DIN ISTORIA BIBLIOTECII "BATTHYANEUM".ETAPA I: 1798­1826

«DE L'HISTOIRE DE LA BIBLIOTBEQUE "BATTHYANEUM"L' ETAPE I: 1798­1826»

by Ileana Dârja

Source:Apulum (Apulum), issue: Vol. 34 / 1997, pages: 341­365, on www.ceeol.com.

DIN ISTORIA BIBLIOTECII "BATTHYANEUM".ETAPA 1: 1798·1826

Biblioteca" Batthyaneum" din Alba Iulia a apărut la sfârşitul secolului alXVIII, în cadrul fundaţiei culturale create din iniţiativa şi cu cheltuialaepiscopului romano-catolic Ignatius Batthyâny (1741-1798), în componenţa căreia

intra, alături de bibliotecă, un observator astronomic, colecţii cu caracter istoric(numismatică şi arheologie) sau de ştiinţe ale naturii (cochilii, minerale), otipografie şi o legătorie, menite să le deservească.

Instituţia a fost amenajată în clădirea fostei biserici trinitariene din AlbaIulia1

, al cărei edificiu, construit în stil baroc în anul 1719, a suferit modificări

în cursul secolului al XVIII-lea, impuse de destinaţiile succesive ale acestuia:biserică a călugărilor trinitarieni (1719-1783), depozit al armatei (1786-1792) şi

observator astronomic şi bibliotecă (1792-1798). Dacă considerărrl demne deîncredere datele inscripţiei de pe plac,a intrării principale, într-o gravură din anul1796, reprezentând faţada principală a clădirii: "URANIAE/ POSUIT/ C(omes)IG(natius) DE BATTHYAN/ EPISC(opus) TRANSILV(aniae)/ 1794"~, lucrările deamenajare ale observatorului astronomic erau în linii mari terminate în anul17942

• Spre aceeaşi concluzie conduc şi observaţiile astronomice efectuate îninstitut începând cu anul 17943

.

Încă din timpul vieţii episcopului, bibliotecii i-a fost destinat un spaţiu

amplu la nivelul al doilea al clădirii, compus din nava, altarul şi corul fosteibiserici trinitariene, însă nu există certitudinea că biblioteca ar fi funcţionat şi eadin anul 1794. Se cunoaşte faptul că publicaţiile bibliotecii batthyâniene au fostpăstrate, în timpul vieţii episcopului, în locuinţele sale din Sibiu, Bonţida, Cluj şi

1 1. Şerban, Despre arhitectura fostei biserici trinitariene (azi Biblioteca Batthyaneum) din AlbaIulia. În: "Apulum", XIII, Alba Iulia 1975, pp.373-385; idem, Edificiul Batthyaneum la sfârşitul secolului alXVIII-lea. Addenda la un studiu privind arhitectura fostei biserici trinitariene". În: "Apulum", XVII, AlbaIulia 1979, pp. 477-487. Vide et: Varju Elemer, A Gyula fejervari Batthyany Konyvtar, Budapest 1899,pp.33 şi 34.

2 Mârtonffy Antonius, Initio astronomica Speculae Batthyanianae Albensis in Transilvania... cum XlTabulis Aeneis, Albae Carolinae Typis Episcopalibus Anno MDCCXCVIIL Prima gravură din anuarulinstitutului a fost desenată de Michael Gross şi a fost gravată de Johann Baptist Simon la Cluj în 1796. Videet: Varju Elemer, op.cit., p.34; *** Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, Bucureşti, Editura de statdidactică şi pedagogică, 1957, p.l0 bis; Kovâcs Andrâs, Observatorul astronomic Batthyaneum de la AlbaIulia; un program decorativ puţin cunoscut. În "Ars Transilvaniae", Cluj Il, 1992, pp.30 şi 31.

