raport final - viata dupa gratii

7/23/2019 Raport Final - Viata Dupa Gratii

http://slidepdf.com/reader/full/raport-final-viata-dupa-gratii 1/134

Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare Economico-Socială - IRECSON

Calea Victoriei nr. 2, Sector 3, Bucureşti, România

tel/fax: 021/3.14.18.90

Proiect “Viaţa după gratii” (POSDRU/96/6.2/S/60000) cofinanţat din Fondul Social European prinProgramul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară nr.6 –

„Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie nr. 6.2 – „Îmbunătăţirea accesului şia participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii”

STUDIU LA NIVEL NAŢIONAL PRIVIND NEVOILE SPECIFICE DE FORMARE

PROFESIONALĂ ALE PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE ŞI ALE

PERSONALULUI/PROFESIONIŞTILOR DIN PENITENCIARE ŞI CENTRELE DE

REEDUCARE

- Raport final -

BUCUREŞTI

AUGUST 2012



-Raport final de cercetare statistică-

-1-




-2-

CUPRINS

1 INTRODUCERE ______________________________________________________________ 6

2 DESCRIEREA METODOLOGIEI ŞI A PLANULUI DE LUCRU _____________________________ 7

2.1 Cadrul general şi obiectivele studiului ______________________________________________ 7

2.2 Elaborarea chestionarelor _______________________________________________________ 8

2.2.1 Chestionarul adresat persoanelor private de libertate ________________________________________ 8

2.2.2 Chestionarul adresat personalului/profesioniştilor din penitenciare şi centrele de reeducare ________ 8

2.2.3 Chestionarul adresat mediului de afaceri __________________________________________________ 9

2.3 Testarea chestionarelor _________________________________________________________ 9

2.4 Sfera de cuprindere ___________________________________________________________ 10

2.5 Perioada de culegere a datelor __________________________________________________ 10

2.6 Eşantioanele anchetelor ________________________________________________________ 11

2.6.1 Ancheta în rândul persoanelor private de libertate _________________________________________ 11

2.6.2 Ancheta în rândul specialiştilor care lucrează cu persoanele private de libertate __________________ 12 2.6.3 Ancheta în mediul de afaceri ___________________________________________________________ 13

3 NEVOIA DE FORMARE PROFESIONALĂ ÎN RÂNDUL PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE 15

3.1 Acţiuni care urmează să fie întreprinse de deţinuţi în vederea reinserţiei pe piaţa muncii ___ 15

3.2 Modalităţi prin care deţinuţii pot fi sprijiniţi în găsirea unui loc de muncă ________________ 21

3.2.1 Dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor _________________________________________________ 21

3.2.2 Acţiuni suport _______________________________________________________________________ 24

3.3 Nevoia de formare profesională a deţinuţilor _______________________________________ 26

3.4 Calificări / competenţe de interes din partea deţinuţilor ______________________________ 30

3.5 Oferta de locuri de muncă în domeniile unde deţinuţii doresc să se specializeze __________ 36

3.6 Profilul persoanelor private de libertate ___________________________________________ 41

3.6.1 Educaţia şi calificarea înainte de detenţie _________________________________________________ 41

3.6.2 Ocupaţia înainte de detenţie ___________________________________________________________ 46

3.6.3 Vechimea în muncă ___________________________________________________________________ 51

3.6.4 Cazier ______________________________________________________________________________ 52

3.6.5 Formarea în perioada de detenţie _______________________________________________________ 56

3.6.6 Date demografice ____________________________________________________________________ 60

4 NEVOIA DE FORMARE PROFESIONALĂ ÎN RÂNDUL PERSONALULUI (CADRELOR) DIN

PENITENCIARE _________________________________________________________________ 65

4.1 Obstacole întâmpinate de deţinuţi în găsirea unui loc de muncă _______________________ 65

4.2 Modalităţi prin care deţinuţii pot fi sprijiniţi în găsirea unui loc de muncă ________________ 66

4.2.1 Dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor _________________________________________________ 66

4.2.2 Acţiuni suport _______________________________________________________________________ 70

4.2.3 Schimbări la nivelul comunităţii pentru a creşte gradul de reintegrare socială a deţinuţilor _________ 71

4.2.4 Cursuri pe care deţinuţii ar trebui să le urmeze pentru a-şi spori şansele de angajare ______________ 73 4.2.5 Influenţa programelor de formare în penitenciar asupra comportamentului deţinuţilor ____________ 75

4.3 Nevoia de actualizare continuă a competenţelor şi abilităţilor pentru personalul dinpenitenciare ________________________________________________________________________ 80

4.4 Nevoia de formare în domeniile consilierii vocaţionale, reinserţiei şi medierii pe piaţa muncii 81

4.5 Dorinţa de participare la cursuri gratuite în domeniile consilierii vocaţionale, reinserţiei şimedierii pe piaţa muncii ______________________________________________________________ 86




-3-

4.6 Modalităţi de organizare a cursurilor _____________________________________________ 92

4.7 Profilul personalului (cadrelor) din penitenciare ____________________________________ 93

5 PERSPECTIVE PRIVIND EVOLUŢIA FORŢEI DE MUNCĂ ÎN SECTORUL PRI VAT ___________ 103

5.1 Dezvoltarea pieţei în 2012 faţă de 2011 __________________________________________ 103

5.2 Intenţii de diversificare a activităţii economice în 2012 faţă de 2011 ___________________ 108

5.3 Posibilitatea de creştere a producţiei de bunuri şi servicii ____________________________ 111

5.3.1 Nivelul posibil de creştere a producţiei de bunuri/servicii cu dotarea tehnică actuală _____________ 111

5.3.2 Nivelul posibil de creştere a producţiei cu actualii angajaţi __________________________________ 113

5.4 Cererea efectivă de noi locuri de muncă şi ocupaţiile solicitate conform COR ____________ 116

5.5 Recrutarea forţei de muncă ____________________________________________________ 119

5.5.1 Probleme de recrutare a forţei de muncă ________________________________________________ 119

5.5.2 Disponibilitatea firmelor de a angaja persoane din categoria celor vulnerabile __________________ 123

ANEXE __________________________________________________________________ 133

Anexa 1 - Acţiuni care urmează să fie întreprinse de deţinuţi în vederea reinserţiei pe piaţa muncii, după penitenciarul în care se află................................................................................................................ 134

Anexa 2 - Percepţia deţinuţilor privind găsirea unui loc de muncă după liberare, după regiunea dereşedinţă a acestora şi după penitenciarul în care se află .................................................................... 135

Anexa 3 - Dificultăţi întâmpinate, în opinia deţinuţilor, pentru găsirea unui loc de muncă, după penitenciarul unde se află .................................................................................................................. 136

Anexa 4 - Abilităţi care pot ajuta deţinuţii în găsirea unui loc de muncă, după terminarea perioadei dedetenţie, după penitenciarul unde se află ........................................................................................... 138

Anexa 5 - Acţiuni suport care pot creşte şansele de angajare a deţinuţilor după liberare, în opiniadeţinuţilor, după penitenciarul unde se află aceştia ............................................................................ 139

Anexa 6 - Utilitatea unui curs de calificare în penitenciare, în opinia deţinuţilor, după penitenciarul undese află ................................................................................................................................................ 140

Anexa 7 - Domenii în care persoanele private de libertate sunt interesate să fie organizate cursurile de

calificare, pe penitenciare (valori absolute) ......................................................................................... 141

Anexa 8 - Domenii în care persoanele private de libertate sunt interesate să fie organizate cursurile decalificare, pe penitenciare (%) ............................................................................................................. 144

Anexa 9 - Domenii în care persoanele private de libertate sunt interesate să fie organizate cursurile decalificare, după regiunea unde se află penitenciarul (valori absolute) .................................................. 147

Anexa 10 - Domenii în care persoanele private de libertate sunt interesate să fie organizate cursurile de

calificare, după regiunea unde se află penitenciarul (%) ...................................................................... 148

Anexa 11 - Domenii în care persoanele private de libertate sunt interesate să fie organizate cursurile decalificare, după regiunea de reşedinţă a respondenţilor (valori absolute)............................................. 149

Anexa 12 - Domenii în care persoanele private de libertate sunt interesate să fie organizate cursurile decalificare, după regiunea de reşedinţă a respondenţilor (%)................................................................. 150

Anexa 13 – Ultimul nivel de şcoală terminat, pe penitenciare .............................................................. 151

Anexa 14 - Cursuri de calificare-specializare finalizat e înaintea detenţiei, pe penitenciare .................... 153

Anexa 15 - Situaţia ocupaţională în momentul arestării, la nivel de penitenciare ................................. 154

Anexa 16 - Modalitatea de angajare înainte de regimul de detenţie, pe penitenciare ........................... 156

Anexa 17 - Principalele domenii de activit ate ale firmelor unde au lucrat deţinuţii (cod CAEN 2 cifre) ... 157




-4-

Anexa 18 - Principala ocupaţie a respondenţilor în momentul arestării (cod COR 2 cifre) ...................... 159

Anexa 19 – Vechimea totală în muncă, pe penitenciare ....................................................................... 160

Anexa 20 – Condamnări anterioare ale deţinuţilor, pe penitenciare ..................................................... 161

Anexa 21 – Durata pedepsei actuale, pe penitenciare .......................................................................... 162

Anexa 22 – Numărul cursurilor de formare la care deţinuţii au participat în detenţie, pe penitenciare .. 163

Anexa 23 – Structura deţinuţilor pe sexe şi pe penitenciare ................................................................. 164

Anexa 24 – Grupe de vârstă, pe penitenciare ...................................................................................... 165

Anexa 25 – Starea civilă a deţinuţilor, pe penitenciare ........................................................................ 166

Anexa 26 - Dificultăţi întâmpinate, în opinia cadrelor, pentru găsirea unui loc de muncă de către deţinuţi, pe penitenciare .................................................................................................................................. 167

Anexa 27 - Utilitatea unui curs de calificare în penitenciare, în vederea găsirii unui loc de muncă de cătredeţinuţi, pe penitenciare .................................................................................................................... 169

Anexa 28 - Abilităţi care ar ajuta deţinuţii în procesul de reintegrare în colectivitate, pe penitenciare .. 170

Anexa 29 - Acţiuni suport care pot creşte şansele de angajare a deţinuţilor după liberare, pe penitenciare.......................................................................................................................................................... 172

Anexa 30 - Schimbări care trebuie făcute la nivelul comunităţii pentru a creşte gradul de reintegraresocială a deţinuţilor, pe penitenciare .................................................................................................. 173

Anexa 31 - Gradul de participare a deţinuţilor la cursurile de formare profesională organizate în penitenciare, pe penitenciare ............................................................................................................. 175

Anexa 32 - Gradul de mulţumire a deţinuţilor refereritor la cursurile de formare la care aceştia au participat, pe penitenciare ................................................................................................................. 176

Anexa 33 - Influenţa participării în cadrul programelor de formare asupra comportamentului deţinuţilor,

pe penitenciare .................................................................................................................................. 177

Anexa 34 - Modalitatea în care comportamentul deţinuţilor a fost influenţat ca urmare a participării încadrul programelor de formare, pe penitenciare ................................................................................. 178

Anexa 35 - Nevoia de actualizare a competenţelor şi abilităţilor pentru personalul din penitenciare .... 179

Anexa 36 - Nevoia de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor în domeniul consilierii vocaţionale, pe penitenciare ....................................................................................................................................... 180

Anexa 37 - Nevoia de dezvolt are a competenţelor şi abilităţilor în domeniul reinserţiei pe piaţa muncii, pe penitenciare ....................................................................................................................................... 181

Anexa 38 - Nevoia de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor în domeniul medierii pe piaţa muncii, pe penitenciare ....................................................................................................................................... 182

Anexa 39 – Dorinţa de participare la cursuri gratuite în domeniul consilierii vocaţionale, pe penitenciare.......................................................................................................................................................... 183

Anexa 40 - Dorinţa de participare la cursuri gratuite în domeniul reinserţiei pe piaţa muncii, pe penitenciare ....................................................................................................................................... 184

Anexa 41 - Dorinţa de participare la cursuri gratuite în domeniul medierii pe piaţa muncii, pe penitenciare.......................................................................................................................................................... 185

Anexa 42 - Cea mai bună formă pentru organizarea cursurilor, la nivel de penitenciare ....................... 186

Anexa 43 – Structura cadrelor, pe penitenciare şi pe sexe .................................................................... 187

Anexa 44 – Distribuţia procentuală a vârstei cadrelor, pe penitenciare ................................................ 188

Anexa 45 – Vechimea în sistemul ANP, pe penitenciare ....................................................................... 189




-5-

Anexa 46 – Ocupaţia în penitenciar, pe penitenciare ........................................................................... 190

Anexa 47 – Tipul funcţiei deţinute, pe penitenciare ............................................................................. 191

Anexa 48 – Mediul rezidenţial al cadrelor, pe penitenciare .................................................................. 192

Anexa 49 – Educaţia, pe penitenciare ................................................................................................. 193

Anexa 50 - Principalele ocupaţii pentru noii angajaţi şi estimarea numărului de locuri de muncădisponibile pe total şi la nivel regional ................................................................................................ 195

Anexa 51 – Numărul estimat de locuri de muncă pentru noi angajaţi, pe regiuni de dezvoltare si ramuri

(sectoare) economice ......................................................................................................................... 198

Anexa 53 - Categorii sociale pe care firmele ar fi dispuse să le angajeze, având în vedere regiunea şisectorul (ramura) de activitate economică .......................................................................................... 211




-6-

1 INTRODUCERE

Obiectivul general al proiectului “Viaţa după gratii” constă în facilitarea accesului la o formă de calificare și

reintegrarea socială a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate. Ocuparea unui loc de

muncă de către cei care părăsesc sistemul penitenciar este una dintre principalele căi de incluziune socială,

iar reintegrarea și participarea în societate oferă acestui grup vulnerabil, mijloace financiare, șansa de a-și

reface viaț a, precum şi un nou statut de respect din partea familiei și comunităț ii. Totodată, angajarea pe

piaț a muncii a persoanelor apar ț inând acestui grup vulnerabil, din care o bună parte sunt tineri, este una din

prioritaţile UE care prin Strategia de la Lisabona promovează un sistem de sprijin “activ”. Interesul

European pentru dezvoltarea resurselor umane și promovarea incluziunii sociale este subliniat prin stategia

UE 2020, creșterea economică inclusivă – participare crescută la piaț a muncii, dobândirea de noi competenț e

și diminuarea sărăciei – fiind unul dintre cei trei piloni principali de dezvoltare ai Europei Unite până în anul

2020.

Obiectivele specifice ale proiectului se referă la dezvoltarea de reț ele integrate de incluziune socială pentru

aceste persoane, dezvoltarea de programe specifice de inser ț ie profesională, precum și de programe de

sensibilizare a angajatorilor în vederea preluării și angajării persoanelor care părăsesc sistemul privativ de

libertate. Prin obiectivele specifice, proiectul urmăreşte toate etapele procesului de (re)integrare profesională

cu scopul de a oferi posibilitatea obț inerii de locuri de muncă celor ce părăsesc sistemul privativ de libertate.

În acest scop, în cadrul proiectului, vor fi dezvoltate programe de evaluare profesională, programe deformare profesională precum și o analiză a cerinț elor pieț ei pentru noi locuri de muncă. Acest demers este

important pentru a pune în practică programe de consiliere și formare care să răspundă nevoilor concrete ale

pieț ei muncii; programe de formare vocaț ională pentru deț inuț i prin care aceștia pot să-și dobândească

abilităț ile, competenț ele pentru una din profesiile dorite; programe de formare pentru specialiștii care

lucrează în sistemul serviciilor de incluziune socială. Aceștia, prin poziţia lor, sprijină și crează interfaț a

dintre programele de formare şi programele de informare și negociere pentru potenț ialii angajatori. Un lucru

evidenț iat din experienț a programelor anterioare a fost acela că, în domeniul ocupării for ț ei de muncă al

grupurilor vulnerabile, un rol determinant îl au activităț ile complementare de acompaniere.

Proiectul răspunde unor nevoi concrete de pregătire a for ț ei de muncă, de identificare a nevoilor pieț ei, de

(in)formare și negociere cu potenț ialii angajatori și de supraveghere și supervizare a beneficiarilor în cadrul

unui proces activ de incluziune socială.

În acest context, realizarea unui studiu la nivel naț ional privind nevoile specifice de formare vocaț ională ale

persoanelor aflate în detenț ie și în centrele de reeducare, ale personalului /profesioniștilor din centrele de

reeducare si penitenciare, va contribui la fundamentarea activităţilor acestui proiect şi la ancorarea acestora

în realitatea pieţei muncii din România.




-7-

2 DESCRIEREA METODOLOGIEI ŞI A PLANULUI DE LUCRU

2.1 Cadrul general şi obiectivele studiului

În cadrul proiectului “Viaţa după gratii” (POSDRU/96/6.2/S/60000) cofinanţat din Fondul Social

European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară

nr.6 – „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie nr. 6.2 – „Îmbunătăţirea accesului şi

a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii”, FEDES-IRECSON a realizat un studiu la nivel naţional

pentru a identifica nevoile specifice de formare ale persoanelor aflate în detenţie şi în centrele de reeducare,

calificările şi nivelul educaţional al acestora. Totodată, studiul a avut în vedere şi nevoile de formare

specifice personalului/profesioniştilor din penitenciare şi centrele de reeducare astfel încât aceştia să-şi

dezvolte competenţele profesionale în domenii cum sunt serviciile de calitate în consiliere, formare pentru

reinser ţia pe piaţa muncii, dezvoltarea de abilităţi de negociere cu potenţialii angajatori.

Obiectivele studiului:

identificarea nevoilor specifice de formare ale persoanelor aflate în detenţie şi în centrele de

reeducare;

profilul educaţional şi de calificare al persoanelor aflate în detenţie şi în centrele de reeducare;

analiza cererii pieţei muncii locale;

identif icarea nevoilor de formare specifice personalului/ profesioniştilor din penitenciare şi centrele

de reeducare în vederea dezvoltării de competenţe profesionale pentru reinserţia deţinuţilor pe piaţamuncii.

Grupurile ţintă urmărite în cadrul studiului au fost:

Persoanele private de libertate – cu o durată a pedepsei între 6 luni şi 3 ani sau aflate în ultimii 3 ani

de detenţie;

Personalul din penitenciare şi centrele de reeducare angajat pentru siguranţa deţinerii, precum şi

personalul implicat în educaţie şi asistenţă psiho-socială

Mediul de afaceri – întreprinderi (angajatori)

Informaţiile analizate în prezentul Raport au fost colectate prin trei anchete statistice desfăşurate pe

eşantioane reprezentative la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare:

anchetă în rândul persoanelor private de libertate;

anchetă în rândul personalului/profesioniştilor din penitenciare/ centrele de reeducare;

anchetă în mediul de afaceri.




-8-

2.2 Elaborarea chestionarelor

Pentru colectarea informaţiilor au fost elaborate trei chestionare:

Chestionar adresat persoanelor private de libertate;

Chestionar adresat personalului/profesioniştilor din penitenciare şi centrele de reeducare;

Chestionar adresat mediului de afaceri.

2.2.1 Chestionarul adresat persoanelor private de libertate

Prin chestionar au fost urmărite informaţii referitoare la:

Mediul de reşedinţă a respondenţilor ; Nivelul de şcolarizare; Nivelul de calificare obţinut în afara penitenciarului;

Nivelul de calificare dobândit pe timpul detenţiei; Experienţa în muncă înainte de intrarea în penitenciar; Gradul de interes al deţinuţilor în participarea la cursuri de formare profesională pe timpuldetenţiei; Meseriile pe care le-ar practica deţinuţii după perioada de detenţie; Modalităţi prin care pot fi sprijiniţi deţinuţii pentru a se reintegra;

Schimbările care ar trebui făcute la nivel de penitenciar pentru a se asigura accesul la programede formare.

Chestionarul a fost aplicat de asistenţii de cercetare prin interviu faţă în faţă cu respondenţii. Dintre cele 26

de întrebări din chestionar, 20 sunt închise, făcând completarea uşoară şi rapidă. Acolo unde este cazul,

ultima variantă de răspuns permite persoanelor să detalieze răspunsul sau să noteze alte alternative,

adecvate situaţiei lor particulare.

2.2.2 Chestionarul adresat personalului/profesioniştilor din penitenciare şi centrele de reeducare


Influenţa programelor de formare în penitenciar asupra comportamentului deţinuţilor care participăla ele;

Calificări considerate utile pentru reintegrarea deţinuţilor; Schimbări care ar trebui făcute la nivelul comunităţii pentru a creşte gradul de reintegrare socială adeţinuţilor ;Gradul de interes al personalului în participarea la cursuri de formare profesională;

Nivelul studiilor celor care lucrează cu deţinuţii.

Chestionarul a fost aplicat de asistenţii de cercetare prin interviu faţă în faţă cu respondenţii sau prin

autoînregistrare. Chestionarul are 24 de întrebări, dintre care 18 sunt închise, făcând completarea uşoară şi

rapidă. Acolo unde este cazul, ultima variantă de răspuns permite persoanelor să detalieze răspunsul sau să

noteze alte alternative, adecvate situaţiei lor particulare.




-9-

2.2.3 Chestionarul adresat mediului de afaceri


Estimări privind evoluţia activităţii întreprinderilor;

Resursele umane existente şi estimate;

Cererea efectivă de noi locuri de muncă şi ocupaţiile solicitate conform COR;

Natura problemelor în ceea ce priveşte recrutarea personalului;

Categorii sociale pe care sunt dispuşi să le angajeze ;

Influenţa asupra climatului organizaţional în cazul în care angajează persoane cu cazier;

Disponibilitatea angajaţilor de a lucra cu persoane din anumite categorii sociale (persoane cu

cazier);

Facilităţi ce ar trebui oferite angajatorilor pentru creşterea gradului de integrare a persoanelor care

au fost private de libertate.

Chestionarul are 14 de întrebări, dintre care 12 sunt închise, făcând completarea uşoară şi rapidă. Acolo

unde este cazul, ultima variantă de răspuns permite persoanelor să detalieze răspunsul sau să noteze alte

alternative, adecvate situaţiei lor particulare. Completarea chestionarelor a fost făcută de operatorii de

interviu prin interviu faţă în faţă / telefonic sau prin autoînregistrare. Chestionarul a fost adresat persoanelor

cu funcţii de top management în cadrul întreprinderilor (patron, director general, director executiv, etc.) sau

altor persoane din cadrul firmei care au atribuţii de decizie curentă în cadrul managementului general sau

sectorial, buni cunoscători ai mediului economic în care unitatea îşi desfăşoară activitatea ş i a situaţiei

resurselor umane ale acesteia.

Tot personalul implicat în activitatea de teren (asistenţi de cercetare, operatori de interviu, controlori) a fost

instruit pentru a cunoaşte bine instrumentarul anchetei, termenele de desfăşurare a activităţilor, precum şi

particularităţile studiului.

2.3 Testarea chestionarelor

Având în vedere specificul anchetelor desfăşurate în penitenciare, a fost organizată testarea

instrumentarului anchetelor (chestionare, metoda de culegere a datelor, eşantion etc). Astfel, după stabilirea

formei iniţiale a instrumentarului de lucru, a fost aleasă ca unitate de testare a acestora Penitenciarul Tulcea

(pentru chestionarele adresate persoanelor private de libertate şi pentru personalul din penitenciare). În

urma rezultatelor testării, chestionarele au fost revizuite (în special chestionarul adresat persoanelor private

de libertate, prin reformularea unor întrebări în termeni mai simpli, mai uşor de înţeles pentru persoanele cu

un nivel de educaţie scăzut), forma finală a acestora fiind aprobată de către Autoritatea Naţională a

Penitenciarelor.




-10-

2.4 Sfera de cuprindere

Ancheta în rândul persoanelelor private de libertate: au făcut obiectul cercetării persoanele

private de libertate, cu o durată a pedepsei între 6 luni şi 3 ani sau cei care mai aveau până la

momentul liberării între 6 luni şi 3 ani.

La sfârşitul anului 2011, din cele peste 26000 persoane private de libertate aflate în penitenciarele

din România, aproximativ 6200 persoane aveau o durată a pedepsei între 6 luni şi 3 ani. Numărul

de penitenciare şi centre de reeducare la nivel naţional este de 38 unităţi.

Ancheta în rândul personalului/profesioniştilor din penitenciare şi centrele de reeducare: au

făcut obiectul cercetării, persoanele din penitenciare şi centrele de reeducare angajate pentru

siguranţa deţinerii, cele implicate în educaţie şi asistenţă psiho-socială precum şi alte categorii de

personal, existente în unitatea penitenciară. La sfârşitul anului 2011 în penitenciariale din România

erau angajate peste 10700 persoane.

Ancheta în mediului de afaceri: au făcut obiectul cercetării întreprinderile din sectorul privat, din

toate sectoarele de activitate ale economiei naţionale (agricultură, industrie, construcţii, servicii,

comer ţ).

2.5 Perioada de culegere a datelor

Culegerea datelor a fost realizată în perioadele:

15 martie-31 mai 2012, pentru ancheta în rândul persoanelelor private de libertate şi pentru

ancheta în rândul personalului/profesioniştilor din penitenciare şi centrele de reeducare;

15 mai - 20 iunie, pentru ancheta în mediul de afaceri.




-11-

2.6 Eşantioanele anchetelor

2.6.1 Ancheta în rândul persoanelor private de libertate

Volumul eşantionului a fost de 5000 persoane private de libertate cu o durată a pedepsei între 6 luni – 3 ani

sau aflate în ultimii 3 ani de detenţie. Eşantionul este selectat din toate penitenciarele din România,asigurându-se reprezentativitatea acestuia până la nivel de penitenciar.

Distribuţia eşantionului de persoane private de libertate pe fiecare penitenciar este prezen tată în continuare.

Nr. Regiunea Unitatea penitenciară

Eşantion deţinuţi cu durata pedepsei între 6 luni - 3 ani

Bărbaţi Femei Total eşantion

1 Bucureşti-Ilfov Penitenciarul Bucureşti - JILAVA 403 0 403

2 Bucureşti-Ilfov Penitenciarul Bucureşti - RAHOVA 103 0 103

Bucureşti-Ilfov Total 506 0 5063 Centru Penitenciarul AIUD 72 0 72

4 Centru Penitenciarul CODLEA 146 0 146

5 Centru Penitenciarul MIERCUREA CIUC 43 2 45

6 Centru P.M.T. TG. MUREŞ 156 0 156

Centru Total 417 2 419

7 Nord-Est Penitenciarul BOTOŞANI 309 0 309

8 Nord-Est Penitenciarul IAŞI 99 0 99

9 Nord-Est Penitenciarul VASLUI 184 0 184

10 Nord-Est CR Tg. Ocna 0 0 0

11 Nord-Est P.M.T. BACĂU 163 34 197

Nord-Est Total 755 34 789

12 Nord-Vest Penitenciarul BAIA MARE 188 0 188

13 Nord-Vest Penitenciarul BISTRIŢA 185 0 185

14 Nord-Vest Penitenciarul GHERLA 75 27 102

15 Nord-Vest Penitenciarul ORADEA 65 0 65

16 Nord-Vest Penitenciarul SATU MARE 155 0 155

Nord-Vest Total 668 27 695

17 Sud-Est Penitenciarul BRĂILA 174 0 174

18 Sud-Est Penitenciarul FOCSANI 169 0 16919 Sud-Est Penitenciarul GALATI 49 3 52

20 Sud-Est Penitenciarul POARTA ALBĂ 292 4 296

21 Sud-Est Penitenciarul TULCEA 145 0 145

22 Sud-Est P. M. T. TICHILEŞTI 79 0 79

Sud-Est Total 908 7 915

23 Sud-Muntenia Penitenciarul SLOBOZIA 70 0 70

24 Sud-Muntenia Penitenciarul COLIBAŞI 51 1 52

25 Sud-Muntenia Penitenciarul GIURGIU 68 0 68

26 Sud-Muntenia Penitenciarul MĂRGINENI 65 0 65

27 Sud-Muntenia Penitenciarul PLOIEŞTI 200 0 200

28 Sud-Muntenia CR Găeşti 0 0 0

29 Sud-Muntenia Penitenciarul TÂRGŞOR 2 73 75




-12-


Eşantion deţinuţi cu durata pedepsei între 6 luni - 3 ani

Bărbaţi Femei Total eşantion

Sud-Muntenia Total 456 74 530

30 Sud-Vest Penitenciarul CRAIOVA 82 19 101

31 Sud-Vest

Penitenciarul DROBETA TURNU

SEVERIN 194 0 19432 Sud-Vest Penitenciarul PELENDAVA 47 0 47

33 Sud-Vest Penitenciarul TG. JIU 148 0 148

34 Sud-Vest P. M. T. CRAIOVA 114 0 114

Sud-Vest Total 585 19 604

35 Vest Penitenciarul ARAD 41 23 64

36 Vest Penitenciarul Bircea Mare (DEVA) 242 0 242

37 Vest Penitenciarul TIMIŞOARA 236 0 236

38 Vest CR Buziaş 0 0 0

Vest Total 519 23 542

Total 4814 186 5000

2.6.2 Ancheta în rândul specialiştilor care lucrează cu persoanele private de libertate

Volumul eşantionului a fost de 4000 angajaţi. Din cadrul acestora, personalul însărcinat cu educaţia şi

asistenţa psiho-socială (607 persoane) a fost cercetat exhaustiv. Restul de 3393 de respondenţi, cu alte

funcţii decât în educaţie şi asistenţă psiho-socială a fost selectaţi din toate penitenciarele din România,

asigurându-se reprezentativitatea eşantionului până la nivel de penitenciar.

Distribuţia eşantionului de specialişti pe fiecare penitenciar este prezentată în continuare.


Eşantion personal din penitenciare

Educaţie şi asistenţăpsiho-socială

Alţi

angajaţi

Total

eşantion

1 Bucureşti-Ilfov Penitenciarul Bucureşti - JILAVA 26 160 186

2 Bucureşti-Ilfov Penitenciarul Bucureşti - RAHOVA 33 178 211

Bucureşti-Ilfov Total 59 338 397

3 Centru Penitenciarul AIUD 23 111 134

4 Centru Penitenciarul CODLEA 8 73 81

5 Centru Penitenciarul MIERCUREA CIUC 6 58 64

6 Centru P.M.T. TG. MUREŞ 14 65 79

Centru Total 51 307 358

7 Nord-Est Penitenciarul BOTOŞANI 10 96 106

8 Nord-Est Penitenciarul IAŞI 15 114 129

9 Nord-Est Penitenciarul VASLUI 13 67 80

10 Nord-Est CR Tg. Ocna 27 22 49

11 Nord-Est P.M.T. BACĂU 10 93 103

Nord-Est Total 75 392 467

12 Nord-Vest Penitenciarul BAIA MARE 12 63 7513 Nord-Vest Penitenciarul BISTRIŢA 9 71 80

14 Nord-Vest Penitenciarul GHERLA 26 150 176




-13-


Eşantion personal din penitenciare

Educaţie şi asistenţăpsiho-socială

Alţi

angajaţi

Total

eşantion

15 Nord-Vest Penitenciarul ORADEA 12 81 93

16 Nord-Vest Penitenciarul SATU MARE 11 59 70

Nord-Vest Total 70 424 494

17 Sud-Est Penitenciarul BRĂILA 11 63 74

18 Sud-Est Penitenciarul FOCSANI 11 68 79

19 Sud-Est Penitenciarul GALATI 13 84 97

20 Sud-Est Penitenciarul POARTA ALBĂ 21 176 197

21 Sud-Est Penitenciarul TULCEA 8 93 101

22 Sud-Est P. M. T. TICHILEŞTI 20 62 82

Sud-Est Total 84 546 630

23 Sud-Muntenia Penitenciarul SLOBOZIA 7 77 84

24 Sud-Muntenia Penitenciarul COLIBAŞI 14 100 114

25 Sud-Muntenia Penitenciarul GIURGIU 14 127 14126 Sud-Muntenia Penitenciarul MĂRGINENI 14 111 125

27 Sud-Muntenia Penitenciarul PLOIEŞTI 10 67 77

28 Sud-Muntenia CR Găeşti 44 47 91

29 Sud-Muntenia Penitenciarul TÂRGŞOR 12 63 75

Sud-Muntenia Total 115 592 707

30 Sud-Vest Penitenciarul CRAIOVA 21 138 159

31 Sud-Vest

Penitenciarul DROBETA TURNU

SEVERIN 13 82 95

32 Sud-Vest Penitenciarul PELENDAVA 2 63 65

33 Sud-Vest Penitenciarul TG. JIU 14 72 86

34 Sud-Vest P. M. T. CRAIOVA 30 73 103

Sud-Vest Total 80 428 508

35 Vest Penitenciarul ARAD 25 157 182

36 Vest Penitenciarul Bircea Mare (DEVA) 9 78 87

37 Vest Penitenciarul TIMIŞOARA 15 104 119

38 Vest CR Buziaş 24 27 51

Vest Total 73 366 439

Total 607 3393 4000

2.6.3

Ancheta în mediul de afaceri

Volumul eşantionului a fost de 8000 întreprinderi (angajatori).

