZiua Europei 2014, Fundaþia pentru Dezvol -tarea Societãþii Civile (FDSC) în parteneriat cuDepartamentul pentru Relaþii Interetnice ºiPrimãria Municipiului Bucureºti a organizat

„ONGFest“, festivalul-târg al organizaþiilornegurvernamentale, care s-a desfãºurat în peri -oa da 9-11 mai 2014 în Parcul Herãstrãu (in -trarea Piaþa Charles de Gaulle). Au participatcirca 150 de organizaþii negurvernamentale dintoatã þara, iar tema principalã a manifestãrii afost promovarea diversitãþii, a toleranþei ºi asolidaritãþii în combaterea discrimiãrii ºi a dis-cursului instigator la urã.

Uniunea Ucrainenilor din România (UUR)s-a implicat în desfãºurarea acestui evenimentcu amenajarea unui stand care a încercat sãilustreze cât mai bogat cultura comunitãþiinoastre, obiceiurile ºi tradiþiile. Precizãm cãstandul a fost amenajat cu ultimele apariþii alecãrþilor ºi presei editate de UUR ºi cu scul ptu -rile în lemn intitulate „Peisaj deltaic“ alemeºterului artizan Pavel Gheorghe din Tulcea.Tot din Tulcea a luat parte Ansamblul artistic„Zadunaiska Sici“ - tineret care pe o scenã dinparc a prezentat un frumos program de cânteceºi dansuri populare ucrainene. Spectacolul,condus cu competenþã de prof. Dumitru Cer -nencu, preºedintele filialei Tulcea a UUR, aatras un numeros public românesc, ucraineanºi de alte naþionalitãþi.

Ion ROBCIUC

ZZ ii uu aa EE uu rr oo pp ee ii 22 00 11 44

Prin prezenta declaraþie politicã salut intrareaîn dezbatere publicã a normelor prevãzute a faceparte din noul Cod silvic. Spun asta pentru cãaceastã legislaþie este aºteptatã cu interes atât decei care activeazã în industria lemnului, de pro-prietarii de terenuri împãdurite, cât ºi de sec-torul neguvernamental din domeniul protecþieimediului.

Din punctul meu de vedere, ca parlamentarce reprezint largi comunitãþi aflate în zonemuntoase ºi de deal, trebuie sã îmi exprim punc-tul de vedere referitor la necesitatea unor noireglementãri mai clare ºi mai stricte în acestdomeniu, care sã ofere un plus de siguranþã pen-tru locuitorii acestor zone, cât ºi pentru acope -rirea lacunelor ce permit o largã activitate înceea ce priveºte tãierile ilegale de pãduri ºievaziunea fiscalã.

Este suficient sã menþionez faptul cã faþã desecolul trecut, când pãdurile acopereau o supra -faþã de aproximativ 80% din þara noastrã, acum,în urma tãierilor haotice, România mai deþine osuprafaþã împãduritã de numai 30%. În timp cemajoritatea statelor europene ºi din lumea civi-lizatã fãceau eforturi masive pentru protejarea ºiexploatarea controlatã a masei lemnoase, înRomânia se practicau defriºãri masive depãduri.

Acest fapt a dus la afectarea mediului încon-jurãtor, dar, ceea ce este mult mai grav, la situa -

þii dramatice precum efectele devastatoare aleinundaþiilor, care au produs pierderi de vieþiumane ºi distrugeri de proprietãþi. Astfel, în faþatragediilor declanºate de fenomenele meteoro-logice extreme - inundaþii ºi secetã - s-a vorbitde multe ori de faptul cã creºterea ºi protejareazonei împãdurite ne-ar fi salvat de multe ori dela dezastre.

Pentru aceasta este nevoie ca noul Cod silvicsã reglementeze foarte clar atât situaþia pãdu -rilor neadministrate, unde nu existã nici pazã ºinici vreun mecanism de control, precum ºi unsistem bine pus la punct de monitorizare a între -gului traseu de exploatare a masei lemnoase.Pentru aceasta va trebui suplimentat inclusivgra dul de control ºi de autorizare a personaluluisilvic, dar ºi controlul activitãþilor comercialeprivind exploatarea masei lemnoase.

O astfel de modificare legislativã este unpunct esenþial atât pentru cei care au interesedirecte - proprietari, societãþi comerciale dindomeniu, ONG-uri -, cât ºi pentru parteneriinoºtri din Uniunea Europeanã.

Acesta este motivul pentru care cred cã, indi -ferent de partidul sau structurile pe care lereprezentãm în Parlamentul României, estenevoie de o realã dezbatere publicã pe temaCodului silvic, cu implicarea responsabilã atutu ror oamenilor politici ºi a specialiºtilor.

Vã mulþumesc.

Ion MAROCICO, deputat din partea Uniunii Ucrainenilor

din România

2 Curierul uCRAInEAn

Agenda deputatului UUR Agenda deputatului UURv

Responsabilitatea pentru opi niile ex pri -

mate în paginile Curierului ucrai neanrevine în exclusivitate autorilor. Redacþia

nu-ºi asu mã obli ga þiile legate de conþinutul

materia lelor ºi nu retur neazã articolele

nepublicate.

CuRIERuL uCRAInEAnStrada Radu Popescu, nr. 15,

sector 1, BucureçtiTelefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGAnIZATIon SRL“

Dragã comunitate ucraineanã,

Vã felicit sincer cu prilejul fericitei ºimãreþei sãrbãtori a Învierii Domnului!

De Paºte ne leagã sentimente deosebite demãreþie cãci Învierea lui Isus se aflã nu doar labaza învãþãturii creºtine despre triumful vieþii,ci constituie simbolul renaºterii, biruinþei ºisperanþei.

Odatã cu renaºterea naturii, aceastã sãrbã-toare ne aminteºte se forþa vieþii ºi înaltul þel alexistenþei umane.

Paºtele ne umple sufletele de încrederenestrãmutatã în viitor, ne dã putere sã apãrãmcu fermitate adevãrul ºi dreptatea.

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã urez ca sãrbã-toarea Învierii Domnului sã vã însufleþeascã îndorinþa voastrã de libertate ºi victorie, sã vãdea încredere nestrãmutatã în realizarealucrurilor bune.

Fie ca bucuria pascalã sã vã umple inimileºi casele, iar Lumina Învierii sã-i lumineze petoþi aceia care îºi iubesc sincer ºi cu devota-ment Patria, doresc pace ºi înþelegere pepãmântul lor natal.

Numai bine, sãnãtate ºi bunãstare familiilorvoastre ºi celor apropiaþi!

Hristos a înviat!

Andri DeºciþeaMinistrul afacerilor externe al Ucrainei

Felicitare adresatã ucrainenilor de pretutindeni cu prilejul Paºtelui

Declaraþie politicãDeclaraþie politicã

Vã aducem la cunoºtinþã cã au începutînscrierile pentru admiterea la Academia dePoliþie.

Perioada de depunere a cererilor pentruadmiterea în Academia de Poliþie, la speciali zã -rile Poliþie, Poliþie de Frontierã ºi Jan darmerieeste 14 aprilie 2014 - 02 iunie 2014, iar re -crutarea se realizeazã la Inspec toratele Judeþenede Poliþie/Jandarmerie/ Poliþie de Frontierã dela locul de domiciliu al candidatului.

De asemenea, vã aducem la cunoºtinþã cã înperioada 14 aprilie 2014 - 14 august 2014 au locînscrieri pentru concursul de admitere în ºcolilepostliceale ale Ministerului Afacerilor Interne.

Recrutarea pentru ºcolile postliceale aleM.A.I. se efectueazã de serviciile de resurseumane din cadrul inspectoratelor judeþene depoliþie/poliþie de frontierã.

ªcolile postliceale ale Ministerului Afa -cerilor Interne sunt urmãtoarele: ªcoala deAgenþi de Poliþie „Vasile Lascãr“ - Câmpina;ªcoa la de Agenþi de Poliþie „Septimiu Mu -reºan“ - Cluj-Napoca; ªcoala de Pregãtire aAgenþilor Poliþiei de Frontierã „Avram Iancu“ -Oradea; ªcoala Militarã de Subofiþeri de Jan -darmi „Grigore Alexandru Ghica“ - Drãgãºani.

Persoanele care intenþioneazã sã candidezetrebuie sã îndeplineascã cumulativ urmãtoarelecondiþii: sã aibã cetãþenia românã ºi domiciliulîn România; sã cunoascã limba românã scris ºi

vorbit; sã aibã capacitate deplinã de exerciþiu;sã fie declarate „apt" din punct de vedere medi -cal, fizic ºi psihic; sã aibã vârsta de minimum18 ani împliniþi în cursul anului în care par-ticipã la concurs; sã fie absolvenþi de liceu, cudiplomã de bacalaureat; sã aibã un comporta-ment corespunzãtor cerinþelor de conduitãadmise ºi practicate în societate; sã nu aibã an -te cedente penale sau sã nu fie în curs de ur -mãrire penalã ori de judecatã pentru sãvârºireade infracþiuni, cu excepþia situaþiei în care a in -ter venit reabilitarea; sã nu fi fost destituitedintr-o funcþie publicã în ultimii 7 ani; sã nu fidesfãºurat activitãþi de poliþie politicã, astfelcum sunt definite prin lege; sã aibã vârsta depânã la 27 de ani împliniþi în anul participãrii lacurs; sã fi obþinut la purtare, în perioada studii -lor liceale, media generalã de minimum 8,00; sãnu fi fost exmatriculaþi pentru abateri disci pli -na re dintr-o instituþie de învãþãmânt; sã aibãînãl þimea de minimum 1,65 m bãrbaþii ºi1,60 m femeile.

Candidaþii vor depune la dosarul de recrutareºi o adeverinþã/atestat emisã/emis de organiza-þia etnicã, constituitã potrivit legii, din care sãrezulte fãrã echivoc apartenenþa candidatului laetnia respectivã.

Ion MAROCICO

Înscrieri pentru admiterea în ºcolile postliceale ale Ministerului Afacerilor Interne

Curierul uCRAInEAn 3

La 13 mai a.c., în incinta misiunii diplomati -ce ucrainene din Bucureºti, Excelenþa Sa TeofilBauer, ambasadorul Ucrainei în România, asusþinut o conferinþã de presã. Ambasadorul avorbit despre situaþia din Ucraina ºi mãsurilepe care autoritãþile le vor lua în viitorul ime -diat. Astfel, Domnia Sa a dat asigurãri cãsce na riul evenimentelor din Crimeea nu se varepeta în estul ºi sudul Ucrainei: „Vã pot asigu-ra cã în estul ºi sudul Ucrainei scenariul dinCrimeea nu se va repeta, deoarece ceea ce s-aîntâmplat în Crimeea a avut loc chiar în mo -mentul în care avea loc schimbarea de putere laKiev ºi autoritãþile noi, care abia ºi-au intrat înfuncþiu ne, nu au putut sã reacþioneze adecvat“.

Excelenþa Sa Teofil Bauer a explicat cã înzona de est a Ucrainei este în desfãºurare ooperaþiune antiteroristã, care are scopul „de a

elimina de pe teritoriul ucrainean trupe dediversioniºti, care ºtim de unde au venit“. Deasemenea, ambasadorul a adãugat cã se are învedere o concentrare de trupe ucrainene înzona respectivã ºi cã a fost intensificat con-trolul la frontiera cu Federaþia Rusã.

„Ceea ce se întâmplã în sud ºi est nu arenimic de-a face cu ceea ce se întâmplã în inte-riorul Ucrainei. Ideea care ni se impune, defederalizare a Ucrainei, nu are de-a face cuConstituþia Ucrainei, care stipuleazã cã Ucrai -na este un stat unitar. Este o încercare de desta-bilizare a Ucrainei“, a spus Teofil Bauer,amba sadorul Ucrainei la Bucureºti.

O prioritate a Ucrainei în momentul de faþã- a afirmat Excelenþa Sa Teofil Bauer - estepregãtirea alegerilor prezidenþiale din 25 maia.c. Desfãºurarea alegerilor va stabiliza situaþia

internã în Ucrainaºi va face posibilãcontinuarea re for -mei. Orice încer-cãri de a face im po -sibile aceste alegeriau legãturã doar cudestabilizarea situaþiei din Ucraina.

Dacã avem o oarecare schimbare a atitudiniiMoscovei - a spus ambasadorul Ucrainei -aceasta se datoreazã ºi acþiunilor întreprinse deEuropa, începând cu sancþiunile. Susþinerea pecare o avem este ºi economicã, ºi financiarã. Afost semnat ºi acordul cu FMI. O sã avem olinie de creditare ºi din partea UE. Avem ajutor,inclusiv, din România.

Ion ROBCIUC

Ion Marocico, deputat din parteaUniunii Ucrainenilor din România ºisecretar al Gru pului parlamentar de pri-etenie cu Ucraina, îºi exprimã îngrijo-rarea în legãturã cu situaþia actualã aUcrai nei ºi solidaritatea faþã de popo rulucrainean.

„În calitatea mea de deputat în Parla -mentul României din partea Uniu niiUcrainenilor din România ºi secretar alGru pului parlamentar de prietenie cuUcrai na, nu pot decât sã fiu profund în -gri jorat de valul de violenþe ºi de pier de -ri le de vieþi omeneºti produse în con-fruntãrile de pe strãzile Ucrainei ºi deîn cãl carea principiului suveranitãþii.

Comunitatea ucrainenilor din Româ -nia este alãturi de ucrainenii din Ucrainaîn restaurarea ordinii ºi demo craþiei.Ucrai na este una dintre cele mai impor-tante þãri din estul Europei ºi sunt con-vins cã va alege calea cea bunã. Cacetãþeni loiali ai României ºi buni ucrai -neni, sun tem vital interesaþi ca relaþiiledintre cele douã þãri sã fie cât mai bune,fapt pentru care am deschis locuri spe-cial amenajate pentru oma gierea celordecedaþi în aceste zile, unde au fostdepuse coroane de flori ºi lumânãri înme moria victi me lor, iar preoþii din paro-hiile ortodoxe ucrai nene, în cadrulSfintei Liturghii, vor face ºi slujbe spe -ci fice de pomenire a celor decedaþi.

Fac apel, pe aceastã cale, la toate in -sti tuþiile abilitate ºi Uniunea Euro peanãpentru a veni în ajutor Ucrainei printoate eforturile necesare de la mediere laimplicare activã în procesul de facilitarea soluþionãrii depline a crizei. Am con -vingerea cã implementarea durabilã ºiconsecventã a acestora va relansa Ucrai -na pe calea democraþiei ºi va asi gurastabilitate ºi prosperitate poporuluiucrainean.

Exprim ºi pe aceastã cale solidari-tatea cu poporul ucrainean!“

Ion MAROCICO,deputat

Comunicat

de presã

Conferinþa de presã a ambasadorului Ucrainei Teofil Bauer

Consiliului Uniunii Ucrainenilor din România,Domnului Preºedinte ªtefan Buciuta,Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale

Domnului Deputat Varujan Pambuccian,Domnului Deputat Ion Marocico,Inspectoratului ªcolar Judeþean Suceava,

Domnului inspector ºcolar general prof. Gheorghe Lazãr,

Domnului Preºedinte al UUR, filiala Suceava, ing. Boreslaw Petraºuc,

Cadrele didactice de limba ºi literatura ucrai -neanã din judeþul Suceava vi se adreseazã res -pectuos cu rugãmintea de a întreprinde toate demer-surile necesare pentru revenirea doamnei profesoareMihoc Lucia în funcþia de inspector ºcolar pentruminoritatea ucraineanã la IªJ Suceava.

Vã solicitãm aceasta deoarece suntem cadre tine -re, care avem nevoie de îndrumare de specialitatedin partea unui foarte bun cunoscãtor al limbiimaterne ucrainene.

Menþionãm cã doamna profesoarã Mihoc Luciaare competenþele necesare în acest domeniu,dovedind profesionalism, responsabilitate ºi unmanagement activ al disciplinei la nivelul judeþului,pe care a coordonat-o ca inspector de specialitateîncã din anul 2007.

Considerãm cã schimbarea doamnei MihocLucia din funcþia de inspector ºcolar de specialitatela începutul anului ºcolar 2013-2014 a constituit unabuz, neexistând motive de niciun fel în acest sens.

Cu toate cã ne-am adresat domnului deputat alUUR, Ion Marocico printr-o adresã scrisã la sediulUUR - filiala Suceava în data de 13.09.2013, dar ºitelefonic, pânã în prezent nu am primit niciunrãspuns scris. Ne-a transmis la telefon ca „doamnaMihoc sã-ºi dea demisia din RADÃ (ConsiliulUUR) ºi din toate funcþiile deþinute în UUR“, iarmai târziu i-a transmis unei colege cã „este ilegal sãse întâlneascã cu noi toþi în acelaºi timp pentru a neda explicaþii referitor la aceastã schimbare, ci doarindividual“.

Pe lângã faptul cã a ridicat prestigiul limbiimaterne ucrainene din Suceava la nivel naþional,prin modul în care ne-a mobilizat ºi susþinut înpregãtirea elevilor an de an pentru olimpiadelenaþionale, doamna profesoarã Mihoc Lucia cainspector de specialitate s-a implicat în constituireaclaselor de filologie ucraineanã de la ColegiulTehnic „Laþcu Vodã“ din Siret în formarea unor noigrupe ºi clase în ºcoli unde a fost întrerupt studiullimbii materne ucrainene pentru a crea norme didac-tice tinerilor absolvenþi ai Facultãþii de Litere ºi ªti-inþele Comunicãrii din cadrul USV Suceava.

De asemenea, în fiecare an a pregãtit personalelevi pentru olimpiadele judeþene ºi naþionale de

limba maternã ucraineanã, pentru concursurinaþionale din CAEN, obþinând rezultate deosebitedespre care s-a scris ºi în presa localã ºi în cea aUUR. Ne-a încurajat mereu sã implicãm elevii înactivitãþi educative extracurriculare ºi extraºcolarede excepþie, oferindu-ne modele de proiecte edu-caþionale ºi parteneriate. Ne-a antrenat în conce pe -rea programelor ºcolare, a planificãrilor calendaris-tice, a propunerilor de subiecte pentru olim piadeleºcolare ºi examenul de bacalaureat.

Ca inspector, a susþinut la nivel judeþean activi-tatea metodico-ºtiinþificã în cadrul Cercului peda-gogic al profesorilor de limba ucraineanã în 24noiembrie 2010 - activitate demonstrativã cu eleviidumneaei de la Colegiul Naþional „Mihai Emi -nescu“ Suceava ºi o prezentare Power Point de spe-cialitate cu tema „Valorificarea creativã a lecturiisu plimentare pornind de la textele din programaºcolarã“. Aceste fapte au constituit pentru noi unmodel pe care ne-am strãduit sã-l urmãm.

În cadrul inspecþiilor de specialitate ºi specialene-a implicat în discuþii metodice pertinente nece-sare formãrii noastre profesionale.

A atras fonduri de la DRI ºi UUR pentru re com - pensarea elevilor olimpici ºi a cadrelor didacti ce,prin organizarea de tabere ºi excursii interna þi o naleºi naþionale, dar ºi oferirea unor premii în bani.

Având în vedere faptul cã este un foarte bun spe-cialist, dar ºi un om cu o þinutã moralã deosebitã, vãrugãm sã þineþi cont de rugãmintea noastrã pentru aputea pãstra limba maternã ucraineanã la nivelul deperformanþã la care a fost adus de doamna insp.Mihoc Lucia.

Avem nevoie în continuare de un asemeneamodel, dar mai ales de îndrumare de specialitate.

Vã rugãm sã ne comunicaþi rãspunsul în scris laadresa:

Uniunea Ucrainenilor din România - filialaSuceava, str. Mihai Viteazu, nr. 27, loc. Suceava,jud. Suceava, Cadrelor didactice de limba maternãucraineanã.

Vã mulþumim!

Scrisoare deschiså

Curierul uCRAInEAn4

Iryna Martyn (Ucraina)

Comunitatea ucrainenilor dinjudeþul Satu Mare are o vechetradiþie în ceea ce priveºte cin-stirea memoriei lui Taras ªev -cenko. Aici s-au fãcut pregãtirigrandioase pentru sãrbãtorirea a200 de ani de la naºterea Cob -zarului. Anul trecut, a fost orga-nizat Simpozionul Interna þional„Taras ªevcenko - apostolulpoporului ucrainean“, iar anulacesta, a fost editat almanahulilustrat cu acelaºi titlu carecuprinde discursurile tuturorparticipanþilor, scurte informaþiidespre aceºtia ºi fotografii de laîntâlnirile ºi conferinþele lor.Moderatorul acþiunii a fostdocentul Catedrei de economieecologicã a Universitãþii Naþio -nale de Silviculturã, IvanDubovyci.