3 Vezi manuscrisele din colecţia bibliotecii "Batthyaneum": Observationes Astronomicae 1794-1797,Ms. IX. 221; Diarium observationum astronomicarumfactum in Observatorio A.Carolinensis Anno 1795 et1797, Mss. IX. 175 şi IX. 179; Idem Anno 1798, Mss. IX. 176 şi IX. 178; Idem ah Anno 1799-1801, Ms. IX.177; Idem ab Anno 1803-1842, Mss. X. 103-109; Diarium aliquarum observationum in Specula AstronomicaAlba-Carolinensi ab anno /843-/846, Ms. XI.223. Vide et: Miscellanea astronomica speculae A.C. (1800­1851), 192 ff., Ms. VIII. 66 şi Varia scripta speculae astronomicae A.C.(l782-1756), 119 ff., Ms. VIII. 68.

342 Ileana Dârja

în reşedinţa (~piscopală din Alba Iulia4• Ceea ce bibliografia nu precizează este

data la care au ajuns aceste f~nduri la sediul fundaţiei din Alba Iulia.În căutarea începuturilor bibliotecii "Batthyaneum", pe baza investigării

docunlentelor din arhiva capitlului romano-catolic în perioada 1792-1826 şi aevidenţelor vt~chi ale bibliotecii, vom încerca să găsim un posibil răspuns unorîntrebări cum ar fi: dacă biblioteca a funcţionat şi ea la sfârşitul secolului alXVIII-lea; când a fost terminat mobilierul bibliotecii; la ce dată au fost aduseîn sediul fundaţiei cărţile episcopului; când au fost organizate colecţiile şi pece criterii; care a fost structura, compoziţia şi mărimea fondului iniţial depublicaţii .

Arhiva capitlului romano-catolic din Biblioteca "Batthyaneum" păstrează

scrisorile episcopului Batthyâny către astronomul său, Anton Mârtoffy5, expediatedin Cluj, în perioada 1792-1798, cu o ritmicitate medie de două scrisori pe lună.

Tematica . scrisorilor vizează, în general, probleme de specialitate pe margineaobservaţiilor astronomice efectuate, de episcopi în observatorul privat"Observatorium Domesticum" existent în locuinţa sa din Cluj-Mănăştur6 , deşi unobservator astronomic exista încă din 1759 la Cluj? În anul 1794, Batthyânyînsuşi a comunicat astronomului Maximilian He1l8

, rezultatul acestor observaţii.

Deşi informaţiile privind institutul, biblioteca şi colecţiile sale sunt puţine,

incidentale şi, nu întotdeauna, foarte precise, am folosit sugestiile pe care lecreează anumite date fragmentare din corespondenţă episcopului cu astronomulsău sau cu canonicul catedralei Stephan Fangh9

, pe care le-am completat cuinformaţiile g~lsite în alte documente din arhiva capitlului romano-catolic din AlbaIulia sau din arhiva bibliotecii, pentru a reface momente ale unei perioade puţin

cunoscute din istoria institutului şi a bibliotecii, cea a primilor ani de existenţă,

care corespund perioadei: 1798-1826.

.J Vide: Varju, op. cit., pp29-34 şi Jak6 Zsigmond, Batthyany Ignas, a tudos es a tudomanyszervez6.În: "Erdely milzeum", Cluj, LUI, 1-4, 1991, pp. 88-90.

5 Mărtonffy Anton (+19 nov. 1799): teolog specializat în astronomie la Viena (1788-1792); 1782,profesor de drept canonic la seminarul teologic din Alba Iulia, iar din 1797, canonic-astronom şi director alinstitutului astronoic BATTHYANIANL Apud: Beke Antal, Az erdely egyhazmegyei papn6velde t6rtenetivaz/ata, Kâroly-Fehervâr, Nyomatott a pUspOki kOnyvnyomdăban, 1870, p. 156.

6 Vezi: scrisoarea lui Batthyăny către baronul Franz Xavier Zach: Aus einem Schreiben de.s Hrn.Grafen von Batthyani aus Karlstadt in Siebenburgen, an Hern O. W. M von Zach publicată în: "Sammlungastronomischer Abhandlungen Beobachtungen und Nachrichten" herausgegeben von lE. Bode DritterSupplement-Band, Berlin, 1797, p.120-121.

7 "Turnul astronomic", noul observator din cadrul universităţii clujene, terminat în 1759. A fostdistrus parţial în 1798, în timpul unui incendiu, fiind reconstruit abia în 1805. Apud: LM.Ştefan, V. IonescuVIăsceni, Momemte şifiguri din istoria astronomiei româneşti, Bucureşti, Ed. ştiinţifică, 1968, p. 31.