Eşantionul este reprezentativ la nivel regional în ce priveşte:

dimensiunea întreprinderii în funcţie de numărul mediu de angajaţi:

microîntreprinderi ( între 10 - 19 salariaţi)

întreprinderi mici ( între 20 - 49 salariaţi)

întreprinderi mijlocii (între 50 – 249 salariaţi)

întreprinderi mari (peste 250 salariaţi) domeniul de activitate al întreprinderii (Clasificările activităţilor din economia naţională -

CAEN): Agricultură, Industrie, Construcţii, Comerţ, Servicii.




-14-

Distribuţia eşantionului pe sectoare de activitate ale economiei naţionale şi pe regiuni de dezvoltare este

prezentată în continuare:

Distribuţia eşantionului pe sectoare de activitate a economiei naţionale şi pe regiuni de dezvoltare este prezentată în continuare:

Distribuţia eşantionului pe regiuni de dezvoltare şi sectoare de activitate ale economiei naţionale

Regiuni de dezvoltareSectoare de activitate

TotalAgricultură Comerţ Construcţii Industrie Servicii

Regiunea NORD-EST 38 409 94 123 336 1000

Regiunea SUD-EST 47 423 83 97 350 1000

Regiunea SUD-MUNTENIA 50 424 104 105 317 1000

Regiunea SUD-VEST OLTENIA 24 454 86 103 333 1000

Regiunea VEST 40 348 95 112 405 1000

Regiunea NORD-VEST 28 338 123 121 390 1000

Regiunea CENTRU 32 343 104 133 388 1000Regiunea BUCUREŞTI - ILFOV 7 337 96 71 489 1000

Total 266 3076 785 865 3008 8000




-15-

3 NEVOIA DE FORMARE PROFESIONALĂ ÎN RÂNDUL PERSOANELOR PRIVATE DE

LIBERTATE

3.1 Acţiuni care urmează să fie întreprinse de deţinuţi în vederea reinserţiei pe piaţa muncii

După terminarea pedepsei, 15% dintre deţinuţi vor căuta să se angajeze la primul lor loc de muncă, în timp

ce 19% se vor întoarce la vechiul loc de muncă. Un procent semnificativ dintre deţinuţi sunt dezorientaţi

privind calea pe care o vor urma în ce priveşte piaţa muncii, 34 % dintre aceştia neavând o opţiune clară în

această privinţă.

Ce vor face deţinuţii după terminarea pedepsei?

În regiunile Nord-Vest şi Vest, 27% dintre deţinuţii care au reşedinţa în aceste regiuni se vor întoarce la

vechiul loc de muncă, iar în regiunea Nord-Est, 25% dintre deţinuţi vor proceda în acelaşi mod. În Sud-Vest,

22% dintre deţinuţi vor căuta să se angajeze pentru prima oară, iar în Vest 19% vor face acelaşi pas. Cei mai

dezorientaţi deţinuţi în ce priveşte opţiunea lor pentru piaţa muncii sunt în regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia

şi Bucureşti-Ilfov (46%, 59% respectiv 43% nu au avut opinii clare în acest sens).

Se vor intoarce lavechiul loc de

muncă; 18.90%

Isi vor cauta unloc de munca, inacelasi domeniu;

13.13%

Isi vor cauta unloc de munca, in

alt domeniu;

19.16%

Nu lucrau înmomentul

arestării, dar isi

vor cauta un locde munca;

15.07%

NS/NR; 33.75%




-16-

Acţiuni care urmează să fie întreprinse de deţinuţi în vederea reinserţiei pe piaţa muncii, după regiunea dereşedinţă a acestora

Regiunea dedezvoltare


Se vor î ntoarce la

vechiul loc demuncă

Îşi vor căuta unloc de muncă,

î n acelaşidomeniu

Îşi vor căuta un loc de muncă, în alt

domeniu

Nu lucrau în momentularestării, dar îşi vor

căuta un loc de muncă NS/NR Total

Bucureşti-Ilfov 12.82% 13.32% 16.69% 14.33% 42.83% 100.00%

Centru 20.63% 15.24% 21.75% 12.64% 29.74% 100.00%

Nord-Est 25.40% 11.63% 22.91% 18.06% 22.01% 100.00%

Nord-Vest 27.23% 12.10% 25.72% 14.52% 20.42% 100.00%

Sud-Est 10.71% 8.47% 13.89% 8.20% 58.73% 100.00%

Sud-Muntenia 11.06% 10.90% 16.98% 14.64% 46.42% 100.00%

Sud-Vest 17.28% 20.73% 15.24% 21.75% 25.00% 100.00%

Vest 26.87% 17.76% 18.46% 18.93% 17.99% 100.00%

Total 18.90% 13.13% 19.16% 15.07% 33.75% 100.00%

Penitenciarele în care persoanele private de libertate au opţiuni formate privind calea pe care o vor urma

după terminarea pedepsei privind reinserţia lor pe piaţa muncii, sunt prezentate în continuare (un procent

dintre deţinuţii din aceste penitenciare peste media la nivel naţional, exprimând opinii privind drumul pe care

il vor urma după liberare din perspectiva (re)inserţiei pe piaţa muncii).

Acţiuni care urmează să fie întreprinse de deţinuţi în vederea reinserţiei pe piaţa muncii, după penitenciarul încare se află

Penitenciar


Se vor întoarce la


şi vor căutaun loc demuncă, în

acelaşidomeniu

Îşi vor căutaun loc de

muncă, în altdomeniu

Nu lucrau înmomentul arestării,dar îşi vor căuta un

loc de muncă

NS/NR Total

Penitenciarul MIERCUREACIUC

15.91% 20.45% 43.18% 18.18% 2.27% 100.00%

Penitenciarul DROBETATURNU SEVERIN

25.79% 16.32% 15.79% 34.74% 7.37% 100.00%

Penitenciarul GALATI 35.19% 7.41% 31.48% 16.67% 9.26% 100.00%

Penitenciarul BAIA MARE 31.75% 16.40% 29.10% 11.64% 11.11% 100.00%

Penitenciarul SATU MARE 36.77% 10.32% 29.03% 10.97% 12.90% 100.00%

Penitenciarul PELENDAVA 19.57% 30.43% 17.39% 19.57% 13.04% 100.00%

Penitenciarul BISTRITA 17.30% 14.59% 37.84% 15.14% 15.14% 100.00%

Penitenciarul VASLUI 35.38% 8.21% 25.64% 14.87% 15.90% 100.00%

Penitenciarul BOTOSANI 29.81% 14.10% 25.00% 15.06% 16.03% 100.00%

Penitenciarul ORADEA 52.31% 3.08% 15.38% 12.31% 16.92% 100.00%

Penitenciarul TIMISOARA 34.58% 14.17% 10.42% 23.33% 17.50% 100.00%

Penitenciarul IASI 27.27% 15.15% 23.23% 15.15% 19.19% 100.00%

Penitenciarul Bircea Mare(DEVA)

22.95% 29.51% 20.90% 6.97% 19.67% 100.00%

P.M.T. BACAU 7.11% 9.14% 25.38% 38.07% 20.30% 100.00%

P.M.T. TG. MURES 6.41% 2.56% 30.77% 39.74% 20.51% 100.00%Penitenciarul ARAD 15.87% 22.22% 22.22% 17.46% 22.22% 100.00%

Penitenciarul PLOIESTI 11.56% 12.56% 31.66% 21.61% 22.61% 100.00%




-17-

Penitenciar


Se vor întoarce la


Îşi vor căutaun loc demuncă, în

acelaşidomeniu

Îşi vor căutaun loc de

muncă, în altdomeniu

Nu lucrau înmomentul arestării,dar îşi vor căuta un

loc de muncă

NS/NR Total

Penitenciarul AIUD 40.58% 10.14% 15.94% 10.14% 23.19% 100.00%

Penitenciarul CRAIOVA 18.45% 21.36% 12.62% 24.27% 23.30% 100.00%

Penitenciarul Bucuresti -JILAVA

16.25% 20.00% 20.75% 13.75% 29.25% 100.00%

Penitenciarul FOCSANI 10.91% 28.48% 23.03% 7.27% 30.30% 100.00%

P. M. T. CRAIOVA 3.57% 16.07% 24.11% 24.11% 32.14% 100.00%

Penitenciarul TG. JIU 13.89% 27.78% 15.97% 9.03% 33.33% 100.00%

Total 18.90% 13.13% 19.16% 15.07% 33.75% 100.00%

Situaţia la nivelul fiecărui penitenciar privind acţiunile care urmează să fie întreprinse de deţinuţi în vederea

reinserţiei pe piaţa muncii, este prezentată în Anexa 1.

Un procent de 40% dintre deţinuţi consideră că nu vor găsi uşor un loc de muncă după liberare. Această

opinie este mai puternică în regiunile Sud-Vest, Sud-Muntenia, Vest şi Bucureşti-Ilfov.

Percepţia deţinuţilor privind găsirea unui loc de muncă după liberare

Credeţi că veţi găsigreu un loc de muncă

după liberare?

Da Nu NS/NR Total

39.60% 51.35% 9.05% 100.00%

Credeţi că veţi găsi greu un loc de muncă după liberare?

Mai încrezătoare sunt persoanele private de libertate din regiunile Nord-Vest, Nord-Est şi Sud-Est care sunt

de părere că nu vor găsi greu un loc de muncă după liberare.

Da39.60%

Nu51.35%

NSNR9.05%




-18-

Percepţia deţinuţilor privind găsirea unui loc de muncă după liberare, după regiunea de reşedinţă a acestora

Regiune de dezvoltareCredeţi că veţi găsi greu un loc de muncă după liberare?

Da Nu NS/NR Total

Bucureşti-Ilfov 42.66% 46.21% 11.13% 100.00%

Centru 40.52% 48.70% 10.78% 100.00%

Nord-Est 34.88% 57.45% 7.67% 100.00%

Nord-Vest 34.19% 54.16% 11.65% 100.00%

Sud-Est 39.15% 52.65% 8.20% 100.00%

Sud-Muntenia 43.61% 49.84% 6.54% 100.00%

Sud-Vest 44.11% 44.92% 10.98% 100.00%

Vest 42.76% 53.27% 3.97% 100.00%

Total 39.60% 51.35% 9.05% 100.00%

În penitenciare precum Galaţi, Oradea, Miercurea-Ciuc, Iaşi, Botoşani, Bucureşti-Rahova se înregistrează

procente cu cel puţin 10 puncte procentuale mai mari decât media la nivel naţional a deţinuţilor careconsideră că nu vor găsi greu un loc de muncă după liberare.

Percepţia deţinuţilor privind găsirea unui loc de muncă după liberare, după penitenciarul în care se află

PenitenciarCrede i că ve i găsi greu un loc de muncă după liberare?

Da Nu NS/NR Total

Penitenciarul TIMISOARA 40.83% 57.92% 1.25% 100.00%

Penitenciarul POARTA ALBA 36.82% 59.46% 3.72% 100.00%

Penitenciarul IASI 35.35% 60.61% 4.04% 100.00%

Penitenciarul PELENDAVA 36.96% 58.70% 4.35% 100.00%

Penitenciarul PLOIESTI 52.26% 43.22% 4.52% 100.00%

Penitenciarul ARAD 49.21% 46.03% 4.76% 100.00%

Penitenciarul GALATI 24.07% 70.37% 5.56% 100.00%

Penitenciarul COLIBASI 63.46% 30.77% 5.77% 100.00%

Penitenciarul ORADEA 27.69% 66.15% 6.15% 100.00%

Penitenciarul Bircea Mare (DEVA) 37.30% 56.15% 6.56% 100.00%

Penitenciarul TARGSOR 48.00% 45.33% 6.67% 100.00%

Penitenciarul BOTOSANI 26.60% 66.67% 6.73% 100.00%

Penitenciarul MIERCUREA CIUC 22.73% 70.45% 6.82% 100.00%

P. M. T. CRAIOVA 52.68% 40.18% 7.14% 100.00%

Penitenciarul FOCSANI 47.27% 45.45% 7.27% 100.00%

Penitenciarul BRAILA 32.56% 59.88% 7.56% 100.00%

Penitenciarul Bucuresti - RAHOVA 29.81% 60.58% 9.62% 100.00%Total 39.60% 51.35% 9.05% 100.00%

Situaţia la nivelul fiecărui penitenciar despre percepţia deţinuţilor privind găsirea unui loc de muncă după

liberare este prezentată în Anexa 2.




-19-

Aproximativ jumătate dintre deţinuţi consideră că principala dificultate în găsirea unui loc de muncă este

cazierul. Concurenţa mare reprezintă o dificultate pentru 22%, iar faptul că nu vor şti o meserie cerută pe

piaţa muncii îi sperie pe 19% dintr e deţinuţi.

Dificultăţi întâmpinate, în opinia deţinuţilor, pentru găsirea unui loc de muncă

Ce dificultăţi cred deţinuţii că vor întâmpina în găsirea unui loc de muncă? %

Nu vor fi acceptati întrucât au cazier 49.72%

Nu vor şti o meserie cerută pe piaţa muncii 19.42%

Nu vor şti cum să caute un loc de muncă 8.35%

Va fi concurenţă foarte mare pe piaţa muncii în domeniile unde se pricep 22.06%

Lipsa unor abilităţi de comunicare 6.10%

Altele 19.26%

Nu ştiu, nu răspund 26.78%

Un procent de cca 27% dintre deţinuţi nu au o opţiune conturată vis-a-vis de ce-i aşteaptă după liberare.

Dificultăţi întâmpinate, în opinia deţinuţilor, pentru găsirea unui loc de muncă

Cazierul este principala dificultate pe care o percep deţinuţii în găsirea unui loc de muncă după liberare în

special în regiunile Bucureşti-Ilfov, Sud-Muntenia, Vest şi Sud-Est unde se înregistrează procente peste

media la nivel naţional.

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

40.00%

45.00%

50.00%

Nu vor fiacceptati

întrucât au

cazier

Nu vor şti omeserie

cerută pe

piaţa muncii

Nu vor şticum să

caute un loc

de muncă

Va ficoncurenţăfoarte mare

pe piaţamuncii îndomeniile

unde sepricep

Lipsa unorabilităţi de

comunicare

Altele Nu ştiu, nurăspund

49.72%

19.42%

8.35%

22.06%

6.10%

19.26%

26.78%




-20-

Dificultăţi întâmpinate, în opinia deţinuţilor, pentru găsirea unui loc de muncă, după regiunea de reşedinţă aacestora


Ce dificultăţi cred deţinuţii că vor întâmpina în găsirea unui loc de muncă?

Nu vor fiacceptati întrucâtau cazier


cerută pepiaţa muncii

Nu vor şticum să caute

un loc demuncă

Va fi concurenţăfoarte mare pe piaţamuncii în domeniile

unde se pricep

Lipsa unor

abilităţi decomunicare

Altele NS/NR

Bucureşti-Ilfov 59.02% 25.13% 13.15% 30.02% 7.76% 19.56% 19.22%

Centru 46.28% 14.31% 6.32% 14.68% 2.23% 18.96% 30.30%

Nord-Est 44.58% 12.30% 4.97% 15.01% 5.08% 16.93% 36.91%

Nord-Vest 41.00% 13.77% 5.14% 15.13% 3.03% 32.68% 27.69%

Sud-Est 50.00% 28.97% 10.19% 29.23% 8.33% 15.48% 24.87%

Sud-Muntenia 58.10% 26.17% 11.37% 29.75% 10.12% 15.26% 19.94%

Sud-Vest 49.19% 20.53% 10.57% 27.24% 8.13% 20.53% 23.17%

Vest 52.80% 13.08% 5.84% 15.42% 3.27% 14.49% 28.27%

Total 49.72% 19.42% 8.35% 22.06% 6.10% 19.26% 26.78%

Situaţia la nivelul fiecărui penitenciar privind percepţia deţinuţilor asupra dificultăţilor pe care le vor

întâmpina în găsirea unui loc de muncă este prezentată în Anexa 3.

Penitenciarele cu opiniile cele mai conturate ale deţinuţilor privind dificultăţile pe care le vor întâmpina în

găsirea unui loc de mucă după liberare sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Dificultăţi întâmpinate, în opinia deţinuţilor, pentru găsirea unui loc de muncă, după penitenciarul unde se află

Penitenciar


Nu vor fiacceptati

întrucâtau cazier


cerută pepia a muncii


un loc demuncă


unde se pricep


comunicareAltele NS/NR

PenitenciarulCOLIBASI

67.31% 26.92% 15.38% 28.85% 9.62% 26.92% 0.00%

PenitenciarulGALATI

27.78% 12.96% 5.56% 11.11% 0.00% 72.22% 1.85%

PenitenciarulMARGINENI

80.00% 30.77% 13.85% 20.00% 7.69% 15.38% 3.08%

PenitenciarulDROBETATURNUSEVERIN

58.42% 17.89% 8.42% 32.63% 18.42% 22.63% 4.21%

Penitenciarul

GIURGIU 66.18% 30.88% 8.82% 26.47% 5.88% 25.00% 7.35%PenitenciarulMIERCUREACIUC

22.73% 9.09% 0.00% 18.18% 0.00% 65.91% 11.36%

PenitenciarulFOCSANI

42.42% 24.85% 8.48% 24.24% 15.76% 30.30% 13.94%

P. M. T.CRAIOVA

57.14% 50.00% 39.29% 42.86% 9.82% 26.79% 14.29%

PenitenciarulCRAIOVA

43.69% 17.48% 8.74% 15.53% 5.83% 36.89% 17.48%

P. M. T.TICHILESTI

66.23% 44.16% 15.58% 46.75% 5.19% 11.69% 18.18%

PenitenciarulBucuresti -

RAHOVA

46.15% 15.38% 9.62% 28.85% 6.73% 36.54% 18.27%

PenitenciarulBucuresti -JILAVA

61.00% 27.50% 16.25% 31.75% 9.50% 19.75% 19.25%




-21-

Penitenciar


Nu vor fiacceptati întrucâtau cazier




un loc demuncă


unde se pricep



PenitenciarulSATU MARE

29.68% 12.26% 2.58% 11.61% 2.58% 54.84% 19.35%

Penitenciarul

BRAILA 63.37% 50.58% 14.53% 44.19% 5.81% 3.49% 20.35%PenitenciarulSLOBOZIA

67.14% 47.14% 12.86% 57.14% 12.86% 7.14% 21.43%

PenitenciarulBISTRITA

35.14% 11.35% 11.89% 18.38% 0.54% 42.70% 23.24%

PenitenciarulTIMISOARA

55.42% 3.75% 3.75% 9.58% 4.17% 13.75% 24.58%

PenitenciarulTARGSOR

65.33% 18.67% 5.33% 13.33% 9.33% 0.00% 25.33%

PenitenciarulBAIA MARE

28.04% 5.82% 0.53% 11.64% 2.12% 50.26% 25.40%

PenitenciarulPLOIESTI

53.77% 15.58% 8.04% 25.13% 7.54% 11.06% 26.13%

Penitenciarul

IASI 51.52% 7.07% 5.05% 12.12% 0.00% 20.20% 26.26%PenitenciarulVASLUI

41.03% 7.69% 1.54% 18.46% 3.08% 40.51% 26.67%

Total 49.72% 19.42% 8.35% 22.06% 6.10% 19.26% 26.78%

3.2 Modalităţi prin care deţinuţii pot fi sprijiniţi în găsirea unui loc de muncă

3.2.1 Dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor

Folosirea calculatorului constituie abilitatea cea mai importantă, în opinia a 52% dintre deţ inuţi, care îi poate

ajuta în găsirea unui loc de muncă. Un procent cuprins între 47% - 49% dintre deţinuţi consideră că abilităţile

de comunicare, cunoaşterea unei limbi străine şi capacitatea de a conduce o maşină i-ar putea ajuta în

găsirea unui loc de muncă.

Abilităţi care pot ajuta deţinuţii în găsirea unui loc de muncă, după terminarea perioadei de detenţie

Care dintre următoarele abilităţi consideraţi că vă pot ajutadupă terminarea perioadei de detenţie: %

Folosirea calculatorului 51.95%

Cunoaşterea unei limbi străine 49.43%

Capacitatea de a conduce o maşină 47.59%

Abilitatea de a comunica cu uşurinţă 46.49%

Altele 2.56%

NS/NR 15.42%




-22-

Abilităţi care pot ajuta deţinuţii în găsirea unui loc de muncă, după terminarea perioadei de detenţie

Folosirea calculatorului este cea mai apreciată din pers pectiva găsirii unui loc de muncă în regiunea

Bucureşti-Ilfov şi Sud-Est, cunoaşterea unei limbi străine în Bucureşti-Ilfov şi Sud-Est, capacitatea de a

conduce o maşină în Bucureşti-Ilfov şi Sud-Est, iar abilitatea de comunicare în Bucureşti-Ilfov, Sud-Vest,

Sud-Est şi Sud-Muntenia, unde se înregistrează procente peste media la nivel naţional.

Abilităţi care pot ajuta deţinuţii în găsirea unui loc de muncă, după terminarea perioadei de detenţie, dupăregiunea de reşedinţă a acestora

Regiunea de dezvoltare

Care dintre următoarele abilităţi consideraţi că vă pot ajuta după terminareaperioadei de detenţie:

Folosireacalculatorului

Cunoaştereaunei limbi

străine

Capacitateade a conduce

o maşină

Abilitatea dea comunicacu uşurinţă

Altele NS/NR

Bucureşti-Ilfov 73.19% 70.15% 62.73% 66.27% 2.02% 7.25%

Centru 46.47% 47.21% 44.24% 36.80% 2.79% 14.50%

Nord-Est 38.19% 34.35% 31.86% 33.22% 4.86% 24.07%

Nord-Vest 52.19% 37.97% 31.47% 27.38% 2.87% 21.94%

Sud-Est 63.76% 63.36% 60.05% 55.82% 1.98% 12.30%

Sud-Muntenia 52.34% 53.89% 55.61% 54.83% 1.25% 13.08%

Sud-Vest 41.26% 42.28% 46.75% 57.11% 2.24% 14.43%

Vest 48.36% 49.30% 55.14% 46.96% 1.17% 10.05%

Total 51.95% 49.43% 47.59% 46.49% 2.56% 15.42%

Situaţia aprecierii abilităţilor după regiunea de reşedinţă este foarte apropiată de situaţia aprecierii abilităţilor

după regiunea unde deţinutul îşi desfăşoară regimul de detenţie.

51.95%49.43%

47.59% 46.49%

2.56%

15.42%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%



străine

Capacitatea dea conduce o

maşină

Abilitatea de acomunica cu

uşurinţă

Altele NSNR NS/NR




-23-

Abilităţi care pot ajuta deţinuţii în găsirea unui loc de muncă, după terminarea perioadei de detenţie, dupăregiunea unde se află penitenciarul


Care dintre următoarele abilităţi consideraţi că vă pot ajuta după terminareaperioadei de deten ie:



străine


o maşină

Abilitatea dea comunicacu uşurinţă

Altele NS/NR

Bucureşti-Ilfov 73.41% 70.63% 65.28% 68.06% 1.79% 8.73%

Centru 43.45% 40.29% 36.17% 29.61% 3.40% 18.93%

Nord-Est 36.41% 31.55% 29.18% 31.92% 4.86% 24.94%

Nord-Vest 54.02% 38.79% 34.20% 31.47% 2.59% 18.39%

Sud-Est 65.60% 67.03% 64.84% 57.47% 1.98% 11.21%

Sud-Muntenia 52.55% 55.01% 46.88% 49.53% 2.08% 14.18%

Sud-Vest 41.51% 41.34% 50.25% 59.66% 2.02% 13.11%

Vest 46.80% 50.64% 53.02% 44.24% 1.28% 11.88%

Total 51.95% 49.43% 47.59% 46.49% 2.56% 15.42%

Situaţia la nivelul fiecărui penitenciar privind percepţia deţinuţilor asupra abilităţilor care pot ajuta deţinuţii

în găsirea unui loc de muncă, după terminarea perioadei de detenţie, este prezentată în Anexa 4.

Penitenciarele cu opiniile cele mai conturate ale deţinuţilor privind abilităţile care îi pot ajuta în găsirea unui

loc de muncă, după terminarea perioadei de detenţie, sunt prezentate în tabelul de mai jos (în cadrul acestor

penitenciare înregistrându-se procente peste media la nivel naţional de pronunţare cu privire la aceste

abilităţi).

Abilităţi care pot ajuta deţinuţii în găsirea unui loc de muncă, după terminarea perioadei de detenţie, după penitenciar ul unde se află

Penitenciarul

Care dintre următoarele abilităţi consideraţi că vă pot ajuta după terminareaperioadei de detenţie:



străine


o maşină

Abilitatea dea comunicacu uşurin ă

Altele NS/NR

P. M. T. TICHILESTI 90.91% 90.91% 90.91% 84.42% 0.00% 1.30%


33.68% 29.47% 40.53% 66.32% 4.21% 2.63%

Penitenciarul POARTA ALBA 73.31% 81.42% 78.72% 65.20% 0.68% 3.38%

Penitenciarul BRAILA 84.88% 86.05% 83.72% 75.58% 0.58% 3.49%

Penitenciarul SLOBOZIA 75.71% 84.29% 80.00% 71.43% 0.00% 4.29%

Penitenciarul GIURGIU 82.35% 80.88% 66.18% 57.35% 11.76% 4.41%

Penitenciarul TIMISOARA 47.50% 46.67% 42.92% 60.00% 0.83% 4.58%Penitenciarul BISTRITA 57.30% 54.59% 63.24% 59.46% 1.62% 7.03%

Penitenciarul Bucuresti -JILAVA

75.75% 72.00% 68.75% 71.25% 0.50% 7.75%

Penitenciarul IASI 38.38% 56.57% 38.38% 36.36% 10.10% 8.08%

Penitenciarul TARGSOR 54.67% 57.33% 33.33% 52.00% 0.00% 9.33%

Penitenciarul GALATI 85.19% 35.19% 33.33% 11.11% 0.00% 11.11%

Penitenciarul Bucuresti -RAHOVA

64.42% 65.38% 51.92% 55.77% 6.73% 12.50%

Penitenciarul CODLEA 38.46% 50.35% 36.36% 24.48% 3.50% 12.59%


47.95% 54.51% 68.44% 34.02% 2.05% 13.52%

Penitenciarul TG. JIU 71.53% 74.31% 75.69% 39.58% 0.00% 14.58%

P.M.T. BACAU 42.13% 42.64% 44.16% 36.55% 0.00% 14.72%

Penitenciarul COLIBASI 44.23% 42.31% 28.85% 40.38% 0.00% 15.38%

Total 51.95% 49.43% 47.59% 46.49% 2.56% 15.42%




-24-

3.2.2 Acţiuni suport

Organizarea de burse de locuri de muncă este apreciată de 65% dintre deţinuţi ca fiind o modalitate prin care

se pot mări şansele de angajare după liberare ale acestora, iar participarea la sesiuni de consiliere şi asistenţă

de specialitate este apreciată în acelaşi sens de 61% dintre aceştia.Acţiuni suport care pot creşte şansele de angajare a deţinuţilor după liberare

Ce alte modalităţi, în afară de participarea la cursuri de cal ificare,credeţi că vă măresc şansele de angajare după liberare?

%

Organizarea de burse de locuri de muncă 64.85%

Participarea la sesiuni de consiliere şi asistenţă de specialitate 60.62%

Alte modalităţi 4.55%

NS/NR 15.52%

Opinii ale deţinuţilor privind acţiunile suport care pot creşte şansele de angajare a acestora după liberare

Aprecieri pentru organizarea de burse de locuri de muncă peste media la nivel naţional (65%), deţinuţii

considerând că asemenea acţiuni suport pot contribui la creşterea şanselor de angajare după liberare , au fost

înregistrate în regiunea Bucureşti-Ilfov, Sud-Muntenia şi Sud-Est.

În ce priveşte participarea la sesiuni de consiliere şi asistenţă de specialitate, aceasta este apreciată în special

de deţinuţii care au reşedinţa în regiunile Bucureşti-Ilfov, Sud-Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest.

Acţiuni suport care pot creşte şansele de angajare a deţinuţilor, după regiunea de reşedinţă a acestora


Ce alte modalităţi, în afară de participarea la cursuri de calificare, credeţi că vămăresc şansele de angajare după liberare?

Organizarea de bursede locuri de muncă

Participarea la sesiuni de consiliereşi asisten ă de specialitate

Altemodalită i NS/NR

Bucureşti-Ilfov 76.90% 68.63% 1.85% 12.48%

Centru 63.57% 50.37% 4.09% 16.73%

Nord-Est 55.27% 56.96% 8.95% 17.33%

Nord-Vest 63.99% 48.41% 8.47% 17.70%

Sud-Est 69.31% 68.92% 1.46% 17.99%

Sud-Muntenia 72.12% 66.67% 2.96% 11.06%

Sud-Vest 58.74% 67.07% 3.05% 14.02%

Vest 59.11% 57.71% 3.27% 15.19%

Total 64.85% 60.62% 4.55% 15.52%

64.85%60.62%

4.55%

15.52%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

Organizarea deburse de locuri de

muncă

Participarea lasesiuni de consiliere

şi asistenţă despecialitate

Alte modalităţi NSNR




-25-

Dacă privim percepţiile deţinuţilor în funcţie de regiunea unde se află penitenciarul, cele mai multe aprecieri

pentru organizarea de burse de locuri de muncă peste media la nivel naţional (65%), au fost înregistrate în

regiunile Bucureşti-Ilfov, Sud-Est, Nord-Vest şi Sud-Muntenia.

În ce priveşte participarea la sesiuni de consiliere şi asistenţă de specialitate, aceasta este mai puţin apreciată

în special de deţinuţii din penitenciarele din regiunile Centru, Nord-Vest şi Nord-Est.

Acţiuni suport care pot creşte şansele de angajare a deţinuţilor după liberare, în opinia deţinuţilor, dupăregiunea unde se află penitenciarul






Bucureşti-Ilfov 78.77% 66.27% 2.58% 12.10%

Centru 58.50% 43.20% 4.37% 20.15%

Nord-Est 55.25% 56.38% 9.75% 16.13%

Nord-Vest 67.39% 46.41% 8.62% 16.24%

Sud-Est 72.09% 70.44% 0.77% 17.69%

Sud-Muntenia 65.97% 65.60% 3.40% 14.56%

Sud-Vest 59.33% 69.58% 3.03% 11.76%

Vest 60.51% 61.97% 2.74% 14.81%

Total 64.85% 60.62% 4.55% 15.52%

Situaţia la nivelul fiecărui penitenciar privind percepţia deţinuţilor asupra unor acţiuni suport care pot creşte

şansele de angajare a deţinuţilor după liberare este prezentată în Anexa 5.

Penitenciarele cu opiniile cele mai conturate ale deţinuţilor despre

acţiuni suport care pot creşte şansele deangajare a deţinuţilor după liberare, sunt prezentate în tabelul de mai jos (în cadrul acestor penitenciare

înregistrându-se procente peste media la nivel naţional de pronunţare cu privire la aceste acţiuni).

Acţiuni suport care pot creşte şansele de angajare a deţinuţilor după liberare, în opinia deţinuţilor, dupăpenitenciarul unde se află aceştia

Penitenciarul





P. M. T. TICHILESTI 94.81% 84.42% 0.00% 2.60%


P. M. T. CRAIOVA 43.75% 91.07% 0.00% 6.25%


55.79% 54.21% 3.68% 6.32%

Penitenciarul BISTRITA 85.41% 41.08% 5.95% 8.11%

Penitenciarul POARTA ALBA

87.84% 77.70% 0.00% 8.78%

Penitenciarul SLOBOZIA 88.57% 84.29% 1.43% 10.00%


Penitenciarul BAIA MARE 65.61% 64.55% 13.76% 10.58%

Penitenciarul Bucuresti -

JILAVA 83.25% 65.25% 1.50% 11.00%






-26-

Penitenciarul


Organizarea de burse

de locuri de muncă

Participarea la sesiuni de consiliere

şi asistenţă de specialitate

Alte

modalităţi NS/NR

Penitenciarul GIURGIU 85.29% 83.82% 0.00% 11.76%

Penitenciarul BOTOSANI 63.14% 65.71% 6.09% 12.50%


Penitenciarul VASLUI 50.00% 62.50% 20.31% 13.02%



62.30% 78.28% 1.23% 13.52%

Penitenciarul TG. JIU 81.25% 77.08% 0.69% 13.89%

Penitenciarul MARGINENI 53.85% 58.46% 12.31% 15.38%

Total 64.85% 60.62% 4.55% 15.52%

3.3 Nevoia de formare profesională a deţinuţilor

Marea majoritate a deţinuţilor (84%) apreciază utilitatea unui curs de calificare în penitenciare, în vederea

găsirii unui loc de muncă după liberare.