- La simpozion au participatcunoscuþi oameni de ºtiinþã dinRomânia ºi Ucraina care studi-azã de ani buni creaþia lui ªev -cenko, activiºti culturali, scrii -tori, reprezentanþi ai mino ri tã -þilor naþionale, spune Ivan An -driovyci. De exemplu, întreucrainenii de renume prezenþi laacþiune s-a numãrat directorulresponsabil de activitatea ºtiinþi-fico-editorialã a Institutului deLiteraturã „Taras ªevcenko“ alAcademiei Naþionale de ªtiinþea Ucrainei, Serhi Halcenko,mem bru corespondent al Acade -miei Naþionale de ªtiinþe aUcrai nei, directorul ªcolii Na -þio nale de Ucrainisticã, Rosty -slav Radyºevskyi, ºeful Catedreide filologie ucraineanã ºi cultu -ro logie al Academiei de Avo ca -turã a Ucrainei, Tatiana Konon -ciuk. Au participat cerce tãtoridin Lviv, mai ales de la Insti -tutul „Ivan Franko“ al Aca de -miei Naþionale de ªtiinþe aUcrai nei - Evhen ºi OksanaNachlik, Ivan Luciuk, MykolaLehkyi, Mariana Barabaº.

- Cum v-aþi implicat înaceastã manifestare?

- M-a invitat preºedintele fi -lia lei Satu Mare a UniuniiUcrai nenilor din România, Mi -hai Macioca. Dat fiind faptul cãeu provin din România dincomunitatea etnicã ucraineanãde pe teritoriul Maramureºului,iar de la începutul anilor 1990 aisecolului trecut locuiesc înUcraina îi cunosc bine pe cer -cetã torii creaþiei lui ªev cenkoatât din Ucraina, cât ºi din Ro -mânia. Prin urmare nu mi-a fostgreu sã invit la aceastã ma ni -festare jubiliarã cercetãtori dinambele þãri.

Colegii ºevcenkologi dinUcraina au fost miraþi de faptulcã opera lui Taras ªevcenko esteatât de profund cunoscutã înRomânia. Este vorba, de pildã,de redactorul-ºef al revistei lite -rar-culturale a scriitorilor ucrai - neni din România „Naº holos“,Iryna Moisei, de fostul senatorVasile Moiº care are, în general,cunoºtinþe enciclopedice despreªevcenko, despre preºedinteleminoritãþii slovace dinRomânia, Paul Dancu, ºi mulþialþii.

La simpozion a avut loc ºiceremonia de înmânare a di -plomei de laureat al premiuluiFondului ucrainean mondialcultural-ºtiinþific de binefacere„Taras ªevcenko“.

Acest premiu este decernatanual unui numãr de doi cer -cetãtori din Ucraina ºi unuia dinafara graniþelor þãrii.

Anul acesta, între laureaþi s-anumãrat Mihai Macioca, care seocupã de problemele etnicilorucraineni din toate judeþele Ro -mâniei, organizeazã, practic, înfiecare an, conferinþe dedicatelui ªevcenko, contribuie ac tiv lacolaborarea transfrontalierã ºi ainiþiat ridicarea bustului lui T.ªevcenko la Satu Mare.

Distincþia i-a fost înmânatãde dna Liudmyla Krasyþka, strã -nepoata lui T. ªevcenko dupãsora acestuia Kateryna.

Dupã cum vedem, comuni-tatea ucrainenilor din Româniacare numãrã circa 51 de mii depersoane depune multe eforturipentru ca ªevcenko sã fie cu -noscut nu numai de etnici ucrai -neni, ci ºi de români. Dreptdovadã constituie ºi faptul cã lasimpozion a participat prefectuljudeþului Satu Mare, EugeniuAvram, consulul Ucrainei laSuceava, Vasyl Nerovnyi.

- Aº vrea sã menþionez faptulcã ucrainenii din România suntdestul de activi în comunitatealor, afirmã dl Dubovyci. Ei par-ticipã cu entuziasm la întruniri,se implicã în diverse acþiuni, ºi-au organizat corul care a cântatîn parcul „Vasile Lucaciu“ lângãbustul lui Taras ªevcenko.

Cu ocazia simpozionului dinSatu Mare, la Muzeul judeþean aa vut loc lansarea ediþiei bi -lingve a „Cobzarului“ ºi a altorlucrãri de cercetare. Cartea „Ta -ras ªevcenko - apostolul popo -rului ucrainean“ a intrat în patri-moniul celor mai mari biblioteciucrainene ºi româneºti.

ucrainenii dinRomânia îl omagiazå

pe Çevcenko

1 mai - marº de primãvarã-n toatã þara. Luna mai, cum v-o doriþi? Lunã cu lunã [romanticã] sau cu cinã?Ziua Muncii începe cu litere mari la-nceput. Sfârºeºte cu un punct

[fãrã relevanþã la recalcularea pensiei].Floricele, tãmâioarã, lalele... Eu le-am dat mãicuþei mele!Ploicelelor trecãtoare, soarele le cam taie picioarele!Ciocãnitoarea: Poc-Poc!... Litoralul îºi deschide porþile.Zbor de zmeu pe cerul albastru; mã simt uºor.Deasupra lacului libelula ia ore de dans.Guvernanþii gândesc pentru pisici o taxã de trecere pe lângã stâlpul uºii.Noapte cu fulgere de neon - un liliac se rãtãceºte.Mielul blând nu mai suge la douã oi, a fost sacrificat.Ora oficialã promoveazã cu un ceas cadranul luminii solare.Iarna geroasã îºi petrece vacanþa în congelator.Vrãbii sãrind de ici-colo trec graniþele.Cozile rândunelelor surioare taie aerul vãzduhului în douã.Falsã liniºte-i pe zebrele pentru pietoni... Acciza de „7 cenþi“ trece

voioasã din cale-afarã.Firul ierbii - o sãbioarã printre vegetalele primãverii.Sincronism: florile pãmântului respirã odatã cu zburãtoarele. Un fluture distrat s-a aºezat pe tolba poºtaºului. Vrea sã distribuie

el - în persoanã - aripate scrisorele pentru flori.Curtea nemiºcatã, un cãrãbuº cade pe spate: crac! Freamãtul aerului de dimineaþã - prospeþime, poftã de muncã.ªotron desenat; sãritorii au plecat încã de-asearã.Trei cãpºuni ca trei pitici în roºu strai... Viespile ne-au lãsat

doar una. Pline de praf cosmic, bãtrânele maºini suferã de programul „Rabla“.Strachina portocalie a unei portocale: veselã [fãrã tacâm]... în miniaturã."Prima casã" - un melc traverseazã aleea, fãrã sã fi achitat vreodatã

rate la o bancã de împrumut. .......................................................................................Primãvara e-aici, printre aceste rânduri, vara-i la doi paºi de noi.

Mihai MATeICIUC

Consiliul Local al comuneiPoienile de sub Munte întrunit în ºed-inþã ordinarã în ziua de 8 mai 2014,având în vedere proiectul de hotãrâreînso þit de nota de prezen tare, iniþiatde domnul ªtefan Oncea, primarulcomunei, raportul compartimentuluiresurse umane din cadrul aparatuluide specialitate al primarului; raportulComisiei pentru muncã ºi protecþiesocialã, protecþia copilului, adminis-traþie publicã loca lã, apãrarea ordiniiºi li niº tii publice, a dreptu rilor ce tã -þenilor; avizul secretaru-lui comu nei, con statândcã s-au îndep linit dispoz-iþiile Legii nr. 52/2003privind transparenþadecizionalã în adminis-traþia publicã, în temeiulprevederilor Re gu -lamentului de conferire atitlului de „Cetã þean deonoare al comu nei Poie -nile de sub Mun te“ apro-bat prin Hotãrâ rea Con si -liului Local al comuneiPoienile de sub Munte nr.42 din 29 decembrie

2009, ale art. 36, alineatul 8 ºi art. 45din Legea administraþiei publicelocale nr. 215/2001, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulte-rioare, adoptã prezenta hotãrâre:Articol unic - Se conferã titlul de„Cetãþean de onoare al comuneiPoienile de sub Munte“ domnuluiªtefan Buciuta, preºedinte al UniuniiUcrainenilor din România.

ªtefan BUCIUTA,preºedintele UUR

SALUTARE FLORAR!SALUTARE FLORAR!

CetåÆean de onoare al comuneiPoienile de sub Munte

Traducere de Ion ROBCIUC

Curierul uCRAInEAn 5

În contextul în care, laînceput de mai, a fost sãrbã-toritã în întreaga lume ZiuaDiasporei Poloneze ºi aPolonezilor din Strãinãtate(2 mai), fiind aniversate apoiZiua Naþionalã a Poloniei ºi

Ziua Constituþiei (3 mai), în acestan, care a fost declarat de Parla -mentul Republicii Polone „AnulJan Karski“ (pentru a marca unsecol de la naºtere ºi pentru a oma-gia personalitatea diplomatuluipolonez care a informat lumea, înanul 1942, cu privire la politicager manã de exterminare a evrei -lor), Uniunea Polonezilor din Ro -mâ nia, cu sprijinul Depar ta men -tului pentru Relaþii Interetnice dincadrul Guvernului României,împreunã cu Instituþia Prefectului -

ju deþul Suceava, Consiliul Jude -þean Suceava ºi Centrul CulturalBu covina a întâmpinat Ziua Euro -pei prin organizarea unei expoziþiiinteretnice de artã plasticã.

Expoziþia cu genericul „Inter -ferenþe etnice bucovinene“, care afost vernisatã marþi, 6 mai, la CasaPrieteniei din municipiul Suceava,reuneºte lucrãri de picturã, graficãºi sculpturã realizate de artiºti plas-tici care sunt membri ai comu-nitãþilor etnice din arealul buco -vinean, sau care expun în numeleºi cu acordul acestora.

Sunt prezentate publicului peste50 de lucrãri semnate de artiºtiiplastici: Ioan Bodnar (ucrainean),Tiberiu Cosovan (armean), IosifCsukat (maghiar), Iulian Dziu -binski ºi Bolek Maierik (poloni),George Ostafi - OST ºi CarmenSchley (germani) Vasile Siminiuc(evreu), Alexandru Stoica (rrom) ºiromânul Mihai Pânzaru - PIM,reprezentanþi ai evantaiului etnicbucovinean.

Prezent la vernisaj, consululgeneral al Ucrainei la Suceava,ExcelenþaSa VasylBoieciko, asalutat ar -tiº tii ºi pu -bli cul parti -cipant „laun eveni-ment cua d e v ã r a teu ropean“,spu nând cã„trebuie sãdevenim cutoþii eu ro -

peni adevãraþi, iar pentru asta tre-buie sã luptãm pentru cã numai aºase va împlini ceea ce a spus poetulnaþional al Ucrai nei, Taras ªev -cenko: Luptaþi ºi veþi învinge!“.

Expoziþia, al cãrei curator esteCazimir Longher, vicepreºedinteleUniunii Polonezilor din România afost prezentatã ºi comentatã ladeschidere de prof. univ. dr. SabinaFînaru, de la Universitatea „ªtefancel Mare“ Suceava.

Tiberiu COSOVAN

În ultima perioadã de timp, istoricul ºi diplo-matul Vadim Guzun ne-a surprins cu un numãrimpresionant de lucrãri, cuprinse în seria„Afaceri orientale“, iniþiatã de autor/editor subegida Institutului de Istorie „George Bariþiu“ alAcademiei Române.

Din capul locului, subliniem cã toate volumeleacestei serii au o bazã documentarã solidã ºi suntelaborate cu profesionalism. Munca în arhive - oactivitate absolut necesarã cercetãrii istoriceserioase este ceea ce îl caracterizeazã cel mai binepe dl Vadim Guzun.

Fiind preocupat de istoria serviciilor de infor-maþii româneºti, atenþia mi-a atras-o lucrarea inti-tulatã „Hnat Porohivski - asul ucrainean alServiciului Special de Informaþii“, publicatã înanul 2013, la Editura „Argonaut“ din Cluj-Napo -ca, fiind al optulea volum din seria „Afaceri ori-entale“. Studiul este dedicat colonelului HnatPorohivski, liderul incontestabil al emigraþieimilitare ucrainene din România interbelicã, care,în toamna anului 1920, în urma luptelor armatecu trupele bolºevice, s-a retras, împreunã cucamarazii sãi, în România.

Abordând în premierã aceastã temã, dl VadimGuzun a reuºit cu multã competenþã sã reconsti-tuie tabloul istoric referitor la Hnat Porohivski ºilupta lui pentru realizarea dezideratelor poporuluiucrainean. Prin abordarea personalitãþii lui HnatPorohivski, autorul/editorul a contribuit esenþialºi la cunoaºterea situaþiei emigraþiei ucrainenedin România, aceastã problematicã fiind în mareparte ineditã.

În premierã pentru istoriografia româneascã,autorul a scos la luminã documente ºi mãrturiireferitoare la acþiunile lui Hnat Porohivski îninteresul Statului Român, care a încercat astfel sãdemonstreze loialitatea faþã de þara care l-a adã-postit cu cãldurã, dar, sã contribuie astfel ºi lafãurirea unei Ucraine independente.

Este vorba despre activitatea lui Hnat Poro -hivski în interesul Serviciului Secret de Infor -maþii al Armatei Române (S.S.I.A.R.), înce pândcu anul 1930, dar ºi în cadrul Serviciului Specialde Informaþii (S.S.I.).

În primele luni ale celui de-al Doilea RãzboiMondial, aºa dupã cum informau organele deinformaþii sovietice, colonelul Hnat Porohivski,prin agentura sa trimisã în URSS, a oferit infor-maþii politico-militare ºi organelor de informaþiibritanice (în primul rând, date despre dispozitivultrupelor sovietice în sectoarele de la graniþa cuPolonia ºi România). Porohivski în aceastãperioadã a fost de câteva ori în Bucovina, pentrua organiza lansarea agenþilor sãi în raioanele Ho -rodenki ºi Zaleºciki, în vederea desfãºurãrii acþiu -nilor de culegere a informaþiilor ºi a transportuluide materiale propagandistice antisovietice.

În timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial,Hnat Porohivski a fãcut parte din „Eºalonulmobil“ al S.S.I., care a coordonat întreaga activi-tate informativã ºi contrainformativã a struc-turilor S.S.I. pe Frontul de Est, în campania mili-tarã antisovieticã. Fiind asimilat gradului de colo -nel al Armatei Române, a condus (sub numeleconspirativ de Dobrescu) Biroul de Studii,Documentare ºi Centralizare al Agenturii Fron tu -lui de Est. Aici subliniem cã, deosebit de pre þioa -se sunt informaþiile referitoare la activitatea „Eºa -lonului mobil“ din jurnalul lui Hnat Porohivski,publicat pentru prima oarã în acest volum.

Interesante sunt ºi articolele publicate de HnatPorohivski în anii 1929-1931 despre emigraþiamilitarã ucraineanã din România, republicate înaceastã lucrare ºi din care aflãm despre condiþiileîn care militarii ucraineni au ajuns în România,viaþa lor în patria adoptivã, dificultãþile de adap -tare, problemele cu care s-au confruntat etc.

Aspecte biografice inedite despre HnatPorohivski aflãm ºi din relatãrile Olgãi Andrici

(Porohivska), fiica colonelului, întitulate „Tatãlmeu, colonelul“ ºi publicate în acest volum.

Mãrturiile de mai sus sunt completate de un so -lid corpus de documente - din Arhiva Con si liu luiNaþional pentru Studierea Arhivelor Secu ritãþii ºidin Arhivele Naþionale ale României - referitoarela emigraþia militarã ucraineanã din România,viaþa ºi activitatea lui Hnat Porohivski etc.

Un alt aspect important, legat de aportul dluiVadim Guzun, este faptul cã, prin publicareaacestui volum, s-a mai fãcut un pas importantspre „reconstituirea“ arhivei S.S.I. La finele celuide-al Doilea Rãzboi Mondial, o mare parte aarhivei S.S.I., în special referitoare la Frontul deEst (inclusiv orice document care interesa cât depuþin URSS) a fost capturatã de organele specia -lizate sovietice (drept material de trofeu). Dupãtrierea ei, cele mai importante documente auajuns la Moscova, iar altele la Chiºinãu - în Arhi -va Naþionalã a Republicii Moldova ºi în ArhivaServiciului de Informaþii ºi Securitate al Re -publicii Moldova. „Reconstituirea“ arhivei S.S.I.,prin identificarea locului de depozitare a docu-mentelor provenite de la aceastã structurã, este deo importanþã majorã, cãci valoarea lor pentrucercetarea istoricã este inestimabilã.

Hnat Porohivski a fost arestat de organeleNKGB la 19 noiembrie 1944. Data realã a ares -tãrii lui la domiciliul sãu a fost 6 noiembrie 1944,potrivit relatãrii dnei Olga Porohivska-Andrici,martor ocular (N.R.).

Dupã câþiva ani de interogatorii, la 31 decem-brie 1947, a fost judecat de Tribunalul Militar altrupelor M.A.I. al Districtului Ucrainean ºi con-damnat, în baza art. 54-2 din Codul Penal alR.S.S.Ucrainene (rãscoalã armatã sau intervenþieîn teritoriul sovietic a unor bande armate, cu sco -puri contrarevoluþionare; preluarea puterii în ve -derea separãrii de URSS a unui teritoriu ori a uneirepublici unionale) la 25 ani de privaþiune deliber tate. A încetat din viaþã, în detenþie, la 14iunie 1952.

În final, îi mulþumesc dlui Vadim Guzun pen-tru onoarea pe care mi-a acordat-o de a prezentaacest volum, dorindu-i noi succese în demersurilesale istoriografice deosebit de interesante.

dr. Pavel MORARU

„HnAT PoRoHIvSKI“ LA ACAdEMIAdE ÇTIInæE dE LA CHIÇInãu

ExpozIþIA dE ArTã plAsTICã„InTErfErEnþE ETnICE BUCovInEnE“

6 Curierul uCRAInEAn

În primul numãr al„Curierului ucrai nean“pe 2014, a fost prezentatplanul de acþiuni/ pro -iecte culturale ale Uniu -nii Ucrainenilor din Ro -mâ nia pe acest an.

Cum se ºtie, în Ma ra -mureº trãiesc ºi convie -þuiesc, în armonioasã înþelegere ºi prietenie curomânii, circa 31.000 de etnici ucraineni, care,de-a lungul vremilor istorice, mai bune sau mairele, au reuºit, datoritã elitelor intelectuale -profesori, învãþãtori, medici, preoþi, scriitorietc., sã îºi conserve ºi cultive tradiþiile cultura -le, spirituale, de crea þie ºi civilizaþie specificeneamului ucrainean.

Este drept cã, dupã 1990, odatã cu creareaUUR, aceastã comunitate etnicã s-a preocupatcu stãruinþã nu numai sã facã uneori eficient,alteori dezbinatã (UDUR) - „politica“ realistã aetniei, ci ºi sã o ridice la un loc binemeritat, decinste, în rândul etniilor din þarã ºi Maramureº.

Trebuie remarcat faptul cã, în planul de ac -þiuni/proiecte pe 2014, Maramureºul se evi-denþiazã prin manifestãri de rãsunet, nu numaiîntre zonele din þarã, unde trãiesc ucraineni, ciºi în legãturile pe care le are cu þara-mamãUcraina, ºi, mai ales, cu regiunile Trans car -patia, Ivano-Frankivsk, Lvov etc.

Au intrat deja, ºi sunt arhicunoscute în þarã,ca ºi în strãinãtate, festivalurile de colinde,datini ºi obiceiuri de iarnã ºi de primãvarã la

ucraineni, ale celor maturi, ca ºi ale copiilor dela Sighet. În atenþie stã în acest an ºi cultivarearespectului ºi iubirii faþã de limba maternã. LaSighet, în februarie s-a desfãºurat „Sãrbãtoarealimbii materne“, la Rona de Sus ºi Sighet voravea loc concursurile de „recitare a poezieiucrainene“ (29 mai ºi 5-6 iunie), la Viºeu deSus se va desfãºura acþiunea „Cu cânteculucrai nean pe valea Vaserului“ (29 iunie), laValea Viºeului - „Zilele culturii ucrainene“(iulie), la Crãciuneºti - „Întâlnirea cu fiii satu-lui“ (scriitori, oameni de culturã, în august), laCrasna Viºeului - „Sãrbãtoarea cântecului ºidansului ucrainean“ (august), la Rona de Sus odezbatere privind „Istoria, tradiþiile, portul ºicultura ucrainenilor“ (7 septembrie). Tot înaceastã lunã, va avea loc „Caravana folcloruluiucrainean“, o excursie în Transcarpatia - „loculde unde au venit bunicii noºtri“, la Repedea -„Obiceiuri de nuntã la ucrainenii din Ma -ramureº“, la Remeþi - „Obiceiuri de toamnã laucraineni“ (12 octombrie). Este de reþinut ºi„Gala maramureºeanã a ucrainenilor dinBanat“ (septembrie, în Soca-Timiº), care, cu

siguranþã, va pune înva loare frumuseþea ºiorigi na litatea portului,cântecului, dansului ºiale multor altor tradiþiiºi obiceiuri din Mara -mureº.

