1

Publicaţie destinată deţinuţilor de Pe ambele

maluri ale nistrului. ediţie sPecială dedicată celei

de a XX-a aniversări de la declararea indePendenţei

rePublicii moldova Buletin informativ editat de AO “Carlux“, A.B. „Viaţa Nouă” şi DIP

La 27 august 1991, Republica Moldova a păşit pe calea recon-firmării căii democratice alese,

propunîndu-şi obiectivul să asimile-ze valorile marilor democraţii şi să devină o ţară prosperă.

Ziua Independenţei, este una de o im-portanţă vitală pentru ţara noastră. În cei douăzeci de ani de independenţă, Republica Moldova s-a consolidat în calitate de stat democratic, bazat pe drept şi respectarea Drepturilor Omu-lui.

În aceşti ani de suveranitate au fost obţinute progrese notorii atît la nivel de stat cît şi privind activitatea Depar-tamentului Instituţiilor Penitenciare. Ţin să menţionez cooperarea cu Gu-vernul Republicii Moldova, Ministerul Justiţiei, organele de drept, Organiza-ţiile Internaţionale de resort, Organi-zaţiile non-guvernamentale şi socie-tatea civilă, care pe parcursul anilor atestă şi o îmbunătăţire a arealului de

D i n c o l o De

medicală, aplicarea amnistiei, crearea unui mecanism de reintegrare socială a foştilor deţinuţi şi altele.

În această perioadă, sîntem în plin proces de renovare a mai multorinstituţii de detenţie, eforturile fiind îndreptate spre îmbunătăţireacondiţiilor de detenţie, alimentaţie, îngrijire a sănătăţii şi creării unuimediu adecvat, în care Drepturile Omului şi libertăţile fundamentale să domnească şi să fie ocrotite.

Cu prilejul aniversării a douăzeci de ani de la proclamarea indepedenţei ţării noastre, în numele Departamen-tului Instituţiilor Penitenciare Vă aduc cele mai calde urări şi repere de bun augur în atingerea de noi obiective, dorindu-Vă pace, prosperitate şi împli-nirea tuturor năzuinţelor personale.

Cu alese gînduri,Veaceslav CEBAN,

Director General interimar al DIP

Într-o bună zi de maiDoi ciobani, vecini de plai,Îşi plimbau a lor mioare,Hoinărind printre răzoare.

Despre SIDA el citeaŞi tare se îngrozea…Amicul se depărtase,Pe-o movilă se aşeza-se.

Cititorul de ziarDe boală nu avînd habarSe trezi a-l întreba:Bade, SIDA n-ai, cumva?

Celălalt, în gîndul său,Îşi zicea: „Ce, Dumnezeu,Ce-i veni de mă întreabă?Nu mai are altă treabă?

Îl cunosc pe acesta bine,Vrea ceva el de la mine.„Nu mă întreba otavă,Dacă am sau nu ceva…”

Dar ce-o fi? N-am vreo părere,Dacă-i spun că am, îmi cere;Dacă-i zic, că n-am, nu crede,Pînă aici oricum nu vede…

Unul chiar pe jos găsi Un ziar ce-l frunzări,Aflînd cu mirare mare,Cum în lume se mai moare… A

UtO

R A

NO

NIM

activitate al Sistemului Penitenciar din Republica Moldova, înregistrînd mai multe tendinţe pozitive, cum ar fi: umanizarea pedepselor penale, pla-nificarea detenţiei, diminuarea numă-rului de condamnaţi, îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi asistenţă

2

Свобода – есть осознан-ная необходимость, а звание «Свободный че-ловек» - дороже всего на свете…Ведь посади орла в клетку, и он будет яростно кусать ее прутья… все - равно – будь они железные или золотые…А тот, кто отрицает свободу другого – тот сам свободы не заслуживает.Вот ты называешь себя свободным! Но, свободным от чего? Свободным для чего?На самом деле, большинство людей в действительности не желают, по большому счету, свободы, ведь она, эта свобода, предполагает ответствен-ность перед самим собой, перед об-ществом, а она, эта ответственность, почему-то большинство людей очень страшит!Ведь почему-то кажется, что свобода это лишь то, что предполагает делать то, что доставляет удовольствие… Но ведь жить в обществе и не быть от-ветственным за свои поступки перед обществом, совершенно немыслимо

ство, свое предназначение в семье и обществе, свою ответственность перед ним. Ведь истинная свобода пробуж-дается в границах нашего самосозна-ния, основанного на доброте и любви к родным и близким, на уважении к каждому члену общества, того самого общества, в котором мы живем, лю-бим, работаем и отдыхаем.