8 Maximilian Hell (1720-92): matematician şi astronom german care, pentru scurtă vreme (1752-55),a fost profesor la universitatea din Cluj. Aici a supraveghiat instalarea "Turnului astronomic" din cadruluniversităţii. În locuinţa sa din Cluj, Hell a instalat un mic observator astronomic. Ibidem, p. 31. Vide et:George Ştefan Andonie; Jstoria matematicii în România, Bucureşti, 1965, p. 91.

9 Fangh Istvan (+ 6 nov.1836 la Bratislava): 1782, protopop; 1789, custos-capelan; 1791, abate al'ordinului Georg Martin de Szerencz; 1806, prepozit şi director general al Seminarului teologic; 1817, vicar alcapitlului; 1819, hirotonisit episcop. Apud : Beke, op. cit., p.132.

Access via CEEOL NL Germany

Din istoria bibliotecii "Batthyaneum". Etapa 1: 1798-1826 343

Exprimarea intenţiei de a-şi transfera, în întregime, biblioteca la Alba Iulia,cărţile urmând să fie depozitate pe jos, în patru încăperi anume pregătite în acestscop, dintr-o scrisoare datată: 20 august 1795 şi adresată lui Mârtonffy 10 , poate fiun posibil reper al momentului aproximativ al aducerii cărţilor de la Sibiu laAlba Iulia. Deşi tradiţia orală susţine depozitarea iniţială a cărţilor în palatulepiscopal, nu trebuie să excludem posibilitatea găzduirii acestora în cele trei spaţii

ale fundaţiei batthyaniene de la etajul întâi. Această din urmă ipoteză estesusţinută, pe de o parte, de faptul că nu a fost identificat nici un document înarhiva capitlului, care să facă dovada transferului cărţilor din sediul episcopiei încel al fundaţiei, iar, pe de altă parte, această posibilitate pare susţinută deafirmaţia lui Batthyany din testamentul, potrivit căreia cărţile se aflau, la dataredactării actului (1798) la sediul fundaţiei.

Dintr-o altă scrisoare adresată canonicului Stephan Fangh în 10februarie 1797 , prin care episcopul solicită informaţii asupra planului de amenajareal bibliotecii şi al observatorului (conceput de Anton Mârtonffy) şi a materialelorimplicate de lucrări 11, deducem că amenajarea celor două spaţii se va face după

această dată şi concomitent, interesul pentru amenajarea observatorul astronomicneprevalând, în concepţia fondatorului, celui privind amenajrea bibliotecii. Pe ofoaie anexată aceleiaşi adrese, episcopul Batthyany îi comunică canoniculuicatedralei, mijloacele prin care a hotătât să asigure stabilitatea institutuluiastronomic şi a bibliotecii, constând din: trei imobile în Sibiu, două imobile înAlba Iulia, arendele iezuite din Şard, Ighiu şi Bărăbanţ şi cea a liveziitrinitariene din Alba Iulia, în valoare totală de 38.200 fIorini; din venitulacestora, 1500 de fIorini trebuiau rezervaţi plăţii salariilor personalului institutului,compus din: director (800 RF), adjunct (300 RF), mecanic (200 RF) şi îngrijitor(200 RF) 12 , iar restul, de 500 de fiorini, urma să fie cheltuit pentru necesităţile

curente. Această hotărâre, luată cu aproape un an şi jumătate înainte de a-şi

redacta testame"ntul, prin care va oficializa acestă intenţie, oglindeşte faptul că

actul de fundaţie al institutului, înscris în testamentul lui Batthyany, prin care

10 " •••Quod ad Bibliotheca attinet, ea omnino transferranda est ante Pascham etiamsi loculi paravinequirent, poterunt libri in terra deposui, quatuor enim cubiculis hac ratione evacuandis uti voIo /.. ./." În:Arhiva capitlului romano-catolic. Doc. nr.152, Cutia nr. XXIX.