A intrat într-o sem-nificativã tradiþie ca în

martie sã fie omagiat poe tul naþional alUcrainei - Taras ªevcenko (1814-1861), cunos-cut prin fascinantele sale poeme de inspiraþiepopularã ºi patrioticã - „Cobzarul“, „Hai -damacii“, în „Cobzarul“ se aflã ºi „CânteculNiprului“, intonat ca un „imn“ al Ucrainei,inclus în repertoriul multor formaþii corale dinMaramureº, din þarã, ca ºi din Europa.

Cum se poate observa, cei care au conceputacest plan de acþiuni/proiecte - selectate dinzecile de idei, sugestii, propuneri trimise de fi -lialele judeþene ale UUR - au dorit sã punã învaloare, prin multitudinea de manifestãri, felulrealist, obiectiv cu care elitele ucrainene abor-deazã cultivarea tradiþiilor etniei.

În context, subliniem cã semnãtura pe acestplan este a domnilor ªtefan Buciuta, preºedin-tele UUR, ºi a prim-vicepreºedintelui Ion Rob -ciuc profesor universitar, doctor în filologie,care de peste 55 de ani slujeºte cu dãruire, ca ºialþi semeni, ridicarea prestigiului etniei ºi alocului binemeritat al ucrainenilor între etniiledin România.

Vasile GAfTONe

Tradiþiile ucrainenilor - bine pãstrate ºi cultivate în Maramureº

Tragedia tãtarilor din Crimeea din anul1944 ºi reîntoarcerea lor în Ucraina indepen-dentã

Deportarea în masã efectuatã de conducereade partid ºi de stat a URSS a intrat în analeleistoriei tãtarilor din Crimeea drept o paginãtragicã. În conformitate cu hotãrârea Comi te -tului de Stat al Apãrãrii (CSA) din 11 mai 1944,în noaptea de 17 spre 18 mai 1944 a începutdeportarea din Crimeea a tãtarilor sub acuzaþiade „trãdare de patrie“. Potrivit celor mai demnede încredere aprecieri ale istoricilor, au fost de -por taþi din Crimeea peste 194 de mii de tãtari.La 24 iunie, soarta acestora au îm pãrtãºit-o pes -te 15 mii de greci, 12,4 mii de bulgari, 9,6 miide armeni (hotãrârea CSA din 2 iunie 1944).

Conform hotãrârii CSA, persoanele specialstrãmutate aveau dreptul „sã ia cu ei obiectepersonale ºi de uz casnic, precum ºi alimente încantitate de pânã la 500 kg de familie“.

În realitate, însã, întrucât persoanelor ceurmau sã fie strãmutate li s-au pus la dispoziþiedoar câteva minute pentru a se pregãti de drum,mulþi dintre ei au plecat practic cu mâinilegoale, fãrã suficientã hranã ºi îmbrãcãminte.Multor familii chiar li s-a interzis sã ia cu eleorice fel de lucru.

Tãtarii din Crimeea au fost deportaþi în zoneîndepãrtate din Siberia, Urali ºi Asia Centralãunde s-au trezit fãrã acte, supuºi unui regimcare le interzicea deplasarea în alte locuri chiarºi pentru cãutarea membrilor de familie depor-taþi care s-au pierdut.

Condiþiile grele de viaþã în localitãþile spe-ciale, agravate de clima cu care persoanele strã-mutate nu erau obiºnuite ºi de infecþii au dus laapariþia diferitelor boli epidemiologice ºi lamortalitate mai ales cã asistenþa medicalã lipseacu desãvârºire.

Potrivit datelor deþinute de miºcarea naþio -nalã a tãtarilor din Crimeea, în primii patru anide deportare au murit 46,2% din deportaþi (sta-tistica oficialã reþine 23%, adicã 44,9 mii).

Începând cu anul 1954, politica de repre-siune ºi-a mai pierdut din intensitate. Cel de-alXX-lea Congres al Partidului Comunist al

URSS (februarie 1956) a condamnat fãþiº poli -tica de deportare. În ianuarie 1974, PrezidiulRadei Supreme a URSS a anulat hotãrârea careinterzicea grecilor, armenilor, bulgarilor ºitãtarilor de a se întoarce în Crimeea în locurileîn care au trãit anterior. La 14 noiembrie 1989,Rada Supremã a URSS a adoptat „Declaraþiaprivind recunoaºterea acþiunilor represiveîmpotriva popoarelor supuse strãmutãrii forþatedrept ilegale ºi criminale ºi asigurarea dreptu -rilor lor“, iar la 7 martie 1991, hotãrârea pri vindanularea actelor legislative care aveau legãturãcu Declaraþia Radei Supreme a URSS din 14noiembrie 1989 privind recunoaºterea acþiu-nilor represive împotriva popoarelor supusestrã mutãrii forþate drept ilegale ºi criminale ºiasigurarea drepturilor lor“.

Reîntoarcerea tãtarilor deportaþi în Crimeeaa cãpãtat un caracter de masã începând din anul1987. La începutul anilor 1990, tãtarii au deve -nit al treilea grup etnic ca numãr în Crimeea.

Din momentul declarãrii independenþei,Ucrai na ºi-a asumat întreaga responsabilitatepentru soarta cetãþenilor sãi, inclusiv a aceloracare se reîntorc din deportare pe teritoriul ei.

1. Regimul stalinist a deportat 200 de mii deetnici tãtari din Crimeea. La începutul anului2013, au revenit definitiv în Ucraina, în R.A.Crimeea, aproape 266 de mii de etnici tãtari.

2. Potrivit rezultatelor alegerilor în con si liilelocale din 2010, ponderea reprezentanþilortãtarilor în activitatea organelor de autoadmi -nistrare localã a fost de 16%, în condiþiile încare ponderea lor în componenþa etnicã aCrimeei era de 13,7%.

În anul 2013, în Consiliul de Miniºtri al R.A.Crimeea tãtarii ocupau opt funcþii de condu -cere.

3. Conform datelor deþinute de Comitetulrepublican pentru resurse funciare al R.A.Crimeea, la sfârºitul anului 2012, pondereaparcelelor de pãmânt atribuite tãtarilor pentruconstruirea locuinþelor (peste 85 de mii de par -

ce le cu o suprafaþã totalã de cca 11 mii de hec -tare) în numãrul total al parcelelor din aceastãcategorie atribuit populaþiei din Crimeea estede 17,1%.

4. În anul ºcolar 2013/2014, în R.A. Crimeeafuncþionau 15 instituþii de învãþãmânt generalcu limba de predare tãtarã (3092 de elevi).

5. Numãrul edificiilor de cult ºi al spaþiilorpentru oficierea ceremoniilor religioase decãtre organizaþiile musulmane a crescut cu122% (de la 146 în anul 2000 la 324 în 2012).

6. În vederea asigurãrii nevoilor de infor-mare în limba tãtarilor din Crimeea, în 2013apãreau douã ziare ºi douã reviste. În cadrulRadioteleviziunii publice „Crimeea“ funcþionaredacþia în limba tãtarã ale cãrei emisiunireprezentau 7% din totalul spaþiului de emisieal companiei.

7. Pânã în luna martie 2014, statul se îngri-jea de zeci de monumente ale poporului tãtardin Crimeea.

Aºadar, Ucraina susþinea cea mai largãautonomie naþionalã ºi culturalã a tãtarilor dinCrimeea în patria lor istoricã.

Având în vedere ocuparea, în martie 2014,de cãtre Federaþia Rusã, a R.A. Crimeea o mareparte a cetãþenilor ucraineni de naþionalitatetãtarã ºi familiile lor pãrãsesc peninsula aºezân-du-se în diferite regiuni ale statului nostru. ªide aceastã datã, Ucraina le întinde o mânã, ofe -rindu-le maximum de sprijin ºi ajutor pentruaºezarea lor în noile locuri unde aceºtia gãsescºi o atitudine favorabilã din partea organelorputerii locale ºi a cetãþenilor.

Totodatã, Statul Ucrainean va continua sãdepunã eforturi pentru asigurarea celei mailargi autonomii naþionale ºi culturale a tãtarilordin Crimeea în patria lor istoricã - Crimeea,inclusiv în cadrul organizaþiilor internaþionaleºi al colaborãrii internaþionale.

Traducere de Ion ROBCIUC

Ambasada Ucrainei în România

70 de ani de la deportarea tåtarilor din Crimeea

7Curierul uCRAInEAn

Am citit ºi recitit douã materiale apãrute în„Curierul ucrainean“. Este vorba despre „Uneleconsideraþii pe marginea recensãmântului popu-laþiei din 2011“ semnat de Gheorghe Cega(„Curierul ucrainean“ 259/260, martie 2014) ºi„Pe scurt despre ucrainenii din România“, autorIon Robciuc („Curierul ucrainean“ 260/261,aprilie 2014).

Dl Gheorghe Cega a pus degetul pe ranã...Recensãmântul din 2011 a fost cel mai rãu re -cen sãmânt, ca organizare. Eu am participat laprecedentele trei recensãminte ºi ºtiu ce spun.Majoritatea recenzorilor s-au fãcut cã recenzea -zã, în multe localitãþi recenzorii (familii întregi)s-au repezit sã câºtige bani, ºi asta în detrimen-tul calitãþii muncii.

Oare este posibil ca într-o localitate (MãriþeiaMicã) în care, la recensãmântul din 2002, s-audeclarat 53% ucraineni, iar în 2011 numãrul lorsã fie zero?

Am stat de vorbã cu mulþi locuitori din sateleînconjurãtoare (Dãrmãneºti, ªerbãuþi etc.) ºi amaflat cã unii recenzori nici mãcar n-au întrebatdespre etnie sau limba maternã.

Ca sã vedeþi cât de corect s-a recenzat, voi daca exemplu douã comune învecinate. Este vorbadespre comunele Dãrmãneºti ºi Todireºti.

În comuna Todireºti, recenzorii-ºefi s-au pre -zentat la statisticã cu douã zile dupã încheierearecensãmântului, în timp ce în comuna Dãr -mãneºti recensãmântul a mai durat o lunã. Atât

de corect au lucrat recenzorii (unii dintre ei),încât în unele localitãþi n-au fost recenzate câte-va duzini de locuitori.

Aici avem ºi un caz de cartea recordurilor: unrecenzor cu pregãtire n-a înregistrat o femeiedeoarece era plecatã la rude în satul vecin.

Se pare cã alte etnii sunt mult mai conºtiente,având în vedere cã în localitãþile unde au existat1-2 turci sau unguri (cãsãtorii mixte) s-audeclarat ca atare. No comment!

Din 1918 (adicã de 96 de ani), nu se maifoloseºte denumirea de rutean (ci de ucrainean),în comuna Dãrmãneºti au fost recenzaþi peste100 de ruteni! Dacã memoria nu mã înºalã: 128.

Vin aici cu o patã de culoare, un individ a ziscã se declarã ºi rrom, dacã primeºte mulþi bani.Quod erat demonstrandum.

Un lucru este sigur, anume cã am pierdut tre -nul ºi cu predarea limbii ucrainene. Dacã dupãdecembrie 1989 s-ar fi reintrodus limba ucrai -neanã acolo unde a fost scoasã... Dar, aºa, cucereri, cu grupe...

Dupã revoluþia din 1989, s-a pãrut cã pre -darea limbii ucrainene o sã renascã. Dar înmulte cazuri a fost doar un foc de paie. Atunci însistemul de învãþãmânt mai lucrau unii dintre ceicare au terminat liceele pedagogice din Siret sauSighet, care ºi-au suflecat mânecile ºi au purcesla predarea limbii ucrainene.

În scurt timp, în multe ºcoli limba ucrai nea -nã nu s-a mai predat.

Între timp a venit generaþia tânãrã, pe filieraSuceava - Cernãuþi. Dintre ei puþini s-au apucatserios de muncã. Foarte mulþi (cu toate cã seplâng cã salariile sunt mici) n-au catadixit sãpredea limba ucraineanã. Mai grav e faptul cãunii, dupã ce au intrat la Liceul Pedagogic,secþia ucraineanã, prin aranjamentele fãcute, audezertat la secþia românã.

ªi din cei care au terminat românã-ucrai -neanã la Universitatea „ªtefan cel Mare“ din Su -ceava, nu s-au înghesuit sã-ºi practice meseria.

Eu rãmân cu nostalgia acelor vremuri când laMãriþeia Micã, pe o scenã improvizatã în singu-ra salã de clasã, se juca „Natalka Poltavka“ ºi sedansa „Kolomyika“.

În acelaºi timp, în multe sate doar cei mai învârstã vorbesc ucraineºte ºi, dupã pãrerea mea,în curând numãrul satelor în care limbaucraineanã va mai rãsuna doar ici ºi colo, vacreºte!

Kolea KUReLIUK

Ca ºi în anii trecuþi, de când Uniunea Ucrai -nenilor din România ºi-a fãcut un obicei civic dea cinsti memoria înaintaºilor noºtri, anul acestas-a organizat în comuna Poienile de sub Munte,judeþul Maramureº o manifestare de suflet dedi-catã veteranilor celui de-al Doilea RãzboiMondial. Acþiunea face parte din programul anualal Uniunii în colaborare cu Consiliul Local ºi cuPrimãria comunei pentru cã veteranii de rãzboitrebuie cinstiþi aºa cum se cuvine cãci ei,prin lupta ºi jertfa lor, au contribuit la întoar -cerea în Europa a democraþiei ºi învingereadictaturii fasciste.

Comemorarea veteranilor de rãzboi s-adesfãºurat de aceastã datã duminicã, 11 mai2014, deºi în general aceastã sãrbãtoarea esteplanificatã la 9 mai pentru cã ziua de 9 maiare mai multe semnificaþii în istoria poporu-lui român ºi a naþiunilor Europei.

La 9 mai 1877, România ºi-a proclamatindependenþa faþã de Imperiul Otoman, tot la9 mai 1945, a fost învinsã coaliþia hitleristã ºis-a încheiat cel de-al Doilea Rãzboi Mondialºi apoi la 9 mai 1950, s-au pus bazeleUniunii Europene, declarându-se aceastã zi„Ziua Europei“. Zilele de 8 ºi 9 au mai fostproclamate de Adunarea Generalã a OrganizaþieiNaþiunilor Unite, printr-o rezoluþie, drept zile alecomemorãrii ºi reconcilierii.

În aceste zile se depun coroane de flori la mor -mintele ostaºilor, la monumentele eroilor cãzuþiîn cel de-al Doilea Rãzboi Mondial ºi se oficiazãslujbe religioase de pomenire a victimelor.

La sediul Primãriei din comuna Poienile desub Munte au fost aºteptaþi oaspeþii de cãtreviceprimarul comunei, ªtefan Chimºac, ºi preºe -dintele organizaþiei locale a UUR, ªtefan Chifa,consilier în Consiliul Local ºi de un grup de eleviîmbrãcaþi în costume naþionale care i-au primit peoaspeþi cu pâine ºi sare ºi un pahar de horincã,conform tradiþiei maramureºene. Copiii în fruntecu profesoara lor Veciunca Maria urmau sã ducãcoroanele de flori pentru a fi depuse la monu-mentul veteranilor de rãzboi din parcul central alcomunei, pregãtite de Uniunea Ucraine nilor dinRomânia ºi Primãria comunei.

La sediul Primãriei au sosit, în jurul orelor13:00, pe rând, reprezentanþi ai Uniunii Ucrai -nenilor din România, ºi anume ªtefan Buciuta cu

soþia, Miroslav Petreþchi, Nicolae Petreþchi ºipreºedinþii organizaþiilor locale ale UUR dinRepedea, Ruscova, Crasna, Rona de Sus, ValeaViºeului, Bistra, ºi unii oaspeþi din alte organiza-þii sau din partide politice. A fost prezent ºi depu -tatul Iºtvan Boniº din partea UDMR.

De la Primãrie, încolonaþi, în frunte cu grupulde elevi ne-am deplasat spre centrul comunei lamonumentul veteranilor de rãzboi unde deja

sosiserã în procesiune reprezentanþii bisericilorortodoxe ucrainene nr. 1 în frunte cu preotul IlieChascec ºi nr. 2 preotul Miticã Curac.

Au fost depuse coroane de flori din parteaUniunii Ucrainenilor din România, filialaMaramureº din partea organizaþiei locale a UURºi din partea Consiliului Local ºi a Primãriei dupãcare s-a þinut o slujbã de pomenire în memoriacelor cãzuþi pe câmpul de luptã pe meleagurilepatriei sau pe pãmântul altor þãri europene cãcidin documentele scrise reiese faptul cã numai dincomuna Poienile de sub Munte au plecat pe frontîn anul 1944, 284 de voluntari înrolaþi în ArmataRoºie ºi s-au întors acasã doar 185.

Cinstirea memoriei veteranilor de rãzboi acon ti nuat în sala de festivitãþi a Cãminului Cul tu -ral unde s-au þinut cuvântãri, s-au înmânat diplo -me ºi s-a desfãºurat un program cultural-artistictematic cu cântece ºi dansuri specifice momentului.

Consiliul Local al comunei Poienile de subMunte ºi Primãria comunei au þinut sã înmânezecu aceastã ocazie ºi diplome de cetãþeni deonoare ai comunei. Astfel, s-a acordat Diplomã

dlui ªte fan Buciuta ºi „Titlul decetãþean de onoare al comunei Po ie -nile de sub Munte“ conform hotã râ riiConsiliului Local al comunei Po ienilede sub Munte nr. 18 din 8 mai 2014.Ho tã rârea are articol unic: Se conferã

titlul de „Cetãþean de onoare al co mu nei Poienilede sub Munte“ domnului ªte fan Buciuta, preºe -dinte al Uniunii Ucrainenilor din România.

A mai fost acordat titlul de cetãþean de onoarepersoanelor care au contribuit la promovarea ºidezvoltarea comunei Poienile de sub Munte: fos-tului senator al României, conf. universitar dr.Gheorghe Mihai Bârlea, deputatului din Par la -

men tul României, dr. Iºtvan Boniº, preotuluiparoh Ilie Chascec ºi juristului Vasile Popo -vici, directorul de programe al Aso ciaþiei„Ivan Krevan“.

Dupã alocuþiunile oaspeþilor ºi organiza-torilor a fost prezentatã de cãtre preºedintelefilialei Maramureº a UUR, Miroslav Pe treþ -chi, lista cu veteranii de rãzboi în viaþã cã rorale-au fost acordate diplome de onoare, iarPrezidiul UUR, întrunit în ºedinþa din 26aprilie 2014, a hotãrât sã acorde veteranilorcâte 300 de lei. Banii vor fi expediaþi prinpoºtã fiecãrui veteran la domiciliu.

Spectacolul artistic a fost deschis de gru -pul vocal ºi de dans al ªcolii nr. 4 din comu-na Poienile de sub Munte, organizator Ivanªteþco, directorul ºcolii ªtefan Chifa, apoi auevoluat grupurile de la Rona de Sus sub

îndru marea prof. Geta Petreþchi, grupul dinRuscova condus de directorul Cãminului CulturalMihaela Miculaiciuc, împreunã cu preºedinteleorganizaþiei locale a UUR, Pintea Mariciuc, gru -pul din Crasna condus de preºedintele organiza-þiei locale a UUR Iura Mocernac, grupul dinValea Viºeului condus de preºedinta organizaþieilocale a UUR Lidia Spivaliuc, grupul din Bistracondus de educatoarea Lucia Glodean, preºedin-ta organizaþiei locale UUR ºi grupul din Repedeacondus de prof. Ana Þudic.

În cinstea veteranilor de rãzboi, a oaspeþilor ºigrupurilor artistice care au prezentat un spectacoldeosebit organizatorii au oferit o masã festivã.

Pe aceastã cale doresc sã le transmit organiza-torilor sincere felicitãri, iar Consiliului Local ºiPrimãriei comunei mele natale, Poienile de subMunte, o mare recunoºtinþã ºi sincere mulþumiricã au încredere în consãteanul lor ºi cã au apreci-at munca mea depusã în folosul comunitãþii de-alungul ultimilor 24 de ani de la Revoluþia dinRomânia.

ªtefan BUCIUTA

LLaa PP oo ii eenn ii ll ee ddee ssuu bb MM uunntt ee mmee mm oorr ii aa vv ee ttee rraa nn ii ll oo rr ddee rrãã zzbb oo ii ee ss tt ee vv ii ee

De ce suntematât de puþini?

Curierul uCRAInEAn8

Conform Calen da -ru lui pentru anul ºco -lar 2013-2014, în pe -rioa da 7-11 aprilie, lanivelul fiecãrei unitãþide învãþãmânt din þarã s-a desfãºurat programul„Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!“. Scopul pro-gramului este implicarea elevilor ºi dascãlilor înactivitãþi extracurriculare ºi valorificarea pre-ocupãrilor extraºcolare ºi a competenþelor în dife -rite domenii. Cu acest prilej, au fost organizatediferite activitãþi, precum concursuri, excursii,olimpiade, printre care ºi Olimpiada de limba ºiliteratura ucraineanã maternã, aflatã la a XXII-aediþie.