ПеНитеНциАрНое учреждеНие №13. КишиНэу

и невозможно. Свобода слова, свобо-да совести и благоразумие – сот три неоценимых дара, которые должны управлять каждым из нас.Кажется, что самые глубокие противо-речия между людьми обусловлены их разными подходами и пониманием свободы, разным отношением к ней…Лишь только тот человек, по-настоящему свободен, кто вполне осознает свое человеческое достоин-

Istoria omenirii este considerată istoria drepturilor şi liber-tăţilor fundamentale ale omului, reflectate în aspiraţia la liber-tate, egalitate şi demnitate, ceea ce constituie natura ineren-tă a tuturor fiinţelor umane care au dreptul egal la atingerea acestor scopuri… Fiecare cetăţean se naşte într-o ţară anumită, vorbeşte o limbă anumită, respectă anumite valori… Între oa-meni mereu au existat şi vor continua să existe divergenţe, dar ei sunt uniţi de un teritoriu comun, anumite tradiţii şi viziuni asupra lumii, în care ei locuesc. Conştiinţa proprie cît şi cea na-ţională, care s-au format pe parcursul unui timp destul de înde-lungat, au o mare importanţă în formarea unei culturi specifice care, în mod evident, este unică şi se deosebeşte de cultura altor popoare. Patria nu e pămîntul pe care trăim din întîmplare, ci e pămîntul plămădit cu sîngele şi întărit cu oasele înaintaşilor noştri. Ea este memoria despre zilele copilăriei….despre cel mai mare copac de pe pragul părintesc….despre acel loc, unde iu-beşti şi eşti iubit, despre căţeluşul jucăuş care se distra cu noi…sunetul clopotului bisericii din sat vestind despre minunatele zile de sărbătoare…despre cocostîrcul singuratic din luncă şi, nu în ultimul rînd, despre aerul care niciodată şi niciunde nu poate fi atît de dulce şi plăcut…

Patriotismul este principiul naţional care se manifestă atît prin dragostea faţă de strămoşi şi atracţia faţă de plaiul natal, cît şi nemijlocit prin anumite acţiuni concrete a cetăţeanului: cunoaşterea limbii de stat, respectarea obiceiurilor naţionale, muncă asiduă în folosul ţării, în unele cazuri şi la jertfă în nu-mele statului sau a naţiunii. În fine, consider că mesajul meu patriotic este trăit cu intensitate de către fiecare din noi, cei prezenţi în ţară şi poate fi transmis tuturor moldovenilor de pretutindeni cu o putere de convingere.

Moldova - sînt Eu….PE

NIt

ENCI

AR

Ul

NR

. 9. P

RU

NCU

l

PEN

ItEN

CIA

RU

l N

R. 9

. PR

UN

CUl

Ţin sa remarc paşii uriaşi făcuŢi de tânăra noastră

democraŢie!!!

Cojemeachin O. C. Penitenciarul nr. 11 - Bălţi

3

Această publicaţie a fost tipărită cu asistenţa Uniunii Europene în cadrul proiectului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”. Opiniile exprimate în această publicaţie nu reflectă necesar

punctul de vedere al Uniunii Europene şi al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

1. Ce înseamnă AO „Carlux”? În sens de origine a numelui Asociaţiei Ob-şteşti, acesta reprezintă o abreviere care provine de la Fundaţia Caritas lu-xemburg (Carlux) şi care este părintele şi mentorul „Carlux” pentru o perioadă de peste 10 ani deja. Fun-daţia Caritas luxemburg este prima organizaţie care a iniţiat implemen-tarea strategiei DOtS în Moldova prin proiecte de fortificare a controlului şi profilaxiei tB/HIV în penitenciare în 2000. Această experienţă a fost extinsă în toată Moldova, iar actualmente sîntem în perioada de implementare a celui de-al trei-lea Pro-gram Naţional de control a tuberculozei pentru anii 2011-2015 în conformita-

AO „Carlux” - partener de un deceniu

personalului medical, vom sprijini elaborarea docu-mentelor de politici, vom acţiona la nivel de atitudi-ne a prestatorilor de servi-cii. Un alt aspect pe care îl considerăm important ţine de formarea unei atitudini corecte faţă de propria sănătate a deţinuţilor. Aceasta se poate realiza, în opinia noastră prin crearea de modele în care aceştia sînt informaţi şi implicaţi în luarea unei decizii ce ţine de propria sănătate.