Il " ...Alterum de '1uo pariter capacitari desidero praefatum D(ominum) Astronornum est sequenspunctum ego cupio gradus novos et comodares ad turrim, uti et cubiculum penes, bibliothecam parari quareipse planum faciat quid sit aedificandum? exponat quantis trabus et aliis lignis indigebit? qualia esse debunt?quod millia tegularum? quod certenaios ferri? quod cubulos calcis habere debeat? huius modi planum secumadferrat et ego efficienter disposam ut omnino intra bimeque spatium praesentibus ut nullem a negligentiaofficialium veI molestiam pati coatur". Ibidem, Doc. nr. 24, Cutia XXX.

12 " .• .Instituti astronomici et Bibliothecae destinatus fundus: 1°. tres domos Cibinii emptae.....21.000FIor.; 2°. Portiones ex iesuiticae in Sard, Ighen et Borband emptae.....7000 FI.; 3° Inquilini Albensisempti.. .....900 ; 4° Domus Arcensis Carolinensis empta... .3000; 5° Domus SeImaniana circiter ......2000; 6°vinea Patrum Trinitariorum quam fore alterum tanto frusto auxi. Ex his patet vix deesse 5000 ad id ut ml40fundus in bonis immobilis jam adsunt, cujus annuus fructus inferre deberet miile annuos florenes ex his. :D(omi)no Mârtonffy id est Astronomo et Speculae Batthyanianae Directori annuos....800 Flor..;Adjuncto... .300 .; Mechanico....200 ; Famulo Astronomiae.....200 / Summa 1500 residuunl id est quingentiflorenis pro necesitatibus occurrentibus." Ibidem, f [2]r.

344 Ileana Dârja

fundaţia devenea o instituţie publică în administrarea episcopIeI romano-catolicedin Alba Iulia, nu a fost rodul unei decizii pripite, de moment, ci rezultatul uneidecizii conştiente, gândite din timp.

Alte două scrisori dovedesc implicarea directă a episcopului Batthyâny înprocurarea materialelor necesare' lucrărilor de amenajare a fundaţiei: a culorilorpentru zugrăvirea bibliotecii (scrisoarea din 1 iunie 1796, către Mârtonffy)lJ saua lemnului necesar confecţionării mobilierului şi treptelor bibliotecii (scrisoareadin 22 iunie 1797, .adresată aceluiaşi).14 Grija de a finaliza lucrările, ajunsă înprim planul preocupărilor episcopului, este mărturisită de scrisoarea din 6 iulie1797, prin care acesta îşi anunţă astronomul asupra apropiatei sosiri a pictorului(nenominalizat) din Ebesfalva la Alba Iulia.15 Având în vedere că multe dintretablourile decorative ale observatorului astronomic şi ale bibliotecii suntdetaşabile, nu este exclus ca pictorul să fi angajat lucrarea încă de la acestă dată.

O informaţie interesantă, în ceea ce priveşte provenienţa colecţiei deminerale, o găsim în corespondenţa din 16 ianuarie 1798 adresată astronomului,din care rezultă intenţia fondatorului de a achiziţiona (cu suma de 5500 florini)colecţia de minerale a lui D. MUller.16

Corespondenţa din 9 iunie 179817, prin care episcopul îl anunţa pe

Mârtonffy asupra apropiatei sosiri a compactorului Hintus la Alba Iulia, poateconstitui un reper al activităţii din compactoria institutului.

Prin scrisoarea din 22 iulie 1798, adresată canonicului Stephan Fang,episcopul Batthyâny dispune efectuarea ceremoniei cu martori a bibliotecii şi

13 ~~ •••Colores pro Bibliotheca colore tingenda a submissurus eram in Schedulam consignationisperdidissem, proximo itaque cursore submittat mihi Ova: conformationem colorum necessariorum adjiciendoiam circiter pretium et ego per haidonem (!) submittam' colores." Ibidem, Ooc.nr. 231, Cutia XXIX.Zugraveala iniţială a bibliotecii, realizată în maro, vernil şi alb, imita marmura, conform unei suprafeţe

rămase până astăz:i intactă, în spatele unui raft din partea superioară a sălii.

l~ " •••Ligna ad gradus et BibJiothecam petii a Comite Thesaurariatus Praeside ex nimirum ratione, uteam quantitatem et qualitatem mutuo dent in Portu qualem Ova. designavisset, ad tempus lucrandum adjeci,ut ante omnia Ovae. Resolutio Thesaurariatus per contra robularium absente videlicet ... Ova. mittatspecificationem trabium corsum, et selecta ligna in cumulum componi, et Carolinam transferri curet, superquo jam demandavi officialatin haec Iigna dum ablata fuerint sufficientem proebebunt laborandi campumfabris lignarius." Ibidem, Ooc. nr. 50, Cutia XXX, Inv.6493.