Utilitatea unui curs de calificare în penitenciare, în vederea găsirii unui loc de muncă

Consideraţi că un curs de calificare înpenitenciare, organizat în funcţie de

nevoile dvs., v-ar fi util după liberare?

Da Nu NS/NR Total

83.92% 9.89% 6.19% 100.00%

Utilitatea unui curs de calificare în penitenciare, în vederea găsirii unui loc de muncă

Cu excepţia regiunilor Nord-Vest şi Nord-Est, în toate regiunile au fost înregistrate procente peste media

naţională în ceea ce priveşte utilitatea cursurilor de calificare în penitenciare, în vederea găsirii unui loc de

muncă.

Ar fi util

83.92%

Nu ar fi util

9.89% NSNR

6.19%




-27-

Utilitatea unui curs de calificare în penitenciare, în opinia deţinuţilor, după regiunea de reşedinţă a acestora


Consideraţi că un curs de calificare în penitenciare, organizat înfunc ie de nevoile dvs., v-ar fi util după liberare?

Ar fi util Nu ar fi util NS/NR Total

Bucureşti-Ilfov 90.89% 5.73% 3.37% 100.00%

Centru 86.80% 7.25% 5.95% 100.00%

Nord-Est 81.38% 10.38% 8.24% 100.00%

Nord-Vest 78.37% 18.31% 3.33% 100.00%

Sud-Est 88.10% 8.86% 3.04% 100.00%

Sud-Muntenia 92.83% 5.45% 1.71% 100.00%

Sud-Vest 90.45% 5.49% 4.07% 100.00%

Vest 86.21% 10.28% 3.50% 100.00%

Total 83.92% 9.89% 6.19% 100.00%

Utilitatea unui curs de calificare în penitenciare, în opinia deţinuţilor, după regiunea de reşedinţă a acestora

Opiniile deţinuţilor în funcţie de penitenciarul unde se află nu schimbă mult situaţia existentă pe regiuni în ce

priveşte opiniile acestora după regiunea de reşedinţă a acestora. Astfel, cu excepţia regiunilor Nord-Vest şi

Nord-Est, la care se adaugă şi regiunea Vest, în restul regiunilor au fost înregistrate procente peste media

naţională în ce priveşte utilitatea cursurilor de calificare în penitenciare, în vederea găsirii unui loc de muncă.

Utilitatea unui curs de calificare în penitenciare, în opinia deţinuţilor , după regiunea unde se află penitenciarul




Bucureşti-Ilfov 88.89% 6.94% 4.17% 100.00%

Centru 87.65% 5.08% 7.26% 100.00%

Nord-Est 78.33% 12.20% 9.46% 100.00%

Nord-Vest 73.28% 20.69% 6.03% 100.00%




-28-




Sud-Est 86.04% 8.79% 5.16% 100.00%

Sud-Muntenia 92.06% 5.67% 2.27% 100.00%

Sud-Vest 88.23% 5.31% 6.47% 100.00%

Vest 82.08% 10.05% 7.86% 100.00%

Total 83.92% 9.89% 6.19% 100.00%

Aprecierile privind utilitatea cursurilor de calificare, organizate în penitenciare, în funcţie de nevoile

deţinuţilor, scad pe măsura creşterii vârstei deţinuţilor. Astfel, cu cât deţinuţii sunt mai tineri, cu atât

ponderea celor care doresc astfel de cursuri este mai mare.

Utilitate curs

Grupe de vârstă

Consideraţi că un curs de calificare înpenitenciare, organizat în funcţie de nevoile

dvs., v-ar fi util după liberare?

Da Nu NS/NR Total

<18 ani 95.49% 2.26% 2.26% 100.00%

19-21 ani 93.50% 3.25% 3.25% 100.00%

22-29 ani 90.86% 6.05% 3.09% 100.00%

30-39 ani 85.28% 9.94% 4.78% 100.00%

40-49 ani 80.97% 14.58% 4.44% 100.00%

>50 ani 71.02% 21.59% 7.39% 100.00%

Total 86.49% 9.19% 4.32% 100.00%

Penitenciarele cu opiniile cele mai conturate ale deţinuţilor despre utilitatea unui curs de calificare în

penitenciare (în cadrul acestor penitenciare înregistrându-se procente peste media la nivel naţional de

pronunţare cu privire la utilitatea acestor cursuri) sunt prezentate în tabelul de mai jos. Datele pentru celelalte

penitenciare sunt prezentate în Anexa 6.

Utilitatea unui curs de calificare în penitenciare, în opinia deţinuţilor, după penitenciarul unde se află

Penitenciarul

Consideraţi că un curs de calificare în penitenciare, organizat înfuncţie de nevoile dvs., v-ar fi util după liberare?


P. M. T. TICHILESTI 97.40% 2.60% 0.00% 100.00%

Penitenciarul MARGINENI 84.62% 15.38% 0.00% 100.00%



Penitenciarul GIURGIU 92.65% 5.88% 1.47% 100.00%


Penitenciarul PELENDAVA 82.61% 15.22% 2.17% 100.00%


P.M.T. TG. MURES 92.95% 4.49% 2.56% 100.00%

P. M. T. CRAIOVA 94.64% 2.68% 2.68% 100.00%

Penitenciarul POARTA ALBA 88.51% 8.78% 2.70% 100.00%

Penitenciarul SLOBOZIA 92.86% 4.29% 2.86% 100.00%

Penitenciarul BAIA MARE 75.13% 21.16% 3.70% 100.00%


Penitenciarul SATU MARE 66.45% 29.68% 3.87% 100.00%

Penitenciarul Bucuresti - JILAVA 90.25% 5.75% 4.00% 100.00%


Penitenciarul Bucuresti - RAHOVA 83.65% 11.54% 4.81% 100.00%

Total 83.92% 9.89% 6.19% 100.00%




-29-

Utilitatea unui curs de calificare în penitenciare, în opinia deţinuţilor, după penitenciarul unde se află

90.25%

83.65%

78.57%

87.41%

84.09%

92.95%

70.51%

86.87%

74.36%

90.36%

75.13%

78.92%

83.33%

52.31%

66.45%

87.79%

78.79%

87.04%

88.51%

80.82%

97.40%

92.86%

92.31%

92.65%

84.62%

97.99%

81.33%

79.61%

90.67%

82.61%

87.92%

94.64%

71.43%

81.56%

85.42%

83.92%

0.00% 25.00% 50.00% 75.00% 100.00%

Penitenciarul Bucuresti - JILAVA

Penitenciarul Bucuresti - RAHOVA

Penitenciarul AIUD

Penitenciarul CODLEA

Penitenciarul MIERCUREA CIUC

P.M.T. TG. MURES

Penitenciarul BOTOSANI

Penitenciarul IASI

Penitenciarul VASLUI

P.M.T. BACAU

Penitenciarul BAIA MARE

Penitenc iarul BISTRITA

Penitenciarul GHERLA

Penitenciarul ORADEA

Penitenciarul SATU MARE

Penitenciarul BRAILA

Penitenciarul FOCSANI

Penitenciarul GALATI

Penitenciarul POARTA ALBA

Penitenciarul TULCEA

P. M. T. TICHILESTI

Penitenciarul SLOBOZIA

Penitenciarul COLIBASI

Penitenciarul GIURGIU

Penitenciarul MARGINENI

Penitenciarul PLOIESTI

Penitenciarul TARGSOR

Penitenciarul CRAIOVA

Penitenciarul DROBETA TURNU SEVERIN

Penitenc iarul PELENDAVA

Penitenciarul TG. JIU

P. M. T. CRAIOVA

Penitenciarul ARADPenitenciarul Bircea Mare (DEVA)

Penitenciarul TIMISOARA

Total




-30-

3.4 Calificări / competenţe de interes din partea deţinuţilor

Majoritatea deţinuţilor (69%) sunt interesaţi de obţinerea de calificări / competenţe în domeniul construcţiilor

(div. COR 71), iar 20% sunt interesaţi în a deveni muncitori în metalurgie, construcţii de maşini (div. COR

72). Industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii (div. COR 75), îi atrag pe 16% dintre deţinuţi, iar înagricultură (div. COR 61) ar dori să lucreze 12%. Spre servicii personale (div. COR 51) se îndreaptă 11%, în

timp ce în informatică şi comunicaţii (div. COR 35) doresc să se califice 10% dintre aceştia.

Domenii în care deţinuţii sunt interesaţi să fie organizate cursurile

Diviziune

COR (2 cifre)

În ce domenii v-ar interesa să fie organizate aceste cursuri şi la ce

calificări v-aţi gândit? (Cod COR 2 cifre)

Număr răspunsuri

exprimate în

eşantion

%

71 Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni 2915 68.90%

72 Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi 826 19.50%

75Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului,

confecţii şi alţi lucrători asimilaţi 670 15.80%

61 Muncitori calificaţi în agricultură 506 12.00%

51 Lucrători în domeniul serviciilor personale 452 10.70%

35 Tehnicieni în informatică şi comunicaţii 422 10.00%

74 Tehnicieni la echipamente electrice şi electronice 123 2.90%

52 Lucrători î n domeniul vânzărilor 121 2.90%

83 Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 93 2.20%

99 Alte domenii 241 5.70%

*procente calculate prin raportare la numărul deţinuţilor care au considerat că un curs de calificare în penitenciare,organizat în funcţie de nevoile lor, ar fi util după liberare (n=4320).

Principalele domenii în care deţinuţii ar fi interesaţi să fie organizate aceste cursuri de calificare(Diviziune COR 2 cifre)

68.90%

19.50%

15.80%

12.00%

10.70%

10.00%

2.90%

2.90%

2.20%

5.70%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

71 Muncitori constructori si asimilati, exclusiv electricieni

72 Muncitori calificati in metalurgie, constructii de masini si asimilati

75 Muncitori calificati in industria alimentara, prelucrarea lemnului,

confectii si alti lucratori asimilati

61 Munci tori calificati in agricultura

51 Lucrator i in domeniul serviciilor personale

35 Tehnic ieni in informatica si comunicatii

74 Tehnic ieni la echipamente electrice si electronice

52 Lucratori in domeniul vanzarilor

83 Conducatori de vehicule si operatori la instalatii si utilaje mobile

99 Alte domenii




-31-

În toate regiunile de reşedinţă ale deţinuţilor, preponderente sunt cererile pentru calificarea “Muncitori

constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni” (div. COR 71). Opţiunile deţinuţilor pentru calificările /

competenţele pe care doresc să le dobândească pe regiuni de reşedinţă ale acestora sunt prezentate în tabelul

de mai jos.

Domenii în care deţinuţii sunt interesaţi să fie organizate cursurile, după regiunea de reşedinţă a acestora

Regiunea de dezvoltareBucureşti-

IlfovCentru

Nord-Est

Nord-Vest

Sud-EstSud-

MunteniaSud-Vest

Vest

Î n c e d o m e n i i v - a r i n t e r e s a s ă f i e o

r g a n i z a t e a c e s t e c u r s u r i ş i l a c e c a

l i f i c ă r i v - a ţ i g â n d i t ?

Tehnicieni îninformatică şi

comunicaţii (35)16.47% 10.35% 8.26% 10.24% 11.91% 7.11% 7.24% 7.69%

Lucrători îndomeniul serviciilor

personale (51)18.99% 11.67% 6.98% 10.24% 12.98% 6.43% 9.05% 10.16%

Lucratori indomeniul vânzarilor

(52)

3.88% 2.42% 5.56% 5.71% 1.37% 0.51% 1.58% 0.82%

Muncitori calificaţi în agricultură (61)

10.27% 10.79% 12.82% 15.55% 16.64% 10.66% 12.22% 2.47%

Muncitoriconstructori şi

asimilaţi, exclusivelectricieni (71)

55.43% 77.31% 72.79% 74.02% 67.94% 79.36% 54.98% 64.29%

uncitori calificati inmetalurgie,

constructii demasini si asimilati

(72)

17.25% 20.04% 15.95% 14.17% 16.49% 31.13% 23.53% 18.13%

Tehnicieni la

echipamenteelectrice şi

electronice (74)

2.33% 2.64% 2.56% 2.76% 3.21% 2.88% 3.62% 3.57%

Muncitori calificaţi în industriaalimentară,prelucrarea

lemnului, confecţiişi alţi lucrătoriasimila i (75)

19.38% 22.25% 11.11% 11.61% 16.49% 12.69% 17.42% 19.78%

Conducători devehicule şi operatorila instalaţii şi utilaje

mobile (83)

1.74% 1.98% 2.85% 0.79% 2.90% 2.54% 1.58% 2.75%

Alte domenii (99) 10.27% 8.15% 5.84% 4.53% 3.97% 3.38% 5.88% 4.40%

Situaţia privind calificările solicitate nu se schimbă dacă urmărim opiniile deţinuţilor în funcţie de regiunea

unde se află penitenciarul acestora, calificarea “Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni”

(div. COR 71) rămânând cea mai dorită indif erent de regiunea unde deţinuţii îşi ispăşesc pedeapsa. Opţiunile

deţinuţilor pentru calificările/competenţele pe care doresc să le dobândească după regiunea unde se află

penitenciarul, sunt prezentate în tabelul de mai jos.




-32-

Domenii în care deţinuţii sunt interesaţi să fie organizate cursurile, după regiunea unde se află penitenciarul

RegiuneaBucureşti-

IlfovCentru

Nord-Est

Nord-Vest

Sud-EstSud-

MunteniaSud-Vest

Vest

Î n c e d o

m e n i i v - a r i n t e r e s a s ă f i e o r g a n i z a t e a c e s t e c u r s u r i ş i l a c e c a l i f i c ă r i v - a ţ i g â n d i t ? Tehnicieni în

informatică şicomunicaţii (35)

15.80% 10.00% 7.90% 9.90% 11.60% 10.20% 6.80% 8.10%

Lucrători în domeniulserviciilor personale

(51)17.40% 14.40% 6.50% 8.40% 13.10% 8.10% 9.90% 9.20%

Lucratori in domeniulvânzarilor (52) 1.60% 2.50% 6.20% 6.00% 1.10% 1.30% 2.90% 0.70%

Muncitori calificaţi înagricultură (61)

10.00% 11.10% 13.20% 16.40% 15.80% 10.60% 11.50% 2.90%

Muncitori constructorişi asimilaţi, exclusiv

electricieni (71)60.80% 91.10% 73.50% 72.80% 67.50% 75.40% 54.20% 61.30%

uncitori calificati inmetalurgie, constructiide masini si asimilati

(72)

19.30% 21.70% 16.80% 13.80% 15.00% 32.90% 23.60% 17.40%

Tehnicieni laechipamente electrice

şi electronice (74)2.60% 3.90% 3.00% 1.30% 2.50% 3.50% 3.10% 4.00%

Muncitori calificaţi înindustria alimentară,prelucrarea lemnului,

confecţii şi alţi lucrătoriasimilaţi (75)

18.30% 23.60% 11.70% 10.60% 14.20% 15.80% 16.50% 21.10%

Conducători devehicule şi operatori la

instalaţii şi utilajemobile (83)

1.60% 2.80% 2.90% 0.70% 3.20% 1.50% 1.60% 2.90%

Alte domenii (99) 11.40% 9.20% 5.10% 5.00% 4.30% 4.60% 5.30% 3.30%

Datele la nivel de penitenciar, regiune de reşedinţă şi regiunea unde se află penitenciarul, în valori absolute şi

relative sunt prezentate în anexele 7 – 12.




-33-

Principalele ocupaţii în care deţinuţii ar fi interesaţi să fie organizate aceste cursuri (Div. COR 4 cifre)

Deţinuţii sunt interesaţi să devină zidari (22% dintre deţinuţi doresc să se califice în această meserie),

dulgheri şi tâmplari (14%) şi constructori de case (12% dintre deţinuţi optând pentru această meserie).

Meseriile de brutar, patiser şi cofetar sunt de interes pentru 12% dintre deţinuţi.

Principalele ocupaţii în care deţinuţii ar fi interesaţi să fie organizate aceste cursuri, după regiunea de

reşedinţă a respondenţilor (Diviziune COR 4 cifre)

Regiunea de reşedinţă %

Regiunea Bucureşti-Ilfov

Brutari, patiseri şi cofetari (COR 7512) 16.67%

Tehnicieni pentru operaţiuni în domeniul TIC (COR 3511) 16.47%

Zidari şi asimilaţi (COR 7112) 11.24%

Dulgheri şi tâmplari (COR 7115) 11.24%

Constructori de case (COR 7111) 9.50%

Mecanici de autovehicule (COR 7231) 8.72%

Chelneri (COR 5131) 7.75%

Muncitori constructori şi asimilaţi neclasificaţi în grupele de bază anterioare (COR 7119) 7.56%

Coafori (COR 5141) 6.98%

Agricultori şi lucrători calificaţi în culturi de câmp şi legumicultură (COR 6111) 6.98%

Zugravi şi asimilaţi (COR 7131) 6.78%

21.50%

14.03%

12.43%

11.60%

9.51%

9.14%

8.03%

5.67%

4.44%

4.38%

4.26%

3.63%

2.45%

2.43%

2.36%

0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00% 25.00%

Zidari si asimilati (COR 7112)

Dulgher i si tamplari (COR 7115)

Brutari, patiseri si cofetari (COR 7512)

Constructori de case (COR 7111)

Tehnic ieni pentru operatiuni in domeniul TIC (COR 3511)

Mecanici de autovehicule (COR 7231)

Zugravi si asimilati (COR 7131)

Agricul tori si l ucratori calificati in culturi de camp si legumicultura (COR 6111)

Coafori (COR 5141)

Sudori si debitatori autogeni (COR 7212)

Parchet ari, linolisti, mozaicari, faiantari si asimilati (COR 7122)

Chelneri (COR 5131)

Instalator i si montatori de tevi (COR 7126)

Electricieni constructii si asimilati (COR 7411)

Crescatori de animale pentru productia de lapte si carne (COR 6121)




-34-


Regiunea Centru








Sudori şi debitatori autogeni (COR 7212) 5.95%


Parchetari, linolişti, mozaicari, faianţari şi asimilaţi (COR 7122) 4.85%



Regiunea Nord-Est












Regiunea Nord-Vest














-35-


Regiunea Sud-Est











Crescători de animale pentru producţia de lapte şi carne (COR 6121) 4.58%

Agricultori şi lucrători calificaţi în gradinărit, horticultură şi pepiniere (COR 6113) 3.82%


Instalatori şi montatori de ţevi (COR 7126) 3.51%


Regiunea Sud-Muntenia












Regiunea Sud-Vest













-36-


Regiunea Vest









Cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov, în restul regiunilor principalele ocupaţii în care deţinuţii doresc să se

califice corespund diviziunii COR 71 “Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni” („Zidari şi

asimilaţi” (COR 7112), „Dulgheri şi tâmplari” (div. COR 7115) sau „Constructori de case” (COR 7111)). În

regiunea Bucureşti-Ilfov, principalele ocupaţii de interes pentru deţinuţi sunt „Brutari, patiseri şi cofetari”

(div. COR 7512) şi „Tehnicieni pentru operaţiuni în domeniul TIC” (div. COR 3511).

3.5 Oferta de locuri de muncă în domeniile unde deţinuţii doresc să se specializeze

Un număr important de deţinuţi din eşantion urmăresc obţinerea unor calificări / competenţe pentru care

există cerere pe piaţa muncii în 2012 din partea firmelor cum ar fi “Muncitori constructori şi asimilaţi,

exclusiv electricieni” (div. COR 71), “Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi

(div. COR 72) şi “Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători

asimilaţi (div. COR 75). Totuşi, există şi calificări cum ar fi spre exemplu “Muncitori calificaţi în

agricultură” (div. COR 61) şi “Tehnicieni în informatică şi comunicaţii” (div. COR 35) pentru care deţinuţii

solicită calificări, dar cererea din partea angajatorilor pentru aceste calificări este destul de mică. Există de

asemenea calificări pentru care există o mică cerere din partea deţinuţilor dar oferta de locuri de muncă din

rândul angajatorilor este destul de generoasă, cum ar fi „Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi

utilaje mobile” (div. COR 83) şi „Tehnicieni la echipamente electrice şi electronice” (div. COR 74).

O ocupaţie de interes este cea de „Lucrător în domeniul serviciilor personale” (div. COR 51), în cazul

acesteia existând loc pentru creşterea cererii actuale de cursuri din partea deţinuţilor (cererea de cursuri

pentru această profesie venind din partea a 422 de persoane).

Cererea de locuri de muncă în domeniile unde deţinuţii doresc să se specializeze

DiviziuneCOR 2cifre

Domeniu

Oferta de locuride muncă –

eşantion întreprinderi*

Oferta estimatăde locuri de

muncă la nivelnaţional*

Cererea de cursuripentru o anumită

profesie – eşantiondeţinuţi**

35*** Tehnicieni în informatică şi comunicaţii 2143 18909 422

51Lucrători în domeniul serviciilorpersonale

2806 21835 452

52 Lucrători în domeniul vânzărilor 3937 20217 121




-37-

DiviziuneCOR 2cifre

Domeniu







61 Muncitori calificaţi în agricultură 265 1613 506

71Muncitori constructori şi asimilaţi,exclusiv electricieni

6039 19044 2915

72 Muncitori calificaţi în metalurgie,construcţii de maşini şi asimilaţi 5847 18972 826

74Tehnicieni la echipamente electrice şielectronice

1353 4452 123

75Muncitori calificaţi în industria alimentară,prelucrarea lemnului, confecţii şi alţilucrători asimilaţi

2092 7264 670

83Conducători de vehicule şi operatori lainstalaţii şi utilaje mobile

6546 42868 93

* conform rezultatelor anchetei în mediul de afaceri ** conform rezultatelor anchetei în rândul persoanelor private de libertate

*** În acest domeniu, în cazul ofertei de locuri de muncă, sunt prinse şi ofertele de muncă exprimate pentru domeniul25 “Specialisti in tehnologia informatiei si comunicatiilor”.

Situaţia în ceaa ce priveşte cererea de locuri de muncă în domeniile unde deţinuţii doresc să se specializeze ,

pe regiuni de reşedinţă ale acestora, este prezentată în tabelul de mai jos.

Regiune dedezvoltare

DiviziuneCOR 2 cifre

Domeniu







RegiuneaNORD-EST

35Tehnicieni în informaticăşi comunicaţii 436 5935 50

51 Lucrători în domeniulserviciilor personale

209 2449 41

52 Lucrători în domeniulvânzărilor 385 1532 39

61 Muncitori calificaţi înagricultură

55 222 83

71 Muncitori constructori şiasimilaţi, exclusivelectricieni

737 1983 463

72 Muncitori calificaţi înmetalurgie, construcţii demaşini şi asimilaţi

341 1179 106

74 Tehnicieni laechipamente electrice şielectronice

62 269 19

75

Muncitori calificaţi înindustria alimentară,prelucrarea lemnului,confecţii şi alţi lucrătoriasimilaţi

143 356 74

83 Conducători de vehiculeşi operatori la instalaţii şiutilaje mobile

417 2738 18

Regiunea

SUD-EST



785 6960 104

52

Lucrători în domeniulvânzărilor 149 656 9


16 128 125




-38-



Domeniu








755 2502 535

72

Muncitori calificaţi în

metalurgie, construcţii demaşini şi asimilaţi

466 1719 119


115 516 20

75


87 365 113


405 2414 25

RegiuneaSUD-

MUNTENIA

35Tehnicieni în informatică

şi comunicaţii 19 138 49


175 1902 39



65 249 51


891 3242 362


551 2185 158

74

Tehnicieni la

echipamente electrice şielectronice106 352 17

75


591 1928 76


988 7576 7

RegiuneaSUD-VESTOLTENIA

35Tehnicieni în informaticăşi comunicaţii

107 1318 37


100 1042 54



10 40 63


477 2144 296


817 2564 129


91 434 17

75


industria alimentară,prelucrarea lemnului,confecţii şi alţi lucrătoriasimilaţi

148 1107 90




-39-



Domeniu








360 2282 9

RegiuneaVEST

35Tehnicieni în informatică

şi comunica ii 179 623 37


168 767 42



6 24 13


644 1712 279

72 Muncitori calificaţi înmetalurgie, construcţii demaşini şi asimila i

2042 4684 79

74

Tehnicieni la

echipamente electrice şielectronice

164 385 18

75


411 934 96


1115 3847 13

RegiuneaNORD-VEST

35Tehnicieni în informaticăşi comunica ii

365 4582 53


182 1664 45



60 777 88


887 2630 390


367 1552 74


191 722 7

75



199 754 57


966 8474 4

RegiuneaCENTRU



283 1876 52


61 Muncitori calificaţi în

agricultură

4 29 40


519 2005 328




-40-



Domeniu








924 3822 78

74

Tehnicieni la

echipamente electrice şielectronice

301 891 14

75


478 1619 85


960 7983 10

RegiuneaBUCUREŞTI-

ILFOV



904 5175 75



49 144 43


1129 2826 262


339 1267 83


323 883 11

75



35 201 79


1335 7554 7

* conform rezultatelor anchetei în mediul de afaceri ** conform rezultatelor anchetei în rândul persoanelor private de libertate




-41-

3.6 Profilul persoanelor private de libertate

3.6.1 Educaţia şi calificarea înainte de detenţie

Aproximativ 26% dintre deţinuţi sunt fără şcoală sau au finalizat 4 clase. Gimnaziul a fost absolvit de 35%,

iar 16% au absolvit liceul. Aproape 17% au făcut o şcoală profesională.

Ultimul nivel de şcoală terminat Care este ultimul nivel de şcoală terminat? %

Fara scoala 6.75%

Nivel primar 19.78%

Nivel gimnazial 35.01%

Nivel profesional 16.81%

Nivel liceal 16.47%Nivel postliceal 1.22%

Nivel universitar 2.82%

Master 0.54%

Doctorat 0.04%

NS/NR 0.56%

Total 100.00%

Ultimul nivel de şcoală terminat

În regiunea Bucureşti-Ilfov se întâlnesc cei mai mulţi deţinuţi cu studii superioare (5,56% din totalul

deţinuţilor cu reşedinţa în această regiune). În regiunea Sud-Muntenia se întâlnesc şi deţinuţi cu studii

doctorale.

Fara scoala6.75%

Nivel primar19.78%

Nivel gimnazial35.01%

Nivel profesional16.81%

Nivel liceal16.47%

Nivel postliceal1.22%

Nivel universitar2.82%

Master

0.54%

Doctorat

0.04%

NSNR

0.56%




-42-

Ultimul nivel de şcoală terminat de către deţinuţi, pe regiuni de reşedinţă ale acestora

Care este ultimul nivel de şcoală terminat?

Regiune de reşedinţă

Ultimulnivel de şcoalăterminat

Bucureşti-Ilfov

CentruNord-

EstNord-Vest

Sud-EstSud-

MunteniaSud-Vest

Vest Total

Fără şcoală 8.26% 6.88% 6.21% 8.32% 6.35% 6.07% 7.72% 3.74% 6.75%

Nivel primar 20.24% 21.19% 23.70% 21.63% 16.93% 18.69% 16.87% 16.36% 19.78%

Nivel gimnazial 30.52% 32.16% 36.79% 31.16% 38.62% 37.85% 33.33% 38.32% 35.01%

Nivel profesional 14.33% 19.52% 15.69% 15.13% 14.29% 17.91% 19.72% 21.26% 16.81%

Nivel liceal 19.06% 15.80% 14.90% 17.40% 18.65% 14.80% 15.65% 15.19% 16.47%

Nivel postliceal 1.69% 0.93% 0.68% 1.36% 1.06% 1.71% 2.03% 0.47% 1.22%

Nivel universitar 3.88% 1.12% 1.58% 3.63% 3.97% 1.87% 3.46% 3.50% 2.82%

Master 1.69% 0.37% 0.23% 0.61% 0.00% 0.31% 0.41% 1.17% 0.54%

Doctorat 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.31% 0.00% 0.00% 0.04%

NS/NR 0.34% 2.04% 0.23% 0.76% 0.13% 0.47% 0.81% 0.00% 0.56%

Total 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%

În anexa 13 este prezentată situaţia ultimului nivel de şcoală terminat la nivel de penitenciar.

Dintre deţinuţii recidivişti, 68% au cel mult studii gimnaziale.

Situaţia de recidivă după ultimul nivel de şcoală terminat al deţinuţilor

Ultimul nivel de şcoalăterminat

Aţi mai fost condamnat întrecut?

TotalDa Nu

Fără şcoală 8.05% 5.23% 6.75%

Nivel primar 22.71% 16.38% 19.78%

Nivel gimnazial 37.55% 32.07% 35.01%

Nivel profesional 16.29% 17.42% 16.81%

Nivel liceal 13.01% 20.48% 16.47%

Nivel postliceal 0.78% 1.73% 1.22%

Nivel universitar 1.01% 4.93% 2.82%

Master 0.22% 0.91% 0.54%

Doctorat 0.00% 0.09% 0.04%

NS/NR 0.37% 0.78% 0.56%

Total 100.00% 100.00% 100.00%

Pe măsură ce vârsta deţinuţilor creşte, creşte şi ponderea deţinuţilor care au terminat un nivel de şcoală peste

cel gimnazial. Dintre deţinuţii cu vârsta între 30-39 ani, 33% au terminat nivelul profesional, liceal sau

postliceal. Dintre deţinuţii cu vârsta între 40-49 ani, 58% au terminat nivelul profesional, liceal sau

postliceal, în timp ce dintre cei cu vârsta peste 50 de ani, 49% au terminat aceleaşi niveluri.




-43-

Ultimul nivel de şcoală terminat, după vârsta deţinuţilor

Ultimul nivel deşcoală terminat

Grupe de vârstă Total

<18 ani 19-21 ani 22-29 ani 30-39 ani 40-49 ani >50 ani

Fără şcoală 6.02% 6.12% 7.99% 8.55% 2.36% 2.84% 6.75%

Nivel primar 34.59% 26.58% 23.85% 19.50% 8.06% 11.08%19.78%

Nivel gimnazial 43.61% 45.32% 38.08% 34.84% 25.14% 23.58% 35.01%

Nivel profesional 4.51% 8.41% 11.99% 16.67% 30.83% 28.13% 16.81%

Nivel liceal 9.77% 11.66% 14.89% 16.67% 25.28% 15.06% 16.47%

Nivel postliceal 0.00% 0.00% 0.30% 1.07% 2.08% 6.25% 1.22%

Nivel universitar 0.00% 0.38% 2.30% 1.95% 4.31% 11.08% 2.82%

Master 0.00% 0.19% 0.30% 0.38% 1.39% 1.42% 0.54%

Doctorat 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.57% 0.04%

NS/NR 1.50% 1.34% 0.30% 0.38% 0.56% 0.00% 0.56%

Total100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%

Aproximativ un sfert dintre deţinuţi au declarat că au finalizat un curs de calificare -specializare înaintea

detenţiei.

Cursuri de calificare-specializare finalizate înaintea detenţiei

Înaintea detenţiei aţi finalizat vreun curs decalificare-specializare?

Da Nu NS/NR Total

23.34% 73.96% 2.70% 100.00%

Cursuri de calificare-specializare finalizate înaintea detenţiei

Da; 23.34%

Nu; 73.96%

NS/NR; 2.70%




-44-

Aproape o treime dintre deţinuţii cu reşedinţa în regiunea Bucureşti-Ilfov au finalizat înaintea detenţiei un

curs de calificare-specializare. La capătul opus se situează deţinuţii cu reşedinţa în regiunea Sud-Vest, unde

doar 18% dintre aceştia au finalizat cursuri de calificare-specializare înaintea detenţiei.

Cursuri de calificare-specializare finalizate înaintea detenţiei, pe regiuni de reşedinţă ale deţinuţilor

Înaintea detenţiei aţi finalizat vreun curs de calificare-specializare? Da Nu NS/NR Total

Bucureşti-Ilfov 32.21% 65.60% 2.19% 100.00%

Centru 26.21% 70.63% 3.16% 100.00%

Nord-Est 20.88% 75.51% 3.61% 100.00%

Nord-Vest 26.78% 69.44% 3.78% 100.00%

Sud-Est 21.03% 78.17% 0.79% 100.00%

Sud-Muntenia 20.25% 78.19% 1.56% 100.00%

Sud-Vest 18.09% 79.67% 2.24% 100.00%

Vest 21.96% 73.13% 4.91% 100.00%

Total 23.34% 73.96% 2.70% 100.00%

În anexa 14 este prezentată situaţia cursurilor de calificare-specializare finalizate înaintea detenţiei, pe

penitenciare.

Interesul respondenţilor în participarea la cursuri de calificare-specializare înaintea detenţiei creşte progresiv

odată cu vârsta acestora.

Finalizarea de cursuri de calificare-specializare înaintea detenţiei, pe grupe de vârstă ale deţinuţilor

Grupe de vârstă Înaintea detenţiei aţi finalizat vreun curs de calificare-

specializare?