Locurilor cu profundã rezonanþã istoricã ºi cul-turalã, precum Maramureºul, Suceava, Tulcea,Timiºoara, care au gãzduit ediþiile de pânã acum,li s-a adãugat încã unul - Botoºaniul - spaþiu alconfluenþelor culturale care a dãruit þãrii ºi lumiipeste 375 de personalitãþi, dintre care amintim peMihai Eminescu, pe George Enescu, pe ªtefanLuchian ºi pe Nicolae Iorga. Aºadar, anul acestaOlimpiada naþionalã de limba ºi literatura ucrai -neanã maternã s-a desfãºurat la Colegiul Naþional„A.T. Laurian“ din Botoºani, judeþul Botoºani.Ca în fiecare an, concursul este organizat ºi finan -þat de Ministerul Educaþiei Naþionale, prin sumelevirate în contul inspectoratelor ºcolare implicate.Conform devizului de cheltuieli, Minis terulEducaþiei Naþionale a alocat suma de 1900 de leipentru acordarea a 18 premii ºi 5 menþiuni laOlimpiada de limba ºi literatura ucraineanã mater-nã. La acestea se adaugã sumele necesare asi -gurãrii transportului, mesei ºi cazãrii pentru 48 deelevi înscriºi la concurs, 5 profesori însoþitori ºi12 profesori în Comisia Centralã. Organizareaim pecabilã s-a datorat ºi sponsorilor implicaþi,cãrora se cuvine sã le mulþumim de la bun în -ceput: Teatrul „Mihai Eminescu“ Botoºani; Hotel-Restaurant „Belvedere“ Botoºani; Primãria Muni -ci piul Botoºani; Uniunea Ucrainenilor dinRomânia; Muzeul Judeþean Botoºani; MemorialulIpo teºti - Centrul de Studii „Mihai Eminescu“;Aso ciaþia Directorilor ªcolari din judeþul Boto -ºani; Ansamblul de Dansuri Populare „Mãrgi -nean ca“ al Casei de Culturã a Sindicatelor „Nico -lae Iorga“ Botoºani - coordonare artisticã ValentinRãu; Casa Corpului Didactic Botoºani; Anton„Arta sticlei“ Dorohoi Tipografia „RIA“ Boto -ºani; Colegiul Naþional „A.T.Laurian“ Botoºani;Liceul „Dimitrie Negreanu“ Botoºani; ClubulCopiilor Dorohoi - Ansamblul de cântece ºi dan -suri; „Mugurelul“ condus de prof. Marcel Dupu;Ansamblul de dansuri ucrainene „Kolomyika“ alColegiului Tehnic „Laþcu Vodã“ Siret - coregrafIanoº Zirca.

Deschiderea oficialã a Olimpiadei a avut locluni, 7 aprilie 2014, în sala mare de spectacole aTeatrului „Mihai Eminescu“ din Botoºani, saladovedindu-se neîncãpãtoare pentru zeci de profe-sori ºi elevi, dar ºi oficialitãþi locale ºi ucrainene.Printre cei prezenþi s-au numãrat consulul gene ralal Ucrainei la Suceava, Excelenþa Sa VasylBoieciko, dna Doina Federovici, senator de Boto -ºani, dna Elvira Codrea, consilier la DirecþiaGeneralã Învãþãmânt în Limbile Minoritãþilor dincadrul Ministerul Educaþiei Naþionale, dl CosticãMacaleþi, prefectul judeþului Botoºani, dl CosminAndrei, viceprimarul municipiului Botoºani, dnaHerþanu Anamaria, lector univ. dr. la Universitatea„ªtefan cel Mare“ din Suceava, elevul EduardMititelu, preºedinte al Consiliului Elevilor dinRomânia, dl Semciuc Victor, preºedinte al UUR -filiala Botoºani, ºi nu în ultimul rând, organiza-torul principal, cea cãreia i se datoreazã organi-zarea ºi desfãºurarea celei mai reuºite ediþii aolimpiadei, ce va rãmâne întipãritã în memoriaelevilor ºi a profesorilor deopotrivã, dna MihaelaHuncã, inspector ºcolar general al Inspectoratuluiªcolar General din Botoºani, împreunã cu echipade inspectori ai IªJ Botoºani.

Oficialitãþile locale au þinut sã le ureze bunvenit tuturor participanþilor la aceastã olimpiadã.Cuvântul de deschidere l-a avut ºefa Inspec to -ratului ªcolar Judeþean Botoºani, Mihaela Huncã.„Mã bucurã faptul cã sunt tot mai puþine acelevoci care calificã olimpiadele limbilor maternedrept cenuºãresele concursurilor ºcolare. Este o

atitudine care demonstreazã cã societatearomâneascã s-a maturizat apropiindu-se cu încãun pas de valorile europene. Este un pas spre nor-malitate ºi spun asta având în minte cã pentru noi,majoritatea, olimpiada de limba ºi literaturaromânã este tot o competiþie a limbii materne.Aceste concursuri reprezintã mai ales protejarea,îngrijirea, ºi dezvoltarea limbii materne de cãtrenoua generaþie ceea ce înseamnã cel mai impor-tant lucru pentru fiecare neam, pentru fiecare din-tre noi. Participarea la astfel de concursuri ºcolarenu trebuie vãzutã doar ca o experienþã sau ca oprovocare competiþionalã, ci ca o obligaþiefireascã pentru cã ea reprezintã în realitate ocondiþie esenþialã pentru dezvoltarea personalitãþiifiecãruia ºi un demers vital pentru pãstrarea cul-turii“, a spus Mihaela Huncã, inspector general alInspectoratului ªcolar Judeþean.

La rândul sãu, prefectul Costicã Macaleþi afãcut o scurtã trecere în revistã a marilor perso -nalitãþi pe care le-a dat Botoºaniul. „Bun venit laBotoºani! De la Botoºani au plecat peste 375 depersonalitãþi naþionale ºi mondiale. Este un judeþunde cultura este la ea acasã, unde s-au nãscutEminescu, Enescu. Vreau ca o gazdã primitoare sãne ocupãm de o bunã ºedere a dvs. aici ºi sã vãurez succes“, a spus prefectul.

„Sunt onorat sã fiu, alãturi de IªJ, printregazdele acestui eveniment. Sperãm sã vã simþiþifoarte bine la Botoºani. Suntem convinºi cã sun-teþi foarte bine pregãtiþi astfel încât sã aveþi timpsã vizitaþi edificiile ºi locurile frumoase dinBotoºani, un oraº cu profunde valenþe culturale.Vã doresc mult succes“, a fost ºi mesajul vicepri-marului Cosmin Andrei.

„Limba ucraineanã maternã este limba uneiimportante minoritãþi din România, a treia în ie -rarhia limbilor minoritãþilor naþionale din Româ -nia. Ministerul Educaþiei Naþionale prin DirecþiaMinoritãþilor Naþionale organizeazã anual olim -piade de limbi materne pentru mino ritãþile dinRomânia. Problema este cã nu toate Inspec -toratele ªcolare Judeþene doresc sau dispun defonduri nece sare ca sã organizeze, pe lângã cele-lalte olim pia de pe materii, ºi olim piadele pentrumino ritãþile existente în judeþul lor. Asemeneadiscuþii existã ºi vor exista, însã vreau sã apreciezorganizarea Olimpiadei naþionale de limba ºi lit-eratura ucraineanã la Botoºani ºi sã mulþumesc înacest sens organizatorilor, Ministerului EducaþieiNaþionale, reprezentat de consilierul Elvira Co -drea, Inspectoratului ªcolar Botoºani, condus deinspectorul ºcolar general prof. Mihaela Hun cã,profesorilor ºi elevilor participanþi. Nu mai împre-unã dascãlii, elevii ºi organizatorii pot pãstra ºipromova pe mai departe limba maternã ºi pot con-tribui la îmbogãþirea spiritualã a poporuluiucrainean“, a fost mesajul domnului preºedinte alUUR, ªtefan Buciuta.

La rândul sãu, dna lect. univ. dr. HerþanuAnamaria le-a urat succes participanþilor ºi a þinutsã precizeze: „Gustul competiþiei v-a adus pe toþiaici, dorinþa de a triumfa ºi de a vã stãpâni emoþi-ile v-a unit ºi v-a motivat. Pentru noi, cei care vãurmãrim eforturile de autodesãvârºire, nu existãperdanþi în acest frumos ºi nobil joc intelectual.Cu toþii v-aþi calificat în finala acestei olimpiade,o finalã care, în mod paradoxal, va dura mult maimult decât competiþia ºcolarã în sine ºi care vã vaangrena pe cei mai mulþi dintre voi într-o perma-nentã dorinþã de evoluþie cognitivã.

Ca la orice competiþie care se respectã, înspatele jucãtorilor se aflã antrenorii. Nimeni nucontestã faptul cã ºi în cel de-al doilea eºalon sedesfãºoarã o competiþie poate la fel de aprigã pre-cum cea dintre elevi. Fiecare profesor respirã launison cu elevii pe care i-a modelat ºi iniþiat,trãind cu aceeaºi intensitate succesele ºi eºecurile.Felicitãri, doamnelor ºi domnilor profesori, pentrutruda, rãbdarea ºi ambiþia dumneavoastrã! ªi aici,în culisele competiþiei, consider cã avem numaiînvingãtori!“.

ªi domnul deputat în Parlamentul României,Ivan Marocico, a þinut sã-i salute pe elevii ºi pro-

fesorii participanþi ºisã le ureze succes:„Dragi elevi, vreau sãvã mulþumesc pentrumodul în care aþi ales

sã pãstraþi, sã cultivaþi ºi sã perpetuaþi cuvântulmatern ºi doresc sã vã asigur de întreaga mea con-sideraþie pentru ceea ce faceþi ºi de toatãsusþinerea pentru buna desfãºurare a studiului lim-bii ucrainene materne. Stimaþi profesori, vã feli citpentru remarcabila performanþã de a participa laaceastã olimpiadã ºi sunt convins cã în spatelereuºitelor stã o muncã titanicã, dar realizatã cu pa -siune, vocaþie ºi dãruire. Sunt convins cã aceastãconfruntare va reprezenta momentul în care veþitrãi cel mai frumos sentiment intelectual, acela alsatisfacþiilor rezultate din munca, valoarea ºi ta -lentul vostru ºi cã veþi încerca necontenit sã urcaþitreptele valorice ca sã vedeþi foarte departe.

Ca deputat al minoritãþii ucrainene în Parla -men tul Romaniei, pot sã vã spun cã obiectivulþintã al meu a fost ºi va rãmâne în continuare pãs-trarea limbii materne, culturii, identitãþii ºi dem-nitãþii ucrainenilor din România."

„Concursul de anul acesta se aflã la a XXII-aediþie, fapt ce confirmã importanþa ºi necesitatea,în acelaºi timp, a unui astfel de concurs, care pelângã faptul cã este o mare provocare, o compe -tiþie care confirmã un nivel de pregãtire superior,o recunoaºtere pe o scarã ierarhicã de valori, neapropie de identitatea noastrã, identitate pãstratãprin cultivarea limbii materne, a culturii poporuluinostru, a tradiþiilor ºi obiceiurilor preluate de lastrãbuni. Participarea ºi pregãtirea la concursreprezintã un salt în progresul continuu, iar rezul-tatele, nu neapãrat exprimate în premii, ci mai alesraportate la cele precedente (ºi aici mã refer laparticipanþii din judeþele în care studiul limbiimaterne nu are o tradiþie la fel de îndelungatã caîn judeþele Maramureº sau Suceava), pot constituiun punct de referinþã în ceea ce priveºte con-cretizarea muncii depuse. Ceea ce vreau sã su -bliniez este faptul cã toþi elevii participanþi laacest concurs sunt câºtigãtori, indiferent de pre-miile obþinute, deoarece motivul participãrii laacest concurs este sentimentul apartenenþei laetnia ucraineanã ºi dragostea pentru limba, lite -ratura ºi cultura poporului ucrainean. În acest con-text, vreau sã mulþumesc tuturor dascãlilor,elevilor, pãrinþilor acestora, pentru pãstrarea, cul-tivarea ºi perpetuarea cuvântului ucrainean ºi spercã rezultatele obþinute sunt pe mãsura muncii ºi aefortului depus de voi ºi de dascãlii voºtri

Mã alãtur tuturor cuvintelor frumoase spuseazi despre dascãli, despre cei care au organizataceastã acþiune, despre toþi factorii implicaþi înpãstrarea ºi promovarea limbii ºi culturii ucrai ne -ne pe meleaguri botoºãnene, în special reprezen-tanþilor Inspectoratului ªcolar Judeþean Botoºani,dnei Mihaela Huncã, inspector ºcolar general alInspectoratului ªcolar General Botoºani, dneiScripcariu Petronia, inspector ºcolar pentru mino -ri tãþi, dlui director Paul Bilocopetiuc, reprezen-tanþilor Uniunii Ucrainene din România, dluipreºe dinte al UUR, ªtefan Buciuta, dlui pre ºe -dinte al UUR - Botoºani, prof. Semciuc Victor,dlui deputat în Parlamentul României, avocat IvanMarocico, ºi nu în ultimul rând reprezentanþilorCosulatului General al Ucrainei la Suceava,Excelenþelei Sale consul general Vasyl Boiecikocare ne sprijinã ºi ne este mereu alãturi la toateacþiunile organizate în cadrul învãþãmântului pre -uni versitar“, a precizat dna Elvira Codrea, consili-er la Direcþia Generalã Învãþãmânt în LimbileMinoritãþilor din cadrul Ministerului EducaþieiNaþionale.

Inspectoratul ªcolar al judeþului Botoºani acreat condiþii excelente pentru desfãºurarea Olim -piadei naþionale de limba ºi literatura ucraineanãmaternã atât în ce priveºte cazarea membrilorComi siei Centrale ºi a elevilor deopotrivã, laHotel „Belvedere“, prin oferirea condiþiilor opti -me de desfãºurare a probelor scrise ºi evaluarealucrãrilor la Colegiul Naþional „A.T. Laurian“ dinBotoºani, cât ºi prin stabilirea unui program ri -guros în care a fost inclusã o excursie ce a pre-vãzut vizitarea obiectivelor turistice ale judeþuluiºi ale municipiului Botoºani.

(Continuare în pagina 9)

oLIMPIAdA dE LIMBA ÇI LITERATuRA uCRAInEAnÅ MATERnÅ, EdIoLIMPIAdA dE LIMBA ÇI LITERATuRA uCRAInEAnÅ MATERnÅ, EdI ææ IA XXIIIA XXII

Curierul uCRAInEAn 9

Programul „Sã ºtii mai multe, sã fii maibun!“ s-a desfãºurat anul acesta în perioada 7-11aprilie ºi a constat în derularea, la nivelulfiecãrei unitãþi de învãþãmânt, într-o sãptãmânãdin al doilea semestru ºcolar, a unui orar specialformat doar din activitãþi cu caracter nonformal.

Programul ºi-a propus implicarea, deo po -trivã, a elevilor ºi a dascãlilor în activitãþiextracurriculare ºi extraºcolare inte -resante, care sã le valorizeze talen-tele, preocupãrile extraºcolare ºicompetenþele în domenii cât maidiverse ºi interesante.

Anul acesta, clopoþelul acesteisãptãmâni a sunat la 11 aprilie 2014.Activitãþile propuse au excedatcurri culumul naþional ºi au adus unplus de valoare întregii comunitãþiºco lare, prin competenþe, coeziune,spirit de echipã ºi, nu în ultimulrând, prin zâmbetele elevilor ºidascãlilor implicaþi.

Trebuie subliniat faptul cã nutoate ºcolile rurale beneficiazã defonduri suficiente pentru a organizaexcursii tematice pentru ºcoala altfelcare duc la abordarea creativã ºi interactivã aactivitãþilor derulate, dezvoltarea personalitãþiicomplexe a copiilor, promovarea ideilor propriiale elevilor, colaborarea eficientã dintre cadre,vizitarea muzeelor, instituþiilor statului care ducla formarea elevului pentru viaþã, prin con-ceperea ºi desfãºurarea unor activitãþi cu un pre-ponderent caracter aplicativ.

Pentru a implementa un astfel de proiect,prof. Geta Petreþchi, Liliana Petrovai ºiMiroslava Romaniuc, cadre didactice la ªcoala

Gimnazialã din Rona de Sus, judeþul Mara -mureº, au încheiat un acord de parteneriat cu fi -liala Maramureº a Uniunii Ucrainenilor dinRomânia.

Astfel, la 9 aprilie 2014, elevii ucraineni aiclaselor a II-a A, a III-a, secþia ucraineanã, ºi aVII-a B din cadrul ªcolii Gimnaziale din Ronade Sus, în cadrul programului „ªcoala altfel“, au

efectuat o vizitã în municipiul Baia Mare, undeau vizitat Prefectura judeþului Maramureº,Biblioteca judeþeanã „Petre Dulfu“, Planetariul,Grãdina Zoologicã, Muzeul de Mineralogie,Muzeul Þãranului Român etc.

În timpul vizitei la Prefectura judeþuluiMaramureº, tânãra generaþie ucraineanã, împre-unã cu cei trei coordonatori ai proiectului, a fostaºteptatã de prefectul judeþului Maramureº, dlAnton Rohian, ºi de preºedintele filialeiMaramureº a UUR, dl Miroslav Petreþchi. Micii

ucraineni au vizitat incinta prefecturii ºi chiarbiroul prefectului, în care dl prefect AntonRohian nu a ezitat sã rãspundã numeroaselorîntrebãri puse de micuþii elevi, ba mai mult,oferindu-le prãjituri ºi suc.

Datoritã acestui proiect, elevii ucraineni auavut parte de stimularea interesului pentrucunoaºterea de locuri noi, creºterea coeziunii

colectivului de elevi ºi consolidarea spirituluide echipã, a relaþiilor de prietenie, stabilireaunui climat de încredere, favorabil comu-nicãrii, crearea unor reguli de comportamentresponsabil ºi împãrþirea echitabilã asarcinilor între membrii grupului, iniþierea ºidesfãºurarea de activitãþi cu caracter recre-ativ, relaxant, formarea unor capacitãþi cog-nitive interdisciplinare prin îmbinarea noþiu-nilor de istorie, literaturã, geografie, muzicãetc.; cultivarea sentimentului de mândrie prindeclanºarea de emoþii, aprecieri asupra fru-museþilor fizice, economice ale teritoriuluipatriei ºi împletirea cu elemente istorice aletrecutului ºi prezentului poporului nostru.

Pe aceastã cale aº vrea sã mulþumescUniunii Ucrainenilor din România, în specialdlui preºedinte Buciuta ªtefan ºi preºedin-

telui filialei Maramureº a Uniunii Ucrainenilordin România, dl Miroslav Petreþchi, fãrã spriji -nul cãrora elevii ucraineni din comuna Rona deSus nu ar fi vãzut prea repede obiectivele sus-menþionate ºi nu s-ar fi întors acasã cu zâmbetulpe obraz ºi cu o cu totul altã viziune asupralocurilor care ne înconjoarã ºi despre minunãþii -le judeþului în care trãim.

prof. Geta PeTReþChI,ªcoala Gimnazialã din Rona de Sus

Çcoala altfel „Så çtii mai multe, så fii maibun“ a copiilor ucraineni din Rona de Sus

(Urmare din pagina 8)

Astfel, elevii au avut ocazia sãviziteze Casa memorialã „NicolaeIorga“ ºi Muzeul de Istorie dinBotoºani, Casa memorialã „MihaiEminescu“ din Ipoteºti ºi sediulUUR - filiala Botoºani, MãnãstireaPutna ºi Muzeul mãnãstirii Putna.

La Olimpiada naþionalã de limbaºi literatura ucraineanã au fostselectaþi 48 de elevi din judeþeleMara mu reº, Suceava, Caraº-Seve -rin, Ti miº ºi Botoºani. Proba scrisãs-a desfãºurat marþi, 8 aprilie 2014,la Colegiul Naþional „A.T. Laurian“din Botoºani, iar rezultatele finaleau fost afiºate miercuri, 9 aprilie2010, orele 9.00.

Toþi cei 48 de elevi care au parti -cipat au primit diplome de partici-pare, mape ºi cadouri din partea IªJBotoºani, iar 22 dintre aceºtia, dupãce au obþinut un premiu sau o men -þiune, au fost rãsplãtiþi cu trofee dinpartea IªJ Botoºani, diplome ºi pre-mii în bani din partea Minis te ruluiEducaþiei Naþionale, diplome ºicãrþi în limba ucraineanã din parteaExce lenþei Sale Vasyl Boie ciko,consulul general al Ucrainei laSuceava ºi premii în bani ºi cãrþi dinpartea dlui ªtefan Buciuta, pre -ºedinte al U.U.R.

Premiile au fost înmânate de pre-fectul Costicã Macaleþi, inspectorulºcolar general Mihaela Huncã ºisenatorul Doina Federovici din par -tea IªJ Botoºani, de consilierulMEN, Codrea Elvira, din parteaMinisterului Educaþiei Naþionale,

de Excelenþa Sa dl Vasyl Boiecikoºi dl ªtefan Buciuta. Dra lector univ.dr. Anamaria Herþanu ºi dna prof.Lucia Mihoc, preºedinta Orga ni -zaþiei de Femei a UUR au acordat înnume personal 5 premii speciale înbani (în valoare de câte 50 de leifiecare).