5. Care sînt aşteptări-le dvs. de la viitoarea colaborare cu Departa-mentul Instituţii Peni-tenciare?Aşteptările AO „Carlux” ţin de domeniul reformă-rii sistemului penitenciar, ce ar duce la o integrare mai strînsă al serviciului medical din penitenciare cu cel din sectorul civil. Astfel, AO „Carlux”, care în viitorul apropiat se va numi Centrul de Dezvol-tare în Sănătate „AFI”, ar putea să-şi planifice proiectele şi activităţile pentru a fortifica acest proces. Această reformă ar apropia penitenciarele din ţară de standardele europene şi ar contribui la ridicarea nivelului de sănătate în societate, întrucît penitenciarele şi societatea nu sînt spaţii absolut izolate.

te cu strategia DOtS. În sens de misiune a AO „Carlux” aceasta constă în scădea poverii tuberculozei în societate, îndeosebi, în rîndul pături-lor social vulnerabile. În sens de rezultate şi recunoaştere, AO „Car-lux” este deţinătoarea Pre-miului I European, oferit de Biroul OMS din Europa şi Centrul pentru Control al Maladiilor (ECDC) pentru cel mai bun ONG în activi-tăţile de control ale tuber-culozei pentru anul 2009.

2. AO „Carlux” este un partener fidel mai mult de un deceniu. Care sînt cele mai frumoase reali-zări în acest parteneriat DIP - Carlux?Ţin să menţionez că, printre cele mai frumoa-se realizări ale acestui parteneriat sînt: sute de pacienţi care pe parcursul acestor ani au primit tra-tament, sute de pacienţi cu tuberculoză care au beneficiat de suport social pentru a putea finaliza tratamentul, mii de deţi-nuţi informaţi despre pre-venirea tB, tot personalul medical care a beneficiat

de instruiri, formări şi dezvoltare profesională atăt pe malul drept, cît şi stîng ale Nistrului etc.

3. Care este impactul ac-tivităţilor organizaţiei dvs. asupra deţinuţilor?AO „Carlux” prin activităţi-le sale contribuie la asigu-rarea dreptului la sănătate pentru populaţia din pe-nitenciare. Ca rezultat al colaborării AO „Carlux” cu serviciul medical, educativ din penitenciare, dar şi cu colegii de la Programul Na-ţional de Control şi Profila-xie al tuberculozei, se ob-servă reducerea numărului de pacienţi noi cu tB în penitenciare, o tendinţă de menţinere în tratament a pacienţilor, precum şi con-tinuarea, finisarea cursului după liberarea acestora, dacă necesită prelungirea tratamentului la domiciliu.

4. Cum intenţionaţi să susţineţi în continuare sistemul penitenciar?Actualmente serviciul me-dical poate garanta accesul la servicii de sănătate, este nevoie ca acestea să fie, şi de calitate. În acest sens, vom consolida capacităţile

lilian Severin,Preşedinte al AO „Carlux”

4

adresa: MD-2004, mun. Chişinău, str. 31 August 1989, 153www.prisontb.md

Echipa rEdacţională responsabili de ediţie: anna drUţa; cristina MÎţU

design: nicolaE piscUn

Вич, СПид, туберкулез. для большинства эти названия звучат, как приговор.