Da Nu NS/NR Total

<18 ani 0.75% 94.74% 4.51% 100.00%

19-21 ani 4.40% 95.22% 0.38% 100.00%

22-29 ani 17.80% 79.48% 2.72% 100.00%

30-39 ani 26.10% 71.13% 2.77% 100.00%

40-49 ani 38.06% 58.61% 3.33% 100.00%

>50 ani 43.47% 53.69% 2.84% 100.00%

Total 23.34% 73.96% 2.70% 100.00%

Principalele categorii de ocupaţii în care deţinuţii au finalizat înaintea detenţiei un curs de calificare -

specializare au fost „Muncitori constructori şi asimilati, exclusiv electricieni (div. COR 72)” (35% dintre

deţinuţii care au urmat un curs de calificare-specializare optând pentru acest domeniu), „Muncitori calificaţi

în metalurgie, constructii de masini şi asimilaţi (div. COR 72)” (30%) şi „Lucrători in domeniul serviciilor

personale (div. COR 51)” (17%).




-45-

Categorii de ocupaţii în care deţinuţii s-au calificat, prin finalizarea cursurilor la care au participat

(Diviziune COR 2 cifre)

Diviziune COR 2 cifre Absolut %*




75 Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrătoriasimilaţi 91 7.80%



81 Operatori la masini si instalatii 63 5.40%


41 Functionari cu atributii generale inclusiv operatori la masini de scris/calcul 40 3.43%

54 Lucratori in servicii de protectie 34 2.92%

31 Specialisti asimilati in stiinta si inginerie 31 2.66%

24 Specialisti in domeniul administrativ-comercial 25 2.14%

52 Lucrători în domeniul vânzărilor 21 1.80%

21 Specialisti in domeniul stiintei si ingineriei 20 1.72%

25 Specialisti in tehnologia informatiei si comunicatiilor 18 1.54%

73 Muncitori calificati in domeniul produselor manufacturiere si muncitori tipografi 17 1.46%

22 Specialisti in domeniul sanatatii 11 0.94%

26 Specialisti in domeniul juridic, social si cultural 10 0.86%

33 Specialisti in servicii administrative si asimilati 10 0.86%

34 Alti specialisti in domeniul juridic, social si cultural 10 0.86%

93 Muncitori necalificati in industria extractiva, constructii, industria prelucratoare sitransporturi

9 0.77%


62 Lucratori calificati in silvicultura, pescuit si vanatoare 8 0.69%

53 Personal de ingrijire 5 0.43%

94 Ajutori de bucatari 5 0.43%

32 Tehnicieni si asimilati in domeniul sanatatii 4 0.34%

42 Functionari in serviciul cu publicul 4 0.34%

43 Functionari in serviciile de evidenta contabila si financiara 4 0.34%

11 Legislatori, membri ai executivului si inalti conducatori ai administratiei publice 2 0.17%

12 Conducatori in domeniul administrativ si comercial 2 0.17%

13 Conducatori de unitati din industrie si servicii 2 0.17%

82 Asamblori 2 0.17%

14 Conducatori de unitati din industria hoteliera, comert si alte servicii 1 0.09%

23 Specialisti in invatamant 1 0.09%

44 Alti lucratori in servicii suport in domeniul administrativ 1 0.09%

63 Fermieri, pescari si vanatori a caror productie este destinata consumului propriu 1 0.09%

91 Personal casnic si de serviciu 1 0.09%

95 Vanzatori ambulanti si alti prestatori de servicii "la minut" pentru populatie 1 0.09%

* Notă: procente calculate prin raportare la numărul respondenţilor care au finalizat înaintea detenţiei un curs decalificare-specializare (n=1166)




-46-

3.6.2 Ocupaţia înainte de detenţie

În ce priveşte ocupaţia, 27% dintre deţinuţi erau salariaţi în momentul arestării, iar 32% munceau la negru.

Un procent destul de ridicat (22% dintre deţinuţi) erau fără ocupaţie.

Structura ocupaţională a deţinuţilor în momentul arestării Ocupaţia %

Patron 3.94%

Liber profesionist (PFA) 2.30%

Salariat 26.72%

Elev/student 2.66%

Casnică 1.78%

Pensionar 0.96%

Şomer 0.92%

Muncitor la negru 31.77%

Fără ocupatie 21.82% Altă ocupaţie 6.61%

NS/NR 0.52%

Total 100.00%

Structura ocupaţională a deţinuţilor în momentul arestării

În regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest, peste 35% dintre deţinuţi erau în momentul arestării

muncitori la negru. De asemenea, în regiunile Sud-Muntenia şi Sud-Vest, peste un sfert dintre deţinuţi erau

fără ocupaţie în momentul arestării. În regiunile din Transilvania (Centru, Vest şi Nord-Vest) peste 30%

dintre deţinuţi erau salariaţi în momentul arestării.

Situaţia ocupaţională în momentul arestării, pe regiuni de rezidenţă ale deţinuţilor

RegiuneaBucureşti-

IlfovCentru

Nord-Est

Nord-Vest

Sud-EstSud-

MunteniaSud-Vest

Vest Total

Patron 6.75% 3.35% 1.58% 4.54% 4.89% 3.74% 3.25% 4.21% 3.94%

Liber profesionist(PFA)

2.36% 2.42% 1.69% 3.03% 2.78% 1.25% 2.64% 2.57% 2.30%

Salariat 25.80% 31.78% 25.17% 35.25% 21.30% 22.12% 18.70% 37.38% 26.72%

Patron3.94%

Liber profesionist

(PFA)2.30%

Salariat26.72%

Elev/student2.66%

Casnică1.78%

Pensionar 0.96%

Şomer 0.92%

Muncitor la negru31.77%

Fără ocupatie21.82%

Altă ocupaţie6.61%

NS/NR0.52%




-47-

RegiuneaBucureşti-

IlfovCentru

Nord-Est

Nord-Vest

Sud-EstSud-

MunteniaSud-Vest

Vest Total

Elev /student 1.52% 2.79% 3.84% 2.87% 3.31% 2.18% 2.24% 1.40% 2.66%

Casnica 2.87% 1.86% 1.35% 1.97% 1.85% 1.71% 2.03% 0.47% 1.78%

Pensionar 0.67% 1.12% 0.90% 0.45% 0.93% 1.25% 1.83% 0.70% 0.96%

Somer 1.35% 0.56% 1.24% 0.45% 1.19% 0.93% 0.81% 0.47% 0.92%

Muncitor la negru 29.01% 32.34% 29.01% 24.05% 41.01% 36.29% 34.55% 26.17% 31.77%

Fara ocupatie 25.46% 15.24% 20.32% 17.85% 18.92% 26.79% 28.46% 24.30% 21.82%

Alta 4.05% 7.62% 13.43% 9.53% 3.57% 3.74% 4.88% 1.87% 6.61%

NS/NR 0.17% 0.93% 1.47% 0.00% 0.26% 0.00% 0.61% 0.47% 0.52%

Total 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%

În anexa 15 este prezentată situaţia ocupaţională în momentul arestării la nivel de penitenciar.

Dintre deţinuţii cu condamnări anterioare 59% erau în momentul arestării muncitori la negru sau fără

ocupaţie.

Situaţia ocupaţională în momentul arestării, în funcţie de condamnările anterioare

Ocupaţia Aţi mai fost condamnat în trecut

TotalDa Nu

Patron 2.46% 5.66% 3.94%

Liber profesionist (PFA) 2.13% 2.51% 2.30%

Salariat 24.31% 29.52% 26.72%

Elev/student 1.45% 4.06% 2.66%

Casnica 1.64% 1.94% 1.78%

Pensionar 0.78% 1.17% 0.96%

Somer 1.12% 0.69% 0.92%

Muncitor la negru 34.38% 28.74% 31.77%

Fara ocupatie 24.31% 18.93% 21.82%

Alta 6.71% 6.48% 6.61%

NS/NR 0.71% 0.30% 0.52%

Total 100.00% 100.00% 100.00%

La momentul arestării, 38% dintre deţinuţii cu vârsta mai mică de 18 ani erau fără ocupaţie, 26% erau

elevi/studenţi, iar 25% munceau la negru. Ponderi însemnate dintre deţinuţii cu vârsta între 19-21 ani şi cei

cu vârsta între 22-29 ani, de 73% respectiv 59%, în momentul arestării erau muncitori la negru sau fără

ocupaţie.

Pe măsură ce deţinuţii înaintează în vârstă, ponderea celor fără ocupaţie sau care sunt muncitori la negru

scade, crescând ponderea salariaţilor şi a patronilor.




-48-

Situaţia ocupaţională în momentul arestării, pe grupe de vârstă

Ocupaţia Grupe de vârstă

Total<18 ani

19-21ani

22-29ani

30-39ani

40-49ani

>50 ani

Patron 0.00% 0.19% 1.88% 4.34% 7.78% 11.08% 3.94%

Liber profesionist (PFA) 0.00% 0.38% 2.00% 2.83% 2.64% 4.26% 2.30%

Salariat 2.26% 11.09% 26.09% 29.81% 34.03% 32.67% 26.72%

Elev/student 26.32% 11.28% 1.76% 0.38% 0.00% 0.85% 2.66%

Casnica 0.00% 0.57% 1.76% 2.14% 1.81% 2.56% 1.78%

Pensionar 0.00% 0.00% 0.12% 0.25% 0.97% 9.94% 0.96%

Somer 0.00% 0.19% 0.85% 1.19% 0.69% 1.99% 0.92%

Muncitor la negru 24.81% 39.39% 35.11% 31.95% 27.64% 15.06% 31.77%

Fara ocupatie 37.59% 33.84% 23.61% 19.37% 15.14% 15.34% 21.82%

Alta 8.27% 2.68% 6.23% 7.36% 8.47% 5.97% 6.61%

NS/NR 0.75% 0.38% 0.61% 0.38% 0.83% 0.28% 0.52%

Total 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%

Peste jumătate dintre deţinuţii care lucrau în momentul arestării erau angajaţi cu forme legale, cu contract pe

perioadă nedeterminată.

Modalitatea de angajare înainte de regimul de detenţie

Modalitatea de angajare %*

Cu forme legale, pe perioadă determinată 19.32%

Cu forme legale, pe perioadă nedeterminată 50.68%

Făr ă carte de muncă 13.20%

NS/NR 16.79%

Total 100.00%* Notă: procente calculate prin raportare la numărul deţinuţilor care

lucrau în momentul arestării (n=1647)

Modalitatea de angajare înainte de regimul de detenţie

Cu forme legale,

pe per ioada

determinata;

19.32%

Cu forme legale, pe

perioada

nedeterminata;

50.68%

Fara carte de

munca; 13.20%

NS NR; 16.79%




-49-

În majoritatea regiunilor, cu excepţia regiunilor Centru şi Nord -Est, peste jumătate dintre deţinuţii care

lucrau în momentul arestării erau angajaţi cu forme legale pe perioadă nedeterminată.

Modalitatea de angajare înainte de regimul de detenţie, pe regiuni de dezvoltare de reşedinţă ale deţinuţilor Modalitatea de

angajareRegiune

Cu forme legale, pe

perioadă determinată

Cu forme legale, pe

perioadă nedeterminată

Fără carte de

muncă NS/NR Total

Bucureşti-Ilfov 20.87% 59.71% 14.56% 4.85% 100.00%

Centru 19.62% 44.30% 24.05% 12.03% 100.00%

Nord-Est 15.59% 26.47% 22.35% 35.59% 100.00%

Nord-Vest 13.30% 53.96% 13.30% 19.44% 100.00%

Sud-Est 24.31% 51.39% 11.46% 12.85% 100.00%

Sud-Muntenia 18.67% 68.67% 3.61% 9.04% 100.00%

Sud-Vest 23.53% 57.65% 3.53% 15.29% 100.00%

Vest 24.03% 57.36% 7.75% 10.85% 100.00%

Total 19.32% 50.68% 13.20% 16.79% 100.00%

Modalitatea de angajare înainte de regimul de detenţie, pe regiuni de reşedinţă ale deţinuţilor

Modalităţile de angajare înainte de regimul de detenţie, la nivel de penitenciar, sunt prezentate în Anexa 16.

Principalele domenii de activitate ale firmelor unde lucrau deţinuţii în momentul arestării au fost “ 41

Construcţiile de clădiri” (23% dintre deţinuţii care lucrau în momentul arestării activând în acest domeniu),

“1 Agricultura, vânătoare şi serviciile anexe” (6%) şi “46 Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu

autovehicule şi motociclete” (6%).

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Bucure sti-Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud-Est Sud-Munte ni a Sud-Ve st Vest Total

20.87% 19.62%15.59% 13.30%

24.31%18.67%

23.53% 24.03%19.32%

59.71%

44.30%

26.47%

53.96%

51.39%68.67% 57.65% 57.36%

50.68%

14.56%

24.05%

22.35%

13.30%

11.46%

3.61%

3.53% 7.75%

13.20%

4.85%12.03%

35.59%

19.44%12.85%

9.04%15.29%

10.85%16.79%

Cu forme legale, pe perioada determinata Cu forme legale, pe perioada nedeterminata Fara carte de munca NS NR




-50-

Principalele domenii de activitate ale firmelor unde au lucrat deţinuţii (cod CAEN 2 cifre)

CAEN REV 2 (2 cifre)

Nr. deţinuţilor care

lucrau în momentul

arestării

(date din eşantion)

%

41 Construcţii de clădiri 391 23.43%

1 Agricultură, vânătoare şi servicii anexe 108 6.47%

46 Comer ţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete 108 6.47%

47 Comer ţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor 98 5.87%

49 Transporturi terestre şi transporturi prin conducte 96 5.75%

45 Comer ţ cu ridicata şi cu amănuntul, î ntreţinerea şi repararea

autovehiculelor şi a motocicletelor72 4.31%

56 Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie 72 4.31%

84 Administraţie publică şi apărare; asigur ări sociale din sistemul public 56 3.36%

43 Lucrări speciale de construcţii 47 2.82%

10 Industria alimentară 40 2.40%

42 Lucrări de geniu civil 35 2.10%

81 Activităţi de peisagistică şi servicii pentru clădiri 34 2.04%

16 Prelucrarea lemnului, f abricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia

mobilei; fabricarea articolelor din paie32 1.92%

80 Activităţi de investigaţii şi protecţie 32 1.92%

38 Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a

materialelor reciclabile27 1.62%

31 Fabricarea de mobilă 23 1.38%

2 Silvicultură şi exploatare forestier

ă 22 1.32%

33 Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor si echipamentelor 21 1.26%

52 Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi 20 1.20%

Alte domenii* 335 20.07%

Total 1669 100.00%

* Situaţia detaliată cu toate domeniile de activitate a le firmelor unde au lucrat deţinuţii este prezentată în Anexa 17.

Dintre deţinuţii care lucrau în momentul arestării, 14% erau „Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv

electricieni” (div. COR 71), iar 13% erau „Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii,

industria prelucr ătoare şi transporturi” (div. COR 93).

Principalele ocupaţii ale respondenţilor în momentul arestării (Div. COR 2 cifre)

Div. COR 2 cifre

Nr. deţinuţilor care lucrau

în momentul arestării

(date din eşantion)

%


93 Muncitori necalificaţi î n industria extractivă, construcţii, industria prelucr ătoare şi

transporturi205 12.54%




96 Muncitori î n salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 101 6.18%




-51-

92 Muncitori necalificaţi î n agricultur ă, silvicultură şi pescuit 71 4.34%

13 Conducători de unităţi din industrie şi servicii 61 3.73%

54 Lucrători în servicii de protecţie 58 3.55%

14 Conducători de unităţi din industria hotelieră, comer ţ şi alte servicii 50 3.06%


75 Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi

lucrători asimilaţi 49 3.00%

21 Specialişti în domeniul ştiinţei şi ingineriei 34 2.08%

81 Operatori la maşini şi instalaţii 34 2.08%

Alte ocupaţii* 310 18.96%

* Situaţia detaliată cu toate ocupaţiile deţinuţilor este prezentată în Anexa 18.

3.6.3 Vechimea în muncă

Majoritatea deţinuţilor aveau o vechime în muncă de sub 1 an (46%), în timp ce aproape 30% dintre ei aveau

peste 5 ani vechime.

Vechimea totală în muncă

Vechimea totală în muncă %

Sub 1 an 46.49%

Intre 1-2 ani 8.64%

Intre 2-3 ani 5.90%

Intre 3-5 ani 9.05%

Intre 5-10 ani 14.68%

Peste 10 ani 15.24%

Total 100.00%


La nivelul regiunilor de dezvoltare situaţia vechimii în muncă păstrează în general aceeaşi tendinţă ca şi la

nivel naţional. În regiunile Sud-Vest şi Sud-Est procentul deţinuţilor care n-au lucrat deloc sau care au o

vechime în muncă de până la 1 an este de 58%, respectiv 55%.

Sub 1 an; 46.49%

între 1-2 ani;

8.64%

între 2-3 ani;

5.90%

între 3-5 ani;

9.05%

între 5-10 ani;

14.68%

Peste 10 ani;

15.24%




-52-

Vechimea totală în muncă, pe regiuni de reşedinţă a respondenţilor

Regiunea


Sub 1an

Intre 1-2ani

Intre 2-3ani

Intre 3-5ani

Intre 5-10 ani

Peste 10ani

Total

Bucureşti-Ilfov 46.75% 6.16% 5.82% 9.59% 16.27% 15.41% 100.00%

Centru 40.34% 12.05% 6.12% 10.33% 14.91% 16.25% 100.00%Nord-Est 47.18% 7.51% 7.16% 9.86% 14.44% 13.85% 100.00%

Nord-Vest 35.51% 8.57% 7.17% 12.31% 17.76% 18.69% 100.00%

Sud-Est 54.86% 10.40% 5.20% 5.06% 10.94% 13.54% 100.00%

Sud-Muntenia 46.82% 7.96% 5.25% 7.96% 15.76% 16.24% 100.00%

Sud-Vest 58.42% 5.82% 3.95% 8.11% 11.23% 12.47% 100.00%

Vest 40.52% 11.37% 5.69% 9.72% 16.82% 15.88% 100.00%

Total 46.49% 8.64% 5.90% 9.05% 14.68% 15.24% 100.00%

Vechimea totală în muncă, pe regiuni de reşedinţă a respondenţilor

În anexa 19 este prezentată situaţia vechimii totale în muncă, pe penitenciare.

3.6.4 Cazier

Aproape 54% dintre deţinuţi au cazier, ei mai fiind condamnaţi în trecut.

Condamnări anterioare

Aţi mai fost condamnat în trecut? Da Nu Total

53.68% 46.32% 100.00%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

Bucuresti-Ilfov

Centru Nord-Est Nord-Vest

Sud-Est Sud-Muntenia

Sud-Vest Vest Total

Sub 1 an 46.75% 40.34% 47.18% 35.51% 54.86% 46.82% 58.42% 40.52% 46.49%

între 1-2 ani 6.16% 12.05% 7.51% 8.57% 10.40% 7.96% 5.82% 11.37% 8.64%

între 2-3 ani 5.82% 6.12% 7.16% 7.17% 5.20% 5.25% 3.95% 5.69% 5.90%

între 3-5 ani 9.59% 10.33% 9.86% 12.31% 5.06% 7.96% 8.11% 9.72% 9.05%

între 5-10 ani 16.27% 14.91% 14.44% 17.76% 10.94% 15.76% 11.23% 16.82% 14.68%

Peste 10 ani 15.41% 16.25% 13.85% 18.69% 13.54% 16.24% 12.47% 15.88% 15.24%




-53-

Condamnări anterioare

Regiunile de dezvoltare unde ponderea deţinuţilor fără cazier o depăşeşte pe cea a deţinuţilor cu cazier sunt

Sud-Muntenia şi Sud-Vest.

Condamnări anterioare ale deţinuţilor, pe regiuni de reşedinţă ale acestora


Bucureşti-Ilfov 59.53% 40.47% 100.00%

Centru 50.93% 49.07% 100.00%

Nord-Est 57.00% 43.00% 100.00%

Nord-Vest 56.13% 43.87% 100.00%

Sud-Est 52.25% 47.75% 100.00%

Sud-Muntenia 49.69% 50.31% 100.00%

Sud-Vest 46.75% 53.25% 100.00%

Vest 54.91% 45.09% 100.00%

Total 53.68% 46.32% 100.00%

Condamnări anterioare ale deţinuţilor, pe regiuni de reşedinţă ale acestora

Cucondamnărianterioare;

53.68%

Fărăcondamnărianterioare;

46.32%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Bucuresti-Ilfov

Centru

Nord-Est

Nord-Vest

Sud-Est

Sud-Muntenia

Sud-Vest

Vest

Total

59.53%

50.93%

57.00%

56.13%

52.25%

49.69%

46.75%

54.91%

53.68%

40.47%

49.07%

43.00%

43.87%

47.75%

50.31%

53.25%

45.09%

46.32%

Cu condamnări anterioare Fără condamnări anterioare




-54-

În anexa 20 este prezentată situaţia condamnărilor anterioare ale deţinuţilor , la nivel de penitenciar.

Ponderea cea mai mare a deţinuţilor cu cazier o întâlnim în cadrul grupei de vârstă 30 -39 ani. Pentru grupele

de vârstă peste 39 ani ponderea deţinuţilor care au cazier este mai scăzută, dar tot depăşeşte 53%.

Condamnări anterioare ale deţinuţilor , pe grupe de vârstă


G r u p e d e v â r s t ă

<18 ani 29.32% 70.68% 100.00%

19-21 ani 35.56% 64.44% 100.00%

22-29 ani 45.04% 54.96% 100.00%

30-39 ani 67.86% 32.14% 100.00%

40-49 ani 59.86% 40.14% 100.00%

>50 ani 53.41% 46.59% 100.00%

Total 53.68% 46.32% 100.00%

Peste două treimi dintre deţinuţii care la data efectuării studiului aveau o durată a pedepsei între 6 luni şi 3

ani sau se aflau în ultimii 3 ani de detenţie, au o durată a pedepsei actuale de până în 3 ani.

Durata pedepsei actuale pentru deţinuţii care la data efectuării studiului aveau o durată a pedepsei între 6 luni şi 3 ani sau se aflau în ultimii 3 ani de detenţie

Durata pedepsei actuale %

Sub 1 an 8.05%

Intre 1-2 ani 21.62%




Peste 10 ani 3.54%

Total 100.00%

Durata pedepsei actuale

Sub 1 an;

8.05%Intre 1-2 ani;

21.62%

Intre 2-3 ani;36.69%



Peste 10 ani;3.54%




-55-

Aproximativ 93% dintre deţinuţii cu domiciliul în regiunile Sud-Vest şi Vest care la data efectuării studiului

aveau o durată a pedepsei între 6 luni şi 3 ani sau se aflau în ultimii 3 ani de detenţie, au o durată a pedepsei

actuale mai mică de 3 ani. La polul opus se situează deţinuţii cu reşedinţa în regiunea Bucureşti -Ilfov, unde

aproximativ 61% dintre ei aveau o durată a pedepsei mai mare de 3 ani.

Durata pedepsei actuale, pe regiuni de reşedinţă a respondenţilor Regiuni dedezvoltare

Sub 1an

Intre 1-2ani

Intre 2-3ani

Intre 3-5ani

Intre 5-10 ani

Peste 10ani

Total

Bucureşti-Ilfov 5.73% 10.79% 22.26% 34.57% 19.22% 7.42% 100.00%

Centru 9.29% 17.47% 34.94% 25.65% 9.85% 2.79% 100.00%

Nord-Est 7.45% 24.60% 39.84% 17.49% 8.13% 2.48% 100.00%

Nord-Vest 9.98% 25.26% 39.94% 17.70% 5.14% 1.97% 100.00%

Sud-Est 6.08% 17.59% 36.11% 23.15% 12.57% 4.50% 100.00%

Sud-Muntenia 3.27% 17.13% 26.48% 28.66% 17.45% 7.01% 100.00%

Sud-Vest 13.62% 28.25% 53.05% 2.64% 2.03% 0.41% 100.00%

Vest 12.15% 36.21% 44.86% 4.21% 2.10% 0.47% 100.00%

Total 8.05% 21.62% 36.69% 20.12% 9.99% 3.54% 100.00%

Durata pedepsei actuale, pe regiuni de reşedinţă a respondenţilor

În anexa 21 sunt prezentate intervalele de durată a pedepsei actuale a deţinuţilor care au participat la

cercetare, pe penitenciare.

Indiferent de vârstă, marea majoritate a deţinuţilor care la data efectuării studiului aveau o durată a pedepseiîntre 6 luni şi 3 ani sau se aflau în ultimii 3 ani de detenţie, au o durată a pedepsei până în 3 ani.




-56-

Durata pedepsei actuale, pe grupe de vârstă ale respondenţilor Durata pedepsei actuale

Sub 1an

Intre 1-2ani

Intre 2-3ani

Intre 3-5ani

Intre 5-10 ani

Peste 10ani

Total

G r u p e d e v â

r s t ă

<18 ani 3.01% 32.33% 33.08% 24.81% 4.51% 2.26% 100.00%

19-21 ani 4.78% 18.55% 32.31% 30.98% 13.00% 0.38% 100.00%

22-29 ani 6.78% 21.79% 38.92% 21.49% 9.75% 1.27% 100.00%

30-39 ani 9.06% 21.38% 38.05% 17.36% 9.75% 4.40% 100.00%

40-49 ani 10.83% 22.92% 32.64% 16.94% 10.42% 6.25% 100.00%

>50 ani 9.38% 20.74% 36.93% 14.49% 8.81% 9.66% 100.00%

Total 8.05% 21.62% 36.69% 20.12% 9.99% 3.54% 100.00%

3.6.5

Formarea în perioada de detenţie

Un procent de 17% dintre deţinuţi au participat în perioada de detenţie la cursuri de formare (organizate de

ANOFM sau alte instituţii).

Numărul cursurilor de formare la care deţinuţii au participat în perioada de detenţie

De când sunteţi în detenţie, la câte cursuri de formare(organizate de ANOFM sau alte instituţii) aţi participat?

%

Mai mult de 3 cursuri 0.46%

2-3 cursuri 2.26%

1 curs 14.73%

Nici unul 75.26%

NS / NR 7.29%

Total 100.00%

Numărul cursurilor de formare la care deţinuţii au participat în detenţie

Aproape 26% dintre deţinuţii cu reşedinţa în regiunea Vest şi cca 22% dintre deţinuţii cu reşedinţa înregiunea Bucureşti-Ilfov au participat la cel puţin un curs de formare în detenţie.

Mai mult de 30.46%

Intre 2-32.26%

Unul14.71%

Nici unul75.12%

NSNR7.45%

NS/NR




-57-

Numărul cursurilor de formare la care deţinuţii au participat în detenţie, pe regiuni de reşedinţă a respondenţilor

Număr cursuri Regiune

De când sunteţi în detenţie, la câte cursuri de formare (organizate deANOFM sau alte institu ii) a i participat? Total

Mai mult de 3 Intre 2-3 Unul Nici unul NS/NR

Bucureşti-Ilfov 0.67% 2.19% 19.39% 76.56% 1.18% 100.00%

Centru 1.49% 4.09% 12.45% 66.36% 15.61% 100.00%

Nord-Est 0.00% 1.13% 10.27% 80.59% 8.01% 100.00%

Nord-Vest 0.30% 2.72% 15.73% 69.59% 11.65% 100.00%

Sud-Est 0.13% 1.72% 14.81% 78.31% 5.03% 100.00%

Sud-Muntenia 0.62% 1.56% 13.08% 82.71% 2.02% 100.00%

Sud-Vest 0.81% 2.85% 13.41% 77.64% 5.28% 100.00%

Vest 0.00% 3.04% 22.66% 63.08% 11.21% 100.00%

Total 0.46% 2.26% 14.73% 75.26% 7.29% 100.00%

Datele privind numărul de cursuri la care deţinuţii au participat în detenţie, pe penitenciare , sunt prezentate

în anexa 22.

Interesul respondenţilor pentru cursurile de formare organizate în penitenciare este direct proporţional cu

vârsta acestora: cu cât vârsta urcă spre 50 de ani, ponderea celor care au participat la cel puţin un curs creşte,

ajungând între 40-49 ani la 21%; după care la deţinuţii peste 50 de ani, această pondere scade la 15%.

Numărul cursurilor de formare la care deţinuţii au participat în detenţie, pe grupe de vârstă

Număr cursuri

Grupe de vârstă

De când sunteţi în detenţie, la câte cursuri de formare (organizate deANOFM sau alte institu ii) a i participat? Total

Mai mult de 3 Intre 2-3 Unul Nici unul NS/NR

G r u p e d e v a r s t a

<18 ani 0.00% 0.00% 8.27% 90.23% 1.50% 100.00%19-21 ani 0.19% 0.38% 11.09% 86.42% 1.91% 100.00%

22-29 ani 0.36% 2.00% 14.10% 75.97% 7.57% 100.00%

30-39 ani 0.69% 3.33% 15.91% 71.32% 8.74% 100.00%

40-49 ani 0.28% 2.36% 18.75% 70.56% 8.06% 100.00%

>50 ani 0.85% 2.27% 12.50% 77.56% 6.82% 100.00%

Total 0.46% 2.26% 14.73% 75.26% 7.29% 100.00%

Principalele calificări obţinute de deţinuţi, ca urmare a participării la aceste cursuri au fost în domeniile:

“Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni (div. COR 71)” (33% dintre deţinuţi

obţinând o calificare în acest domeniu)

“Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi

(div. COR 75)” (15%)

“Funcţionari cu atribuţii generale inclusiv operatori la maşini de scris/calcul (div. COR 41)” (15%)

„Lucrători în domeniul serviciilor personale (div. COR 51)” (14%)

„Muncitori calificaţi în agricultură (div. COR 61)” (12%).




-58-

Principalele calificări (diviziune COR 2 cifre) obţinute de deţinuţi prin participarea la cursuri de formare îndetenţie

Calificarea (Diviziune COR 2 cifre) Absolut %*


75 Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi 133 15.18%

41 Funcţionari cu atribuţii generale inclusiv operatori la maşini de scris/calcul 128 14.61%






73 Muncitori calificaţi î n domeniul produselor manufacturiere şi muncitori tipografi 15 1.71%

81 Operatori la maşini şi instalaţii 10 1.14%

82 Asamblori 5 0.57%


33 Specialişti în servicii administrative şi asimilaţi 5 0.57%

31 Specialişti asimilaţi î n ştiinţă şi inginerie 5 0.57%

93 Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucr ătoare şi transporturi 4 0.46%

92 Muncitori necalificaţi î n agricultur ă, silvicultur ă şi pescuit 4 0.46%

25 Specialişti în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor 4 0.46%

96 Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 3 0.34%

94 Ajutori de bucătari 3 0.34%

26 Specialişti î n domeniul juridic, social şi cultural 3 0.34%

34 Alţi specialişti în domeniul juridic, social ş i cultural 2 0.23%

32 Tehnicieni şi asimilaţi în domeniul sănătăţii 2 0.23%

91 Personal casnic şi de serviciu 1 0.11%

62 Lucrători calificaţi î n silvicultur ă, pescuit şi vânătoare 1 0.11%

44 Alţi lucrători î n servicii suport î n domeniul administrativ 1 0.11%

24 Specialişti î n domeniul administrativ-comercial 1 0.11%

12 Conducători în domeniul administrativ ş i comercial 1 0.11%

11 Legislatori, membri ai executivului şi înalţi conducători ai administraţiei publice 1 0.11%

* Procente calculate prin raportare la numărul respondenţilor care au menţionat că au participat, de când sunt îndetenţie, la cel puţin un curs de formare (n=872).

Printre principalele motive pentru care deţinuţii au participat la cursuri se numără sporirea şanselor de a

obţine un loc de muncă (58% dintre deţinuţi menţionând acest motiv), scăderea duratei pedepsei (57%) şi

obţinerea unui certificat (51%).




-59-

Motivele participării la cursuri în perioada de detenţie Motivele participării la cursuri %*

Pentru a spori şansele de a obţine un loc de muncă 58.26%

Pentru a scădea durata pedepsei 57.45%

Pentru a creşte şansele de a fi inclus în societate 35.32%

Pentru a intra în legătură cu exteriorul 14.22%

Pentru a dobândi cunoştinţe/aptitudini utile în viaţa de zi cu zi 41.74%

Pentru a creşte cunoştinţele/ aptitudinile legate de un subiect de interes30.16%

Pentru obţinerea unui certificat 50.92%

Pentru a găsi de lucru în timpul detenţiei 19.27%

Altele3.21%

Nu ştiu/Nu răspund 5.73%

* Procente calculate prin raportare la numărul respondenţilor care au menţionat că au participat, de când sunt îndetenţie, la cel puţin un curs de formare (n=872).

Motivele participării la cursuri în perioada de detenţie

Situaţia privind motivele participării la cursuri diferă în funcţie de regiunea de reşedinţă a respondenţilor.