Dupã festivitatea de premiere, dldeputat Ivan Marocico a invitat toþiparticipanþii, elevi ºi profesorideopotrivã, la masa de prânz (pizza,suc, cafea, îngheþatã).

Elevii premiaþi sunt: AncuþaGodâncã, clasa a VII-a, Valea Vi -ºeului, Premiul I; Maria Iurcuþ,clasa a VII-a, Valea Viºeului, Pre -miul II; Denisa Georgiana Pin tilie,clasa a VII-a, Crãciuneºti, PremiulIII; Bianca Maria Lazorec, clasa aVII-a, Mihãileni, Menþiune; BiancaAna Iurcuþi, clasa a VIII-a, ValeaViºeu lui, Premiul I; Ana SvetlanaOnujec, clasa a VIII-a, ValeaViºeului, Premiul II; Robert AlexSambor, clasa a VIII-a, ValeaViºeului, Premiul III; Alex VasileLuþac, clasa a VIII-a, Valea Vi ºeu -lui, Menþiune; Denisa Harasemiuc,clasa a IX-a, Siret, Premiul I;Georgiana Nichi fu riuc, clasa a IX-a,Rãdãuþi, Premiul II;Ionela DianaGodenca, clasa a IX-a, SighetuMarmaþiei, premiul III; TaniaSmecicas, clasa a IX-a, Lugoj,Menþiune; Oxana Lavita, clasa a X-a, Sighetu Marmaþiei, Premiul I;Andrei Usatiuc, clasa a X, Suceava,Premiul I; Paulina Cail, clasa a X-a,Sighetu Marmaþiei, Menþiune;Raluca Homeniuc, clasa a XI-a,

Siret, Premiul I; Oksana Chiriac,clasa a XI-a, Siret, Premiul II; AnaMirela Neamciuc, clasa a XI-a,Sighetu Marmaþiei, Premiul III;Bea trisa Popovici, clasa a XI-a,Sighetu Marmaþiei, Premiul I;Sergiu Ionuþ ªmighelschi, clasa aXI-a, Suceava, Premiul II; NarcisaHaureº, clasa a XI-a, Siret, PremiulIII; Diana Spivaliuc, clasa a XI-a,Sighetu Marmaþiei, Menþiune.

Nu au fost uitaþi nici profesoriidin Comisia Centralã, aceºtia fiindrãsplãtiþi cu diplome de onoare,mape, albume ºi buchete de flori dinpartea IªJ Botoºani, cu diplome deexcelenþã din partea CosulatuluiGeneral al Ucrainei la Suceava ºicãrþi ºi premii în bani din parteaU.U.R.: Herþanu Anamaria, lect.univ. dr. Facultatea de Litere ºi ªti-inþe ale Comunicãrii, Univer sitatea„ªtefan cel Mare“, Suceava- preºed-inte; Codrea Elvira, prof. gr.did. I,MEN, Bucureºti-preºe dinte execu-tiv; Scripcariu Petronia, prof. gr.did.II, IªJ Botoºani-vice preºe dinte;Cîmpeanu Ion, prof. gr.did. I, IªJTimiº-secretar; Cor neº cian Nicolae,prof. gr.did.II, ªcoala cu clasele I-VIII Variaº-Timiº, membru;Malearciuc Simo na, prof. gr.did.I,IªJ Maramureº, membru; HreniucMarta, prof. gr.did.I, Liceul „Tarasªevcenko“, Sighetu Mar ma þiei-Maramureº, mem bru; Clem coviciMariana, prof. gr.did.II, ªcoala cuclasele I-VIII Valea Vi ºeului-Maramureº, membru; Mihoc Lucia,prof. gr.did.I, Cole giul Naþional„Mihai Emi nescu“, Sucea va, mem-

bru; Fra seniuc Diana, prof. gr.did.II,ªcoala cu clasele I-VIII Bãl cãuþi-Suceava, membru; Craini ciuc An -toa neta Cor nelia, prof. gr.did.IColegiul Tehnic „Laþcu Vodã“ Siret-Suceava, membru; Bobic Mihai,prof. gr.did.I, ªcoala cu clasele I-VIII Cornuþel-Caraº-Severin, mem-bru.

Se cuvine sã aducem mulþumirimembrilor Comisiei Centrale, înspecial dlor Cîmpeanu Ion ºi Cor -neº cian Nicolae, pentru muncadublã depusã, atât ca profesori eva -luatori cât ºi ca secretari, dumnealorîntocmind toatã documentaþia nece-sarã bunei desfãºurãri a olimpiadei.Ar fi de dorit ca pe viitor toate ca -drele didactice implicate sã con º -tien tizeze cã acest concurs este pen-tru elevi, unde se înfruntã elevii ºinu profesorii, unde învingãtorii tre-buie sã iasã elevii ºi ºcoala ºi sã pro-cedeze ca atare. ªi nu în ultimulrând, sã fie un prilej de întâlnireîntre prieteni, o competiþie cât maifrumoasã, cu amintiri ºi experienþecât mai durabile ºi mai plãcute.

În concluzie, pot spune cã anulacesta a fost cea mai reuºitã organi-zare a acestui concurs importantpentru învãþãmântul în limba ucrai -neanã ºi, deopotrivã, pentru comu-nitatea ucraineanã, fiind un bunprilej de pãstrare ºi perpetuare nunumai a limbii ºi literaturii ucrai -nene, dar ºi a culturii ºi spirituali -tãþii ucrainene, ºi mai ales aasumãrii identitãþii ºi apartenenþei laetnia ucraineanã.

elvira CODReA

10 Curierul uCRAInEAn

La Rogojeºti iar e sãrbãtoare.Dupã festivalul de încondeiere aouãlor au venit ºi alþi oaspeþi foarteimportanþi la noi, ºi anume olim -picii la limba ucraineanã împreunãcu profesorii lor îndrumãtori.

Aºadar, dupã terminarea olim -pia dei care a avut loc în oraºul Bo -to ºani, dupã o pauzã binemeritatã,olimpicii au efectuat o excursie laDorohoi unde au vizitat Mu zeul„George Enescu“ ºi Muzeul ºtiinþi -fic, dupã care au poposit la Mã nãs -tirea Gorovei. Dupã recu le ge re auplecat spre Rogojeºti unde au fostîntâmpinaþi de fanfara elevilor dinCândeºti II. Primirea a fost fãcutã lasediul UUR, filiala Botoºani.

Dupã o micã ºi savuroasã gus -tare au fost invitaþi sã ocupe locuri

pe scaune în curtea pavatã ºispaþioasã a sediului.

La rugãmintea preºedintelui fi -lialei Botoºani a UUR, dl VictorSemciuc, subsemnata a prezentat înfaþa celor invitaþi istoricul satuluiRogojeºti, a vorbit despre locuitoriilui, despre munca cultural-artisticãa ucrainenilor din sat, dar mai alesdespre limba maternã ucraineanã,despre dragostea care a fost formatãºi dezvoltatã pentru aceastã limbãfoarte bogatã ºi frumoasã prin carese pot exprima cele mai înalte aspi-raþii ale omului ºi cele mai adâncisentimente ale acestuia. Toate aces-tea s-au realizat ºi se realizeazã înfamiliile ucrainene din România ºiîn ºcoli unde profesorii care iubescaceastã limbã au ºtiut cum sã facã

s-o iubeascã ºi elevii lor. ªi vedemaici de faþã cã ucrai nenii au copiicare îºi iubesc limba maternã.

Trebuie sã iubim limba noastrãatât de mult, încât sã gândim înucraineanã ºi sã o vorbim, sã o du -cem mai departe copiilor ce vin ºivor veni.

Subsemnata ºi-a exprimat ooare care tristeþe cã satul a îmbã -trânit, cã de-a lungul anilor tineriicare au terminat diferite facultãþis-au risipit prin þarã, cã aproape înfiecare casã existã câte o mamã ro -mân cã ºi copiii vorbesc mai multromâneºte. Este, totuºi, îmbucurã-tor faptul cã toate aceste mame înþe-leg limba ucraineanã, ba unele o ºivorbesc ºi acceptã ca fiii ºi fiicelelor sã înveþe ºi sã vorbeascã limbaucraineanã cã doar e limba maternãa taþilor lor.

Subsemnata i-a felicitat pe olim -pici ºi pe profesorii lor îndrumãtori.

În cinstea acestora grupul vocal„Vesna“ a prezentat un programartistic alcãtuit din cântece ucrai ne -ne, iar formaþia de dansuri a evolu-at cu o suitã de dansuri ucrainene,in structor fiind elevul GabiScalschi.

De la Rogojeºti olimpicii au ple-cat la Rãdãuþi, iar de acolo s-auoprit la mãnãstirea din Putna ºi apoiretur la Cacica, Rãdãuþi ºi Suceava,iar a doua zi la premiere, la Boto -ºani.

Premianþii din zona Sucevei ºiBotoºani sunt:

Premiul I: Usatiuc Andrei Octa -vian, clasa a X-a, de la Colegiul Na -þio nal „Mihai Eminescu“ dinSuceava, prof. îndrumãtor dna Lu -cia Mihoc; Harasemiuc Denisa,clasa a IX-a de la Colegiul Tehnic„Laþcu Vodã“ din Siret; HumeniucRaluca, clasa a XI-a de la ColegiulTehnic „Laþcu Vodã“ din Siret.

Premiul II: ªmighelschi SergiuIonuþ, clasa a XII-a, SeminarulTeologic liceal din Suceava care înafara orelor de la seminar frecven-teazã ºi orele de limba ucraineanã laclasa doamnei profesoare îndrumã-tor Lucia Mihoc; NichiforeacGeorgi ana, clasa a IX-a de la Co le -giul Naþional „Eudoxiu Hurmu -zachi“ din Rãdãuþi, profesor în -drumãtor ªtefan Georgeta; Chi riacOxana, clasa a XI-a de la Colegiul„Laþcu Vodã“ din Siret.

Premiul III: Haureº Narcisa,clasa a XII-a de la Colegiul Tehnic„Laþcu Vodã“ din Siret. Toþi cei dela Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“din Siret o au ca profesor îndrumã-tor pe dna Antoaneta Crainiciuc.

Premiul special: Odoviciuc Mã -dã lina, clasa a VII-a, ªcoala Gim -nazialã din Bãlcãuþi, prof. îndrumã-tor Maria Plecan; Grigoraº Alin,clasa a VIII-a, ªcoala Gim na zialãdin Negostina, prof. îndrumãtorDiana Fraseniuc.

Menþiune: Lazurec Bianca, clasaa VII-a, ªcoala din Mihãileni,Botoºani, prof. îndrumãtor IulianaVatamaniuc.

Menþiune specialã din parteadnei prof. îndrumãtor Lucia Mihocs-a acordat elevei Hreniuc Daniela,clasa a VII-a de la ªcoala dinMihãileni, Botoºani.

Doamnele profesoare îndrumã-toare Lucia Mihoc ºi Ana-MariaHerþanu au oferit din partea dân -selor câteva premii speciale.

Toþi cei prezenþi la Rogojeºti auprimit cadouri simbolice. Olim pia -da de limba ºi literatura ucraineanãa fost sponsorizatã de UniuneaUcrainenilor din România.

Le dorim tuturor succes în con-tinuare!

Olimpia IVANICIUC

oLIMPICII LA RoGojEÇTI

Grupul vocal „Vesna“ din Rogojeºti

Stimaþi profesori,

Dragi elevi,

An de an, olimpiadele ºcolare oferã participanþilor noi ºi noi

provocãri.

Olimpiada este o competiþie de excelenþã ce se adreseazã elevilor

cu aptitudini ºi performanþe deosebite, care confirmã un mod superior

de pregãtire, o recunoaºtere pe scara ierarhicã de valori.

Participarea ºi pregãtirea pentru olimpiadã reprezintã un mare pas

în progresul calitativ, iar rezultatele vor constitui un punct de referinþã

în ceea ce priveºte concretizarea muncii depuse.

Sunt convins de faptul cã principalul motiv al participãrii la

aceastã etapã a olimpiadei îl reprezintã sentimentul apartenenþei la

etnia ucraineanã ºi dragostea pentru limba, literatura, cultura, istoria

ºi tradiþile poporului ucrainean.

Dragi elevi, vreau sã vã mulþumesc pentru modul în care aþi ales sã

pãs traþi, sã cultivaþi ºi sã perpetuaþi cuvântul matern ºi doresc sã vã

asigur de întreaga mea consideraþie pentru ceea ce faceþi ºi de toatã

sus þinerea pentru buna desfãºurare a studiului limbii ucrainene materne.

Stimaþi profesori, vã felicit pentru remarcabila performanþã de a

participa la aceastã olimpiadã ºi sunt convins cã în spatele reuºitelor

stã o muncã titanicã, dar realizatã cu pasiune, vocaþie ºi dãruire.

Sunt convins cã aceastã confruntare va reprezenta momentul în care

veþi trãi cel mai frumos sentiment intelectual, acela al satisfacþiilor

rezultate din munca, valoarea ºi talentul vostru ºi cã veþi încerca

necontenit sã urcaþi treptele valorice ca sã vedeþi foarte departe.

Succes elevilor ºi cadrelor didactice!

Paºte fericit!

Deputat Ivan MAROCICO,reprezentantul minoritãþii ucrainene în Parlamentul României

Curierul uCRAInEAn 11

Cred c-au observat cititorii cã scriu cu maredragoste, admiraþie ºi mulþumire ºi despre cole -gii mei, cadre didactice. Am muncit 46 de ani peogorul ºcolii, cunosc totul despre ºcoalã ºi, ceeste mai important, am trãit alãturi de colegiimei bucuriile, izbânzile, împlinirile lor, dar ºinecazurile.

Pot spune cã sunt fericit ºi onorat cã suntprie ten cu foarte mulþi oameni, iar printre ei senumãrã ºi distinsul profesor Victor Cozariuc-Cossaris din Dãrmãneºtii Sucevei, care-miaminteºte încontinuu ºi de un alt bun prieten,Vasile Haureº, plecat prematur ºi nemeritat laCeruri. Sã ºtiþi c-aº putea enumera mai multepersonalitãþi din Dãrmãneºti, prieteni de-ai mei,dar mã opresc aici.

Victor Cozariuc-Cossaris mai are puþin ºi sealãturã celor care împlinesc opt decenii de viaþã.Din 1965 ºi pânã-n 1993 a slujit cu cre dinþã,abnegaþie, devotament ºi din suflet la Catedra deistorie a ªcolii din Mãriþei, comuna Dãrmãneºti.Un om, o viaþã, o activitate foarte bogatã! Scriepe cãrþile sale cã este profesor ºi publicist. Dareu, ºi nu sunt singurul, sã mã ierte Victor, îl con-sider ºi un cercetãtor de excepþie, nu numai îndomeniul istoriei, disciplina sa de suflet, ci ºi înal literaturii, folclorului, portretisticii ºi chiar alpoliticii. Iatã un om cu preocupãri multilaterale!

Recent mi-a fãcut o mare surprizã! Am pri mitprin poºtã recenta sa carte, „Istorie ºi me mo riedin Bucovina“, cu o dedicaþie de parc-aº fi mareaca demician. A socotit când aº fi pri mit-o ºichiar în acea searã m-a sunat ca sã mã întrebe cepãrere am de carte. I-am rãspuns scurt, pentru cãdoar o rãsfoisem: „Dupã titlu ºi harta de pe co -per ta ei, cartea se anunþã a fi una excepþionalã!“Aceeaºi concluzie am tras-o ºi dupã ce-am în -chis ultima filã a cãrþii. ªi-acest lucru m-a deter-minat sã scriu despre ea, aºa cum m-am pri-ceput.

Cartea la care facem referire mai jos are 14ca pitole, inegale ca mãrime. Dar, în schimb,valoa rea fiecãrui capitol, luat în parte, esteexcepþionalã. Când afirm acest lucru mã gân -desc ºi la enorma muncã de documentare ºi cer -ce tare pe teren, scrierea fiºelor de cercetare,com ple tarea lor în concordnaþãcu canoanele ºtiinþei, discuþiilepurtate cu reputaþi specialiºti înistorie ºi în arheologie.

Prefaþa cãrþii este semnatãde doi reputaþi istorici, din spu -sele cãrora spicuiesc: „Lu -crarea de faþã, ca ºi altele pecare le-a elaborat, repre zintã ocontribuþie meritorie la înþe -legerea evoluþiei aºezãrilormedievale din podiºul Sucevei.Bazatã atât pe desco pe ri rilearheo logi ce perso nale, cât ºi pecele documentare, aceas tã lu -cra re, bine structuratã, aduce unva loros material inedit“ (lectoruniv. dr. Mircea Ignat); „Stu dii -le pe care le-a întocmit ºi pu -blicat de-a lungul timpului evi-denþiazã o bunã cunoaº tere aizvoarelor ºi a literaturii de spe-cialitate, precum ºi ri goa reame todologicã“ (lector univ. Mihai Lazãr). Aºacã, chiar de la primele file ale cãrþii îþi dai seamade valoarea ei ºtiinþificã ºi metodicã.

În „Cuvânt înainte“ autorul motiveazã de ce ascris aceastã carte ºi, cu modestia-i prover bia lã,prezintã ce ºi-a propus sã studieze, meto delefolosite, ce rezultate a obþinut în activitatea decercetare ºi, ce este mai important, mul þu meºtecãl duros celor care l-au ajutat în rea lizarea aces -tei cãrþi. Oare câþi uitã sã mulþumeascã celorcare le-au întins o mânã de ajutor la momentuloportun?

Urmeazã o prezentare a þinutului în care-afãcut aceste cercetãri, caracteristicile geomorfo-logice ale acestuia, apoi face un excurs prin isto-ria cercetãrilor arheologice din nordul Mol -dovei, din secolul al XIX-lea ºi pânã la începutul

secolului al XX-lea, studiu documentat, dar,dupã pãrerea mea, meritã aprofundat. Enumerãapoi cele 41 de vetre vechi ale satului, atestatedocumentar, cu caracteristicile ºi clasificarea lor.Apreciazã care au fost factorii principali care audus la schimbarea, în timp, a hotarelor satuluiDãrmãneºti.

În capitolul urmãtor, prezintã siturile arheo-logice din epoci diferite, o semnificaþie aparteavând vestigiile aºezãrii din Mãriþeia Micã.

Descrie obiecte care au fost descoperite în acestsit arheologic ºi extinde inventarierea lor ºi laalte descoperiri din bazinul râului Sucea va, cumsunt cele de la Botoºana (3), Suceava-ªipot (4)ºi Ruºi-Mãnãstioara (5). Cele desco perite le-asemnalat arheologilor pentru ca aceºtia sã apro-fundeze aceste cercetãri.

Prin 9 hãrþi, realizate profesional, precizeazãatestãrile arheologice ale existenþei ºi continui -tãþii populaþiei ºi teritoriului comunei Dãr mã -neºti. Toate zonele cercetate ºi semnalate suntzone protejate luate în evidenþa DCCPCNSucea va ºi ale Primãriei Dãr mãneºti. Acest capi-tol este amplu, pe parcursul a 170 de pagini fiindprezentate 26 de fiºe analitice, care au fost

întocmite pentru locuriledenumite „La Moºie“,„Hârlãu“, „Dealul Ocop“,„Dirºinea“, „la Olar“, „laCimitir“, „la Levade“, „laGraj duri“, „Dubyna Si -liºte“ º.a. Fiecare fiºã esteîntocmitã ºtiinþific, con-form normelor arheolo gice.Ele cuprind: identificareasitului, loca lizare adminis-trativã/ am pla sa ment,datare, persoane ºi eveni-mente asociate isto ri eimonu mentu lui /des crie re/con ser vare, restau ra re, do -cu mente, refe rin þe /ni ve lulde inte res/ clasare/, sistem-atizarea evidenþei. În toc mi -rea do cu mentelor s-a fãcutîm preunã cu un specialistde la Muzeul Bu covinei,precizându-se ºi descriin-

du-se fiecare obiect în parte descoperit aici.Urmeazã un numãr de 26 de fiºe întocmite

aceloraºi situri, în care sunt precizate obligaþiileprivind folosinþa fiecãrui monument desco perit.ªi aceste fiºe sunt întocmite ºtiinþific, pe capi-tole: informaþii generale, obligaþiile proprieta -rului ºi ale titularului dreptului de admi nistrareºi condiþii de utilizare, de exploa tare ºi între -þineree a sitului istoric. Sunt specificate, în amã-nunt, cele cerute ºi la capitolul de mai sus.

Partea a doua a cãrþii, intitulatã „Memorie“,ne prezintã, succint, arhitectura populaã în Bu -co vina, prin cuvintele lui Henri Flocillon, publi-cate în anul 1925 în „Revue de L'art“, aprecierifoarte mãgulitoare la adresa acestui colþ de ade-vãrat rai, Bucovina. Continuã apoi cu prezen -tarea bisericii din Dãrmãneºti, monument isto -

ric, construite în anul 1783, iar apoi prezintã bi -se rica din Dãnila, „ctitorie de douã secole“.