IS " •••Pictori Ebesfalvensi scribendum ut veniat illico sumptus itineris etsi boniticandos opto enimvehementer omnibus aliis occupationibus tinem imponi, ut Dva null is perturbationibus impedita possit notasjam Europae vires ingenii explicare quod reliquum est Ovo eo Laevius amplector, quo dulcius mihi estdivinum concordiae et pacis vocabulum..." Ibidem, Ooc. nr.53, Cutia XXX, Inv. 6493.

16 " •••Mineralium Suorum Collectionem O(omini) Mtiller urget coemi pro 5500 tlorenis, mihiquidem videtur pretium non esse magnopere exageratum, quod ultimis suis litteris evincit, dummodo modussolvendi pretii adinveniri possit hoc opus, hic labor, haec sollicitudo, quae juvenem etiam canum redderepossit." Ibidem, Doc. nr. 94, Cutia nr. XXX. (Inv. 6536).

17 " ••• Hic adjacet Recognitionales Compactoris Hints super instrumentis artis seu opificiis quas hincaccipit, in hac congregatione est etia(m) unum aliquod Carolinae in Tipographia rebutum non comparetautem in hac consignatione magnum dolabrum, quo utuntur compactores, quod certo his me habuisseproprium." Ibideml, Ooc. nr.145, Cutia nr. XXX. (Inv. 6587),

Din istoria bibliotecii "8atthyancunl" Etapa L 179X-1 X26 345

institutului astronomic. chiar de ziua numeluI SăU1K

, ;lIlunţiind intenţia de a redactaactul de fundare oficial al instituţiei. întărit cu pecetea sa.

Sugestiile lui Batthyany privind pictarca bibliotecii şi a cclor trei săli deoaspeţi, cu portrete ale înaintaşilor săi şi ale canonlci!of, din scrisoarea din 18august 1798 adresată astronomuluii'i. constituie un amănunt nelipsit de importanţă

în idendentificarea unor portrete decorativc din Aula Magna bibliotecii, rămase

până astăzi neidentificate.

Fig. 1 Testamentul fumlatorului: Bonliua, 31 iulie l79X; pergament, cu sigiliu

Printr-un act de fundaţie înscris în testamentului lui Batthyany 21J, redactatîn 31 iulie 1798, la Bonţida. episcopul şi-a înzestreat fundaţia cu bunurileimobile, menţionate cu un an mai devreme, în valoare de 38.200 de florinirenani, reglementând statutul observatorului astronomic şi al bibliotecii drept o

" " ...C1ericos hic ordinare possem die 29 lui ii die 5 Augusti aut undecima Augusto Ipso festoNuminis mei volo fassionem facere de Bibliotheca, instituto Astronomico et fundis ad eum tinem coemptis.Coquus meus primaverius veniet ad condiendus fructus. ilie secum adferet projectum fassionis meae, nondumenim plene paravi Dva proinde ita venia!, ut possim coram illa fassionem facere quam ad normamcollationalium in membrana sub sigillo pendenti expedirc volo." Ibidem, Doc. nr 169, Cutia XXX. (Inv6611).

\'1 ..... Pictorem revehct D. Fangh dicit autem duos libros auri forc nccessarios, plus tamcn uno librodatur iis non tum, vellcm , ut hic pictor absoluta biblioteheca pingat tria cubicula hospitum illud nimirum inquo Dva quondam habilavit, illi adssum cubiculum, atque ctiam tertium indc exeurrens in cubiculo Dvae eritbiliard (1), et pingendum est cubiculum, ut imagines anteccssoru(m) meoru(m), el canonicoru(m) apprendivaleant de rei iquis progcndis projccta cxspectabo." Ibiucm, Duc. nr 180, Cutia nr. XXX. (Inv. 6627).