Principalul motiv pentru care deţinuţii din regiunea Bucureşti-Ilfov au participat la cursuri a fost obţinerea

unui cer tificat (motiv menţionat de 58% dintre deţinuţi). Pentru deţinuţii din regiunile Centru, Sud, Sud-Vest

şi Vest principalul motiv a fost scăderea duratei pedepsei (56%, 64%, 58% şi respectiv 52% dintre deţinuţii

cu reşedinţa în aceste regiuni menţionând acest motiv).

58.26% 57.45%

35.32%

14.22%

41.74%

30.16%

50.92%

19.27%

3.21%5.73%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

Pentru a sporişansele

de a obţine unloc de muncă

Pentru ascădeadurata

pedepsei

Pentru acreşte şanselede a fi inclus în societate

Pentru a intra în

legătură cuexteriorul

Pentru adobândi

cunoştinţe/aptitudini utile în viaţa de zi

cu zi

Pentru acreşte

cunoştinţele/aptitudinile

legate de unsubiect de

interes

Pentruobţinerea

unui certificat

Pentru a găside

lucru în timpuldetenţiei

Altele Nu ştiu/Nurăspund




-60-

Motivele participării la cursuri în perioada de detenţie, pe regiuni de reşedinţă ale deţinuţilor Motivele participării la

cursuri* Bucureşti-

IlfovCentru

Nord-Est

Nord-Vest

Sud-Est SudSud-Vest

Vest

Pentru a spori şanselede a obţine un loc demuncă

55.30% 47.42% 64.36% 72.58% 66.67% 63.27% 46.43% 44.55%

Pentru a scădea duratapedepsei

49.24% 55.67% 51.49% 64.52% 64.29% 64.29% 58.33% 51.82%

Pentru a creşte şanselede a fi inclus însocietate

43.94% 22.68% 32.67% 24.19% 57.14% 47.96% 25.00% 22.73%

Pentru a intra înlegătură cu exteriorul 13.64% 4.12% 8.91% 6.45% 30.16% 24.49% 14.29% 10.00%

Pentru a dobândicunoştinţe/aptitudiniutile în viaţa de zi cu zi

56.82% 47.42% 38.61% 23.39% 50.00% 55.10% 29.76% 30.00%

Pentru a creştecunoştinţele/ aptitudinilelegate de un subiect deinteres

43.94% 24.74% 18.81% 12.90% 42.86% 42.86% 21.43% 29.09%

Pentru obţinerea unuicertificat

57.58% 39.18% 51.49% 60.48% 61.11% 57.14% 44.05% 30.00%

Pentru a găsi de lucru în timpul detenţiei 18.94% 12.37% 20.79% 7.26% 30.95% 21.43% 30.95% 13.64%

Altele 6.82% 2.06% 2.97% 0.81% 0.79% 1.02% 3.57% 7.27%

Nu ştiu/Nu răspund 5.30% 6.19% 9.90% 8.87% 3.17% 4.08% 1.19% 6.36%

* Procente calculate prin raportare la numărul respondenţilor din fiecare regiune care au menţionat că au participat,de când sunt în detenţie, la cel puţin un curs de formare

3.6.6 Date demografice

Marea majoritate a deţinuţilor sunt de sex masculin (96.18%).

Structura deţinuţilor pe sexe

SexMasculin Feminin Total

96.18% 3.82% 100.00%

Structura deţinuţilor pe sexe

Pe regiuni, deţinutele ocupă cea mai însemnată pondere în rândul deţinuţilor în regiunea Bucureşti-Ilfov.

Ponderi mai însemnate ale deţinutelor mai sunt în regiunile Nord-Vest şi Sud-Vest.

Masculin;96.18%

Feminin; 3.82%




-61-

Structura deţinuţilor pe sexe şi pe regiuni de reşedinţă

Sex Masculin Feminin Total

Bucureşti-Ilfov 93.25% 6.75% 100.00%

Centru 96.47% 3.53% 100.00%

Nord-Est 97.40% 2.60% 100.00%

Nord-Vest 94.55% 5.45% 100.00%

Sud-Est 96.96% 3.04% 100.00%

Sud-Muntenia 97.35% 2.65% 100.00%

Sud-Vest 94.92% 5.08% 100.00%

Vest 98.13% 1.87% 100.00%

Total 96.18% 3.82% 100.00%

Structura deţinuţilor pe sexe şi pe regiuni de reşedinţă

În anexa 23 sunt prezentate datele privind structura deţinuţilor care au făcut parte din grupul ţintă alstudiului, pe penitenciare.

Vârsta medie a deţinuţilor care au făcut parte din grupul ţintă este de 32 ani.

Majoritatea deţinuţilor (65%) au vârsta cuprinsă între 22-39 ani.

Structura deţinuţilor după vârstă

Grupe de vârstă %

<18 ani 2.66%

19-21 ani 10.47%

22-29 ani 33.07%

30-39 ani 31.83%

40-49 ani 14.41%

>50 ani 7.05%

Nu răspund 0.52%

Total 100.00%

0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00% 90.00% 100.00%

Bucuresti-Ilfov

Centru

Nord-Est

Nord-Vest

Sud-Est

Sud-Muntenia

Sud-Vest

Vest

Total

93.25%

96.47%

97.40%

94.55%

96.96%

97.35%

94.92%

98.13%

96.18%

6.75%

3.53%

2.60%

5.45%

3.04%

2.65%

5.08%

1.87%

3.82%

Masculin Feminin




-62-

Distribuţia vârstei deţinuţilor

Pe regiuni situaţia este similară cu cea la nivel naţional, majoritatea deţinuţilor au între 22-39 ani.

Grupe de vârstă, pe regiuni de reşedinţă a respondenţilor

Grupe de vârstă <18 ani 19-21 ani 22-29 ani 30-39 ani 40-49 ani >50 ani Nu răspund Total

Bucureşti-Ilfov 1.85% 6.07% 33.22% 37.44% 14.84% 6.41% 0.17% 100.00%

Centru 3.53% 12.83% 33.27% 30.86% 12.27% 6.13% 1.12% 100.00%

Nord-Est 3.50% 14.56% 33.30% 29.01% 12.42% 6.55% 0.68% 100.00%

Nord-Vest 1.36% 11.50% 30.86% 32.22% 16.19% 7.41% 0.45% 100.00%

Sud-Est 1.98% 9.39% 35.32% 31.75% 13.89% 7.41% 0.26% 100.00%

Sud-Muntenia 2.34% 10.12% 33.02% 30.37% 15.89% 8.10% 0.16% 100.00%

Sud-Vest 4.27% 8.33% 34.35% 29.47% 13.82% 8.94% 0.81% 100.00%

Vest 2.80% 8.41% 30.14% 35.51% 17.29% 5.14% 0.70% 100.00%

Total 2.66% 10.47% 33.07% 31.83% 14.41% 7.05% 0.52% 100.00%

În anexa 24 este prezentată distribuţia vârstei deţinuţilor pe penitenciare.

Doar 23% dintre deţinuţi sunt căsătoriţi, 34% dintre ei trăiesc în concubinaj şi tot 34% sunt necăsătoriţi.

Starea civilă a deţinuţilor Starea civilă %

Necăsătorit(ă) 34.41%

Căsătorit(ă) 22.66%

Văduv(ă) 1.30%

Divorţat(ă) 6.33%

Concubinaj 34.31%

Nu răspund 1.00%

Total 100.00%




-63-

Structura deţinuţilor după starea civilă

Situaţia la nivelul regiunilor de reşedinţă a deţinuţilor păstrează tendinţa existentă la nivel naţional. Ponderea

cea mai mare a deţinuţilor necăsătoriţi se află în regiunile Centru şi Nord-Est, în timp ce în Bucureşti-Ilfov se

află ponderea cea mai mare a celor care trăiesc în concubinaj.

Starea civilă pe regiuni de reşedinţă a deţinuţilor

Starea civilă Necăsătorit(ă) Căsătorit(ă) Văduv(ă) Divorţat(ă) Concubinaj Nu răspund Total

Bucureşti-Ilfov 31.53% 18.89% 2.19% 5.90% 41.15% 0.34% 100.00%

Centru 37.36% 19.33% 1.12% 6.32% 33.83% 2.04% 100.00%

Nord-Est 38.49% 22.69% 1.35% 8.13% 28.33% 1.02% 100.00%

Nord-Vest 31.47% 23.45% 1.06% 7.41% 35.70% 0.91% 100.00%

Sud-Est 34.66% 23.02% 1.19% 6.22% 33.73% 1.19% 100.00%

Sud-Muntenia 31.15% 26.32% 1.09% 4.67% 36.60% 0.16% 100.00%

Sud-Vest 34.76% 24.80% 1.42% 4.07% 32.93% 2.03% 100.00%

Vest 34.81% 22.20% 0.93% 6.78% 34.81% 0.47% 100.00%

Total 34.41% 22.66% 1.30% 6.33% 34.31% 1.00% 100.00%

În anexa 25 este prezentată structura deţinuţilor după starea civilă, pe penitenciare.

În general deţinuţii cu domiciliul într -o anumită regiune de dezvoltare se află în penitenciare aflate în aceeaşi

regiune de dezvoltare. Se remarcă regiunea Nord-Est, unde în penitenciarele din această regiune se găsesc

93% dintre deţinuţii cu domiciliul în aceeaşi regiune.

Regiunea de reşedinţă a deţinuţilor în funcţie de regiuea unde se află penitenciarul

Regiunea undese află

penitenciarul

Regiunea de resedin ă a de inu ilor

Bucureşti-Ilfov

CentruNord-

EstNord-Vest

Sud-EstSud-

MunteniaSud-Vest

Vest Total

Bucureşti-Ilfov 72.02% 0.60% 1.98% 2.18% 3.17% 17.26% 1.79% 0.99% 100.00%

Centru 0.97% 72.57% 1.46% 15.05% 0.97% 0.97% 0.49% 7.52% 100.00%

Necăsătorit(ă);

34.41%

Căsătorit(ă);22.66%

Văduv(ă); 1.30%

Divorţat(ă); 6.33%

Concubinaj; 34.31%

Nu răspund;1.00%




-64-

Regiunea undese află

penitenciarul

Regiunea de resedin ă a de inu ilor

Bucureşti-Ilfov

CentruNord-

EstNord-Vest

Sud-EstSud-

MunteniaSud-Vest

Vest Total

Nord-Est 0.50% 0.62% 92.53% 0.12% 4.98% 1.12% 0.00% 0.12% 100.00%

Nord-Vest 1.58% 16.24% 3.02% 77.59% 0.43% 0.14% 0.43% 0.57% 100.00%

Sud-Est 3.74% 0.11% 8.90% 0.00% 71.21% 15.49% 0.33% 0.22% 100.00%

Sud-Muntenia 27.03% 2.46% 1.70% 0.38% 6.62% 58.98% 2.84% 0.00% 100.00%

Sud-Vest 5.38% 0.50% 0.67% 0.00% 0.34% 13.45% 75.63% 4.03% 100.00%

Vest 0.37% 18.46% 2.19% 8.23% 1.46% 1.46% 1.83% 66.00% 100.00%

Total 11.87% 10.77% 17.73% 13.23% 15.13% 12.85% 9.85% 8.57% 100.00%




-65-

4 NEVOIA DE FORMARE PROFESIONALĂ ÎN RÂNDUL PERSONALULUI

(CADRELOR) DIN PENITENCIARE

4.1 Obstacole întâmpinate de deţinuţi în găsirea unui loc de muncă

Aproape două treimi dintre cadre consideră că principala dificultate în găsirea unui loc de muncă de către

deţinuţi o constituie cazierul. Faptul că nu vor şti o meserie cerută pe piaţa muncii constituie de asemenea o

dificultate, după cum susţin 32% dintre cadre, iar lipsa unor abilităţi de comunicare şi concurenţa mare pe

piaţa muncii în domeniile unde deţinuţii au pregătire sunt văzute ca obstacole de către 27% dintre cadre.

Opinia cadrelor privind dificultăţile întâmpinate de deţinuţi pentru găsirea unui loc de muncă

Ce dificultăţi cred cadrele că vor întâmpina deţinuţii în găsirea unui loc de muncă? %

Nu sunt acceptaţi întrucât au cazier 65.54%

Nu ştiu o meserie cerută pe piaţa muncii 31.66%

Nu ştiu cum să caute un loc de muncă 24.88%

Este concurenţă foarte mare pe piaţa muncii în domeniile în care au pregătire 26.95%

Lipsa unor abilităţi de comunicare 27.40%

Altele 6.93%

NS/NR 6.86%

Opinia cadrelor privind dificultăţile întâmpinate de deţinuţi pentru găsirea unui loc de muncă

Cazierul este principala dificultate pe care o percep cadrele în găsirea unui loc de muncă de către deţinuţi

după liberare, indiferent de regiunea unde acestea îşi desfăşoară activitatea.

65.54%

31.66%

24.88% 26.95% 27.40%

6.93% 6.86%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

Nu suntacceptaţi

întrucât aucazier

Nu ştiu omeserie cerutăpe piaţa muncii

Nu ştiu cum săcaute un loc de

muncă

Este concurenţăfoarte mare pepiaţa muncii în

domeniile încare au

pregătire


comunicare

Altele NSNR NS/NR




-66-

Dificultăţi întâmpinate, în opinia cadrelor, pentru găsirea unui loc de muncă de către deţinuţi,pe regiuni de dezvoltare

Regiuneade

dezvoltare

Ce dificultăţi cred cadrele că vor întâmpina deţinuţii în găsirea unui loc de muncă?

Nu suntacceptaţi

întrucât aucazier

Nu ştiu omeserie


Nu ştiu cumsă caute un

loc de muncă

Este concurenţăfoarte mare pe piaţamuncii în domeniile în care au pregătire



Bucureşti-Ilfov

62.47% 26.70% 18.89% 20.40% 21.66% 3.53% 13.10%

Centru 63.37% 28.78% 27.33% 19.48% 26.45% 7.56% 7.56%

Nord-Est 65.96% 35.32% 30.21% 25.96% 29.79% 6.60% 6.60%

Nord-Vest 68.95% 28.23% 28.43% 26.61% 29.44% 9.88% 6.45%

Sud-Est 67.51% 31.54% 29.00% 30.43% 33.60% 8.08% 4.91%

Sud-Muntenia

62.29% 38.57% 21.29% 32.43% 25.86% 6.43% 7.43%

Sud-Vest 67.14% 32.26% 22.98% 29.84% 23.39% 4.84% 5.04%

Vest 66.28% 26.79% 20.55% 23.09% 26.56% 8.08% 5.31%

Total 65.54% 31.66% 24.88% 26.95% 27.40% 6.93% 6.86%

Situaţia la nivelul fiecărui penitenciar privind percepţia cadrelor asupra dificultăţilor pe care le vor

întâmpina deţinuţii în găsirea unui loc de muncă, este prezentată în Anexa 26.

4.2 Modalităţi prin care deţinuţii pot fi sprijiniţi în găsirea unui loc de muncă

4.2.1 Dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor

Marea majoritate a cadrelor (75%) apreciază utilitatea unui curs de calificare în penitenciare pentru deţinuţi,

în vederea creşterii şanselor acestora pentru găsirea unui loc de muncă.

Utilitatea unui curs de calificare în penitenciare, în vederea găsirii unui loc de muncă de către deţinuţi Consideraţi că un curs de calificare în penitenciare,

organizat în funcţie de nevoile deţinuţilor ar creşte şanseleacestora în găsirea unui loc de muncă?

Da Nu NS/NR Total

75.32% 18.75% 5.92% 100.00%

Utilitatea unui curs de calificare în penitenciare, în vederea găsirii unui loc de muncă de către deţinuţi

Ar fi util;75.32%

Nu ar fi util;18.75%

NS/NR; 5.92%




-67-

Cu excepţia regiunilor Bucureşti-Ilfov, Centru şi Nord-Est, în restul regiunilor se înregistrează procente peste

media naţională în ce priveşte utilitatea unui astfel de curs de calificare pentru deţinuţi, în opinia cadrelor.

Utilitatea unui curs de calificare în penitenciare, în vederea găsirii unui loc de muncă de către deţinuţi, pe regiunide dezvoltare


Consideraţi că un curs de calificare în penitenciare, organizat în

funcţie de nevoile deţinuţilor ar creşte şansele acestora în găsireaunui loc de muncă?

Da Nu NS/NR Total

Bucureşti-Ilfov 64.99% 21.91% 13.10% 100.00%

Centru 70.64% 23.26% 6.10% 100.00%

Nord-Est 70.21% 22.98% 6.81% 100.00%

Nord-Vest 76.21% 19.15% 4.64% 100.00%

Sud-Est 77.97% 18.86% 3.17% 100.00%

Sud-Muntenia 77.29% 17.29% 5.43% 100.00%

Sud-Vest 83.47% 11.09% 5.44% 100.00%

Vest 76.67% 18.24% 5.08% 100.00%

Total 75.32% 18.75% 5.92% 100.00%

Utilitatea unui curs de calificare în penitenciare, în vederea găsirii unui loc de muncă de către deţinuţi, pe regiunide dezvoltare

Situaţia la nivelul fiecărui penitenciar privind opinia cadrelor despre utilitarea unui curs de calificare în

penitenciare, în vederea găsirii unui loc de muncă de către deţinuţi, este prezentată în Anexa 27.

Aprecierile privind utilitatea unui astfel de curs de calificare în penitenciare cresc pe măsură ce grupa de

vârstă a cadrelor creşte.

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00%

100.00%

Bucuresti-

Ilfov

Centru Nord-Est Nord-Vest Sud-Est Sud-

Muntenia

Sud-Vest Vest Total

NS/NR 13.10% 6.10% 6.81% 4.64% 3.17% 5.43% 5.44% 5.08% 5.92%

Nu ar fi util 21.91% 23.26% 22.98% 19.15% 18.86% 17.29% 11.09% 18.24% 18.75%

Ar fi util 64.99% 70.64% 70.21% 76.21% 77.97% 77.29% 83.47% 76.67% 75.32%




-68-

Utilitatea unui curs de calificare în penitenciare, în vederea găsirii unui loc de muncă de către deţinuţi, pe grupe de vârstă ale cadrelor

Utilitate curs

Grupe de vârstă

Consideraţi că un curs de calificare înpenitenciare, organizat în funcţie de nevoile

deţinuţilor ar creşte şansele acestora în găsireaunui loc de muncă?

Da Nu NS/NR Total

20-29 ani 74.41% 20.26% 5.33% 100.00%

30-39 ani 75.22% 19.25% 5.54% 100.00%

40-49 ani 77.06% 17.74% 5.20% 100.00%

>50 ani 80.19% 15.94% 3.86% 100.00%

Total 75.32% 18.75% 5.92% 100.00%

Intensitatea aprecierilor privind utilitatea unui astfel de curs de calificare în penitenciare este mai mare la

personalul implicat în „Educaţie şi asistenţă psiho-socială” (aceştia susţinând în proporţie de 87% acest

lucru).

Utilitatea unui curs de calificare în penitenciare, în vederea găsirii unui loc de muncă de către deţinuţi, pe ocupaţii ale respondenţilor

Utilitate curs

Ocupaţia în penitenciar a cadrelor

Consideraţi că un curs de calificare înpenitenciare, organizat în funcţie denevoile deţinuţilor ar creşte şansele

acestora în găsirea unui loc de muncă?

Da Nu NS/NR Total

Siguranţa deţinuţilor 72.86% 22.16% 4.98% 100.00%

Educaţie şi asistenţă psiho-socială 87.35% 9.04% 3.61% 100.00%

Altă funcţie 76.62% 15.30% 8.08% 100.00%

Total 75.32% 18.75% 5.92% 100.00%

Peste două treimi dintre cadre (67% ) consideră că abilitatea cea mai importantă care ar putea ajuta deţinuţii

în procesul de reintegrare în colectivitate o constituie capacitatea de a comunica cu uşurinţă. Spre deosebire

de ei, pentru deţinuţi, cea mai importantă abilitate o constituie folosirea calculatorului.

Abilităţi care ar putea ajuta deţinuţii în procesul de reintegrare în colectivitate

Care dintre următoarele abilităţi consideraţi că ar putea ajuta deţinuţii înprocesul de reintegrare în colectivitate

%

Folosirea calculatorului (navigare pe internet, tehnoredactare, calcul tabelar) 44.49%Cunoaşterea unei limbi străine 32.52%

Capacitatea de a conduce o maşină 23.37%

Capacitatea de a comunica cu uşurinţă 66.68%

Altele 5.14%

NS/NR 11.97%




-69-

Abilităţi care ar putea ajuta deţinuţii în procesul de reintegrare în colectivitate

Capacitatea de a comunica cu uşurinţă rămâne şi la nivelul regiunilor de dezvoltare principala abilitate

considerată de cadre că ar putea ajuta deţinuţii în procesul de reintegrare.

Abilităţi care ar putea ajuta deţinuţii în procesul de reintegrare în colectivitate, pe regiuni de dezvoltare


Care dintre următoarele abilităţi consideraţi că ar deţinuţii în procesul de reintegrare în colectivitate

Folosirea calculatorului(navigare pe internet,tehnoredactare, calcul

tabelar)


străine

Capacitatea dea conduce o

maşină

Capacitatea dea comunica cu

uşurinţă Altele NS/NR Total

Bucureşti-Ilfov

45.59% 32.75% 19.90% 46.35% 2.77% 22.67% 100.00%

Centru 41.57% 27.62% 20.93% 63.66% 5.23% 13.95% 100.00%

Nord-Est 45.53% 32.34% 24.89% 73.62% 5.11% 10.85% 100.00%

Nord-Vest 40.93% 31.65% 21.77% 69.76% 7.46% 12.50% 100.00%

Sud-Est 42.95% 36.61% 23.61% 74.96% 6.02% 9.19% 100.00%

Sud-Muntenia

51.71% 31.57% 28.57% 62.86% 5.43% 10.71% 100.00%

Sud-Vest 44.15% 32.66% 25.00% 68.15% 3.43% 8.06% 100.00%

Vest 39.72% 32.79% 18.01% 69.05% 4.85% 11.78% 100.00%

Total 44.49% 32.52% 23.37% 66.68% 5.14% 11.97% 100.00%

Situaţia la nivelul fiecărui penitenciar privind percepţia cadrelor asupra abilităţilor care pot ajuta deţinuţii în

procesul de reintegrare în colectivitate este prezentată în Anexa 28.

44.49%

32.52%

23.37%

66.68%

5.14%

11.97%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%


Cunoaşterea uneilimbi străine

Capacitatea de aconduce o maşină

Capacitatea de acomunica cu

uşurinţă

Altele NSNR




-70-

4.2.2 Acţiuni suport

Principala acţiune suport care ar putea creşte şansele de angajare a deţinutilor , o constituie, în opinia a

jumătate dintre cadre, organizarea de către agenţiile ANOFM a unor burse de locuri de muncă.

Acţiuni suport care pot creşte şansele de angajare a deţinuţilor după liberare

n afară de participarea la cursuri de formare profesională, cum ar trebui sprijinitepersoanele private de libertate în creşterea şanselor pentru a găsi un loc de muncă?

%

Participarea la sesiuni de consiliere şi asistenţă de specialitate 44.80%

Organizarea de către ONG-uri/ fundaţii a unor burse de locuri de muncă 46.72%

Organizarea de către agenţiile ANOFM a unor burse de locuri de muncă 50.23%

Alte modalităţi 5.47%

NS/NR 13.37%

Acţiuni suport care pot creşte şansele de angajare a deţinuţilor

Cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov, în celelalte regiuni de dezvoltare, principala acţiune suport, care ar

putea creşte şansele de angajare a deţinutilor după liberare o constituie organizarea de către agenţiile

ANOFM a unor burse de locuri de muncă. În regiunea Bucureşti-Ilfov, participarea la sesiuni de consiliere şi

asistenţă de specialitate constituie, pentru aproape 45% dintre cadre, principala acţiune suport pentru

deţinuţi.

Acţiuni suport care pot creşte şansele de angajare a deţinuţilor după liberare, pe regiuni de dezvoltare


n afară de participarea la cursuri de formare profesională, cum ar trebui sprijinite persoaneleprivate de libertate în creşterea şanselor pentru a găsi un loc de muncă?

Participarea la sesiunide consiliere şi

asistenţă despecialitate

Organizarea de cătreONG-uri/ fundaţii a

unor burse de locuride muncă

Organizarea de cătreagenţiile ANOFM a


Altemodalităţi NS/NR

Bucureşti-Ilfov 44.58% 32.75% 38.29% 4.03% 21.16%

Centru 38.37% 42.73% 47.38% 4.65% 17.44%

44.80% 46.72%

50.23%

5.47%

13.37%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

Participarea la sesiunide consil iere şi

asistenţă despecialitate


unor burse de locuri demuncă

Organizarea de cătreagenţiil e ANOFM a

unor burse d e l ocuri demuncă

Alte modali tăţi NSNR

NS/NR




-71-


În afară de participarea la cursuri de formare profesională, cum ar trebui sprijinite persoaneleprivate de libertate în creşterea şanselor pentru a găsi un loc de muncă?

Participarea la sesiuni

de consiliere şiasistenţă despecialitate



Organizarea de cătreagenţiile ANOFM a


Altemodalităţi NS/NR

Nord-Est 47.02% 46.60% 48.51% 5.53% 13.40%

Nord-Vest 43.75% 53.23% 53.43% 6.85% 14.31%

Sud-Est 48.34% 49.76% 55.15% 6.02% 12.04%

Sud-Muntenia 49.36% 50.64% 52.36% 6.58% 10.59%

Sud-Vest 43.43% 47.07% 55.76% 4.65% 8.89%

Vest 37.96% 44.21% 44.68% 4.17% 13.43%

Total 44.80% 46.72% 50.23% 5.47% 13.37%

Situaţia la nivelul fiecărui penitenciar privind percepţia cadrelor asupra acţiunilor suport care pot creşte

şansele de angajare a deţinuţilor după liberare este prezentată în Anexa 29.

4.2.3 Schimbări la nivelul comunităţii pentru a creşte gradul de reintegrare socială a deţinuţilor

Principalele schimbări care ar trebui făcute la nivelul comunităţii pentru a creşte gradul de reintegrare socială

a deţinuţilor sunt, în opinia cadrelor, organizarea de burse a locurilor de muncă pentru deţinuţi (aspect

menţionat de 58% dintre cadre), acordarea unor facilităţi angajatorilor (48%) şi schim barea mentalităţii

acestora (46%).

Schimbări care ar trebui făcute la nivelul comunităţii pentru a creşte gradul de reintegrare socială a deţinuţilor Ce schimbări ar trebui făcute la nivelul comunităţii pentru a creşte gradul de reintegraresocială a de inu ilor?

%

Schimbarea mentalităţii angajatorilor 46.32%

Acordarea unor facilităţi angajatorilor 48.25%

Organizarea de burse a locurilor de muncă pentru deţinuţi (întâlniri între angajatori şi deţinuţi învederea obţinerii unui loc de muncă)

58.46%

Educarea salariaţilor pentru integrarea în colectivele de lucru a foştilor deţinuţi. 26.51%

Întâlniri periodice între membrii familiilor deţinuţilor şi angajatorii acestora; 13.88%

Altele 3.93%




-72-

Schimbări care ar trebui făcute la nivelul comunităţii pentru a creşte gradul de reintegrare socială a deţinuţilor

Situaţia la nivel naţional nu se schimbă dacă urmărim în tabelul de mai jos opinia cadrelor la nivel de regiune

de dezvoltare.

Schimbări care ar trebui făcute la nivelul comunităţii pentru a creşte gradul de reintegrare socială a deţinuţilor,pe regiuni de dezvoltare

Regiuneade

dezvoltare

Ce schimbări ar trebui făcute la nivelul comunităţii pentru a creşte gradul de reintegrare socială ade inu ilor?

Schimbareamentalităţii

angajatorilor

Acordareaunor

facilităţiangajatorilor

Organizarea de burse alocurilor de muncă

pentru deţinuţi (întâlniri între angajatori şideţinuţi în vederea

obţinerii unui loc demuncă)

Educareasalariaţilor pentru

integrarea încolectivele de lucrua foştilor deţinuţi.

ntâlniriperiodice între

membriifamiliilor

deţinuţilor şiangajatoriiacestora

Altele

Bucureşti-Ilfov

37.96% 42.41% 45.55% 18.59% 18.32% 2.62%

Centru 35.52% 45.37% 59.40% 20.60% 14.93% 3.88%

Nord-Est 50.00% 49.78% 59.43% 28.73% 12.28% 3.95%

Nord-Vest 47.63% 52.16% 57.97% 26.29% 12.50% 6.03%

Sud-Est 46.44% 48.71% 63.43% 26.54% 13.11% 4.85%

Sud-Muntenia

50.89% 49.41% 65.13% 35.46% 18.69% 4.30%

Sud-Vest 52.66% 49.59% 54.51% 27.25% 9.63% 1.64%

Vest 42.33% 45.81% 55.58% 21.16% 10.70% 3.49%

Total 46.32% 48.25% 58.46% 26.51% 13.88% 3.93%

Situaţia la nivelul fiecărui penitenciar privind percepţia cadrelor asupra schimbărilor care ar trebui făcute la

nivelul comunităţii pentru a creşte gradul de reintegrare socială a deţinuţilor este prezentată în Anexa 30.

0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00%

Altele

Întâlniri periodice între membrii fam iliilor deţinuţilor şi angajatoriiacestora;

Educarea salariaţilor pentru integrarea în colectivele de lucru a foştilordeţinuţi.

Schimbarea mentalităţii angajatorilor

Acordarea unor facilităţi angajatorilor

Organizarea de burse a locurilor de muncă pentru deţinuţi (întâlniri între angajatori şi deţinuţi în vederea obţinerii unui loc de m uncă)

3.93%

13.88%

26.51%

46.32%

48.25%

58.46%




-73-

4.2.4 Cursuri pe care deţinuţii ar trebui să le urmeze pentru a-şi spori şansele de angajare

În opinia cadrelor, deţinuţii, pentru a-şi spori şansele de angajare, ar trebui să se specializeze mai ales în

domeniile „Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători

asimilaţi (div. COR 75)” (53% dintre cadre menţionând acest domeniu) şi „Muncitori constructori şi

asimilaţi, exclusiv electricieni (div. COR 71)” (domeniu menţionat de 52% dintre cadre). De asemenea,

participarea la cursuri de formare în domeniul IT (inclusiv certificarea ECDL) poate constitui un avantaj

pentru deţinuţi, după cum susţin 37% dintre cadre.

Cursuri pe care deţinuţii ar trebui să le facă, în opinia cadrelor, pentru a-şi spori şansele de angajaredupă liberare Div. COR 2

cifreDomeniu %*

75Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului,confecţii şi alţi lucrători asimilaţi

52.84%

71 Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni 51.89%

35 Tehnicieni în informatică şi comunicaţii 37.11%61 Muncitori calificaţi în agricultură 22.94%

72 Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi 22.59%

51 Lucrători în domeniul serviciilor personale 7.90%

52 Lucrători în domeniul vânzărilor 2.92%

83 Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 1.80%

* Notă: procente calculate prin raportare la numărul total de cadre care au apreciat utilitatea unui curs de formare profesională pentru creşterea şanselor deţinuţilor în a găsi un loc de muncă (n=1616)

Şi la nivelul regiunilor de dezvoltare, cele trei domenii menţionate anterior sunt principalele domenii în care

cadrele consideră că deţinuţii că ar trebui să se specializeze.


Div. COR2 cifre

Domeniu %*

Bucureşti-Ilfov

35 Tehnicieni în informatică şi comunicaţii 61.40%



61 Muncitori calificaţi în agricultură 7.02%



75Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţiişi alţi lucrători asimilaţi

49.12%


Centru 35 Tehnicieni în informatică şi comunicaţii 36.36%







54.55%


Nord-Est 35 Tehnicieni în informatică şi comunicaţii 39.16%







-74-


Div. COR2 cifre

Domeniu %*



75Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţiişi alţi lucrători asimilaţi 58.04%


Nord-Vest 35 Tehnicieni în informatică şi comunicaţii 43.61%







52.63%


Sud-Est 35 Tehnicieni în informatică şi comunicaţii 30.50%

51Lucrători în domeniul serviciilor personale

5.00%






37.00%


Sud-Muntenia 35 Tehnicieni în informatică şi comunicaţii 39.19%








Sud-Vest 35 Tehnicieni în informatică şi comunicaţii 34.38%








Vest 35 Tehnicieni în informatică şi comunicaţii 28.13%






75

Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţiişi alţi lucrători asimilaţi 46.09%

* Notă: procente calculate prin raportare la numărul total de cadre din fiecare regiune care au menţionat cel puţin un curs care artrebui făcut de deţinuţi




-75-

Majoritatea cadrelor (57%) consideră că aceste cursuri de formare pentru deţinuţi ar trebui să înceapă cu

maximum 2 ani înaintea liberării.