În capitolul urmãtor evocã figura luminoasãºi emblematicã a lui Traian Chelariu, mare omde culturã, pe care l-a cunoscut personal. Ur -meazã prezentarea unor eroi ai neamului, monu-mentele ridicate în memoria lor, precum ºi sãr-bãtorirea „Zilei eroilor“ la Dãrmãneºti.

În capitolul „Obârºia“, subintitulat „Trei ge -ne raþii“, prezintã stabilirea în Bucovina a unorpopulaþii de ruteni, huþuli, lipoveni, evrei, ger-mani, þigani, unguri, polonezi ºi altele fãcutãdupã înscrisurile bisericii ºi ale stã pânirii“. Pre -zin tã apoi, procentual, etniile din comuna Dãr -mãneºti. Tot aici evocã perso na litatea ingineru-lui Nicolae Driºcu, decedat în condiþii neeluci-date încã, în vara anului 1989.

În capitolul urmãtor scrie despre „Tumululprinciar“ de la Mãriþeia Mare, pomenit încã dinsecolul al XIX-lea. Chiar istoricul WilhelmSchmidt a pomenit obiectele din aur des co periteaici de niºte þãrani din sat. Se precizeazã cã spe-cialiºti autorizaþi din centrele universitare Iaºi,Bucureºti ºi Suceava au arãtat cã piesele din aur,ornamentate cu pietre semipreþioase (aleman-dine) se încadreazã în stilul policrom, care per-mite datarea lor în prima jumãtate a secolului alV-lea d.Hr.

În completarea unui capitol anterior, scriedespre cãpitanul aviator Teodor Pauliuc, care amurit la 8 august 1939 în timpul unei „delicatemisiuni la Sofia“. La înmormântarea acestuia auparticipat „generalul Hasievici ºi rezidentulregal Flondor, generalul ºi lt. col. Pleºoianu vor -bind ºi la cimitir“.

Un capitol întreg îl consacrã localitãþiiGrãmeºti, vecina lor, cu istorie, aºezare, climã,populaþie ºi biserica satului, care a fost ctitoritãde logofãtul Tãutu.

În capitolul „Rapsozii Bucovinei“ porneºtede la evocarea lui Gheorghe Racocea, nãscut înanul 1908 în Jadova, regiunea Cernãuþi, care-afost profesor ºi director în ºcolile comunei Dãr -mã neºti. Scrie ºi despre Nicolae Cere da rec.Vorbeºte cu mândrie nedisimulatã de personali -tãþile puternice ale regretaþilor Gicã Lucan, fostinspector ºcolar, ºi ªtefan Tcaciuc, poet, proza-tor, traducãtor, fost deputat; de Corneliu Irod,prozator ºi poet; Ioan Rebu ºapcã, folclorist ºicercetãtor; Ion Robciuc, fost cercetãtor ºtiinþificla Institutul de Lingvisticã din Bucureºti. Credcã într-o ediþie viitoare va scrie încã de mulþiconsãteni de-ai sãi.

În al doisprezecelea capitol intitulat „Istoriesau poveste“, reia evocarea mai multor perso na -litãþi ridicate de pe plaiurile lui natale. M-a bu -curat evocarea lui Gicã Lucan, pe care am avutonoarea ºi bucuria de-al fi cunoscut personal.

În penultimul capitol reproduce scrisoareatrimisã domnului Ioan A.Oprea din Iaºi, care-iceruse câteva date despre Gheorghe Homiuc,stins prematur din viaþã. ªi din aceastã scrisoarerãzbate stilul meticulos al autorului în trans-miterea unor relaþii pânã la cel mai mic amã-nunt.

În ultimul capitol vorbeºte despre persona -litãþile româneºti, mai ales politice, pe care-aavut norocul ºi cinstea sã le cunoascã pânãacum. Oricine s-ar mândri cu asemenea perso -nalitãþi, unele fiind chiar conducãtori de partide.

Cartea nu se încheie aici pentru cã urmeazã oanexã care cuprinde fotografii prin care autorulprezintã cititorului aspecte din viaþa sa, a fami-liei sale, personalitãþi evocate în carte, aspectede la multe din activitãþile culturale sau come -morative la care a asistat în timpul vieþii sale.

În concluzie, aveþi în faþa dvs. o carte deo -sebitã prin care autorul ºi-a prezentat cu maremândrie plaiurile natale, frumuseþile lui, dar,mai ales, oamenii care trudesc sau au trudit peaceste meleaguri. Când veþi închide ultima filã acãrþii, vã veþi pune întrebarea fi reascã: când neva mai pune la dispoziþie o nouã carte?

prof. Gheorghe DOLINSKI

Memoriaistoriei

înBucovina

Curierul uCRAInEAn12

La 13 martie a.c., a avut loc, cu participareaunui public numeros, o lansare de carte gãz-duitã primitor de Centrul Socio-Cultural „ClubCalderon“ al Primãriei sectorului 2, Bucureºti,consacratã restituirii memoriei unei persona -litãþi marcante, colonelul Hnat Porohivski, li -derul emigraþiei politico-militare ucrainene înRomânia în perioada interbelicã.

Viaþa zbuciumatã ºi activitatea neobositã aacestui luptãtor neînfricat dedicatã unei cauzenobile - dobândirea libertãþii ºi a independenþeiUcrainei - au fost oglindite în volumul lansat,întitulat „Hnat Porohivski“.

Aceastã carte face parte din seria „Afaceriorientale“, iniþiatã ºi coordonatã de diplomatulVadim Guzun, dr. în ºtiinþe istorice, editatã subegida Institutului de Istorie „George Bariþiu“din Cluj-Napoca al Academiei Române.

Volumul de faþã este rodul unei minuþioaseºi aprofundate cercetãri a documentelor dinArhivele Naþionale, Arhivele CNSAS ºi Arhi -vele Ministerului Afacerilor Externe.

În elaborarea acestei lucrãri inedite cu ca -racter monografic autorul a fost ajutat ºi dematerialele din arhiva familiei Porohivski, pusela dispoziþie de Olga Porohivska-Andrici, fiicacolonelului: memoriile tatãlui sãu publicate înperioada 1929-1930 în revista ºtiinþifico-mili-tarã „Tabor“ din Lvov, jurnalul lui de front,însemnãri, scrisori, fotografii.

Totodatã, pentru completarea portretului aufost incluse ºi amintirile fiicei despre tatãl sãu.

Evenimentul cultural având ca temãlansarea volumului menþionat a fost onorat deprezenþa reprezentantului Ambasadei Ucraineiîn România - dl ministru-consilier Teofil Ren -diuk cu soþia. De asemenea, au fost de faþã ºidoi urmaºi ai emigranþilor politico-militariucraineni din perioada interbelicã, ºi anume dlprof.univ. cu rang de ambasador Emilian Man -ciur, fiul lui Pavel Manciur, consul al primeiAmbasade a Republicii Populare Ucrai nenedin perioada 1917-1923 ºi dl general de bri ga -dã (r) ing. Mihai Pocorski - fiul lui NaumPocorski - locotenent din emigraþia sus-men -þionatã avansat din oficiu în anul 1936 la gradulde maior ºi decorat cu medalia „Pentruapãrarea patriei ucrainene“ de guvernul ucrai -nean în exil de la Paris.

Hnat Porohivski, nãscut în anul 1888 înUcraina, regiunea Umansk, localitatea Dobroe,absolvent, din 1907, al Academiei Mili tare dinOdesa, a fost unul dintre liderii militaride seamã ai Armatei de Eliberare Naþio -nalã conduse de Symon Petliura, încadrul cãreia a îndeplinit misiuni de mareimportanþã.

În urma unei lupte inegale cu trupelebolºevice, colonelul Hnat Porohivski afost nevoit sã se retragã, în anul 1919,împreunã cu regimental sãu în Polonia,unde au fost cazaþi în condiþii de lagãrfoar te grele. De acolo, în octombrie1920, au luat calea spre România.

Autorul volumului s-a aplecat cu in te -res nu numai ºtiinþific, ci ºi uman asu pradestinului acestor nãpãstuiþi, dezrã dã -cinaþi de vârtejul necruþãtor al istoriei ºiaruncaþi în cele patru vânturi, nevoiþi sãporneascã în pribegie spre alte zãri.

Periplul emigranþilor, început la Bãlþi, înBasarabia, a continuat apoi, dupã ce col. HnatPo rohivski, prezentându-se în audienþã laRegele Ferdinand I, a obþinut azilul politic soli -citat ºi astfel emigranþii, dupã traversareaCarpaþilor, au fost cazaþi succesiv în trei tabere

de refugiaþi (impropriu numite pe-atuncilagãre) ºi anume: Braºov, Oradea Mare ºi Fã-gã raº. Col.H.Porohivski, numit comandant altuturor taberelor, a binemeritat elogiile primitedin partea Guvernului român pentru ordinea ºidisciplina instituite.

În anul 1923, odatã cu desfiinþarea taberelor,a început o etapã dificilã pentru ostaºii ºi ofi -þerii emigranþi, în strãduinþele lor de a se adap-ta la viaþa civilã în þarã strãinã, a cãrei limbã nuo cunoºteau ºi care nu aveau altã me serie decâtarta militarã.

Pe parcursul acestui proces de adaptare,colonelul Porohivski îºi însuºeºte la perfecþielimba românã, absolvã, în anul 1931, ªcoalaSuperioarã de Documentare ºi ªtiinþe Admi nis -

trative; cunoscând limbile francezã ºi germanãocupã un post de corespondent al unei publi-caþii pentru strãinãtate „Capitala“.

În locul familiei pierdute în Ucraina (pãrinþi,fraþi, surori), nimicite de stãpânirea bolºevicã,col. Porohivski, apatrid cu paºaport Nansen, îºiîntemeiazã o nouã familie, cãsãtorindu-se cu ocetãþeanã românã, originarã din Delta Dunãrii,venitã pentru studii universitare (Facultatea deLitere ºi Filosofie) la Bucureºti. Dupã câþivaani soþia sa Nelly i-a dãruit un copil - unica lorfiicã, Olga.

Începând din anul 1923 col.Porohivski, capreºedinte al Comitetului de ajutorare a refu-giaþilor ucraineni din România ºi al Asociaþieifoºtilor combatanþi, îºi organizeazã conaþiona -lii ºi-i ajutã neprecupeþit prin toate mijloaceleposibile.

Totodatã, prin scrierile sale, el militeazãactiv pentru libertatea ºi independenþa Ucrai -nei, colaboreazã strâns cu Ambasada Repu bli -cii Populare Ucrainene, în speþã cu ambasa -dorul extraordinar ºi plenipotenþiar ConstantinMaþievici ºi þine permanent legãtura cu Guver -nul ucrainean în exil de la Paris, care în anul1940 îi conferã gradul de general ºi-l desem-

neazã comisar pentru toatã emigraþia dinPeninsula Balcanicã.

Din anul 1930, este cooptat în calitate deconsilier tehnic în cadrul Statului Major alArmatei Române; lucreazã pentru ServiciulSecret de Informaþii al acesteia.

Odatã cu declanºarea celui de-al DoileaRãzboi Mondial îºi riscã viaþa în linia întâia afrontului în Rãzboiul din Est ca ofiþer superiorºi ºef al Biroului de Studii, Documentare ºiCentralizare, elaborând ºi trimiþând la Bu cu -reºti Statului Major al Armatei Române sintezeinformative asupra situaþiei trupelor.

Dupã armistiþiul din 23 august 1944 ºiintrarea trupelor sovietice pe teritoriul Româ -niei este arestat de NKVD ºi deportat în URSS,sfârºindu-ºi viaþa într-un lagãr de concen traredin localitatea Potma, RASS Mordvinã.

Potrivit spuselor unui martor, reþinut în pri-zonierat în URSS (maiorul Nicolae Trohani,camarad de front ºi de Stat Major) este posibilca decesul lui sã fi avut loc în anul 1949 sau celtârziu în 1950.

În cuvântul sãu de deschidere la lansareavolumului, autorul Vadim Guzun a schiþat oprezentare generalã a lucrãrii, structura aces-teia fiind axatã pe etapele principale ale activi -tãþii lui H.Porohivski. Un aspect relevat deautor a fost faptul cã prin atribuirea unei mi -siuni atât de importante pe front, autoritãþile ro -mâne i-au acordat o încredere deplinã, precumºi o apreciere pe mãsurã, conferindu-i pentrumerite deosebite cele mai înalte decoraþii.

Dna Olga Prohivska-Andrici, fiica liderului,scriitoare ºi membrã a Uniunii Ziariºtilor dinRomânia, cãreia îi aparþine prefaþa volumului,a marcat principalele etape ale activitãþii tatã -lui sãu, completând totodatã portretul sãu caom: înþelept, echilibrat, ferm, înzestrat cu odeosebitã carismã, precum ºi cu o bunãtate ºigenerozitate ieºitã din comun. Regretul lui afost cã, dedicat fiind obligaþiilor de serviciu, nuºi-a permis în mãsurã suficientã rãgazul de a sebucura de o viaþã de familie liniºtitã. Dupãpierderea tatãlui, Olga Porohivska a înfruntatcu curaj ºi optimism viaþa grea care a urmat încondiþiile epocii comuniste.

La lansare au luat cuvântul, exprimându-ºiopiniile cu privire la carte invitaþi de mare pres-tigiu. Astfel, dl prof.univ. de la UniversitateaBucureºti Octavian Roske, dr. în ºtiinþe isto -rice, director al Institutului de Studiere a

Totalitarismului, a elogiat structura volu-mului, cât ºi contribuþia dnei Olga Poro -hivska-Andrici prin materialele din arhivapersonalã, precum ºi prin relatarea impre-sionantã a amintirilor despre tatãl ei ºitragicul lui sfârºit.

Dl dr. în ºtiinþe Mihai Gheorghiu, di rec - tor al Muzeului Þãranului Român, fost se -cre tar de Stat în Ministerul Afa ce rilor Ex -terne, a subliniat un aspect important carereiese din jurnalul de front al col. HnatPorohivski, ºi anume delimitarea cla rã deexcesele reprobabile ale trupelor germane,precum ºi condamnarea acestora.

Dl arheolog George Trohani, preºedinteal Asociaþiei Numismatice Române, fiu al

ma io rului Nicolae Trohani, camaradul de frontal colonelului Porohivski, a relatat câtevaamin tiri despre acesta, care i-au fost povestitede tatãl sãu. Totodatã a subliniat corectitudineaºi loia litatea colonelului faþã de statul român.

(Continuare în pagina 13)

Viaþa unui erou

Lansarea volumului „Hnat Porohivski“ - editor Vadim Guzun

13Curierul uCRAInEAn

(Urmare din numãrul anterior)

Îmbrãcãmintea oamenilor e albã ca ºi iarnamaramureºeanã, cu excepþia dungilor de pe za -de le femeilor cu nuanþe aprinse de galben casoa rele, roºu-sângeriu ºi albastru al fructelorcoapte de prun, predominante în acest þinut coli -nar. Aceastã îmbrãcãminte de lânã, ne trimite cugândul la „mãicuþa bãtrânã cu brâul de lânã“ dinbalada „Mio riþa“, iar cele trei culori dispuse îndungi ori zontale, la vechiul nostru tricolornaþional, intercalate regulat ºi uniform cu sobrie -tatea ne grului, a pãmântului cãruia îi aparþinem.

Aglomerãrile de oameni, de case, de arborievi denþiazã buna înþelegere, colaborare, unitate.Peisajele hibernale sunt calme, la fel ºi trãsã-turile oamenilor, în pas cu firea ilustrului autor.Ei nu se înghesuie, nu se ceartã, creând un fiorde calm ºi liniºte în plan vizual.

În târguri privesc, se sfãtuiesc, negociazã ºi-ºi etaleazã munca sfântã milenarã. Nimic nu estealterat sau denaturat, influenþele strãine nu îºi aulocul aici. Sunt fermi ºi hotãrâþi, se simt bine ºise mulþumesc cu ce au ºi ce produc.

Cu alte cuvinte am putea spune cã Aurel Daneste un pictor filosof ºi matematician, asemeneapoe tului Ion Barbu. Artistul cu mãiestrie se în -toarce în timp ºi cu nostalgie aduce trecutul înpre zent, plasându-l direct în viitor cu mult tactºi înþelepciune, folosindu-se de geometriaspaþialã.

Artistul este un optimist, deºi foloseºte culorisobre. Nu creeazã niciodatã peisaje nocturne sauîn amurg. Momentele zilei, alese în cadru larg,sunt înaintea rãsãritului ºi continuã pânã laamia zã când totul e calm, odihnit ºi plin de pu -tere. Pozi þia luminii ºi a umbrei de pe pânzeatestã acest fapt.

Tocmai în acest joc de simboluri, tonuri ºifor me constã filosofia marelui nostru artist, care,dupã pãrerea mea, exprimã o unicitate ce adepãºit demult graniþele þãrii prin sute de lucrãri,prin expoziþii, donaþii, galerii de artã ºi colecþiiparticulare.

ªi, pentru cã în tablourile sale apare câte undeal mai înalt, acesta are o semnificaþie aparte,nu numai pentru artã, dar ºi pentru viaþa parti -cularã a creatorului.Venind din Aspra, Þara Lã -puºului, unde ºi-a tras seva, ºi-a scãldat copilãriaºi s-a for mat ca om ºi artist, Aurel Dan a poposit

pentru totdeauna la noi, pe Valea Roniºoarei, încomuna Rona de Sus cãreia îi face o mareonoare de a avea în sufletul ei un adevãratmaestru al artei. Acest sat l-a adoptat cudragoste, unde ºi-a clãdit cuibul rodnic, devenitîn timp asemenea creaþiilor sale ºi el o operã deartã. În orice colþ al casei, fie grãdinã sau curte,se simte mâna priceputã a artistului.

Artistul Dan a ºtiut sã îmbine într-un modarmonios viaþa artisticã cu cea personalã, de soþºi tatã iubitor, gospodar, profesor ºi prieten.

Poposind printre etnicii ucraineni din Rona,pe dealul Osoi, zugrãvit cu preponderenþã înoperele sale, ºi-a unit soarta cu aleasa inimiisale, Ileana Rahovan. O fatã minunatã cu pãrulde aur care l-a fascinat pe tânãrul pictor, rãmaspe meleagurile Roniºoarei pentru totdeauna.

Ileana Dan, ca învãþãtor ºi foarte bun peda-gog ºi-a dãruit toatã energia, priceperea, talentulºi inteligenþa, tinerelor vlãstare din sat. I-a învã -þat sã creascã frumos ºi le-a insuflat dragosteapentru limba maternã, pentru carte, pentru dan-sul ºi cântecul ucrainean.

Elevii sãi au devenit buni cetãþeni ai comu -nei, oameni de valoare de care doamna învãþã-toare ºi comunitatea se mândresc.

Doamna Ileana Dan, având alãturi un artist, aanimat mereu viaþa culturalã a comunitãþii. Laªcoa la Pedagogicã pe care a urmat-o a studiatman dolina, a absolvit cursuri de regie ºi coregra -fie. A activat în diferite formaþii artistice: cor,teatru, orchestrã ºi dans.

Ieºind la pensie s-a dedicat scrisului de repor-taje ºi a diferitelor articole ce apar în presaucrai neanã din România, precum ºi în presajudeþeanã, scoþând în evidenþã valoarea vieþiiculturale ºi spirituale a comunitãþii ucrainenedin Rona de Sus ºi din þarã.

Fiind membrã a Uniunii Ucrainenilor dinRomânia ºi preºedintã a Organizaþiei de femei aUUR, filiala Maramureº, pe lângã activitateaculturalã ºi gazetãreascã, în colaborare cu insti-tuþiile comunitãþii locale a organizat sim-pozioane, întru niri, spectacole de caritate pentruajutorarea sinistraþilor din Bucovina de pe urmainundaþiilor cumplite din 2006, dar ºi pentru apopulariza acti vitatea culturalã ºi scriitoriceascãa femeilor din localitate ºi din zonã, oferindu-leaprecieri ºi diplome.

Cu prilejul aniversãrii a 60 de ani de activi-tate a corului mixt pe patru voci din Rona deSus, judeþul Maramueº, doamna Ileana Dan ades fã ºurat o muncã asiduã alãturi de alþi foºti ºiactuali coriºti. Culegând informaþii, memorii,foto grafii, diplome, a publicat o monografie cul-turalã „Vocile Ronei“ ce cuprinde activitateaaces tui prestigios cor de la origini pânã în pre -zent (1949-2009). Cartea a fost prezentatã în tr-un ca dru festiv, unde au participat multe per so -nalitãþi din þarã ºi din judeþ, precum ºi nu meroºifii ai sa tului, apreciind aceastã iniþiativã.

Completându-se reciproc, Ileana ºi AurelDan au format un nucleu artistic minunat, s-ausprijinit, s-au ajutat, împãrþindu-ºi þelurile ºi ide-alurile.

Nu e uºor sã creezi valori, pe lângã talent ºihar, aceste pasiuni necesitã timp, energie, sãnã-tate, sacrificii, frustrãri, cheltuieli materiale,efort intelectual, mental ºi fizic. Însã satifacþia ºime ritul sunt inegalabile.