Многие даже не хотят думать о том, что один из этих диагнозов мо-гут приписать и им. Мы даже не допускаем мыс-ли о том, что это может случиться и с нами. Но, когда это случается, пер-вый вопрос, который зву-чит в голове: «Почему именно я????» После слов врача: «у Вас найден Вич (туберкулез)» мно-гие ставят на себе крест, считают себя трупами, которые все еще дышат, думают, разговаривают…

После очередной ве-черинки молодой парень возвращался домой. ухо-дил не один, впрочем, как всегда, он чувствовал себя победителем – ведь он как магнит притяги-вал к себе красивых де-вушек. этот вечер не был исключением. Придя до-мой, они выпили, после чего и «поспали». Наутро, когда он проснулся, он не нашел ее. она ушла, ког-да он еще спал. Первое, что пришло ему в голо-ву, было: «она – воров-ка!» . Но, проверив свои карманы и бумажник, он облегченно вздохнул. А ведь она действительно была воровкой, он узнал об этом позже, войдя в ванную комнату… то, что он там обнаружил вселило в него ужас: на зеркале большими бук-вами красной помадой было написано всего не-сколько слов: «добро по-жаловать в мир больных СПид-ом».

очередная его победа оказалась поражением…о котором он никогда и не думал… таких людей много. и

Douăzeci de ani, este o cifră frumoasă, mai cu seamă că Patria noastră se bucură de independenţă deja de două decenii!

În acest răstimp, pe parcursul activităţii sale, Asociaţia de Binefacere “Viaţa Nouă” a dezvoltat o cooperarea fructu-oasă cu Departamentul Instituţiilor Penitenciare în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie şi asistenţei medicale destinate deţinuţilor, în acest sens fiind oferite mai mul-te ajutoare umanitare instituţiilor penitenciare, cum ar fi: mobilier, tehnică de calcul, birotică, produse igienice etc.

Asociaţia de Binefacere “Viaţa Nouă” este mereu alături de condamnaţii aflaţi în custodia Departamentului Insti-tuţiilor Penitenciare, în acest sens fiind efectuate diverse activităţi ce ar încuraja eforturile acestora de a respecta un mod de viaţă sănătos, de urmare a tratamentului pen-tru dependenţa de droguri, HIV/SIDA, de a a-şi revedea şi consolida familiile ş.a.

În aceste clipe de sărbătoare, felicit toţi colaboratorii, membrii personalului care lucrează în cadrul peniten-ciarelor şi persoanele private de libertate cu ocazia Zilei Independenţei Republicii Moldova. Datorită independen-ţei pe care poporul moldovenesc a dobîndit-o acum 20 de ani, am avut o ocazia unică prin eforturi comune de a forma un stat de drept, unde valorile, pacea şi dragostea de ţară se regăsesc armonios!

Cu respect, Artur Bufneac

preşedinte al A.B. “Viaţa Nouă”

столько же таких, прохо-дят мимо нас ежедневно, и мы не знаем об их про-блемах? А ведь они та-кие же как и мы: внешно-стью, походкой, разгово-ром, требованиями. Мы, здоровые можем легко и непринужденно общать-ся с ними, но лишь до тех пор, пока не узнаем о их проблеме-диагнозе. Нам интересно с ними, весе-ло, мы сами назначаем им встречи, желая еще и еще общаться с ними. Но стоит им только открыть свою проблему – мы сра-зу бежим… В какой-то момент мы почему-то увидели в этих людях «уродов» и, тем самым, заставили их увидеть себя такими…

А что, по сути, изме-нилось??? изменились мы!!! Предаем их, а они остаются самими собой. Но страшнее всего то, что мы предаем самих себя. В такой ситуации про-является вся наша сущ-ность, то, насколько мы «вшивые». Вопрос: так кто из нас «урод»? у кого из нас реальная пробле-ма? ответ очевиден, как солнце в полдень: про-блема у нас! Вчера мы называли кого-то дру-гом, а сегодня мы его предали. отвернулись как от самого мерзкого, что может быть в этом мире. Защищая свои пра-ва, мы забываем о чужих. Борясь за свою свободу, мы угнетаем чужую.

Сколько же можно жить ведомыми соб-ственными панически-ми страхами? Не лучше ли жить согласно своим утверждениям? А ведь пора бы уже…

Леонид МеЛЬНиКПенитенциарное

учреждение № 15. Крикова

departamentul instituţiilor penitenciare aduce sincer mulţumiri a.o. „carlUX” şi a.B. „Viaţa nouă” pentru suportul oferit.