Perioada optimă când ar trebui să înceapă cursurile de formare pentru deţinuţi

Cu cât timp înainte de liberare credeţi că ar trebui să înceapă perioadade cursuri de formare

%*

Î ntre 0 si 1 an 29.97%

Î ntre 1 si 2 ani 27.14%



Mai mult de 4 ani 0.38%

Pe toată perioada detenţiei 9.00%

În anumite perioade din detentie (jumatate din perioada, perioadaindelungata , oricand in perioada detentiei)

2.08%

Nu se pot pronunţa 17.34%

Total 100.00%

* Notă: procente calculate prin raportare la numărul total de cadre care au apreciat utilitateaunui curs de formare profesională pentru creşterea şanselor deţinuţilor în a găsi un loc de muncă (n=1616)

4.2.5 Influenţa programelor de formare în penitenciar asupra comportamentului deţinuţilor

Cea mai mare parte dintre cadre (48%) apreciază un grad de participare a deţinuţilor la cursuri mai degrabă

„mediu”, lăsând loc posibilităţii de a creşte numărul participanţilor la cursuri.

Gradul de participare a deţinuţilor la cursurile de formare profesională organizate în penitenciare

Cum apreciaţi gradul de participare adeţinuţilor la cursurile de formare

profesională organizate în penitenciarulunde vă desfăşura i activitatea?

Mare Mediu Mic NS/NR Total

14.82% 48.00% 25.79% 11.39% 100.00%

Gradul de participare a deţinuţilor la cursurile de formare profesională organizate în penitenciare

Situaţia este relativ similară şi dacă ne îndreptăm atenţia spre regiuni.

Mare

14.82%

Mediu

48.00%

Mic

25.79%

NSNR

11.39%




-76-

Gradul de participare a deţinuţilor la cursurile de formare profesională organizate în penitenciare, pe regiuni de dezvoltare


Cum apreciaţi gradul de participare a deţinuţilor la cursurile de formareprofesională organizate în penitenciarul unde vă desfăşura i activitatea?

Mare Mediu Mic NS/NR Total

Bucureşti-Ilfov 16.88% 37.53% 25.94% 19.65% 100.00%

Centru 13.37% 47.67% 28.20% 10.76% 100.00%

Nord-Est 11.49% 44.04% 33.19% 11.28% 100.00%

Nord-Vest 11.49% 52.02% 24.80% 11.69% 100.00%

Sud-Est 16.16% 46.75% 27.10% 9.98% 100.00%

Sud-Muntenia 11.57% 51.29% 25.86% 11.29% 100.00%

Sud-Vest 20.77% 51.41% 18.95% 8.87% 100.00%

Vest 18.01% 50.12% 22.63% 9.24% 100.00%

Total 14.82% 48.00% 25.79% 11.39% 100.00%

Situaţia la nivelul fiecărui penitenciar privind percepţia cadrelor asupra gradului de participare a deţinuţilor

la cursurile de formare profesională organizate în penitenciare este prezentată în Anexa 31.

În opinia a 43% dintre cadre, deţinuţii au fost mulţumiţi de cursurile de formare la care aceştia au participat.

Gradul de mulţumire a deţinutilor referitor la cursurile de formare la care aceştia au participat

Cum apreciaţi gradul de mulţumire a deţinuţilorreferitor la cursurile de formare la care au

participat?

Multumimiti Mediu Nemultumiti NS/NR Total

43.28% 33.60% 4.87% 18.25% 100.0%

Gradul de mulţumire a deţinutilor referitor la cursurile de formare la care aceştia au participat

Procente peste media naţională ale cadrelor care apreciază că deţinuţii au fost mulţumiţi de cursurile la care

au participat în detenţie se înregistrează în regiunile Nord-Vest şi Sud-Vest.

Multumimiti43.28%

Nemultumiti4.87%

Mediu33.60%

NSNR18.25%




-77-

Gradul de mulţumire a deţinutilor referitor la cursurile de formare la care aceştia au participat, pe regiuni de dezvoltare


Cum apreciaţi gradul de mulţumire a deţinuţilor referitor lacursurile de formare la care au participat?

Multumiti Mediu Nemultumiti NS/NR Total

Bucureşti-Ilfov 34.01% 31.49% 7.81% 26.70% 100.00%

Centru 41.57% 33.14% 7.27% 18.02% 100.00%Nord-Est 41.49% 32.34% 5.74% 20.43% 100.00%

Nord-Vest 48.19% 30.44% 2.22% 19.15% 100.00%

Sud-Est 43.58% 34.23% 4.75% 17.43% 100.00%

Sud-Muntenia 38.86% 41.43% 4.29% 15.43% 100.00%

Sud-Vest 56.85% 26.01% 3.23% 13.91% 100.00%

Vest 40.65% 36.03% 5.31% 18.01% 100.00%

Total 43.28% 33.60% 4.87% 18.25% 100.00%

Opinia cadrelor privind gradul de mulţumire a deţinutilor referitor la cursurile de formare la aceştia care auparticipat, pe regiuni de dezvoltare

Situaţia la nivelul fiecărui penitenciar privind percepţia cadrelor asupra gradului de mulţumire a deţinuţilor la

cursurile de formare profesională organizate în penitenciare este prezentată în Anexa 32.

Comportamentul deţinuţilor, ca urmare a participării la aceste cursuri, a fost influenţat în sens pozitiv, în

opinia a aproape 41% dintre cadre. Se remarcă regiunea Sud -Vest, unde peste 57% dintre cadre apreciază

influenţa pozitivă a cursurilor asupra comportamentului deţinuţilor.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

B ucuresti-Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud-Est Sud-Muntenia Sud-Vest Vest Total

34.01%41.57% 41.49%

48.19%43.58%

38.86%

56.85%

40.65% 43.28%

7.81%

7.27% 5.74%

2.22%

4.75% 4.29%

3.23%

5.31% 4.87%

31.49%

33.14%32.34%

30.44% 34.23% 41.43%

26.01%

36.03% 33.60%

26.70%18.02% 20.43% 19.15% 17.43% 15.43% 13.91%

18.01% 18.25%

Multumimit Nemultumiti Mediu NS/NR




-78-

Influenţa participării în cadrul programelor de formare asupra comportamentului deţinuţilor , la nivel

naţional şi pe regiuni de dezvoltare

Cum apreciaţi că a fost influenţat, înansamblu, comportamentul

deţinuţilor ca urmare a participării încadrul programelor de formare?

Nu a fostinfluenţat

A fost influenţat î nsens pozitiv

A fost influenţat,dar în mică

măsur ă NS/NR Total

La nivel naţional 10.81% 40.69% 35.82% 25.23% 100.00%

Pe regiuni de dezvoltare

Bucureşti-Ilfov 13.35% 32.49% 32.49% 21.66% 100.00%

Centru 12.50% 36.63% 38.95% 11.92% 100.00%

Nord-Est 11.70% 35.74% 41.06% 11.49% 100.00%

Nord-Vest 9.48% 41.13% 35.08% 14.31% 100.00%

Sud-Est 7.77% 43.90% 39.62% 8.72% 100.00%

Sud-Muntenia 14.14% 40.00% 32.43% 13.43% 100.00%

Sud-Vest 5.24% 57.26% 26.01% 11.49% 100.00%

Vest 13.16% 33.72% 42.73% 10.39% 100.00%

Influenţa participării în cadrul programelor de formare asupra comportamentului deţinuţilor

Situaţia la nivelul fiecărui penitenciar privind percepţia cadrelor asupra influenţei participării în cadrul

programelor de formare asupra comportamentului deţinuţilor, este prezentată în Anexa 33.

Principalele schimbări care au survenit în comportamentul deţinuţilor ca urmare a participării la cursuri au

fost descoperirea unor anumite abilităţi (aspect menţionat de aproape 44% dintre cadre), devenir ea

deţinuţilor mai încrezători şi mai motivaţi (aproape 36% dintre cadre menţionând aceste schimbări de

comportament). Şi la nivelul regiunilor de dezvoltare, principala schimbare o constituie tot descoperirea

anumitor abilităţi, celelalte două schimbări menţionate anterior clasându-se pe poziţiile următoare în opinia

cadrelor (locul acestora variind de la regiune la regiune).

Nu a fostinfluentat

10.81%

Afost influentatin sens pozitiv

40.69%A fost

influentat, darin mica masura

35.82%

NSNR25.23%




-79-

Modalitatea în care comportamentul deţinuţilor a fost influenţat ca urmare a participării lor în cadrulprogramelor de formare, la nivel naţional şi pe regiuni de dezvoltare

Detaliaţi modalitatea în care a fostinfluenţat comportamentul deţinuţilor caurmare a participării în cadrulprogramelor de formare

A devenitmai

responsabil

A devenitmai

motivat

A devenitmai

încrezător

Şi-adescoperit

anumiteabilităţi

Altele NS/NR

La nivel naţional 27.22% 35.63% 35.99% 43.57% 5.47% 10.05%

Pe regiuni de dezvoltareBucureşti-Ilfov 27.52% 35.66% 28.29% 41.86% 1.55% 10.85%

Centru 17.31% 31.15% 32.69% 40.77% 5.38% 15.00%

Nord-Est 24.17% 30.83% 33.89% 44.44% 7.22% 11.67%

Nord-Vest 29.37% 37.04% 39.95% 48.94% 6.35% 10.58%

Sud-Est 30.36% 38.52% 34.35% 40.61% 7.40% 8.73%

Sud-Muntenia 28.40% 35.31% 36.29% 48.72% 5.52% 7.50%

Sud-Vest 32.93% 40.68% 46.25% 40.19% 3.63% 8.96%

Vest 21.75% 32.33% 31.72% 41.09% 4.83% 10.57%

Modalitatea în care comportamentul deţinuţilor a fost influenţat ca urmare a participării lor în cadrul programelor de formare

Situaţia la nivelul fiecărui penitenciar , privind percepţia cadrelor asupra modalităţii în care comportamentul

deţinuţilor a fost influenţat ca urmare a participării în cadrul programelor de formare, este prezentată în

Anexa 34.




-80-

4.3 Nevoia de actualizare continuă a competenţelor şi abilităţilor pentru personalul din

penitenciare

Marea majoritate a cadrelor (76%) consideră că postul ocupat necesită o actualizare continuă a competenţelor

şi abilităţilor.

Nevoia de actualizare a competenţelor şi abilităţilor, la nivel naţional şi pe regiuni de dezvoltare

Postul ocupat necesită o actualizare continuă acompetenţelor şi abilităţilor?

Da Nu NS/NR Total

La nivel naţional 75.55% 16.21% 8.24% 100.00%

La nivelul regiunilor de dezvoltare

Bucureşti-Ilfov 61.71% 24.43% 13.85% 100.00%

Centru 77.33% 15.12% 7.56% 100.00%

Nord-Est 76.38% 17.45% 6.17% 100.00%

Nord-Vest 79.23% 15.32% 5.44% 100.00%

Sud-Est 75.44% 16.48% 8.08% 100.00%

Sud-Muntenia 76.14% 13.29% 10.57% 100.00%

Sud-Vest 79.03% 13.71% 7.26% 100.00%

Vest 76.91% 16.40% 6.70% 100.00%

Situaţia de la nivel naţional este întâlnită şi pe regiunile unde îşi desfăşoară activitatea cadrelor. Situaţia pe

penitenciare despre opinia cadrelor privind nevoia de actualizare continuă a competenţelor şi abilităţilor,

este prezentată în Anexa 35.

Postul ocupat necesită o actualizare continuă a competenţelor şi abilităţilor?

Nevoia de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor se observă indiferent de categoria de vârstă a cadrelor.Aceasta este mai intensă la cei implicaţi în educaţia şi asistenţa psiho-socială şi la cadrele care au studii

superioare.

75.55%

61.71%

77.33% 76.38% 79.23%75.44% 76.14% 79.03% 76.91%

16.21%

24.43%

15.12% 17.45% 15.32%16.48% 13.29%

13.71% 16.40%

8.24%13.85%

7.56% 6.17% 5.44% 8.08% 10.57% 7.26% 6.70%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Nivel naţional Bucuresti -Il fov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud-Est Sud-Muntenia Sud-Vest Vest

Da Nu NSNR




-81-

Nevoia de actualizare a competenţelor şi abilităţilor, pe grupe de vârstă, ocupaţie, ultimul nivel de şcoalăabsolvit şi vechimea în sistemul ANP

Postul ocupat necesită o actualizarecontinuă a competenţelor şi abilităţilor?

Da Nu NS/NR Total

Grupe de varsta

20-29 ani 76.12% 18.98% 4.90% 100.00%

30-39 ani 77.06% 15.44% 7.50% 100.00%40-49 ani 76.30% 15.59% 8.11% 100.00%

>50 ani 74.40% 17.87% 7.73% 100.00%

Ocupaţia



Altă funcţie 75.45% 15.73% 8.82% 100.00%

Ultimul nivel de şcoală absolvit

Nivel liceal 69.76% 21.76% 8.47% 100.00%

Nivel postliceal si tehnic 67.77% 23.44% 8.79% 100.00%

Nivel universitar 82.61% 11.99% 5.40% 100.00%

Master, studii aprofundate 87.12% 8.38% 4.50% 100.00%

Doctorat 64.29% 14.29% 21.43%100.00%

Postdoctorat 0.00% 100.00% 0.00% 100.00%

Refuz 63.64% 12.12% 24.24% 100.00%

Vechimea în sistemulANP

0-5 ani 74.22% 15.83% 9.95% 100.00%

6-10 ani 77.45% 16.98% 5.57% 100.00%

11-15 ani 76.55% 16.49% 6.96% 100.00%

>15 ani 77.29% 15.50% 7.21% 100.00%

Total 75.55% 16.21% 8.24% 100.00%

4.4 Nevoia de formare în domeniile consilierii vocaţionale, reinserţiei şi medierii pe piaţamuncii

Majoritatea cadrelor (55%) consideră că au nevoie de o dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor în domeniul

consilierii vocaţionale. Situaţia de la nivel naţional se menţine şi în cadrul regiunilor de dezvoltare unde îşi

desfăşoară activitatea cadrele. Cele mai doritoare de aceste cursuri sunt cadrele din regiunile Sud-Vest, Sud-

Muntenia, Sud-Est, Centru şi Vest unde se înregistrează procente cel puţin egale cu media naţională.

Nevoia de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor în domeniul consilierii vocaţionale, pe total şi pe regiuni dedezvoltare

Consideraţi că aveţi nevoie de o dezvoltare a competenţelorşi abilităţilor în domeniul consilierii vocaţionale?Da Nu NS/NR Total



Sud-Vest 58.87% 20.16% 20.97% 100.00%

Sud-Muntenia 58.14% 20.71% 21.14% 100.00%

Sud-Est 56.10% 25.20% 18.70% 100.00%

Centru 55.23% 24.42% 20.35% 100.00%

Vest 54.73% 26.56% 18.71% 100.00%

Nord-Est 51.70% 23.40% 24.89% 100.00%

Nord-Vest 50.40% 27.82% 21.77% 100.00%

Bucureşti-Ilfov 49.62% 26.20% 24.18% 100.00%




-82-

Nevoia de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor în domeniul consilierii vocaţionale, pe total şi pe regiuni dedezvoltare

Situaţia pe penitenciare privind nevoia cadrelor de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor în domeniul

consilierii vocaţionale este prezentată în Anexa 36.

Cadrele care se ocupă cu educaţia şi asistenţa psiho-socială exprimă mai puternic nevoia de dezvoltare a

competenţelor şi abilităţilor în domeniul consilierii vocaţionale decât cadrele care se ocupă de siguranţa

deţinuţilor (74% faţă de 54%).

Nevoia de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor în domeniul consilierii vocaţionale, pe categorii de personal

Consideraţi că aveţi nevoie de o dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor în domeniulconsilierii voca ionale?

Da Nu NS/NR Total



Altă funcţie 48.03% 25.61% 26.35% 100.00%

Total 54.70% 24.07% 21.23% 100.00%

Nevoia de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor în domeniul consilierii vocaţionale, pe categorii de personal

44%

46%

48%

50%

52%

54%

56%

58%

60%

54.70%

58.87%58.14%

56.10%55.23%

54.73%

51.70%

50.40%49.62%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

Sigurantadetinutilor

Educatie siasistenta psiho-

sociala

Alta functie NS/NR

54.24%

73.90%

48.03%

40.88%




-83-


reinserţiei pe piaţa muncii. Trendul de la nivel naţional se menţine şi în cadrul regiunilor de dezvoltare unde

îşi desfăşoară activitatea cadrele, procentul celor care susţin că au nevoie este mai mare decât procentul celor

care susţin că nu au nevoie de dezvoltarea competenţelor în acest domeniu. Totuşi cele mai doritoare de

aceste cursuri sunt cadrele din regiunile Sud-Vest, Sud-Muntenia, Sud-Est şi Nord-Est .

Nevoia de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor în domeniul reinserţiei pe piaţa muncii, pe total şi pe regiunide dezvoltare

Consideraţi că aveţi nevoie de o dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor în domeniul

reinserţiei pe piaţa muncii?Da Nu NS/NR Total



Sud-Vest 55.04% 20.97% 23.99% 100.00%

Sud-Muntenia 53.43% 22.00% 24.57% 100.00%

Sud-Est 51.51% 26.31% 22.19% 100.00%

Nord-Est 51.49% 23.40% 25.11% 100.00%

Centru 49.71% 25.00% 25.29% 100.00%

Nord-Vest 49.19% 26.41% 24.40% 100.00%

Vest 47.34% 30.48% 22.17% 100.00%

Bucureşti-Ilfov 45.59% 26.20% 28.21% 100.00%

Nevoia de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor în domeniul reinserţiei pe piaţa muncii, pe total şi pe regiunide dezvoltare

Situaţia pe penitenciare privind nevoia cadrelor de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor în domen iul

reinserţiei pe piaţa muncii este prezentată în Anexa 37.


competenţelor şi abilităţilor în domeniul reinserţiei pe piaţa muncii decât cadrele care se ocupă de siguranţa

deţinuţilor (65% faţă de 51%).

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

La nivelnaţional

Sud-Vest Sud-Muntenia Sud-Est Nord-Est Centru Nord-Vest Vest Bucuresti-Ilfov

50.79%

55.04%53.43% 51.51% 51.49%

49.71% 49.19%47.34%

45.59%




-84-

Nevoia de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor în domeniul reinserţiei pe piaţa muncii, pe categorii depersonal

Consideraţi că aveţi nevoie de o dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor în domeniul

reinserţiei pe piaţa muncii? Da Nu NS/NR Total



Altă funcţie 44.85% 26.25% 28.91% 100.00%

Total 50.79% 24.88% 24.33% 100.00%

Nevoia de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor în domeniul reinserţiei pe piaţa muncii, pe categorii depersonal


medierii pe piaţa muncii. Trendul de la nivel naţional se menţine şi în cadrul regiunilor de dezvoltare unde

îşi desfăşoară activitatea cadrele, procentul celor care susţin că au nevoie este mai mare decât procentul celor

care susţin că nu au nevoie de dezvoltarea competenţelor în acest domeniu. Totuşi cele m ai doritoare de

aceste cursuri sunt cadrele din regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest, Nord-Vest şi Vest.

Nevoia de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor în domeniul medierii pe piaţa muncii, pe total şi pe regiuni dedezvoltare

Consideraţi că aveţi nevoie de o dezvoltare a

competenţelor şi abilităţilor în domeniulmedierii pe pia a muncii?

Da Nu NS/NR Total



Sud-Est 57.53% 21.39% 21.08% 100.00%

Sud-Muntenia 57.14% 18.57% 24.29% 100.00%

Sud-Vest 54.64% 20.36% 25.00% 100.00%

Nord-Vest 53.83% 22.38% 23.79% 100.00%

Vest 53.81% 24.71% 21.48% 100.00%

Nord-Est 51.28% 21.28% 27.45% 100.00%

Centru 51.16% 22.67% 26.16% 100.00%

Bucureşti-Ilfov 43.32% 24.94% 31.74% 100.00%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Siguranta

detinutilor

Educatie si

asistenta psiho-

sociala

Alta functie NS/NR

51.03%

65.06%

44.85%

37.74%




-85-

Nevoia de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor în domeniul medierii pe piaţa muncii, pe total şi pe regiuni dedezvoltare

Situaţia pe penitenciare privind nevoia cadrelor de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor în domeniul

medierii pe piaţa muncii, este prezentată în Anexa 38.


competenţelor şi abilităţilor în domeniul reinserţiei pe piaţa muncii decât cadrele care se ocupă de siguranţadeţinuţilor (64% faţă de 55%).

Nevoia de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor în domeniul medierii pe piaţa muncii, pe categorii depersonal

Consideraţi că aveţi nevoie de o dezvoltare acompetenţelor şi abilităţilor în domeniulmedierii pe pia a muncii?

Da Nu NS/NR Total



Altă funcţie 46.01% 24.12% 29.86% 100.00%

Total 53.52% 21.70% 24.78% 100.00%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

La nivel

naţional

Sud-Est Sud-Muntenia Sud-Vest Nord-Vest Vest Nord-Est Centru Bucuresti-Ilfov

53.52%

57.53% 57.14%54.64% 53.83% 53.81%

51.28% 51.16%

43.32%




-86-

Nevoia de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor în domeniul medierii pe piaţa muncii, pe categorii depersonal

4.5 Dorinţa de participare la cursuri gratuite în domeniile consilierii vocaţionale, reinserţiei şimedierii pe piaţa muncii

Majoritatea cadrelor (55%) doresc să participe la cursuri în domeniul consilierii vocaţionale. Situaţia de la

nivel naţional se menţine şi în cadrul regiunilor de dezvoltare unde îşi desfăşoară activitatea cadrele. Cele

mai doritoare de aceste cursuri sunt cadrele din regiunile Sud-Muntenia, Nord-Est, Nord-Vest şi Vest unde se

înregistrează procente peste media naţională.

Dor inţa de participare la cursuri gratuite în domeniul consilierii vocaţionale, pe total şi pe regiuni de dezvoltare

Sunteţi dispus să participaţi la o serie de cursuri gratuite deFPC în domeniul consilierii vocaţionale? Da Nu NS/NR Total



Sud-Vest 45.84% 30.73% 23.43% 100.00%

Sud-Muntenia 56.10% 25.29% 18.60% 100.00%

Sud-Est 54.68% 26.38% 18.94% 100.00%

Centru 51.21% 31.85% 16.94% 100.00%

Vest 57.05% 27.73% 15.21% 100.00%

Nord-Est 59.86% 23.29% 16.86% 100.00%

Nord-Vest 56.05% 25.00% 18.95% 100.00%

Bucureşti-Ilfov 50.81% 31.87% 17.32% 100.00%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Sigurantadetinutilor

Educatie siasistenta psiho-

sociala

Alta functie NS/NR

48.04%

60.84%

42.93%

33.33%




-87-

Dorinţa de participare la cursuri gratuite în domeniul consilierii vocaţionale, pe total şi pe regiuni de dezvoltare

Situaţia pe penitenciare privind dorinţa cadrelor de participare la cursuri în domeniul consilierii vocaţionale

este prezentată în Anexa 39.

Cadrele care se ocupă cu educaţia şi asistenţa psiho-socială exprimă mai puternic dorinţa de participare la

cursuri în domeniul consilierii vocaţionale decât cadrele care se ocupă de siguranţa deţinuţilor (7 5% faţă de

54%).

Dorinţa de participare la cursuri gratuite în domeniul consilierii vocaţionale, după vechimea în sistemul ANP,nivel de educaţie, grupe de vârstă şi categorii de personal

Sunteti dispus sa participati la oserie de cursuri gratuite de FPC indomeniul consilierii vocationale?

Da Nu NS/NR Total

Vechimea în

sistemulANP

0-5 ani 55.28% 25.90% 18.82% 100.00%

6-10 ani 56.93% 25.27% 17.80% 100.00%

11-15 ani 52.94% 30.41% 16.65% 100.00%

>15 ani 55.56% 27.10% 17.35% 100.00%

Educaţia

Nivel liceal 47.73% 32.54% 19.73% 100.00%


Nivel universitar 62.56% 23.12% 14.32% 100.00%Master, studii aprofundate 66.46% 21.06% 12.47% 100.00%

Doctorat 57.14% 28.57% 14.29% 100.00%

Postdoctorat 0.00% 100.00% 0.00% 100.00%

Refuz 39.39% 39.39% 21.21% 100.00%

Grupe devârstă

20-29 ani 57.36% 26.87% 15.78% 100.00%

30-39 ani 56.21% 26.88% 16.91% 100.00%

40-49 ani 53.50% 28.41% 18.09% 100.00%

>50 ani 56.52% 24.64% 18.84% 100.00%

Categorii

depersonal


Educaţie şi asistenţăpsiho-socială 75.10% 15.26% 9.64% 100.00%

Altă funcţie 48.03% 29.01% 22.95% 100.00%

Total 54.52% 27.50% 17.97% 100.00%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00% 54.52%

45.84%

56.10% 54.68%51.21%

57.05%59.86%

56.05%

50.81%




-88-

Dorinţa de participare la cursuri gratuite în domeniul consilierii vocaţionale, pe categorii de personal şi pe total

Cea mai mare parte a cadrelor (46%) doresc să participe la cursuri în domeniul reinserţiei pe piaţa muncii.

Trendul de la nivel naţional se menţine şi în cadrul regiunilor de dezvoltare unde îşi desfăşoară activitatea

cadrele, procentul doritorilor fiind mai mare decât procentul celor care susţin că nu doresc astfel de cursuri.

Totuşi, cele mai doritoare de aceste cursuri sunt cadrele din regiunile Vest, Sud-Muntenia, Sud-Est şi Centru,

unde au fost înregistrate procente ale doritorilor de cursuri peste media naţională.

Dorinţa de participare la cursuri gratuite în domeniul reinserţiei pe piaţa muncii, pe total şi pe regiuni dedezvoltare

Sunteţi dispus să participaţi la o serie decursuri gratuite de FPC în domeniul

reinser iei pe pia a muncii? Da Nu NS/NR Total



Sud-Vest 40.55% 31.23% 28.21% 100.00%

Sud-Muntenia 50.29% 28.78% 20.93% 100.00%

Sud-Est 48.51% 30.43% 21.06% 100.00%

Nord-Est 45.16% 34.88% 19.96% 100.00%

Centru 49.29% 31.38% 19.33% 100.00%

Nord-Vest 43.00% 35.14% 21.86% 100.00%

Vest 51.41% 26.01% 22.58% 100.00%

Bucureşti-Ilfov 42.96% 35.10% 21.94% 100.00%




-89-

Dorinţa de participare la cursuri gratuite în domeniul reinserţiei pe piaţa muncii, pe total şi pe regiuni dedezvoltare

Situaţia pe penitenciare privind dorinţa cadrelor de participare la cursuri gratuite în domeniul reinserţiei pe

piaţa muncii, este prezentată în Anexa 40.


cursuri gratuite în domeniul reinserţiei pe piaţa muncii decât cadrele care se ocupă de siguranţa deţinuţilor(60% faţă de 46%).

Dorinţa de participare la cursuri gratuite în domeniul reinserţiei pe piaţa muncii, după vechimea în sistemul ANP,

nivel de educaţie, grupe de vârstă şi categorii de personal

Sunteţi dispus să participaţi la o serie de cursurigratuite de FPC în domeniul reinserţiei pe piaţa

muncii?

Da Nu NS/NR Total

Vechimea în

sistemulANP

0-5 ani 47.48% 30.94% 21.58% 100.00%

6-10 ani 47.42% 29.48% 23.10% 100.00%

11-15 ani 43.91% 35.38% 20.71% 100.00%>15 ani 48.83% 30.51% 20.66% 100.00%

Educaţia

Nivel liceal 43.93% 34.24% 21.83% 100.00%




Doctorat 57.14% 28.57% 14.29% 100.00%

Postdoctorat 0.00% 100.00% 0.00% 100.00%

Refuz 36.36% 45.45% 18.18% 100.00%

Grupe devarsta

20-29 ani 49.68% 31.77% 18.55% 100.00%

30-39 ani 47.05% 32.16% 20.79% 100.00%40-49 ani 44.84% 32.57% 22.59% 100.00%

>50 ani 53.14% 26.09% 20.77% 100.00%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

46.36%

40.55%

50.29%48.51%

45.16%

49.29%

43.00%

51.41%

42.96%




-90-

Sunteţi dispus să participaţi la o serie de cursurigratuite de FPC în domeniul reinserţiei pe piaţa

muncii?

Da Nu NS/NR Total

Categoriide

personal



Altă funcţie 40.28% 33.48% 26.25% 100.00%

Total 46.36% 31.86% 21.78% 100.00%

Dorinţa de participare la cursuri gratuite în domeniul reinserţiei pe piaţa muncii, pe categorii de personal şi pe total

Cea mai mare parte a cadrelor (48%) doresc să participe la cursuri în domeniul medierii pe piaţa muncii.

Trendul de la nivel naţional se menţine şi în cadrul regiunilor de dezvoltare unde îşi desfăşoară activitatea

cadrele, procentul doritorilor fiind mai mare decât procentul celor care susţin că nu doresc astfel de cursuri.

Totuşi cele mai doritoare de aceste cursuri sunt cadrele din regiunile Sud-Est, Centru şi Sud-Vest.

Dorinţa de participare la cursuri gratuite în domeniul medierii pe piaţa muncii, pe total şi pe regiuni dedezvoltare

Sunteţi dispus să participaţi la o serie decursuri gratuite de FPC în domeniul medierii

pe pia a muncii? Da Nu NS/NR Total



Sud-Est 38.29% 31.99% 29.72% 100.00%

Sud-Muntenia 50.87% 25.58% 23.55% 100.00%

Sud-Vest 47.87% 27.66% 24.47% 100.00%

Nord-Vest 47.18% 30.85% 21.98% 100.00%

Vest 53.41% 28.21% 18.38%100.00%

Nord-Est 46.14% 29.71% 24.14% 100.00%

Centru 50.81% 26.41% 22.78% 100.00%




-91-

Sunteţi dispus să participaţi la o serie decursuri gratuite de FPC în domeniul medierii

pe pia a muncii? Da Nu NS/NR Total

Bucureşti-Ilfov 46.19% 33.95% 19.86% 100.00%

Dorinţa de participare la cursuri gratuite în domeniul medierii pe piaţa muncii, pe total şi pe regiuni dedezvoltare

Situaţia pe penitenciare privind dorinţa cadrelor de participare la cursuri gratuite în domeniul medierii pe

piaţa muncii, este prezentată în Anexa 41.


cursuri gratuite în domeniul reinserţiei pe piaţa muncii decât cadrele care se ocupă de siguranţa deţinuţilor

(61% faţă de 48%).

Dorinţa de participare la cursuri gratuite în domeniul medierii pe piaţa muncii, după vechimea în sistemul ANP,nivel de educaţie, grupe de vârstă şi categorii de personal

Sunteti dispus sa participati la o serie de cursurigratuite de FPC in domeniul medierii pe piata

muncii?

Da Nu NS/NR Total

Vechimea în

sistemulANP

0-5 ani 50.60% 27.22% 22.18% 100.00%

6-10 ani 48.91% 26.77% 24.32% 100.00%

11-15 ani 44.32% 33.97% 21.71% 100.00%

>15 ani 50.49% 27.58% 21.93% 100.00%

Educaţia

Nivel liceal 43.73% 31.80% 24.47% 100.00%




Doctorat 50.00% 28.57% 21.43% 100.00%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

47.84%

38.29%

50.87%47.87% 47.18%

53.41%

46.14%

50.81%

46.19%




-92-

Sunteti dispus sa participati la o serie de cursurigratuite de FPC in domeniul medierii pe piata

muncii?

Da Nu NS/NR Total

Postdoctorat 0.00% 100.00% 0.00% 100.00%

Refuz 39.39% 33.33% 27.27% 100.00%

Grupe devarsta

20-29 ani 53.52% 28.14% 18.34% 100.00%

30-39 ani 48.22% 29.70% 22.08% 100.00%

40-49 ani 46.71% 30.08% 23.22% 100.00%

>50 ani 53.14% 23.67% 23.19% 100.00%

Categoriide

personal



Altă funcţie 42.93% 30.82% 26.25% 100.00%

Total 47.84% 29.29% 22.86% 100.00%

Dorinţa de participare la cursuri gratuite în domeniul medierii pe piaţa muncii,pe categorii de personal şi pe total

4.6 Modalităţi de organizare a cursurilor

Atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional, cea mai bună formă pentru organizarea cur surilor este cea din

timpul săptămânii, de luni până vineri.

Cea mai bună formă pentru organizarea cursurilor, la nivel naţional şi pe regiuni de dezvoltare

Care consideraţi că ar fi cea mai

bună formă de organizare acursurilor?

De luni pana

vineri

La sfarsitul

saptamanii (V,S,D)

In week-

end

Alta

forma NS/NR Total

La nivel naţional 73.00% 6.00% 6.83% 6.93% 7.23% 100.00%




-93-

Care consideraţi că ar fi cea maibună formă de organizare a

cursurilor?

