LIBERTATE DINCOLO DE GRATII

1.Necesitatea proiectuluiUna dintre principalele probleme actuale ale societăţii româneşti o constituie creşterea nivelului cererii de droguri în rândul populaţiei şi, îndeosebi, în rândul tinerei generaţii. Îngrijorător este faptul că, deşi fenomenul este în continuă creştere, la nivelul instituţiilor abilitate ale statului nu se găsesc, încă, suficiente resurse pentru adoptarea de măsuri corespunzătoare, concretizate în identificarea şi aplicarea de mijloace şi modalităţi de prevenire eficiente.Ritmul accelerat de creştere a criminalităţii în legătură cu fenomenul drogurilor este evident după anii ’90 şi din ce în ce mai îngrijorător după anul 2001. Spre exemplu, anul 2003 se caracterizează printr-o creştere cu 13,2% a infracţiunilor constatate faţă de anul 2002 şi cu 118% faţă de anul 2001.

Statisticile arată că în România există o rată crescută a persoanelor care consumă droguri şi numărul lor este în creştere. Pericolul ca drogurile să se consume şi în penitenciare este mare pentru că mulţi dintre deţinuţi aduc cu ei şi obiceiurile pe care le aveau în libertate şi aproape întotdeauna reuşesc să găsească o cale de a continua să consume droguri sau alte substanţe psihoactive şi în penitenciar. Folosirea în comun a echipamentelor de injectare, tulburările produse de substanţele psihoactive (intoxicaţii acute, abuz, sindrom de dependenţă, stare de sevraj, sindrom amnestic, tulburări psihotice – predominant halucinatorii, delirante, tulburări psihice cu debut tardiv, alte tulburări cognitive) pot crea multe probleme persoanelor ce ajung în stare de deţinere, dar şi celor din jur (cadre, deţinuţi). De aceea considerăm utilă desfăşurarea unui program care să prevină consumul de drog, cu atât mai mult într-o colectivitate unde pericolul contagiunii este mare iar supraaglomerarea poate determina consumul ca modalitate de „evadare” din cotidian.Manifestându-se ca una dintre cele mai grave şi îngrijorătoare probleme cu care se confruntă civilizaţia umană, se poate afirma că, la ora actuală, traficul şi consumul de droguri au depăşit nivelul de toleranţă rezonabil faţă de înţelegerea şi standardele actuale ale

umanităţii, astfel numai în consum fiind implicat un număr de persoane de circa 3 % din populaţia globului.Mai mult, studiile efectuate au demonstrat rapiditatea cu care se poate răspândi consumul drogurilor, în special în ţările cu condiţii socio-economice precare, unde media de vârstă a debutului consumului de droguri a scăzut dramatic.

Populaţia vulnerabilă la consumul de droguri este cea formată din adolescenţi şi tineri care sunt mult mai deschişi la nou, mai permeabili în adoptarea anumitor comportamente de risc, prin prisma unor informaţii insuficiente, fragmentate, periculoase. Pentru a încerca să diminuăm consumul este necesar în primul rând ca adolescenţii şi tinerii -în special cei cu

probleme- să fie informaţi corect cu privire la consumul de droguri şi efectele acestuia. Astfel, conform datelor furnizate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în anul 2005 dintr-un efectiv de 37.600 de deţinuţi, s-au declarat ca fiind consumatori de droguri 2.402 persoane. Deci, prevalenţa consumului este de 63,88%. Dintre acestea 3,87% (8) aveau vârsta cuprinsă între 15-19 ani; 62,23%(1495) între 20-24 ani; 19,57%(470) între 25-29 ani şi 14,32%(344) peste 30 ani.Prin încheierea Protocolului de Colaborare nr. 1.862.013 din 20.01.2006 între Agenţia Naţională Antidrog şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, a devenit posibilă desfăşurarea unor programe de educaţie pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos şi pentru prevenirea consumului de droguri în rândul tuturor persoanelor aflate în penitenciare.

Viziunea asupra problemeiÎn general, activităţile de prevenire a consumului de droguri se bazau pe oferirea de informaţii asupra consecinţelor negative ale consumului asupra sănătăţii. Aceste activităţi devin mult mai eficiente însoţite de implicarea activă a grupului ţintă cu probleme în proiect prin cultivarea creativităţii şi valorificarea cunoştinţelor dobândite. Astfel că, ne-am propus ca pe lângă informaţiile oferite, deopotrivă foarte importante şi de netăgăduit, să oferim grupului ţintă(detinuţii Penitenciarului de Maximă Siguranţă Botoşani) un cadru pentru a-şi putea exprima opiniile, gândurile şi sentimentele în legătură cu ce reprezintă consumul de droguri pentru ei şi cât de grave sunt efectele pe care acesta le provoacă sănătăţii.

2. Scopul proiectuluiEvaluarea atitudinilor deţinuţilor privind riscurile la care se expun prin utilizarea stupefiantelor şi acolo unde este cazul întârzierea debutului consumului de droguri.

3. Obiective:- generale:I. Prezentarea unor informaţii cu privire la efectele nocive ale

consumului de tutun, alcool şi droguri in rândul deţinuţilor.II. Informarea deţinuţilor şi a personalului angajat în Penitenciarul de

Maximă Siguranţă Botoşani, privind consecinţele sociale şi de sănătate asociate consumului de droguri, influenţa grupului, a familiei, a mass-mediei şi a altor factori în dezvoltarea şi menţinerea atitudinilor antidrog

- specifice:III. Provocarea deţinuţilor la discuţii care să îi ajute să îşi formeze

principii de viaţă solide.IV. Identificarea de către deţinuţi a unor alternative de petrecere a

timpului liber.

4. BeneficiariDirecţi: deţinuţii din cadrul Penitenciarului cu Regim de Maximă Siguranţă Botoşani. Indirecţi: personalul angajat al Penitenciarului cu Regim de Maximă Siguranţă Botoşani, familiile acestora, comunitatea.

5. Parteneri Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă Botoşani

6. Rezultate aşteptateImplementarea şi desfăşurarea activităţilor stabilite conform metodologiei stabilite în cadrul Proiectului „ Libertate dincolo de gratii” 1.Creşterea gradului de informare a deţinuţilor cu privire la consecinţele sociale şi de sănătate ale consumului de droguri.2.Dezvoltarea unor abilităţi ale deţinuţilor de a face faţă presiunii grupului şi formarea unor principii de viaţă solide. 3.Identificarea unor alternative viabile la consumul de droguri prin atragerea deţinuţilor în activităţi de petrecere a timpului liber.