Viaþa este o spiralã dispusã în terase cum su -ge reazã ºi imaginile din picturã.

Anna T. RUªTI

OMUL ARE DREPTUL DE A ALEGE...

Pictorul Aurel Dan, membru al Uniunii Artiºtilor Plastici din România

(Urmare din pagina 12)

Dna Micaela Ghiþescu, redactor-ºef al publi-caþiei „Memoria“ a evidenþiat un alt aspect carea impresionat-o, ºi anume ataºamentul colo -nelului H.Porohivski faþã de þara lui de adopþie- România, cãreia nu numai cã-i admira pitores-cul peisajelor, dar ºi hãrnicia ºi ospitalitatealocuitorilor ei. De asemenea, a apreciat pozitivdevotamentul filial al dnei Olga Porohivska-Andrici ºi strãduinþa ei de a restitui memoriatatãlui sãu.

Actriþa Doina Ghiþescu de la Ansamblul„Ciocârlia“ a citit cu o remarcabilã expresi -vitate ºi simþire câteva fragmente din scriso-rile din Est ale col. H.Porohivski adresatesoþiei ºi fiicei, impresionante prin descriereavieþii de pe front ºi pãtrunse de dorul de casãºi de familie.

Ca o completare la toate cele discutate lalansare, aº vrea sã adaug impresia pe caremi-am fãcut-o din ce mi-a povestit tatãl meu- locotenentul Naum Pocorski despre com-portamentul colonelului faþã de ostaºii ºiofiþerii din regimentul sãu, ºi anume ati-tudinea deosebit de grijulie ºi omenoasã faþãde ei, înþelegerea ºi compasiunea cu careaborda problemele ºi nevoile acestora.

Un exemplu concret: tatãl meu a fost ajutatde domnia sa sã fie internat în spitalele dinBraºov ºi Oradea Mare pentru afecþiunile decare suferea. O altã întâmplare, caracteristicãpentru bunãtatea acestui comandant, atât de

apropiat de oamenii sãi, a fost urmãtoarea: tatãlmeu rãmãsese fãrã niciun fel de documenteasupra sa, întrucât le pierduse într-o împreju-

rare dramaticã, ºi anume la trecerea înot aNistrului spre România într-o noapte din lunaaugust 1921 împreunã cu circa 300 de camaraziucraineni pentru a scãpa din încercuirea tru-pelor bolºevice, care împreunã cu grãniceriisovietici trãgeau asupra lor. Având nevoie de oadeverinþã din care sã reiasã studiile absolvite

în Rusia þaristã, colonelul Porohivski, care aveao încredere neþãrmuritã în camarazii sãi, l-acrezut pe cuvânt ºi, fãrã a sta o clipã pe gân-

duri, i-a semnat ºi eliberat adeverinþa solici-tatã, pe care o pãstrez ºi pânã acum, datatãaugust 1922 - Tabãra de refugiaþi OradeaMare.

În concluzie, consider cã apariþia ºilansarea cãrþii despre col. Hnat Porohivskitocmai acum, când anul acesta se împlinesc70 de ani de la momentul tragic al arestãriisale de cãtre NKVD, este un binevenit ºioportun omagiu adus acestui neînfricat luptã-tor pentru Ucraina.

Autorul acestui volum, care este o mono-grafie absolut ineditã, oglindind un preapuþin cunoscut crâmpei de istorie din primajumãtate a secolului al XX-lea, este vrednicde cele mai alese elogii pentru truda depusã.

Iar dna Olga Porohivska-Andrici meritãtot respectul pentru pãstrarea timp de atâþia ania documentelor ºi relicvelor, precum ºi pentrueforturile depuse în vederea restituirii memo-riei bravului sãu pãrinte, col. Hnat Porohivski.

Mihai POCORSChI

Lansarea volumului „Hnat Porohivski“ - editor Vadim Guzun

Hnat Porohivski în biroul sãu din Bucureºti

14 Curierul uCRAInEAn

Patruzeci de zile dupã Înviere,Domnul s-a înãlþat la cer (Marcu 16.12-20, Luca 24,50-55: Fapte 1, 4-12). A mers cu ucenicii pânã laBethleem lângã Ierusalim ºi s-a opritpe înãlþimea pe care Isaia o numeºteMuntele Eleonului, adicã al Mãsli -nilor. A ridicat mâinile, i-a binecu-vântat pe apostoli, s-a des pãr þit de eiºi s-a înãlþat la cer, pe când uceniciise uitau cum se de pãr teazã pe boltacerului. Este o mi nune unicã înlume. Un fapt istoric fãrã precedent,cãci dacã Enoch ºi Ilie s-au înãlþat lacer fãrã sã cu noascã moartea tru-peascã, e totuºi o deosebire. Nu s-auînãlþat la cer fãrã voinþa lor, ei aufost rupþi, rãpiþi de o putere cereas -cã, ceea ce e cu totul altceva.Domnul nostru Isus Hristos nu a fostrãpit. S-a înãlþat. S-a ridicat singurîn vãzduh, liniºtit, drept. S-a ridicatcu trupul lui omenesc, trupul cu carea înviat ºi pentru care legea gravi-taþiei nu mai exista. Se înãlþa maiuºor decât o pasãre, cãci pa sãrea, casã se înalþe, luptã cu vãzduhul, pecând Isus se înãlþa ca un Stãpân alvãzduhului, aºa cum ºi pe ape aumblat ca un stãpân al apelor.

Înãlþându-se la cer ca Dumnezeuºi om a unit cele pãmân teºti cu cele

cereºti, adicã a unit dumnezeiesculcu omenescul în Persoana Sa, pentruca omenirea sã poatã în viitor sã-ºiîmplineascã sfânta misiune de a seapropia de Dumnezeu pentru câºti -garea vieþii veºnice. Dar s-a înãlþatla cer aºa cum noi, oamenii, L-amtrimis lui Dumnezeu: bãtut, schin -giuit, pãlmuit, plin de sânge, aºacum Îl vede ºi profetul Zaharia, încapitolul 13,6. Înãlþându-se la cer,un nor L-a ascuns de la ochii lor, unnor ceresc, creat de puterea luiDumnezeu, nu un nor de ploaie acci-dental arãtat pe cer. Un nor ca laSchimbarea la Faþã sau ca norul cese lãsa pe cortul din pustiu atuncicând Dumnezeu vorbea lui Moise.Era o manifestare vizibilã a pre -zenþei lui Dumnezeu, cum a fost ºi lasfinþirea Templului lui Solo mon înIerusalim (Luca 24,22) ºi s-a înãlþatºi a ºezut în dreapta lui Dumnezeu.Aceste cuvinte nu trebuie luate „adlitteram“, cãci Dum nezeu e Duh ºinu poate avea nici dreapta, nici stân-

ga. Înseamnã numai cã Isus „ca om“e ridicat la slava divinitãþii, e ridicatla stãpâ ni rea Cerului ºi a Pãmân -tului, dreapta fiind simbolul mãreþieisupreme.

O putere fãrã limitã ºi, ca urmare,Isus Hristos trebuie adorat cu frun-tea la pãmânt.

Prin Înãlþarea la cer Mântuitorulºi-a încununat lucrarea Sa deRãscumpãrãtor. A dat omenirii încãun semn al dumnezeirii Lui. Pe vâr-ful Muntelui Eleonului au rãmasurmele tãlpilor lui Isus din clipaÎnãlþãrii. Cine a fost în acele locuri aavut ocazia sã vadã aceste urme. Eun amãnunt profeþit de Zaharia (c pi -tolul 14,4). Iatã vine ziua Domnuluiºi picioarele lui vor rãmâne (vor stape vârful Eleo nului din preajmaIerusalimului). Se vãd limpede aces-te urme. Pe piatra stâncii s-au impri-mat muºchiul tãlpii ºi proeminenþelea trei degete, aºa cum e ºi firesc cândte ridici pe vârful picioarelor. Ori,potrivnicii religiei creºtine susþin cã

e o înºelãciune însã spusele lor suntrãsturnate de natura stâncii ale cãreistriuri orizontale ºi foarte friabile nusuportã o ciopliturã cu dalta.

Dacã loveºti, tot stratul se des -prinde, susþin specialiºtii în lu crãride modelare a pietrei. Deci, o sculp -turã în aceastã piatrã este imposi-bilã.

Isus e Cel dintâi care intrã înÎmpãrãþia lui Dumnezeu, dar nuajun ge cu mâinile goale (aduce Tatã -lui o omenire îndumnezeitã). Îiaduce fiinþa omeneascã rãscum pã -ratã din stãpânirea diavolului cu pre -þul patimilor Lui.

Sãrbãtoarea Înãlþãrii Domnuluieste sãrbãtoarea împãrãteascã dinJoia Sãptãmânii a ºasea, la patruzecide zile dupã Sf. Paºti. De asemenea,în aceastã zi, statul român sãrbã-toreºte Ziua Eroilor - moment decin stire a celor cãzuþi pe câmpurilede luptã pentru apãrarea gliei ro -mâneºti.

Prin Înãlþarea Sa, Mântuitorulne-a deschis uºa cerului ºi ne-a pre -gãtit loc de fericire (Ioan 14.3).

Gheorghe CeGA

În acest aprilie, ba cu ploaie, vânt ºi lapoviþã,ba cu zile cu fulguialã ºi destul de reci, cu soareabia arãtându-se uneori printre nori, ziua de 21,a doua de Sfintele Paºte ne-a întâmpinat aici, înlocul dintre izvoare ºi munþi, cu „cer azuriu ºiastrul zilei generos în raze, Îm pãrãþia Domnuluideschizându-ºi astfel poarta luminii pentrumulþimea cre din cioºilor ce-au suit drumuºorul

spre bisericuþa din deal, sclipind ca o bijuterie,pentru a participa în lo ca ºul de cult ºi în ogradalui, la slujba bise riceascã de pomenire a morþilorºi la douã parastase, iar afarã la sfinþirea apei decãtre preoþii paroh Valentin Ardelean ºi MihãiþãMechno - fiu al satului, apã cu care apoi au fostsfinþite bucatele alese date de pomanã pentru ceidin morminte printre care foºtilor eroi ai neamu-

lui care odihnesc în cimitirul satului IzvoareleSucevei.

Aºa, dupã cum a explicat preotul MihãiþãMechno în predica sa „prin acest obicei alizvorenilor care se perpetueazã din generaþie îngeneraþie se menþine legãtura cu sufletele urcatela cer ale celor dragi din familie, rude, prieteni,cu aceia care sãvârºesc prin evlavie creºtineascãgestul. ªi într-o zi de Paºte nimic nu poate fi maifrumos ºi înãlþãtor în faþa lui Dumnezeu decâtaceastã legãturã de suflet!“.

Decebal Alexandru SeUL

Înãlþarea Domnului

Paºtele pentru cei chemaþi la Domnul

În vremea împãratului Alexie (1081-1118) ºi apatriarhului Nico lae, ismai lite nii au nãvãlit asuprastãpãnirilor greceºti. Vrãjmaºii cru cii lui Hristosau robit pãmântul creºtin pânã la Antiohia ºiIerusalim pustiind cu foc ºi sabie toate cetãþile ºisatele, bisericile ºi mãnãstirile. Cei ce au scãpat -bãrbaþi, femei ºi copii - au fost fãcuþi robi. Atunciaceeaºi soartã a avut ºi cetatea Mira, din pãrþileLichiei, unde se gãseau cinstitele moaºte alearhiereului lui Hristos, Nicolae. Toate acestea s-aufãcut cu voia lui Dum nezeu pentru pãcatele noas-tre cu care-L mâniem ºi-L întãrâtãm, pânã laamãrãciune, depãºind rãbdarea Sa îndelungatã.

Pustiindu-se multe locuri gre ceºti de la rãsãrit,ce cuprindeau ºi Lichia cu cetatea Mira, Domnul avoit ca sã se aducã moaºtele Sfân tului Nicolae înItalia, în cetatea Bari. Astfel, moaºtele unui lumi -nãtor al lumii, nu a lipsit apusul de facerile sale debine ale Sfântului arhiereu.

Unui preot ce locuia în cetatea Bari, om drept,cinstit ºi cucernic, i s-a arãtat Sfântul Nicolae spu -nându-i: „Mergi ºi spune poporului acestuia ºi latot soborul bisericii cã, du cân du-se la Mira,cetatea Lichiei, sã ia de acolo moaºtele mele ºiaducându-le aici, la Bari, sã le punã în cetateaaceasta, cã nu trebuie sã fiu acolo, în acest locpustiu, aºa voind Domnul Dumnezeu.“ Acestaadu când vestea clerului ºi poporului, imediat aupregãtit trei corãbii, oameni vestiþi ºi temãtori deDum nezeu ºi câþiva cinstiþi preoþi, care sã meargãpentru aducerea moaºtelor. S-au prefãcut în negus-tori, încãrcând corãbiile cu grâu, deplasându-se înscopul negoþului, mascând astfel scopul cãlãtoriei

lor. Aºa n-au în tâm pinatnici o opreliºte. Cãlã -torind mai repede decâtve neþienii ce aveau ace -laºi þel, au ajuns primii lamalul cetãþii Mirei. Între-bând unde-i bisericaSfân tului, au gãsit patru

monahi. Motivând cã vor sã se închine moaºtelor,aceºtia le-au arãtat mormântul, unde zãceaumoaºtele tãmãduitoare.

Au dat la o parte pardoseala, au sãpat pãmântul,gãsind racla Sfân tului. Au luat-o, au dus-o lacorãbii, aºezând-o cu cinste în una dintre ele.

Moaºtele au ajuns în noul lãcaº la 9 mai, pevremea Vecerniei.

Toatã suflarea cetãþii a ieºit în întâpinarea lor,împreunã cu episcopii, preoþii, monahii, cu totclerul bisericesc, purtând fãclii ºi tãmâie, cântândºi rugându-se bunului Dumnezeu.

Nepreþuita vistierie duhov ni ceas cã ºi-a gãsitlocul în biserica Sfântul Ioan Inaintemergãtorul.Moaºtele atinse tãmãduiau ºchiopii, orbii, surzii,îndrãciþii ºi pe cei bolnavi.

Minunile ce izvorau, i-au determinat sã con-struiascã o altã bisericã din piatrã, mare ºi fru-moasã cu hramul acestui sfânt. În al treilea an dela sosirea lor în Bari, s-a fãcut cinstita mutare înfaþa clericilor din cetãþile învecinate, într-o raclãde argint auritã ºi pietre preþioase.

Totul s-a petrecut în aceeaºi zi în care au fostaduse moaºtele la Bari. 9 mai este praznicul celordouã aduceri - din Mira la Bari ºi din bi se ricaÎnainteamergãtorului, în cea nouã, ziditã aici. Deatunci, nu numai în Bari, ci ºi în laturile creº ti -nãtãþii, e obiceiul sã prãz nuias cã ziua cu dragostepentru Sfântul Nicolae, fãcãtor de minuni.

Este cunoscut ºi venerat de popor. Cândva, în aceastã zi, gospodarii îºi scoteau

caii pentru ca sã pascã prima iarbã. Înaintea aces-tui eveniment, preoþii þineau o slujbã stropindu-i

cu apã sfinþitã. La câmp se mer gea cãlare „pentruca necuratul sã nu chinuie caii“.

Iatã câteva proverbe legate de primul pãºunat „A venit Nicolae, scoate caii la pãscut“; „Sfân -

tul Gheorghe-i cu cãldura, iar Sfântul Nicolae cuhrana.“

Începând cu aceastã zi se tund oile. În înfãþiºarea Sfântului Nicolae - fãcãtorul de

minuni se citeºte legãtura sa cu stihiile apelor.Con form credinþei populare, acest sfânt esteocrotitorul marinarilor.

Cândva, stãmoºii noºtri, cazacii, când se pre -gãteau de drum lung, în preziua plecãrii se adunaula bisericã. Preoþii þineau o slujbã Fecioa rei Mariaºi Binefãcãtorului Nicolae ce era socotit ocroti-torul marinarilor. Apoi se urcau în corãbii ºiînsoþiþi de cântece triste se depãrtau uºor de mal.

Marinarii au doi sfinþi Nicolae - unul maritim ºialtul ud. Cel maritim conduce corãbiile, iar cel ud,apele. Ambii îi însoþesc întotdeauna, rãmâ nândînvizibili.

Cazacii se strãduiau sã împo dobeascã chipulFãcãtorului de minuni, sã þinã sãrbãtorile ºi chiarsã construiascã o bisericã în cinstea lui. O astfel debisericã este construitã la Mahmudia de marinariucraineni, având hramul acestui sfânt.

În timpul furtunilor pe mare, ma rinarii se în -chinã sfântului ca sã-i scape de necaz. Atunci scotpe punte icoana acestuia , închinându-se ei, pentrua fi salvaþi.

În calendar sunt doi sfinþi Nico lae: unul de mai,altul - gerosul (6-19 decembrie) - unul cu iarba,altul cu iarna.

Dacã orãcãie broaºtele în aceastã zi de mai,ovãzul va creºte, recolta va fi bunã.

Pânã la ziua Sfântului Nicolae nu trebuie sã tescalzi. Acum începe scãldatul în Dunãre.

Se spune cã la aceastã datã crapii îºi depunicrele.

Virgil RIþCO

SFÂNTUL NICOLAE -SFÂNTUL NICOLAE -FÅCÅTORUL DE MINUNIFÅCÅTORUL DE MINUNI

(9 - 22 mai)(9 - 22 mai)

515Curierul uCRAInEAn

A vãzut lumina zilei încomuna Mãriþei, judeþulSuceava, la data de 16 no -iembrie 1943. Era fiulMariei ºi al lui Dimitrie.

A urmat ºcoala pri-marã din satul natal. Stu -diile secundare le-a înce -put la Suceava la Liceul„ªtefan cel Mare“ ºi le-a

finalizat la Liceul Ucrainean din Siret.Studiile superioare le-a urmat la Universitatea

„Al.I.Cuza“ din Iaºi, Facultatea de Filologie,obþinând specializarea de profesor de limba ºi li -teratura românã, disciplinã de învãþãmânt cãreiai-a închinat întreaga sa viaþã.

La termenele legale a obþinut definitivatul înîn vãþãmânt, gradul II ºi gradul I în specialitatealimba ºi literatura românã cu calificative ma xi me.

Dupã terminarea studiilor superioare a lucratîn învãþãmânt la diferite unitãþi ºcolare din zonaRãdãuþilor: ªcoala Gimnazialã nr. 2 din Horod -nic de Jos ºi ªcoa la Gimnazialã „Mihai Emi -nescu“ din Rãdãuþi.

Pentru modul exemplar în care ºi-a practicatprofesia de credinþã a fost numit director educa-tiv timp de 3 ani ºi director de ºcoalã timp de 10ani. Dupã ieºirea la pensie n-a avut astâmpãr. Acerut ºi i s-a aprobat sã predea limba românã ºilimba ucraineanã la ªcoala C.A. Rosetti dinjudeþul Tulcea, o comunã pierdutã în imensitateaDeltei. Acolo, dupã mãrturisirile proprii, a mun -cit ca la marginea lumii civilizate, dar a meritat.

Comunitatea ucraineanã, apreciindu-i civis-

mul, talentul, pregãtirea profesionalã ºi conºtiin-ciozitatea l-a trimis ca deputat în ParlamentulRo mâ niei. Timp de 4 ani a vizitat toate comu ni -tã þile ucrainene din România, le-a ascultat ofuri -le ºi s-a strãduit sã le rezolve pe toate. În toþiaceºti ani, lucru destul de rar, toþi colegii, priete -nii, simplele cunoºtinþe ºi conducãtorii instituþi-ilor din judeþul Suceava au primit de la el feli -citãri cu prilejul sãrbãtorilor de iarnã, a Ispasuluiºi a Zilei Naþionale.

A fost un activist convins, conºtiincios ºi loialºi pe tãrâm cultural. În calitate de membru al So -cietãþii pentru Cultura ºi Literatura Românã înBucovina a fost un model în întreaga ei activi-tate. Pre zentãri de cãrþi, medalioane literare,referate pe diferite teme, prezentarea unor per-sonalitãþi bu cov inene ºi, în general, a fãcut tot cei s-a cerut.

A înfiinþat ºi-a îndrumat reviste ºcolare, cumau fost: „Verchovyna“ (redactor-ºef); „Exod“(re dac tor-ºef), „Iconar“ (secretar de redacþie);„Ob cina literarã“ (membru în colectivul deredacþie). Pe lângã acestea, a înfiinþat ºi a condusrevista „Lotus“ de la ªcoala C.A. Rosetti (Tu l -cea). N-aº putea enumera revistele în care i s-aupublicat articolele sau studiile de specialitate.

Din experienþa de deputat a rezultat o carte deexcepþie „Repere culturale ºi umane“, în cadrulcãreia a prezentat portretele personalitãþilor cucare a venit în contact pe durata mandatului sãude deputat sau cu prilejul activitãþilor la care aparticipat.