De luni panavineri

La sfarsitulsaptamanii (V,S,D)

In week-end

Altaforma

NS/NR Total


Bucureşti-Ilfov 71.03% 4.53% 10.83% 6.80% 6.80% 100.00%

Centru 70.06% 5.81% 9.59% 9.59% 4.94% 100.00%

Nord-Est 71.70% 7.02% 5.11% 7.23% 8.94% 100.00%

Nord-Vest 77.62% 3.43% 4.84% 6.85% 7.26% 100.00%

Sud-Est 72.90% 6.02% 7.61% 8.40% 5.07% 100.00%

Sud-Muntenia 73.71% 5.43% 5.00% 5.57% 10.29% 100.00%

Sud-Vest 72.58% 7.26% 6.85% 5.04% 8.27% 100.00%

Vest 72.75% 8.78% 6.93% 6.93% 4.62% 100.00%

În anexa 42 este prezentată situaţia pe penitenciare privind cea mai bună formă de organizare a cursurilor.

4.7 Profilul personalului (cadrelor) din penitenciare

Marea majoritate a cadrelor sunt de sex masculin (83%).

Structura cadrelor pe sexe

SexMasculin Feminin Total

82.98% 17.02% 100.00%

Structura cadrelor pe sexe

La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderi peste media naţională se înregistrează la cadrele de sex feminin

în regiunile Sud-Muntenia, Sud-Vest şi Bucureşti-Ilfov.

Structura cadrelor, pe regiuni de dezvoltare şi pe sexe

Sex Masculin Feminin Total

Bucureşti-Ilfov 80.60% 19.40% 100.00%

Centru 83.43% 16.57% 100.00%

Nord-Est 89.15% 10.85% 100.00%

Nord-Vest 87.10% 12.90% 100.00%

Sud-Est 88.43% 11.57% 100.00%

Sud-Muntenia 74.71% 25.29% 100.00%

Masculin; 82.98%

Feminin; 17.02%




-94-

Sud-Vest 76.21% 23.79% 100.00%

Vest 86.61% 13.39% 100.00%

Total 82.98% 17.02% 100.00%

Structura cadrelor, pe regiuni de dezvoltare şi pe sexe

În anexa 43 sunt prezentate datele privind structura cadrelor pe sexe şi pe penitenciare.

Cele mai multe dintre cadre au vârste cuprinse între 30-39 ani (41%). O altă pondere însemnată o deţin şi

cadrele cu vârsta între 40-49 ani (36%).

Distribuţia vâr stei cadrelor

Grupe de vârstă %

Între 20-29 ani 11.82%

Între 30-39 ani 40.99%

Între 40-49 ani 36.38%

Peste 50 ani 5.22%

Nu răspund 5.60%

Total 100.00%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00%

100.00%

80.60% 83.43% 89.15% 87.10% 88.43%

74.71% 76.21%86.61% 82.98%

19.40% 16.57% 10.85% 12.90% 11.57%

25.29% 23.79%13.39% 17.02%

Masculin Feminin




-95-

Distribuţia vârstei cadrelor

Ponderea cea mai mare a cadrelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 29 de ani în total personal se înregistrează în

regiunile Centru (17%) şi Nord-Est (14%).

Distribuţia vârstei cadrelor pe regiuni de dezvoltare


Grupe de vârstă

Între 20-29 ani Între 30-39

ani Între 40-49 ani

Peste 50ani

Nurăspund

Total

Bucureşti-Ilfov 9.82% 41.06% 38.04% 2.52% 8.56% 100.00%

Centru 17.15% 39.53% 36.05% 3.20% 4.07% 100.00%

Nord-Est 14.47% 45.53% 30.21% 3.62% 6.17% 100.00%

Nord-Vest 12.30% 42.94% 34.07% 5.65% 5.04% 100.00%

Sud-Est 12.04% 43.11% 35.66% 5.55% 3.65% 100.00%

Sud-Muntenia 9.43% 40.57% 38.00% 4.86% 7.14% 100.00%

Sud-Vest 11.09% 33.27% 39.92% 11.69% 4.03% 100.00%

Vest 10.39% 41.34% 38.80% 3.23% 6.24% 100.00%

Total 11.82% 40.99% 36.38% 5.22% 5.60% 100.00%

Distribuţia vârstei cadrelor pe regiuni de dezvoltare

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

40.00%

45.00%

50.00%

Între 2 0-2 9 ani Între 3 0-3 9 ani Între 40 -49 an i Peste 50 an i Nu răspund




-96-

În anexa 44 este prezentată distribuţia procentuală a vârstei cadrelor, pe penitenciare.

Aproximativ 30% dintre cadre au între 11 şi 15 ani vechime în sistemul Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor (ANP) şi 26% dintre ele lucrează de peste 15 ani în ANP.

Vechimea în sistemul ANP

Vechimea în sistemulANP

%

Între 0-5 ani 21.02%

Între 6-10 ani 18.55%

Între 11-15 ani 30.43%

Peste 15 ani 25.86%

Nu răspund 4.13%

Total 100.00%


Ponderi mai mari decât media naţională în ce priveşte persoanele cu vechime peste 15 ani se înregistrează în

regiunile Sud-Est, Nord-Vest, Sud-Vest şi Sud-Muntenia.

Vechimea în sistemul ANP, pe regiuni de dezvoltare

Regiunea de

dezvoltare


Între 0-5ani

Între 6-10 ani

Între 11-15 ani

Peste 15ani

Nurăspund

Total

Bucureşti-Ilfov 17.13% 17.13% 42.82% 10.83% 12.09% 100.00%

Centru 29.65% 18.90% 25.00% 26.45% 0.00% 100.00%

Nord-Est 27.87% 22.98% 21.06% 24.89% 3.19% 100.00%

Nord-Vest 22.78% 19.96% 26.81% 30.24% 0.20% 100.00%

Sud-Est 19.97% 16.96% 29.16% 31.38% 2.54% 100.00%

Sud-Muntenia 19.00% 17.14% 30.00% 28.14% 5.71% 100.00%

Sud-Vest 16.53% 17.74% 33.27% 28.63% 3.83% 100.00%

Vest 18.24% 18.71% 36.95% 20.32% 5.77% 100.00%

Total 21.02% 18.55% 30.43% 25.86% 4.13% 100.00%

Între 0-5 ani;21.02%

Între 6-10 ani;18.55%

Între 11-15 ani;30.43%

Peste 15 ani;25.86%

Nu răspund;4.13%




-97-

Vechimea în sistemul ANP, pe regiuni de dezvoltare

În anexa 45 sunt prezentate grupele de vechime în sistemul ANP, pe penitenciare.

Majoritatea cadrelor sunt implicate în siguranţa deţinuţilor (60%), aproape 13% lucrează în domeniul

educaţiei şi asistenţei psiho-sociale, în timp ce aproape 24% au altă funcţie.

Ocupaţia în penitenciar

În cadrul penitenciarului, vă ocupa i de %

Siguranţa deţinuţilor 59.72%

Educaţie şi asistenţă psiho-socială 12.55%

Altă funcţie 23.72%

Nu răspund 4.01%

Total 100.00%

Ocupaţia în penitenciar

0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00% 25.00% 30.00% 35.00% 40.00% 45.00%

Bucuresti-Ilfov

Centru

Nord-Est

Nord-Vest

Sud-Est

Sud-Muntenia

Sud-Vest

Vest

Total

Nu răspund Peste 15 ani Între 11-15 ani Între 6-10 ani Între 0-5 ani

Sigurantadetinutilor;

59.72%Educatie si

asistenta psiho-sociala; 12.55%

Alta functie;23.72%

Nu răspund;4.01%




-98-

Situaţia de la nivel naţional în ce priveşte ocupaţia se păstrează şi la nivelul regiunilor de dezvoltare. Totuşi,

în regiunile Centru şi Bucureşti-Ilfov, ponderea cadrelor care lucrează în domeniul educaţiei şi asistenţei

psiho-sociale depăşeşte media naţională.

Ocupaţia în penitenciar, pe regiuni de dezvoltare


În cadrul penitenciarului, vă ocupaţi de

Siguranţadeţinuţilor

Educaţie şiasistenţă psiho-

socială

Altăfuncţie

Nurăspund

Total

Bucureşti-Ilfov 49.37% 14.11% 30.98% 5.54% 100.00%

Centru 54.07% 14.83% 27.62% 3.49% 100.00%

Nord-Est 67.45% 12.98% 14.68% 4.89% 100.00%

Nord-Vest 56.05% 12.10% 28.63% 3.23% 100.00%

Sud-Est 71.16% 12.68% 13.15% 3.01% 100.00%

Sud-Muntenia 57.57% 13.57% 24.57% 4.29% 100.00%

Sud-Vest 51.61% 12.50% 32.66% 3.23% 100.00%

Vest 65.59% 7.62% 21.94% 4.85% 100.00%

Total 59.72% 12.55% 23.72% 4.01% 100.00%

Ocupaţia în penitenciar, pe regiuni de dezvoltare

În anexa 46 este prezentată ocupaţia cadrelor în cadrul fiecărui penitenciar.

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

Siguranta detinutilor Educatie si asistenta psiho-sociala Alta functie Nu răspund




-99-

Marea majoritate a cadrelor intrate în eşantion (89%) ocupă o funcţie de execuţie în cadrul penitenciarului.

Tipul funcţiei deţinute

Funcţiadeţinută

Conducere Executie Nu răspund Total

6.71% 89.41% 3.88% 100.00%

Tipul funcţiei deţinute

În regiunea Centru, peste 10% dintre cadre au declarat că ocupă o funcţie de conducere în cadrul

penitenciarului unde lucrează.

Tipul funcţiei deţinute pe regiuni de dezvoltare


Funcţia deţinută

Conducere Executie Nu răspund Total

Bucureşti-Ilfov 3.78% 93.45% 2.77% 100.00%

Centru 10.47% 84.88% 4.65% 100.00%

Nord-Est 5.32% 91.28% 3.40% 100.00%

Nord-Vest 8.67% 86.49% 4.84% 100.00%

Sud-Est 5.39% 89.38% 5.23% 100.00%

Sud-Muntenia 7.14% 89.14% 3.71% 100.00%

Sud-Vest 7.46% 90.12% 2.42% 100.00%

Vest 6.00% 90.30% 3.70% 100.00%

Total 6.71% 89.41% 3.88% 100.00%




-100-

Tipul funcţiei deţinute, pe regiuni de dezvoltare

În anexa 47 este prezentat tipul funcţiei deţinute, pe penitenciare.

Cea mai mare parte a cadrelor (86%) provin din mediul urban.

Mediul rezidenţial

Mediulrezidenţial

Urban Rural Total

86.21% 13.79% 100.00%

Mediul rezidenţial

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00%

100.00%

Bucuresti-Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud-Est Sud-Muntenia Sud-Vest Vest Total

3.78%10.47%

5.32% 8.67% 5.39% 7.14% 7.46% 6.00% 6.71%

93.45% 84.88%

91.28% 86.49%89.38% 89.14% 90.12% 90.30% 89.41%

2.77% 4.65% 3.40% 4.84% 5.23% 3.71% 2.42% 3.70% 3.88%

Conducere Executie Nu răspund

Urban; 86.21%

Rural; 13.79%




-101-

Şi la nivelul regiunilor de dezvoltare, majoritatea cadrelor au ca reşedinţă localităţi urbane din regiune.

Mediul rezidenţial al cadrelor, pe regiuni de dezvoltare

Regiunea de

dezvoltare

Mediul rezidenţial

Urban Rural TotalBucureşti-Ilfov 83.38% 16.62% 100.00%

Centru 88.08% 11.92% 100.00%

Nord-Est 89.36% 10.64% 100.00%

Nord-Vest 89.31% 10.69% 100.00%

Sud-Est 83.68% 16.32% 100.00%

Sud-Muntenia 81.57% 18.43% 100.00%

Sud-Vest 92.14% 7.86% 100.00%

Vest 84.76% 15.24% 100.00%

Total 86.21% 13.79% 100.00%

Mediul rezidenţial al cadrelor, pe regiuni de dezvoltare

În anexa 48 este prezentat mediul de reşedinţă a cadrelor, pe penitenciare.

Aproape 51% dintre cadre au cel puţin studii universitare, în timp de 37% dintre aceştia au doar studiiliceale.

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Bucuresti-Ilfov

Centru

Nord-Est

Nord-Vest

Sud-Est

Sud-Muntenia

Sud-Vest

Vest

Total

83.38%

88.08%

89.36%

89.31%

83.68%

81.57%

92.14%

84.76%

86.21%

16.62%

11.92%

10.64%

10.69%

16.32%

18.43%

7.86%

15.24%

13.79%

Urban Rural




-102-

Educaţia cadrelor

Ultimul nivel de şcoală absolvit %

Nivel liceal 37.18%

Nivel postliceal şi tehnic 6.88%

Nivel universitar 37.84%

Master, studii aprofundate 12.33%

Doctorat 0.35%

Postdoctorat 0.03%

Refuz 0.83%

Nu răspund 4.56%

Total 100.00%

Educaţia cadrelor

În regiunile Sud-Vest şi Centru se înregistrează ponderi ale personalului cu studii cel puţin universitare peste

media naţională.

Educaţia, pe regiuni de dezvoltare

Regiuneade

dezvoltare

Ultimul nivel de şcoală absolvit

Nivelliceal

Nivelpostlicealşi tehnic

Niveluniversitar

Master,studii

aprofundateDoctorat Postdoctorat Refuz

Nurăspund

Total

Bucureşti-Ilfov

44.84% 3.78% 30.98% 9.32% 1.01% 0.00% 0.00% 10.08% 100.00%

Centru 30.81% 4.65% 40.99% 17.73% 0.29% 0.00% 0.87% 4.65% 100.00%

Nord-Est 40.85% 10.00% 32.55% 11.06% 0.43% 0.00% 0.85% 4.26% 100.00%

Nord-Vest 35.28% 6.05% 37.50% 12.90% 0.20% 0.20% 3.23% 4.64% 100.00%

Sud-Est 38.19% 9.98% 37.24% 9.67% 0.32% 0.00% 0.63% 3.96% 100.00%

Sud-Muntenia

35.29% 7.86% 38.29% 13.86% 0.43% 0.00% 0.00% 4.29% 100.00%

Sud-Vest 31.25% 4.23% 50.20% 11.90% 0.20% 0.00% 0.20% 2.02% 100.00%

Vest 41.80% 6.00% 33.72% 13.39% 0.00% 0.00% 1.15% 3.93% 100.00%

Total 37.18% 6.88% 37.84% 12.33% 0.35% 0.03% 0.83% 4.56% 100.00%

În anexa 49 este prezentat ultimul nivel de şcoală absolvit de cadre, pe penitenciare.

Nivel liceal; 37.18%

Nivel postliceal si

tehnic; 6.88%

Nivel universitar;

37.84%

Master, studii

aprofundate; 12.33%

Doctorat; 0.35%

Postdoctorat;

0.03%

Refuz;

0.83%

Nu răspund; 4.56%




-103-

5 PERSPECTIVE PRIVIND EVOLUŢIA FORŢEI DE MUNCĂ ÎN SECTORUL PRIVAT

5.1 Dezvoltarea pieţei în 2012 faţă de 2011

Conform aprecierilor managerilor, la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare, cererea de bunuri şi servicii este mai mică în 2012 comparativ cu

sfârşitul anului 2011.

La nivelul sectoarelor economice apar unele diferenţe. Sectoarele Comerţ, Construcţii şi Servicii păstrează tendinţa de scădere în toate cele 8

regiuni. În sectorul Agricultură apare o creştere accentuată în regiunea Sud-Muntenia şi o relativă stabilitate în regiunile Sud-Vest Oltenia, Vest şi Nord-Est.

În ceea ce priveşte sectorul Industrie cererea de bunuri şi servicii în 2012 este relativ aceeaşi cu cea de la sfârşitul lui 2011 în Nord-Est şi Sud-Est,

se înregistrează creşteri în regiunile Vest, Nord-Vest şi Centru, dar şi descreşteri în Sud-Vest şi Bucureşti-Ilfov.

Evoluţia cererii de bunuri/servicii în 2012 faţă de sfârşitul anului 2011

Regiuni de dezvoltareRegiunea

NORD-EST

Regiunea

SUD-EST

Regiunea

SUD-

MUNTENIA

Regiunea

SUD-VEST

OLTENIA

Regiunea

VEST

Regiunea

NORD-VEST

Regiunea

CENTRU

Regiunea

BUCURESTI -

ILFOV

Ramuri

economice

Agricultură

În scădere 23.7% 27.7% 14.0% 41.7% 27.5% 25.0% 43.8% 42.9%

La fel 47.4% 53.2% 32.0% 20.8% 50.0% 57.1% 43.8% 28.6%

În creştere 28.9% 19.1% 54.0% 37.5% 22.5% 17.9% 12.5% 28.6%

Sold

conjunctural5.3% ↗ -8.5% ↘ 40.0% ↗ -4.2% → -5.0% → -7.1% ↘ -31.3% ↘ -14.3% ↘

Comerţ

În scădere 47.7% 51.1% 52.8% 49.3% 46.0% 44.1% 44.9% 48.7%

La fel 34.5% 32.6% 28.3% 35.9% 38.8% 36.1% 30.3% 27.9%

În creştere 17.8% 16.3% 18.9% 14.8% 15.2% 19.8% 24.8% 23.4%

Sold

conjunctural-29.8% ↘ -34.8% ↘ -34.0% ↘ -34.6% ↘ -30.7% ↘ -24.3% ↘ -20.1% ↘ -25.2% ↘

Construcţii

În scădere 57.4% 55.4% 57.7% 46.5% 49.5% 57.7% 55.8% 47.9%

La fel 23.4% 33.7% 24.0% 33.7% 36.8% 26.8% 26.9% 30.2%

În creştere 19.1% 10.8% 18.3% 19.8% 13.7% 15.4% 17.3% 21.9%




-104-


NORD-EST

Regiunea

SUD-EST

Regiunea

SUD-

MUNTENIA

Regiunea

SUD-VEST

OLTENIA

Regiunea

VEST

Regiunea

NORD-VEST

Regiunea

CENTRU

Regiunea

BUCURESTI -

ILFOV

Sold

conjunctural-38.3% ↘ -44.6% ↘ -39.4% ↘ -26.7% ↘ -35.8% ↘ -42.3% ↘ -38.5% ↘ -26.0% ↘

Industrie

În scădere 33.3% 29.9% 33.3% 40.8% 21.4% 21.5% 26.3% 46.5%

La fel 38.2% 41.2% 24.8% 36.9% 35.7% 38.0% 29.3% 31.0%

În creştere 28.5% 28.9% 41.9% 22.3% 42.9% 40.5% 44.4% 22.5%

Sold

conjunctural-4.9% → -1.0% → 8.6% ↗ -18.4% ↘ 21.4% ↗ 19.0% ↗ 18.0% ↗ -23.9% ↘

Servicii

În scădere 48.8% 49.7% 44.8% 44.7% 40.2% 38.7% 41.0% 44.4%

La fel 35.7% 37.4% 32.8% 35.7% 38.5% 43.6% 36.6% 39.1%

În creştere 15.5% 12.9% 22.4% 19.5% 21.2% 17.7% 22.4% 16.6%

Sold

conjunctural-33.3% ↘ -36.9% ↘ -22.4% ↘ -25.2% ↘ -19.0% ↘ -21.0% ↘ -18.6% ↘ -27.8% ↘

Total

În scădere 46.3% 47.8% 46.8% 46.5% 40.5% 40.4% 42.0% 46.3%

La fel 34.8% 36.2% 29.1% 35.4% 38.6% 38.7% 32.7% 33.8%

În creştere 18.9% 16.0% 24.1% 18.1% 20.9% 20.9% 25.3% 19.9%

Sold

conjunctural-27.4% ↘ -31.8% ↘ -22.7% ↘ -28.4% ↘ -19.6% ↘ -19.5% ↘ -16.7% ↘ -26.4% ↘




-105-




-106-

La nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare, după aprecierile managerilor, cererea totală de bunuri şi servicii a firmelor la sf ârşitul lui 2012 va

rămâne relativ constantă faţă de sfârşitul anului 2011.

Estimarea evoluţiei cererii de bunuri/servicii la sfârşitul anului 2012 faţă de sfârşitul anului 2011


NORD-EST

Regiunea

SUD-EST

Regiunea

SUD-

MUNTENIA

Regiunea

SUD-VEST

OLTENIA

Regiunea

VEST

Regiunea

NORD-

VEST

Regiunea

CENTRU

Regiunea

BUCURESTI -

ILFOV

Ramuri(sectoare)economice

Agricultură

Va scădea 15.80% 8.50% 12.00% 33.30% 12.50% 7.10% 28.10% 28.60%

Va rămâneconstant 50.00% 59.60% 32.00% 33.30% 65.00% 60.70% 40.60% 28.60%

Va creşte 34.20% 31.90% 56.00% 33.30% 22.50% 32.10% 31.30% 42.90%

Sold

conjunctural 18.40% ↗ 23.40% ↗ 44.00% ↗ -.00% → 10.00% ↗ 25.00% ↗ 3.20% → 14.30% ↗

Comerţ

Va scădea 26.90% 26.70% 31.60% 32.20% 31.60% 27.20% 26.50% 24.30%


Va creşte 24.90% 23.40% 21.50% 19.80% 18.40% 26.60% 25.40% 34.10%

Sold

conjunctural -2.00% → -3.30% → -10.10% ↘ -12.40% ↘ -13.20% ↘ --.60% → -1.10% → 9.80% ↗

Construcţii

Va scădea 42.60% 22.90% 32.70% 37.20% 31.60% 39.80% 31.70% 31.30%


Va creşte 14.90% 14.50% 23.10% 22.10% 21.10% 19.50% 26.90% 20.80%

Sold

conjunctural -27.70% ↘ -8.40% ↘ -9.60% ↘ -15.10% ↘ -10.50% ↘ -20.30% ↘ -4.80% → -10.50% ↘

Industrie

Va scădea 20.30% 14.40% 16.20% 15.50% 12.50% 15.70% 12.00% 21.10%


Va creşte 20.30% 37.10% 41.00% 38.80% 51.80% 48.80% 36.80% 28.20%

Sold

conjunctural -.00% → 22.70% ↗ 24.80% ↗ 23.30% ↗ 39.30% ↗ 33.10% ↗ 24.80% ↗ 7.10% ↗

Servicii

Va scădea 24.40% 25.40% 30.60% 27.00% 26.90% 26.90% 27.10% 29.20%





-107-

Va creşte 23.20% 20.30% 24.90% 20.70% 21.00% 21.50% 22.90% 20.70%

Sold

conjunctural -1.20% → -5.10% ↘ -5.70% ↘ -6.30% ↘ -5.90% ↘ -5.40% ↘ -4.20% → -8.50% ↘

Total

Va scădea 26.30% 23.90% 28.80% 29.20% 26.80% 26.70% 25.40% 27.20%


Va creşte 23.20% 23.30% 26.50% 22.60% 23.60% 26.60% 26.30% 25.90%

Sold

conjunctural -3.10% → --.60% → -2.30% → -6.60% ↘ -3.20% → --.10% → -.90% → -1.30% →

În schimb, pe sectoare economice, se înregistrează unele diferenţe de la regiune la regiune. Estimările privind agricultura s unt foarte

îmbucurătoare, pentru majoritatea regiunilor, cererea de bunuri şi servicii a firmelor la sfârşitul lui 2012 faţă de sfârşitul lui 2011 urmând a

înregistra, după estimărilor managerilor, creşteri importante, conform soldurilor conjuncturale obţinute. Tot o situaţie de creştere este estimată şi

pentru industrie în majoritatea regiunilor. În schimb, serviciile şi comerţul, dacă nu stagnează, atunci înregistrează o situaţie descendentă, conform

opiniei managerilor.




-108-

5.2 Intenţii de diversificare a activităţii economice în 2012 faţă de 2011

La nivel naţional, aproximativ 38% dintre firmele din sectorul privat au în vedere diversificarea

activităţii în 2012, în acelaşi domeniu de activitate (34%) şi în alt domeniu (4%), în timp ce 62% nu

iau deloc în considerare această posibilitate.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, situaţia o reflectă în mare măsură pe cea de la nivel naţional.

Regiunile în care firmele urmăresc mai intens diversificarea activităţii sunt Bucureşti-Ilfov, Nord-Vest,

Sud-Est şi Sud-Muntenia.

Diversificarea activităţii operatorilor economici din sectorul privat în 2012 faţă de 2011

Aveţi în vedere diversificarea activităţii firmei dvs. în 2012 faţă de 2011?

Regiunea NORD-ESTRamuri economice


Da, în acelaşi domeniu de activitate 21.1% 21.0% 22.3% 38.2% 23.2% 24.0%

Da, în alt domeniu de activitate 5.3% 4.9% 9.6% 1.6% 4.8% 4.9%

Nu 73.7% 74.1% 68.1% 60.2% 72.0% 71.1%

Total 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Regiunea SUD-ESTRamuri economice



Da, în alt domeniu de activitate 8.5% 3.5% 2.4% 1.0% 2.9% 3.2%Nu 68.1% 56.0% 62.7% 45.4% 64.9% 59.2%

Total 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Regiunea SUD-MUNTENIA Ramuri economice



Da, în alt domeniu de activitate .0% 5.9% 5.8% 4.8% 6.0% 5.5%

Nu 48.0% 60.4% 50.0% 58.1% 58.7% 57.9%

Total 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Regiunea SUD-VEST OLTENIA

Ramuri economiceTotal

Agricultură Comerţ Construcţii Industrie Servicii



Nu 62.5% 65.4% 58.1% 55.3% 66.1% 63.9%

Total 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Regiunea VESTRamuri economice





-109-



Nu 80.0% 68.4% 65.3% 49.1% 67.9% 66.2%

Total 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Regiunea NORD-VEST

Ramuri economice




Nu 67.9% 54.1% 60.2% 38.8% 60.5% 55.9%

Total 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Regiunea CENTRURamuri economice




Nu 56.3% 65.3% 58.7% 61.7% 63.1% 63.0%

Total 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Regiunea BUCURESTI-ILFOV Ramuri economice




Nu 42.9% 57.0% 52.1% 60.6% 59.1% 57.7%

Total 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Nivel naţional Ramuri economice




Nu 64.3% 62.7% 59.2% 53.5% 63.8% 61.9%

Total 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Pe sectoare de activitate se observă că cel mai mare interes pentru diversificarea activităţii firmei în

acelaşi domeniu de activitate există în Industrie, în special în regiunile Sud -Est (54%), Vest (49%) şi

Nord-Vest (60%). Un interes deosebit pentru diversificarea activităţii există pentru Agricultură în Sud-

Muntenia (52%) şi Bucureşti-Ilfov (57%), pentru Comerţ în Sud-Est (40%), Nord-Vest (42%) şi

Bucureşti-Ilfov (41%), iar pentru construcţii din nou în Bucureşti-Ilfov (45%), în Centru (40%) şi în

regiunea Sud-Muntenia (44%).

Interesul pentru diversificarea activităţii în alt domeniu de activitate este mult mai scăzut, la nive lul

regiunilor de dezvoltare procentele variind între 3% (Bucureşti-Ilfov) şi 6% (Sud-Vest Oltenia).




-110-




-111-

5.3 Posibilitatea de creştere a producţiei de bunuri şi servicii

5.3.1

Nivelul posibil de creştere a producţiei de bunuri/servicii cu dotarea tehnică actuală

Aproximativ 38% dintre firmele din sectorul privat consideră că pot creşte producţia de

bunuri şi servicii între 1-10% cu dotarea tehnică actuală, în timp ce 22% sunt de părere că

există posibilitatea unei creşteri peste 11%. Regiunile cu potenţial mai ridicat de creştere a

producţiei peste 11% cu actuala dotare sunt regiunile Bucureşti-Ilf ov, Centru şi Nord-Vest.

Nivelul posibil de creştere a produc iei de bunuri/servicii cu dotarea tehnică actuală

Cât de mult puteţi creşte producţia firmei de bunuri/servicii cu dotarea tehnică actuală deproducţie?

Regiuni de

dezvoltare



Regiunea NORD-EST

Nu putem creşte 34.2% 41.6% 37.2% 30.1% 41.1% 39.3%

Între 1-10% 52.6% 44.3% 42.6% 39.0% 39.3% 42.1%

Între 11-20% 7.9% 9.0% 10.6% 16.3% 13.4% 11.5%

Între 21-30% 2.6% 2.2% 8.5% 4.9% 4.2% 3.8%

Cu peste 30% 2.6% 2.9% 1.1% 9.8% 2.1% 3.3%

Regiunea SUD-EST

Nu putem creşte 38.3% 40.9% 24.1% 23.7% 44.9% 39.1%

Între 1-10% 40.4% 42.6% 42.2% 35.1% 36.6% 39.6%

Între 11-20% 17.0% 10.9% 19.3% 15.5% 12.3% 12.8% Între 21-30% 2.1% 2.8% 2.4% 16.5% 4.0% 4.5%

Cu peste 30% 2.1% 2.8% 12.0% 9.3% 2.3% 4.0%

Regiunea SUD-MUNTENIA

Nu putem creşte 24.0% 44.6% 26.9% 14.3% 39.4% 36.9%

Între 1-10% 36.0% 37.0% 36.5% 52.4% 38.8% 39.1%

Între 11-20% 24.0% 11.6% 19.2% 19.0% 13.2% 14.3%

Între 21-30% 4.0% 2.6% 7.7% 7.6% 4.7% 4.4%

Cu peste 30% 12.0% 4.2% 9.6% 6.7% 3.8% 5.3%


Nu putem creşte 37.5% 57.5% 46.5% 33.0% 51.7% 51.6%

Între 1-10% 37.5% 31.5% 30.2% 30.1% 32.4% 31.7%

Între 11-20% 20.8% 5.7% 11.6% 15.5% 10.2% 9.1%

Între 21-30% 0.0% 3.1% 5.8% 9.7% 3.0% 3.9%

Cu peste 30% 4.2% 2.2% 5.8% 11.7% 2.7% 3.7%

Regiunea VEST




-112-

Nu putem creşte 67.5% 47.4% 45.3% 21.4% 48.9% 45.7%

Între 1-10% 22.5% 40.5% 32.6% 47.3% 32.8% 36.7%

Între 11-20% 7.5% 8.6% 12.6% 14.3% 9.4% 9.9%

Între 21-30% 0.0% .9% 4.2% 6.3% 4.4% 3.2%

Cu peste 30% 2.5% 2.6% 5.3% 10.7% 4.4% 4.5%

Regiunea NORD-VEST Nu putem creşte 46.4% 37.3% 36.6% 20.7% 43.1% 37.7%

Între 1-10% 35.7% 36.1% 34.1% 33.9% 34.1% 34.8%

Între 11-20% 10.7% 12.1% 10.6% 22.3% 12.6% 13.3%

Între 21-30% 3.6% 6.2% 6.5% 11.6% 4.4% 6.1%

Cu peste 30% 3.6% 8.3% 12.2% 11.6% 5.9% 8.1%

Regiunea CENTRU

Nu putem creşte 43.8% 33.2% 32.7% 18.8% 28.9% 29.9%

Între 1-10% 37.5% 35.3% 39.4% 41.4% 44.6% 40.2%

Între 11-20% 15.6% 19.5% 17.3% 18.8% 14.9% 17.3%

Între 21-30% 0.0% 5.0% 4.8% 9.8% 4.4% 5.2%

Cu peste 30% 3.1% 7.0% 5.8% 11.3% 7.2% 7.4%

Regiunea BUCUREŞTI-ILFOV

Nu putem creşte 28.6% 46.9% 24.0% 25.4% 35.6% 37.5%

Între 1-10% 57.1% 35.3% 38.5% 35.2% 41.7% 38.9%

Între 11-20% 0.0% 9.5% 15.6% 12.7% 12.5% 11.7%

Între 21-30% 0.0% 4.5% 7.3% 11.3% 4.1% 5.0%

Cu peste 30% 14.3% 3.9% 14.6% 15.5% 6.1% 6.9%

Nivel naţional

Nu putem creşte 40.6% 44.1% 34.1% 23.2% 41.4% 39.7% Între 1-10% 38.0% 37.8% 36.9% 39.5% 37.7% 37.9%

Între 11-20% 14.7% 10.7% 14.5% 17.1% 12.3% 12.5%

Între 21-30% 1.9% 3.3% 6.0% 9.5% 4.2% 4.5%

Cu peste 30% 4.9% 4.1% 8.4% 10.6% 4.5% 5.4%




-113-

5.3.2

Nivelul posibil de creştere a producţiei cu actualii angajaţi

Aproximativ 40% dintre managerii care au completat chestionarul consider ă că este posibilă o creştere cu

1-10% a producţei de bunuri şi serivicii cu actualii angajaţi, în timp ce 20% sunt de părere că există

posibilitatea unei creşteri peste 11%. Regiunile cu potenţial mai ridicat de creştere a producţiei cu actualii

angajaţi sunt regiunea Centru şi Nord-Vest

Nivelul posibil de creştere a producţiei de bunuri/servicii cu actualii angajaţi Cât de mult puteţi creşte producţia firmei de bunuri/servicii cu actualii angajaţi?