Le-a întins o mânã prietenilor ºi cunoscuþilorsãi care au scris cãrþi. Era foarte cunoscut pentru

rigurozitatea, competenþa ºi conºtiinciozitatea saîn corectarea materialelor. Aºa a fost îngrijitor deediþie la cartea Valentinei Nicoarã-Hriºcã „Po -veºti neºtiute. Povestea mamei mele“ ºi a lui Vic -tor Macoveiciuc „Umbra partizanului“. Acum afinalizat cartea înv. Ghiþã Aga din Dorneºti„Tinereþea unui erou“, care este închinatã luiCris tian-Ioan Serdenciuc, dorneºteanul care afost ucis pe când îºi satisfãcea stagiul militar.

Cunosc cã muncea la un roman autobiogra -fic, fiind foarte precocupat, în ultimul timp, definalizarea lui. Se pare cã bãnuia ce-l aºteaptã.

Mã simt obligat sã aduc la cunoºtinþã pãrerileunor personalitãþi româneºti despre omul ºi spe-cialistul Vichentie Nicolaiciuc: „Profesorul Vi -chentie D. Nicolaiciuc este unul dintre aceimem bri ai etniei ucrainene care au simþul rea -litãþii ºi se conduce în viaþã dupã anumite prin-cipii sãnãtoase. Unul dintre aceste principii fiindacela de a lãsa o urmã a trecerii sale prin viaþã.Aceastã urmã se concretizeazã în scris“ (EmilSatco).

„În orice domeniu în care a activat, VichentieD. Nicolaiciuc a lãsat urme adânci ºi edifica-toare, care au înnobilat faptele sale de muncã înslujba celor mulþi, în spiritul dreptãþii, al frumo-sului ºi al adevãrului“ (Ion Cozmei).

Parcã bunul Dumnezeu l-a luat prea repede, îndeplinã putere creatoare. Nu l-a lãsat sã împli -neascã mãcar 71 de ani de viaþã. Foºtii colegi,prietenii, vecinii, simpli cunoscuþi îi vor purta oneºtearsã ºi luminoasã amintire, fiind un reperprofesional, moral ºi civic pentru toþi.

Având o adâncã ranã în suflet dupã pierderearecentã a scumpei mele soþii, înþeleg durereasoþiei sale, a fiului ºi a nepoþilor, pe care le-oîmpãrtãºesc din tot sufletul. Luna „Florar“ te vaacoperi de flori, pe care le vom depune ºi noi lamormântul tãu!

prof. Gheorghe DOLINSKI

Cu adâncã durere în suflet noi, membrii Consiliului director al Societãþii pentruCulturã ºi Literatura Românã în Bucovina, anunþãm trecerea prematurã ºi fulgerãtoareîn nefiinþã a lui Vichentie Nicolaiciuc, fiu ºi tatã model, soþ iubitor ºi bunic desãvârºit,un profesionist de excepþie, un coleg ºi un prieten minunat, care întotdeauna ºi-a ple-cat urechea la necazurile compatrioþilor sãi. Îþi vom purta o neºtearsã amintire lumi-noasã. Suntem alãturi de familia îndoliatã. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Colectivul redacþional al revistei „Curierul ucrainean“ regretã decesul lui Vi chen -tie Nicolaiciuc, fost profesor, deputat al comunitãþii ucrainene în Parlamentul Ro mâ -niei, colaborator fidel al revistei noastre ºi este alãturi de familie în aceste clipe grele.

Vichentie Nicolaiciuc a fost un profesionist desãvârºit ºi un om de valoare. Din2012, a devenit membru deplin al Societãþii Scriitorilor din Bucovina. Trecerea sa înlumea umbrelor este o mare pierdere ºi pentru comunitatea ucrainenilor din þara noas-trã.

El va rãmâne mereu în inimile ºi-n gândurile noastre.Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Curierul ucrainean

Neaºteptata veste a trecerii la cele veºnice, la data de 4 mai a.c., a profesoruluiVichentie Nicolaiciuc a cãzut ca un trãznet peste noi, cei care l-am preþuit ºi l-amîndrãgit. Tuturor ni se pare incredibil cã un om atât de activ, în plinã efervescenþã crea -toa re ºi cu multe planuri de viitor nu mai este printre noi.

Plecarea lui timpurie în nefiinþã a lãsat un mare gol în sufletele noastre, precum ºiîn cultura românã ºi ucraineanã. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Olga ANDRICI,membrã a Uniunii Ziariºtilor din România

O veste tristã a cãzut ca un fulger peste comunitatea loca -litãþii Mãriþei. La 4 mai 2014, Vichentie (Ghenik) Nicolaiciuc atrecut la cele veºnice.

Cu o zi înainte, am vorbit de douã ori cu Ghenik. Am discu-tat despre romanul autobiografic „Devenire“, din care scrisesedeja câteva capitole. Primele douã au ºi apãrut în „Obcina li te -rarã“, revistã a ONG-ului „Muzeul rural Emilianus-Horodnic“cu sediul în Horodnic de Sus, judeþul Suceava. L-am mai rugatsã trimitã un capitol ºi la „Curierul ucrainean“ ºi glumind l-amrugat ca în roman sã existe ºi un personaj numit Kolea.

Duminicã, 5 mai 2014, mã sunã profesorul GheorgheDolinski ºi-mi spune cã a murit Vichentie Nicolaiciuc, imediatmã sunã ºi poetul Ion Cozmei, care-mi spune acelaºi lucru. Nui-am crezut ºi l-am sunat pe fiul lui Ghenik cel mare, Adi. Cuglas stins îmi confirmã trista veste. Imediat i-am anunþat pemulþi dintre cunoscuþii lui Ghenik.

Toþi cei care l-au cunoscut sunt îndureraþi de aceastã irepara-bilã pierdere.

O spun cu mâna pe inimã cã a fost un om pentru oameni ºimai puþin pentru el. Ne-a reprezentat cu cinste peste tot undes-a aflat, la catedrã sau în Parlamentul României.

Transmit familiei îndurerate, adicã soþiei, celor doi fii, nuro-rilor, nepoþilor, precum ºi singurului frate în viaþã, Petru sincerecondoleanþe.

Fie-i þãrâna uºoarã!Kolea KUReLIUK

IN MEMORIAM

vICHEnTIE nICoLAICIuC

Vichentie Nicolaiciuc s-a nãscut la 16octombrie 1943 ºi a adormit întru Domnul,recent, la 71 de ani, la 4 mai a.c. A fost un omactiv, multilateral ºi altruist, care a trãit cuconvingerea cã datoria de om, a fiecãruia dintrenoi, e sã slu jeºti, înainte de toate, pe Dum nezeuºi pe aproapele tãu.

Ca om ºi familist, domnul profesor VichentieNicolaiciuc ºtia sã se ofere cu dragoste celor delângã d-lui, primind în schimb aceeaºi atitudinede dragoste ºi respect din partea lor ºi a familiei,în special, întrucât putea cuceri pe toþi prin cãl-dura sa sufleteascã ºi vorba-i domoalã, cumpã-tatã ºi înþeleaptã izvorâte dintr-o altã calitate cucare l-a înzestrat Dumnezeu, cea de dascãl ºco-lar, întru care s-a ridicat cu greu, fiind al zecelea

copil, din sânul unei familii de þãrani din Mãriþei-Suceava, ajungând un tatã model ºi un intelectu-al de frunte, care împreunã cu soþia - profesor dearte vizuale ºi pictor bucovinean de seamã, audat o educaþie aleasã celor doi copii - Adrian ºiVictor, ajunºi acum ingineri la firma austriacãEGGER Dorneºti, ocupându-se ca de proprii lorochi de cei patru nepoþei ai lor, floarea ºi bucuriavieþii bunicilor.

Ca profesor, ºi-a fãcut datoria în mod exem-plar la ºcolile din Ho rodnic ºi Rãdãuþi, dândelevi bine pregãtiþi, deseori olimpici, care auizbutit în viaþã datoritã talentului sãu pedagogicºi profesional.

În perioada 1996-2000 a deþi nut funcþia dedeputat al comunitãþii ucrainene în Parlamentul

Româ niei, unde prin iniþative legislative a spri-jinit dezvoltarea minoritãþii ucrainene.

A fost un neobosit publicist, pre zent cu cerce -tãri, studii critice ºi de istorie literarã, eseuri lite -rare ºi teologice, interviuri etc., în revisteleromâneºti ºi cele ucrai nene editate de UUR.

Bunul ºi regretatul profesor-publicist-scriitorVichentie Nico lai ciuc, un spirit laborios nepe -reche, rãmâne un model demn de urmat ca omîntre oameni, profesor între profesori ºi scriitorîntre scriitori, un altruist convins ce ºi-a risipitsclipirile de aur ale cuvântului pentru bineletuturor. Sã-l ierte Bunul Dumnezeu!

Ioan ChIDeªCIUC

Curierul uCRAInEAn16

Într-un interviu acordat agenþiei UNIAN, preºe -dintele Camerei de Comerþ Americane la Kiev,Bernard Casey, a vorbit despre noile posibilitãþiinvesti þio nale ale Ucrainei, despre motivele pentrucare investitorii strãini îºi pun mari speranþe întransformãrile anunþate de guvern ºi despre ra mu -rile strategice ale economiei ucrainene în care aceº-tia sunt gata sã investeascã.

Camera de Comerþ Americanã este o organiza-þie care reprezintã interesele a peste 600 de com-panii din 50 de þãri ale lumii care lucreazã înUcraina. De-a lungul unei istorii de 22 de ani defuncþionare în Ucraina, aceastã organizaþie i-a ofe -rit numeroase idei ºi sfaturi utile legate de refor -mele economice fundamentale, cât ºi de aplicareaunor proiecte concrete, începând cu crearea unorcapacitãþi de producþie ºi pânã la elaborarea unorlegi ºi programe de dezvoltare a unor ramuri.

În ianuarie a.c., la conducerea Camerei a venitun nou preºedinte - californianul Bernard Casey,care are o experienþã de 20 de ani în domeniul pla -ni ficãrii strategice ºi tactice în companii start-upprecum ºi în subdiviziunile de dezvoltare a libereiiniþiative în marile corporaþii de stat.

În funcþiile ocupate anterior, Casey a rãspuns deadministrarea activitãþii unor holdinguri americane,asiatice ºi europene, incluzând componenta opera -þionalã, marketingul, finanþele, dezvoltarea teh nicãºi tehnologicã. În interviul acordat UNIAN, el arecunoscut cã este greu sã lucrezi în Ucraina, darrezultatele care privesc dezvoltarea ºi susþinereaeconomiei ucrainene sunt cu atât mai preþioase.

- Domnule Casey, Ucraina parcurge vremuriextrem de complicate, situaþia politicã ºi economi -cã se schimbã de la o zi la alta. Noul guvern trebuiesã rãspundã provocãrilor ce apar. Cum apreciaþisituaþia din Ucraina?

- Situaþia este, într-adevãr, complexã - atât ceapo liticã, cât ºi cea economicã. Dar noi salutãm ho -tã rârile guvernului de transformare a instituþiilor-che ie ale puterii ºi cele legate de reformele econo -mi ce.

Primii paºi ai guvernului privind dereglemen -tarea, aplicarea modelului european de dezvoltare aeconomiei meritã, cu siguranþã, aprecieri pozitive.ªi noi ne-am luat obligaþia sã ajutãm Ucraina sã-ºivalorifice potenþialul economic.

- Cum apreciaþi hotãrârea privind creºterea tari -felor ºi a impozitelor. Vor avea aceste mãsurinepopulare efecte favorabile þãrii?

- În opinia noastrã aceste hotãrâri trebuiaudemult luate. Nu neg faptul cã, în ceea ce priveºtecomponenta financiarã, de pildã, noi preferãm, maidegrabã, lãrgirea bazei de impozitare ºi întãrireadisci plinei financiare decât, sã spunem, o econo mi -sire drasticã a finanþelor statului ºi majorareaimpozitelor. Creºterea presiunii fiscale asupraîntre prinderilor este cel mai bun mod de a astupa ogaurã financiarã. Dar lupta cu sectorul subteran,lãrgirea bazei de impozitare ºi reducerea fiscalitãþiivor stimula întreprinzãtorii ºi investitorii sã atragãfonduri suplimentare ºi, ca urmare, sã acþioneze înfolosul statului.

- La sfârºitul lunii aprilie Ucraina sperã sã sem-neze un nou program de colaborare cu FMI. Cre -deþi cã acest lucru se va întâmpla ºi cã programulmenþionat nu se va dovedi a fi un nou eºec pentruþara noastrã cum s-a mai întâmplat ºi în trecut?

- Suntem convinºi cã programul macroecono -mic de reforme propus de FMI va fi realizat deGuvernul Ucrainei. Altã alternativã nu existã. Încaz contrar, Ucraina nu poate evita incapacitatea deplatã. În afarã de aceasta, guvernul dã dovadã dehotãrâre în ceea ce priveºte îndeplinirea reco-mandãrilor FMI. Aceeaºi hotãrâre s-a putut remar-

ca ºi în cadrul FMI, al altor organizaþii financiareinternaþionale, inclusiv al Bãncii Mondiale ºi alBERD.

- Colaborarea cu FMI va deschide Ucraineiaccesul nu numai la ajutorul financiar internaþional,ci ºi la piaþa de împrumuturi. Care este pãrereaDvs., guvernul ar trebui sã recurgã la aceastã posi-bilitate ºi sã iasã pe pieþele de capital pentru aatrage resurse suplimentare?

- Noi am avut discuþii pe aceastã temã. Suntemîn continuare într-un dialog permanent în aceastãproblemã. Poziþia Camerei este cã Ucrainei îi ajungfondurile pe care i le oferã programul de colaborarecu FMI. Desigur, în mod formal, ea va avea accesla finanþe, dar, în momentul de faþã, accesarea altorîmprumuri la nivel de stat nu are niciun sens.

Ucraina nu are nevoie de noi datorii ci deinvestiþii directe din partea unor investitori strate -gici. Evident acesta este un capital de risc deoareceel se investeºte în fondurile de bazã, în întreprindericoncrete. ªi acestea sunt, de regulã, proiecte ce serealizeazã în parteneriat stat-privat care depind denumeroºi factori. Dar investiþiile ºi nu împrumu-turile creeazã locuri de muncã, valoarea adãugatã...

- Dar ce ne facem cu instabilitatea politicã acãrei influenþã asupra sectorului real al economieieste mare, cum sã-i convingem pe investitori sã nuplece din Ucraina?

- Aici vreau sã-i dezamãgesc pe sceptici.Desigur, instabilitatea politicã este un minus. Darim por tanþa ei este cam exageratã. Noi nu avemexemple care sã arate cã în ultimele câteva lunicineva ar fi plecat din Ucraina. Dimpotrivã, între-prinzãtorii care lucreazã aici îºi pun mari speranþeîn transformãrile declarate de guvern.

Voi aduce propriul exemplu. În ianuarie, ampãrãsit Valea de siliciu din California ºi am venit înUcraina cu scopul de a transforma þara într-o„Californie esticã“. California ºi Ucraina sunt com -pa rabile ca teritoriu ºi populaþie, ca dezvoltare aunor sectoare, precum agricultura, industria ali -men tarã, tehnologiile informaþionale, energeticã ºichiar sectorul aerospaþial, nemaivorbind de asimi-larea zãcãmintelor. Valorificarea eficientã a unuiasemenea potenþial i-a permis Californiei sã seapropie, din punctul de vedere al PIB, de primelezece economii puternice ale lumii. Sunt convins cãºi Ucraina poate sã atingã acelaºi rezultat ºi sãintre, dupã un anumit timp, în primele 20 dintrecele mai puternice economii ale lumii.

- Cât de destabilizator este factorul pierderiiCrimeei?

- Eu nu aº fi atât de categoric în ceea ce priveºte„pierderea“ Crimeei. În momentul de faþã, legis-laþia Ucrainei defineºte Crimeea drept „teritoriuocupat temporar“. În ceea ce priveºte influenþaacestui factor asupra economiei pe ansamblu, ea semanifestã sub douã componente.

Kievul a încetat sã mai subvenþioneze Crimeea,dar în acelaºi timp a pierdut accesul la resurseleacesteia. Potrivit unor evaluãri, pierderile totalesuferite din cauza anexãrii sunt de 8 miliarde euro,doar din partea de resurse. ªi din câte ºtiu, Ucrainava cere prin instanþe internaþionale compensareaaces tor daune, dupã cum a afirmat premierulIaþeniuk.

- Camera de Comerþ Americanã este dispusã sã-iacorde Ucrainei asistenþã juridicã în cazul în careea va demara procese în instanþele internaþionale?

- Aici se cuvine sã facem o separare a laturiipoli tice de cea economicã a problemei. Aºadar, înpartea politicã noi nu ne vom amesteca. Dar în ceeace priveºte partea economicã - da, vom fi implicaþiiîn mod temeinic...

- Ce le spuneþi investitorilor care mai oscileazã

între a veni sau a nu veni în Ucraina, între a rãmâneaici sau a lichida afacerile pânã la venirea unor vre-muri mai bune?

- Apelul meu este simplu: Ucraina este deschisãafacerilor. Veniþi, investiþi în IT, în sectorulaerospaþial, agriculturã, industrie alimentarã, ener-geticã, transport, logisticã, în extracþia resurselorminerale. Valorificaþi nivelul ridicat de pregãtire alucrainenilor, puneþi în miºcare aici capacitãþilevoastre de cercetare. Participaþi la privatizarea în -tre prinderilor de stat care sunt în mare parte sube-valuate, la realizarea proiectelor de infrastructurã.Constituiþi-vã în parte a istoriei dezvoltãrii ºi suc-cesului unei economii - al economiei Ucrainei.Sunaþi-mã ºi hai sã discutãm...

- Care sunt reformele prioritare?- Nu voi vorbi despre tot pachetul de hotãrâri

necesare, voi aduce doar exemple concrete. Salu -tãm cursul guvernului în sfera dereglementãrii, maiales în sectorul agricol. Trebuie, însã, sã continue,în colaborare cu Ministerul Agriculturii, activitateade reglementare a problemelor legate de impozi tarea afacerilor în domeniul agrar, de perfecþio nare apracticii de certificare a silozurilor de cereale ºi dedeterminare a calitãþii produselor, de criteriile dedesfãºurare a activitãþii inspecþiilor agri cole ºi acontrolului fitosanitar.

În industria alimentarã, suntem pentru re nun -þarea la practica stabilirii preþurilor la aºa-numiteproduse alimentare sociale. Aceasta distorsioneazãpolitica în ansamblu a preþurilor ºi îi sufocã peinvestitori care renunþã sã mai investeascã în dez-voltarea aceleiaºi industrii a laptelui, deoarece înfaza de desfacere a produselor ei se lovesc de oreglementare de stat strictã.

În sfera impozitelor ºi în cea a vãmilor toateeforturile trebuie concentrate spre stabilirea unorpro ceduri transparente de administrare a im po -zitelor ºi taxelor. ªi vorbind despre reglementarevamalã nu pot sã nu amintesc faptul cã sãptãmânatrecutã am semnat Memorandumul de colaborarecu Ministerul Veniturilor ºi Taxelor. Acesta va per-mite aplicarea celei mai bune experienþe mondialedin sfera evaluãrii vamale a mãrfurilor a utilizãriitehnologiilor informaþionale, a automatizãrii proce-durilor vamale ºi, în general, a implementãrii înUcraina, a regulilor Organizaþiei Mondiale aComer þului ºi Organizaþiei Mondiale a Vãmilor.

- Aþi amintit de problema corupþiei. Este dispusãCamera sã propunã variante de luptã împotrivaacestui fenomen în þara noastrã?

- Grupa de lucru pentru combaterea corupþiei aCamerei de Comerþ Americane a fost ºi rãmâne înavangardã. Vom continua sã colaborãm cu toatepãrþile interesate - ministere, departamente, orga -niz aþii nonguvernamenale, instituþii financiareinternaþionale, asociaþii. Suntem cu ambele mâinipentru iniþiativele noului guvern privind prevenireacorupþiei, considerându-le prioritare pentru ridi-carea competitivitãþii Ucrainei ºi îmbunãtãþirea cli-matului de afaceri în þarã.

- În guvernul actual sunt mulþi oameni fãrãexperienþã în activitatea administrativã, dar cuexperienþã în afaceri. Este bine sau rãu?

- Indiscutabil, este bine. Sã-i luãm, de pildã, peºeful domeniului impozitelor ºi pe cel al vãmilor.Ei sunt bine cunoscuþi în cercurile de afaceri ºi, înacelaºi timp, au câºtigat autoritate în faþa sub al -ternilor. Opinia lor cu privire la problemele exis-tente este una nouã ºi aceasta ajutã la rezolvarea lor.Mai ales cã totul se reduce la sfere aplicative.Principalul avantaj al oamenilor de afaceri esteacela cã ei înþeleg cum trebuie sã funcþioneze piaþaºi ce trebuie fãcut în acest sens...

uuCCRRAAIInnAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

ªeful Camerei de Comerþ Americane: „Am venit în Ucraina cu scopul de a o transforma într-o Californie“