Regiuni de

dezvoltare

Ramuri economice


Regiunea NORD-EST

Nu putem creşte 42.1% 38.6% 45.7% 32.5% 41.1% 39.5%

Între 1-10% 44.7% 45.5% 41.5% 48.0% 40.2% 43.6%

Între 11-20% 7.9% 11.0% 8.5% 11.4% 14.0% 11.7%

Între 21-30% 2.6% 3.4% 3.2% 3.3% 3.9% 3.5%

Cu peste 30%2.6% 1.5% 1.1% 4.9% .9% 1.7%

Regiunea SUD-EST

Nu putem creşte 42.6% 41.6% 27.7% 27.8% 46.9% 41.0%

Între 1-10% 36.2% 43.0% 41.0% 33.0% 36.9% 39.4%

Între 11-20% 14.9% 12.1% 18.1% 25.8% 11.1% 13.7%

Între 21-30% 0.0% 2.1% 4.8% 11.3% 2.6% 3.3%

Cu peste 30% 6.4% 1.2% 8.4% 2.1% 2.6% 2.6%




-114-


Nu putem creşte 26.0% 42.5% 27.9% 21.0% 40.1% 37.1%

Între 1-10% 42.0% 40.6% 41.3% 51.4% 40.7% 41.9%

Între 11-20% 18.0% 11.3% 21.2% 15.2% 10.7% 12.9%

Între 21-30% 4.0% 3.1% 4.8% 7.6% 6.3% 4.8%

Cu peste 30% 10.0% 2.6% 4.8% 4.8% 2.2% 3.3%


Nu putem creşte 50.0% 54.2% 46.5% 33.0% 51.4% 50.3%

Între 1-10% 37.5% 35.7% 32.6% 34.0% 34.2% 34.8%

Între 11-20% 8.3% 4.6% 14.0% 19.4% 9.0% 8.5%

Între 21-30% 0.0% 3.3% 3.5% 8.7% 4.2% 4.1%

Cu peste 30% 4.2% 2.2% 3.5% 4.9% 1.2% 2.3%

Regiunea VEST

Nu putem creşte 67.5% 45.7% 49.5% 23.2% 49.9% 46.1%

Între 1-10% 22.5% 41.7% 31.6% 51.8% 34.8% 38.3% Între 11-20% 10.0% 9.5% 12.6% 16.1% 8.9% 10.3%

Între 21-30% 0.0% 1.7% 5.3% 3.6% 4.2% 3.2%

Cu peste 30% 0.0% 1.4% 1.1% 5.4% 2.2% 2.1%

Regiunea NORD-VEST

Nu putem creşte 42.9% 38.2% 35.8% 23.1% 45.4% 39.0%

Între 1-10% 39.3% 36.7% 39.0% 38.8% 34.1% 36.3%

Între 11-20% 14.3% 14.2% 9.8% 24.8% 10.8% 13.6%

Între 21-30% 0.0% 4.4% 7.3% 7.4% 4.9% 5.2%

Cu peste 30% 3.6% 6.5% 8.1% 5.8% 4.9% 5.9%

Regiunea CENTRU Nu putem creşte 46.9% 33.5% 32.7% 21.8% 29.9% 30.9%

Între 1-10% 34.4% 37.6% 41.3% 44.4% 43.3% 41.0%

Între 11-20% 15.6% 16.9% 12.5% 18.8% 15.7% 16.2%

Între 21-30% 0.0% 6.1% 7.7% 7.5% 5.4% 6.0%

Cu peste 30% 3.1% 5.8% 5.8% 7.5% 5.7% 5.9%

Regiunea BUCUREŞTI-ILFOV

Nu putem creşte 28.6% 40.4% 28.1% 26.8% 35.4% 35.7%

Între 1-10% 42.9% 42.7% 38.5% 43.7% 45.2% 43.6%

Între 11-20% 14.3% 7.7% 13.5% 9.9% 10.8% 10.0%

Între 21-30% 0.0% 5.0% 7.3% 11.3% 5.3% 5.8%

Cu peste 30% 14.3% 4.2% 12.5% 8.5% 3.3% 4.9%

Nivel naţional

Nu putem creşte 44.0% 42.2% 36.6% 26.0% 42.2% 40.0%

Între 1-10% 36.8% 40.4% 38.5% 43.4% 38.9% 39.9%

Între 11-20% 13.2% 10.7% 13.6% 17.9% 11.4% 12.1%

Între 21-30% 1.1% 3.6% 5.6% 7.3% 4.6% 4.5%




-115-

Cu peste 30% 4.9% 3.0% 5.7% 5.4% 3.0% 3.6%

.




-116-

5.4 Cererea efectivă de noi locuri de muncă şi ocupaţiile solicitate conform COR

Principalele ocupaţii pentru noii angajaţi şi număr de locuri de muncă disponibile (date eşantion)

Nr

crt.

Cod

COR

Care sunt principalele ocupaţiipentru noii angajaţi din anul

următor?

Număr totalde locuri de

muncăpentru noi

angajaţi

Număr de locuri de muncă pe regiuni de dezvoltare

Regiunea

NORD-

EST

Regiunea

SUD-EST

Regiunea

SUD-

MUNTENIA

Regiunea

SUD-

VEST

OLTENIA

Regiunea

VEST

Regiunea

NORD-

VEST

Regiunea

CENTRU

Regiunea

BUCURESTI

- ILFOV

1 81 Operatori la masini si instalatii 10895 749 672 482 416 3905 1084 2851 736

2 83

Conducători de vehicule şioperatori la instalaţii şi utilaje

mobile

6546 417 405 988 360 1115 966 960 1335

3 54 Lucratori in servicii de protectie 6071 118 218 53 68 106 20 141 5347

4 71Muncitori constructori şi asimilaţi,

exclusiv electricieni6039 737 755 891 477 644 887 519 1129

5 72Muncitori calificaţi în metalurgie,construcţii de maşini şi asimilaţi

5847 341 466 551 817 2042 367 924 339

6 52 Lucrători în domeniul vânzărilor 3937 385 149 408 143 146 399 488 1819

7 93

Muncitori necalificati in industria

extractiva, constructii, industria

prelucratoare si transporturi

2965 204 58 219 365 270 250 539 1060

8 51Lucrători în domeniul serviciilor

personale2806 209 785 175 100 168 182 283 904

9 21Specialisti in domeniul stiintei si

ingineriei2448 99 74 282 53 445 190 868 437

10 33Specialisti in servicii

administrative si asimilati2423 205 104 264 39 305 289 589 628

11 31Specialisti asimilati in stiinta si

inginerie2112 30 85 188 28 594 116 392 679

12 75

Muncitori calificaţi în industriaalimentară, prelucrarea lemnului,confecţii şi alţi lucrători asimilaţi

2092 143 87 591 148 411 199 478 35

13 25Specialisti in tehnologia

informatiei si comunicatiilor2022 436 42 17 107 149 341 124 806




-117-

Nr

crt.

Cod

COR


următor?


muncăpentru noi

angajaţi


Regiunea

NORD-

EST

Regiunea

SUD-EST

Regiunea

SUD-

MUNTENIA

Regiunea

SUD-

VEST

OLTENIA

Regiunea

VEST

Regiunea

NORD-

VEST

Regiunea

CENTRU

Regiunea

BUCURESTI

- ILFOV

14 82 Asamblori 1637 57 0 91 35 280 803 242 129

15 92Muncitori necalificati in

agricultura, silvicultura si pescuit1513 43 271 621 100 172 9 34 263

16 74Tehnicieni la echipamente

electrice şi electronice 1353 62 115 106 91 164 191 301 323

17 43Functionari in serviciile de

evidenta contabila si financiara927 342 19 46 105 38 65 175 137

18 42 Functionari in serviciul cu publicul 905 140 27 57 24 13 69 156 419

19 24Specialisti in domeniul

administrativ-comercial682 7 13 7 5 43 107 233 267

20 73

Muncitori calificati in domeniul

produselor manufacturiere si

muncitori tipografi

617 88 33 6 10 243 86 151 0

21 22 Specialisti in domeniul sanatatii 584 47 15 55 34 101 82 125 125

22 91 Personal casnic si de serviciu 451 12 241 8 1 9 34 8 138

23 26Specialisti in domeniul juridic,

social si cultural419 18 7 14 12 29 21 29 289

24 11

Legislatori, membri ai executivului

si inalti conducatori ai

administratiei publice

303 74 2 39 0 15 20 56 97

25 12Conducatori in domeniul

administrativ si comercial274 65 4 5 3 182 1 2 12

26 61 Muncitori calificaţi în agricultură 265 55 16 65 10 6 60 4 49

27 32Tehnicieni si asimilati in domeniul

sanatatii263 2 11 58 1 82 28 70 11

28 96Muncitori in salubritate si alti

lucratori necalificati211 62 2 29 7 77 2 0 32

29 41

Functionari cu atributii generale

inclusiv operatori la masini de

scris/calcul

164 4 125 5 0 9 6 11 4




-118-

Nr

crt.

Cod

COR


următor?


muncăpentru noi

angajaţi


Regiunea

NORD-

EST

Regiunea

SUD-EST

Regiunea

SUD-

MUNTENIA

Regiunea

SUD-

VEST

OLTENIA

Regiunea

VEST

Regiunea

NORD-

VEST

Regiunea

CENTRU

Regiunea

BUCURESTI

- ILFOV

30 14

Conducatori de unitati din

industria hoteliera, comert si alte

servicii

126 75 5 10 5 1 4 4 22

31 62Lucratori calificati in silvicultura,

pescuit si vanatoare

126 38 0 39 8 4 14 16 7

32 35Tehnicieni în informatică şi

comunicaţii 121 0 0 2 0 30 24 3 62

33 44Alti lucratori in servicii suport in

domeniul administrativ104 0 0 2 0 0 0 100 2

34 13Conducatori de unitati din

industrie si servicii34 2 2 4 1 5 5 1 14

35 34Alti specialisti in domeniul juridic,

social si cultural14 0 0 0 0 10 0 3 1

36 23 Specialisti in invatamant 12 0 0 0 4 2 1 5 0

37 95

Vanzatori ambulanti si alti

prestatori de servicii "la minut"

pentru populatie

7 7 0 0 0 0 0 0 0

Prezentarea estimării numărului de locuri de muncă după principalele ocupaţii pentru noi angajaţi se regăseşte în Anexa 50.

Prezentarea detaliată a estimării numărului de locuri de muncă pentru noi angajaţi, la nivel de regiuni de dezvoltare şi la nivel de ramuri (sectoare)

economice se regăseşte în Anexa 51.




-119-

5.5 Recrutarea forţei de muncă

5.5.1 Probleme de recrutare a forţei de muncă

La nivel naţional, doar 21% dintre firmele din sectorul privat au avut probleme cu recrutarea personalului.

Existenţa problemelor cu recrutarea personalului

Aţi avut probleme cu recrutarea personalului?

Regiuni de dezvoltare



Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu

Regiunea NORD-EST 21.1% 78.9% 18.6% 81.4% 36.2% 63.8% 36.6% 63.4% 18.2% 81.8% 22.4% 77.6%

Regiunea SUD-EST 27.7% 72.3% 23.2% 76.8% 39.8% 60.2% 34.0% 66.0% 23.7% 76.3% 26.0% 74.0%

Regiunea SUD-MUNTENIA 20.0% 80.0% 20.0% 80.0% 31.7% 68.3% 36.2% 63.8% 22.4% 77.6% 23.7% 76.3%

Regiunea SUD-VEST OLTENIA 20.8% 79.2% 11.5% 88.5% 15.1% 84.9% 17.5% 82.5% 11.1% 88.9% 12.5% 87.5%

Regiunea VEST 25.0% 75.0% 15.2% 84.8% 29.5% 70.5% 40.2% 59.8% 18.8% 81.2% 21.2% 78.8%

Regiunea NORD-VEST 0.0% 100.0% 16.6% 83.4% 22.8% 77.2% 29.8% 70.2% 15.1% 84.9% 17.9% 82.1%

Regiunea CENTRU 6.3% 93.8% 12.5% 87.5% 14.4% 85.6% 24.8% 75.2% 14.7% 85.3% 15.0% 85.0%

Regiunea BUCURESTI - ILFOV 14.3% 85.7% 27.3% 72.7% 24.0% 76.0% 40.8% 59.2% 23.1% 76.9% 25.8% 74.2%

Nivel naţional 18.4% 81.6% 18.0% 82.0% 26.4% 73.4% 32.0% 68.0% 18.5% 81.5% 20.6% 79.4%




-120-

La nivelul regiunilor de dezvoltare, se observă faptul că în Sud-Vest Oltenia şi în Centru doar 13% respectiv 15% dintre firme au declarat că au

avut probleme cu pregătirea personalului, în timp ce în regiunile Sud-Est şi Bucureşti-Ilfov aproximativ 26% dintre firme au declarat acelaşi lucru.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, personalul slab pregătit reprezintă o problemă pentru mai mult de jumătate dintre firmele care au întâmpinat

dificultăţi în recrutarea personalului, din aproape toate regiunile cu excepţia celei de Nord-Est (unde 46% dintre firme s-au confruntat cu această

problemă). În ceea ce priveşte lipsa calificării în concordanţă cu cerinţele postului, aceasta este o problemă întâlnită de 55% dintre firmele din

regiunea Centru şi 53% dintre cele din Bucureşti-Ilfov. Lipsa experienţei profesionale este o problemă de recrutare a personalului de asemenea

semnificativă în toate cele 8 regiuni. Neseriozitatea candidaţilor este semnalată într -un procent mai mare de firmele din regiunea Bucureşti-Ilfov

(57% dintre firmele din această regiune care au avut probleme cu recrutarea menţionând acest aspect).




-121-

Probleme de recrutare a personalului

Dacă “Da”, vă rugăm săprecizaţi aceste probleme:


Nivelnaţional

RegiuneaNORD-

EST

RegiuneaSUD-EST

RegiuneaSUD-

MUNTENIA

RegiuneaSUD-VEST

OLTENIA

RegiuneaVEST

RegiuneaNORD-VEST

RegiuneaCENTRU

RegiuneaBUCURESTI-

ILFOV

Personal slab pregatit 46.4% 58.5% 51.1% 55.2% 52.4% 51.4% 65.3% 58.5% 54.6%

Lipsa calificarii inconcordanta cu cerintelepostului

44.6% 47.7% 49.8% 37.6% 46.7% 39.7% 55.3% 53.1% 47.4%

Lipsa experientei

profesionale52.7% 61.2% 55.7% 45.6% 47.2% 57.5% 52.7% 49.6% 53.3%

Deficit de forta de munca 15.2% 12.3% 11.8% 10.4% 11.3% 12.8% 18.0% 12.4% 12.9%

Necorelarea cerintelorangajat/angajator

38.4% 22.7% 21.1% 32.0% 33.5% 28.5% 30.7% 35.7% 30.1%

Neseriozitatea candidatilor 33.9% 46.5% 45.6% 44.8% 49.5% 47.5% 48.7% 57.4% 46.9%

Servicii slabe oferite de catreagentiile pentru ocupareafortei de munca

5.8% 4.2% 5.5% 8.8% 7.1% 8.4% 7.3% 8.9% 6.8%

Altele 3.6% 7.7% .4% 1.6% .5% 1.1% 2.0% 1.9% 2.6%




-122-

O prezentare detaliată, a problemelor cu care s-au confruntat firmele în recrutarea personalului, pe regiuni şi pe ramuri economice (sectoare), se

regăseşte în Anexa 52.




-124-

Firmele se arată în schimb mult mai dispuse să angajeze tineri proveniţi din centre de reeducare, 89% pentru

regiunea Sud-Est, 87% pentru Nord-Est, respectiv 77% pentru regiunea Vest. Procentele sunt ceva mai mici

în Centru (46%) şi Sud-Muntenia (40%).

O prezentare a categoriilor sociale pe care firmele ar fi dispuse să le angajeze, având în vedere regiunea şi

sectorul de activitate al firmei se regăseşte în Anexa 53.




-125-


În ce măsură credeţi că angajarea de persoane cu dizabilităţi va influenţaclimatul organizaţional din instituţia dvs.?

în foartemică

măsură

în micămăsură

mediu în maremăsură

nu ştiu, nurăspund

Total

Regiunea NORD-EST 3.7% 21.5% 35.6% 1.4% 37.9% 100.0%

Regiunea SUD-EST 23.8% 36.8% 30.0% .0% 9.4% 100.0%

Regiunea SUD-MUNTENIA 16.5% 19.5% 19.7% .0% 44.4% 100.0%

Regiunea SUD-VEST

OLTENIA.0% 53.5% 22.9% .0% 23.6% 100.0%

Regiunea VEST 23.1% 21.9% 4.4% .0% 50.5% 100.0%

Regiunea NORD-VEST 10.4% 29.4% 1.6% .0% 58.6% 100.0%

Regiunea CENTRU 35.4% 36.0% .0% 1.1% 27.5% 100.0%

Regiunea BUCURESTI -

ILFOV24.4% 22.0% 11.3% .0% 42.4% 100.0%

Nivel naţional 16.8% 30.5% 16.3% .3% 36.0% 100.0%

La nivel naţional, aproximativ 47% dintre firmele respondente consideră că angajarea de persoane cu

dizabilităţi ar influenţa în măsură mică sau foarte mică climatul organizaţional, în timp ce 36% nu au dorit

să-şi exprime părerea sau nu au avut o opinie în legătură cu acest aspect.


În ce măsură credeţi că angajarea de persoane cu cazier va influenţaclimatul organizaţional din instituţia dvs.?

în foarte

micămăsură

în micămăsură mediu

în maremăsură

nu ştiu, nurăspund Total

Regiunea NORD-EST .7% 5.9% .7% .7% 92.0% 100.0%

Regiunea SUD-EST 22.1% 10.7% 16.0% .0% 51.2% 100.0%


Regiunea SUD-VEST

OLTENIA.0% 34.1% 12.1% .0% 53.8% 100.0%

Regiunea VEST 35.5% 4.8% 1.3% .0% 58.5% 100.0%

Regiunea NORD-VEST 13.2% 14.5% .4% .0% 71.8% 100.0%

Regiunea CENTRU 16.0% 21.9% 9.7% 1.9% 50.5% 100.0%


ILFOV 9.0% 17.2% 1.4% .0% 72.5% 100.0%

Nivel naţional 11.9% 14.4% 8.0% .3% 65.3% 100.0%

La nivel naţional, 26% dintre managerii firmelor din sectorul privat consideră că angajarea de persoane cu

cazier ar influenţa în mică sau foarte mică măsură climatul organizaţional. Ponderi peste media la nivel

national se înregistrează în regiunile Centru, Vest, Sud-Vest şi Sud-Est. Un procent de 65% dintre manageri

nu au dorit să-şi exprime părerea sau nu au avut o opinie în legătură cu influenţa pe care angajarea de

persoane cu cazier o poate avea asupra climatului organizaţional al firmei lor.




-126-


În ce măsură credeţi că angajarea de personae din categoria homosexuali

va influenţa climatul organizaţional din instituţia dvs.?

în foartemică

măsură

în micămăsură



Total

Regiunea NORD-EST .7% 11.6% 7.4% .7% 79.5% 100.0%

Regiunea SUD-EST 22.1% 12.4% 16.0% .0% 49.4% 100.0%


Regiunea SUD-VEST

OLTENIA.0% 36.1% 10.1% .0% 53.8% 100.0%

Regiunea VEST 35.5% 6.0% 1.3% .0% 57.2% 100.0%

Regiunea NORD-VEST 28.6% 6.8% .4% .0% 64.1% 100.0%

Regiunea CENTRU 16.0% 43.6% 9.7% 1.9% 28.8% 100.0%


ILFOV12.3% 28.1% 6.2% .0% 53.3% 100.0%

Nivel naţional 14.4% 20.7% 7.9% .3% 56.6% 100.0%

La nivel naţional, 35% dintre managerii firmelor sunt de părere că angajarea de homosexuali ar influenţa în

mică sau foarte mică măsură climatul organizaţional din instituţie. Ponderi peste media la nivel naţional se

înregistrează în regiunile Vest, Centru şi Bucureşti-Ilfov.


În ce măsură credeţi că angajarea de persoane de etnie romă va influenţaclimatul organizaţional din instituţia dvs.?

în foartemică

măsură

în micămăsură



Total


Regiunea SUD-EST 22.9% 13.2% 16.0% .0% 47.9% 100.0%


Regiunea SUD-VEST

OLTENIA1.2% 35.8% 21.2% .0% 41.8% 100.0%

Regiunea VEST 37.8% 6.0% 1.3% 3.2% 51.8% 100.0%





-127-


În ce măsură credeţi că angajarea de persoane de etnie romă va influenţaclimatul organizaţional din instituţia dvs.?

în foartemică

măsură

în micămăsură



Total

Regiunea CENTRU 27.9% 44.7% 10.8% 1.9% 14.6% 100.0%


ILFOV 23.1% 23.7% 11.3% .0% 41.9% 100.0%

Nivel naţional 18.5% 23.8% 13.0% .7% 44.0% 100.0%

Aproximativ 42% dintre managerii firmelor sunt de părere că angajarea de persoane de etnie romă ar

influenţa în mică sau foarte mică măsură climatul organizaţional din instituţie. Ponderi peste media la nivel

naţional se înregistrează în regiunile Vest, Nord-Vest, Centru şi Bucureşti-Ilfov.


În ce măsură credeţi că angajarea de tineri proveniţi din centre de

reeducare va influenţa climatul organizaţional din instituţia dvs.? în foarte

micămăsură

în micămăsură



Total


Regiunea SUD-EST 22.9% 28.9% 30.0% .0% 18.2% 100.0%


Regiunea SUD-VEST

OLTENIA12.3% 42.1% 14.9% .0% 30.7% 100.0%

Regiunea VEST 37.8% 9.5% 4.4% .0% 48.3% 100.0%


Regiunea CENTRU 17.1% 25.7% 1.1% 1.9% 54.2% 100.0%Regiunea BUCURESTI -

ILFOV21.3% 17.4% 11.3% .0% 50.0% 100.0%

Nivel naţional 18.1% 21.2% 18.3% .5% 42.0% 100.0%

La nivel naţional, 39% dintre managerii din sectorul privat sunt de părere că angajarea de tineri proveniţi din

centre de reeducare ar influenţa în mică sau foarte mică măsură climatul organizaţional din instituţie. Ponderi

peste media la nivel naţional se înregistrează în regiunile Centru, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest şi Sud-Est.




-128-


În ce măsură credeţi că angajaţii dvs. ar fi dispuşi să lucreze cu persoane cu dizabilităţi?

în foartemică

măsură

în micămăsură


în foartemare

măsură

deloc

nu ştiu/nu

răspund

Total

Regiunea NORD-EST 8.9% 8.9% 20.0% 31.0% 1.4% .0% 29.7% 100.0%

Regiunea SUD-EST .0% .0% 39.9% 41.8% 8.9% 7.0% 2.4% 100.0%

Regiunea SUD-MUNTENIA 7.9% .0% 16.5% 43.1% 2.2% .0% 30.3% 100.0%

Regiunea SUD-VEST

OLTENIA.0% .0% 58.0% 7.6% 10.8% .0% 23.6% 100.0%

Regiunea VEST .0% 4.4% 25.1% 41.5% .0% .0% 29.0% 100.0%

Regiunea NORD-VEST .0% 2.6% 35.2% 13.1% .4% .0% 48.6% 100.0%

Regiunea CENTRU .0% 1.1% 17.6% 52.7% 1.1% .0% 27.5% 100.0%


ILFOV.0% 9.6% 21.9% 34.1% 6.1% .0% 28.2% 100.0%

Nivel naţional 2.2% 3.3% 29.5% 32.7% 4.1% .9% 27.3% 100.0%

La nivel naţional 37% dintre firmele din sectorul privat consideră că angajaţii lor ar fi dispuşi în mare sau

foarte mare măsură să lucreze cu persoane cu dizabilităţi. Ponderi peste media la nivel naţional se

înregistrează în regiunile Bucureşti-Ilfov, Centru, Vest, Sud-Muntenia şi Sud-Est.


În ce măsură credeţi că angajaţii dvs. ar fi dispuşi să lucreze cu persoane cu cazier?

în foartemică

măsură

în micămăsură


în foartemare

măsură

deloc

nu ştiu/nu

răspund

Total

Regiunea NORD-EST .0% 2.4% 5.6% .0% .7% .0% 91.2% 100.0%

Regiunea SUD-EST .0% .0% 17.0% 16.8% 8.0% 7.0% 51.2% 100.0%

Regiunea SUD-MUNTENIA .0% 1.2% 14.4% 26.1% 1.0% .0% 57.4% 100.0%

Regiunea SUD-VEST

OLTENIA.0% .0% 45.2% 1.0% .0% .0% 53.8% 100.0%

Regiunea VEST .0% .0% 38.4% 22.2% .0% .0% 39.4% 100.0%

Regiunea NORD-VEST .0% 1.3% 18.4% 6.1% 9.7% .0% 64.4% 100.0%




-129-


În ce măsură credeţi că angajaţii dvs. ar fi dispuşi să lucreze cu persoane cu cazier?

în foartemică

măsură

în micămăsură


în foartemare

măsură

deloc

nu ştiu/nu

răspund

Total

Regiunea CENTRU .0% 1.1% 7.1% 40.2% 1.1% .0% 50.5% 100.0%


ILFOV.0% 4.8% 13.6% 9.1% 6.1% .0% 66.4% 100.0%

Nivel naţional .0% 1.4% 19.0% 14.8% 3.5% .9% 60.4% 100.0%

La nivel national, 18% dintre firmele din sectorul privat consideră că angajaţii lor ar fi dispuşi în mare sau

chiar foarte mare măsură să lucreze cu persoane cu cazier. Ponderi peste media la nivel naţional se

înregistrează în regiunile Centru, Vest, Sud-Muntenia şi Sud-Est. Totuşi 20% dintre firme apreciază că

angajarea acestora poate conduce la o anumită stare de încordare în rândul personalului.


În ce măsură credeţi că angajaţii dvs. ar fi dispuşi să lucreze cu persoane din categoriahomosexuali?

în foarte

micămăsură

în mică

măsură mediu

în mare

măsură

în foarte

maremăsură deloc

nu ştiu/

nurăspund Total

Regiunea NORD-EST 6.7% 1.4% 19.1% .0% .7% .0% 72.0% 100.0%

Regiunea SUD-EST .0% .0% 17.8% 17.8% 8.0% 7.0% 49.4% 100.0%


Regiunea SUD-VEST

OLTENIA.0% .0% 43.2% 3.1% .0% .0% 53.8% 100.0%

Regiunea VEST .0% .0% 41.6% 24.7% .0% .0% 33.7% 100.0%


Regiunea CENTRU .0% 1.1% 18.5% 50.5% 1.1% .0% 28.8% 100.0%


ILFOV

.0% 9.6% 13.6% 17.3% 12.2% .0% 47.2% 100.0%

Nivel naţional .9% 3.2% 20.1% 20.2% 4.3% .9% 50.4% 100.0%




-130-

La nivel naţional 25% dintre fimele din sectorul privat consideră că angajaţii lor ar fi dispuşi în mare măsură

sau foarte mare măsură, să lucreze cu persoane din categoria homosexuali. Ponderi peste media la nivel

naţional se înregistrează în regiunile Bucureşti-Ilfov, Centru şi Sud-Muntenia.


În ce măsură credeţi că angajaţii dvs. ar fi dispuşi să lucreze cu persoane de etnie romă?

în foartemică măsură

în micămăsură


în foarte maremăsură

delocnu ştiu/ nu

răspund Total


Regiunea SUD-EST .0% .0% 17.8% 26.4% 8.0% 7.0% 40.9% 100.0%

Regiunea SUD-MUNTENIA 1.0% 1.2% 5.8% 48.4% 2.2% .0% 41.6% 100.0%

Regiunea SUD-VEST

OLTENIA.0% .0% 54.3% 4.0% .0% .0% 41.8% 100.0%

Regiunea VEST .0% .0% 46.1% 26.9% .0% .0% 27.0% 100.0%


Regiunea CENTRU 1.1% 1.1% 30.5% 51.6% 1.1% .0% 14.6% 100.0%


ILFOV.0% 9.6% 14.1% 34.4% 12.2% .0% 29.7% 100.0%

Nivel naţional 1.2% 3.3% 27.9% 26.4% 4.6% 1.0% 35.6% 100.0%

Aproximativ 31% dintre managerii firmelor consideră ca angajaţii lor sunt dispuşi în mare sau foarte mare

măsură să lucreze cu persoane de etnie romă. Ponderi peste media la nivel naţional se înregistrează în

regiunile Bucureşti-Ilfov, Centru, Sud-Muntenia şi Sud-Est.


În ce măsură credeţi că angajaţii dvs. ar fi dispuşi să lucreze cu tineri proveniţi din centre

de reeducare? în foarte

micămăsură

în micămăsură


în foartemare

măsură

delocnu ştiu/ nu

răspund Total


Regiunea SUD-EST .0% .0% 39.7% 34.1% 8.0% 7.0% 11.2% 100.0%


Regiunea SUD-VEST

OLTENIA.0% .0% 50.0% 19.3% .0% .0% 30.7% 100.0%

Regiunea VEST .0% 1.3% 42.9% 32.3% .0% .0% 23.5% 100.0%


Regiunea CENTRU 1.1% 1.1% 9.0% 33.5% 1.1% .0% 54.2% 100.0%


ILFOV.0% 9.6% 20.1% 25.0% 6.1% .0% 39.1% 100.0%

Nivel naţional 1.2% 3.3% 30.1% 27.5% 3.7% 1.0% 33.3% 100.0%

Aproximativ 31% dintre managerii firmelor din sectorul privat consideră ca angajaţii lor sunt dispuşi în mare

sau foarte mare măsură să lucreze cu tineri proveniţi din centre de reeducare. Ponderi peste media la nivel

naţional se înregistrează în regiunile Centru, Sud-Est şi Nord-Est.




-131-

Facilităţile care ar trebui oferite angajatorilor pentru a creşte gradul de integrare socială a persoanelor din categoriile vulnerabile, în opinia managerilor firmelor din sectorul privat, sunt:

Facilităţi fiscale (scutiri de taxe şi impozite) A jutoare financiare, subvenţii, indemnizaţii pentru angajare

Programe de formare profesională mai multe şi mai diversificate Simplificarea procedurilor de obţinere a facilităţilor fiscale

Suport logistic şi psihologic (cazare, masă, consiliere).

Facilităţi care ar trebui oferite angajatorilor pentru a creşte gradul de integrare socială a persoanelor dincategoriile prezentate

Regiuni de dezvoltareCe facilităţi consideraţi că ar trebui oferite angajatorilor pentru a creşte

gradul de integrare socială a persoanelor din categoriile prezentate?

Regiunea Nord-ESt

ajutoare financiare

subvenţii mai mari

pregatirea persoanelor din această categorie pentru a putea lucra î n

domeniu

scutirea de taxe

spaţii de cazare

subvenţii mai mari pentru echipamente speciale

reducerea de impozite

indemnizaţii pentru angajare

Regiunea SUD-EST

să fie deja calificaţi

subvenţii mai mari

reducerea de impoziteo valoare mai mare a indemnizaţiilor




-132-

Regiuni de dezvoltareCe facilităţi consideraţi că ar trebui oferite angajatorilor pentru a creşte

gradul de integrare socială a persoanelor din categoriile prezentate?


mai multe programe de formare profesională

oferte de lucrari, contracte - deschiderea pieţei muncii

subvenţii mai mari

aceste categorii să nu fie impozitate

suport logistic şi psihologic

scutiri de taxe pentru şomaj, pensii

Regiunea SUD-VEST

OLTENIA

subvenţii mai mari

plata salariilor de la stat 1 an

Regiunea VEST

cadru legal cât mai bine pus la punct

contribuţii către stat mai reduse

statul să asigure o parte din salariul de angajare

Regiunea NORD-VEST

subvenţii mai mari

facilităţi fiscale pentru acoperire reconversie profesională

programe de pregătire profesionalăşcolarizarea acestor categorii

scăderea impozitelor pe salariile respectivelor categorii

simplificarea procedurii de obţinere a fondurilor care fac obiectul facilităţilor

reducerea birocraţiei pentru întocmirea actelor de acordare a facilităţilor

facilităţi pentru cazare - program social pentru casă şi masă

Regiunea CENTRU

şcolarizare mai bună pentru persoanele din categoriile vulnerabile

conştientizare mai ridicată a persoanelor care se prezintă la interviu

reducerea procedurilor de acordare a facilităţilor fiscale

micşorare cote la contribuţiile sociale

scutire de la plata taxelor pentru 1-2 ani

Regiunea BUCURESTI-

ILFOV

cursuri de pregatire profesională gratuite

subvenţii mai mari

procedura de acordare a facilităţilor trebuie modificată

scutiri de taxe pentru angajatori




ANEXE

raport final - viata dupa gratii

Documents