211 Originalul În Arhiva capitlolui romno-catolic, Doc.nr.I77, Cutia nrXXX. (Inv. 6619). Testamentula fost publicat de Veszcly Karoly A Ballhyciny inlezel În: "Gyulafehervari fiizetck", 1, Kolozsvar, 186 J, pp.92-96. Vezi ~i Varju. op. ciI. pp.37-40 ~i ancxa prcLentei lucrări

346 Ileana Dârja

instituţie publică cu propriile sale venituri, administrată de Episcopia romano­catolică din j\lba Iulia. Paragrafe separate din testament precizează regulamentulde funcţionare al bibliotecii, obligaţiile şi modul de retribuire al personaluluiinstitutului. Din punct de vedere juridic, acest document are valoarea unui act defundaţie oficial al bibliotecii şi al observatorului astronomic.

Prin Ulmare, apreciem că biblioteca institutului n-a apărut în anul 1794,după cum a susţinut literatura de specialitate de după 196921 pentru că, deşi esteatestată o activitate, este drept, redusă, în institutul astronomic încă din anul1794, şi veniturile fundaţiei au fost fixate încă din februarie 1797, actul defundaţie oficial al institutului şi al bibliotecii a fost redactat în 31 iulie 1798.Apoi, nu ex.istă indicii ale funcţionării bibliotecii înainte de 1798, aceastaconstituind, în timpul vieţii episcopului, aşa cum precizează testamentul său22 şi

bibliografia ultimelor decenii, "atelierul ştiinţific aristrocratic al înaltului prelatsavant"23.

Ultima dorinţă a episcopului, adresată capitlului romano-catolic prinscrisorea datată "Alba Carolinae Die 28 octobris [1 ]798,,24, vizează soartaviitoare a fundaţiei.

Dintr-un conspect al cheltuielilor efectuate, cu aprobarea episcopuluiBatthyâny, pentru bucătăria curţii episcopale şi pentru institutul astronomic2.~, înperioada 23 iunie-17 noiembrie 1798, rezultă că personalul angajat al institutuluiconsta din: doi tipografi (Ladislus Gâl şi "Tipograful" Ioan), retribuiţi bilunarîncepând cu 16 iulie, compactorul Alexandru Hints, plătit din 28 iulie26, şi

21 Vide: Jak6 Zsigmond, A Batthyaneum - kOnyvtar tarteneteba/. 1. A. Migazzi - gyiijtemenymegszerzese. 1n: ",Konyvtari Szemle", XIII, 3,1969, p.l28; Idem, art.cit., p.91.

22 " ..•Mihi rezerva plenam de toto Jnstituto disponendi ordinandique potestatem, ac etiam liberumusum Bibliothecae, quousque advixero etiam si me extra hanc Provinciam morari contingeret." Pentruconformitate vezi anexa prezentei lucrări.

23 Jak6 Zsigmond, Philobiblon Transilvan. Studii. Bucureşti, Editura Kriterion, 1977, p. 385.24 " ...Quia res piarium fundationem pericuIo non vacat, si illa totis viribus non procurentur assiduo;

videre autem sit hodiemum piarum Fundationum Curatorem D. Josephum Bela ex diutuna infirmitate itadebilibus pollere viribus, quibus sperari non possit, ut pristina accuratione satisfaciat periculum anteverterecupio Curamque piarum Fundatione Dioecesanarum in illum transferre statui, dedique ideo ad EundemCanonicum litteras, ut illas interea etiam donec V.Capitulum mihi proponat per quem utilissime procurariposse censuevit, Exactoratui a me instituto resignet, Contractuales signanter cum designatione Terminorumapud quem, a quo Census restent, Rationes autem de administratione habita mihi porrigat V. Capitlulum vetitproinde de hoc Judicium suum mihi aperire." În: Arhiva capitlului romano-catolic. Doc. nr.201, Cutia XXX.(Inv. 6643).

25 Conspectus Perceptionum, et Erogationum in Labores, Conventiones apud SpeculamAstronomicam Batthyanianam, in usum Culinae aulicae Ep(isco)palis aliusqu(e) fine ab eodemEx(cellentissi)moD(omi)n o Praesule C(omite) de Batthyan prescriptos et destinatos adie 23 Junii [IJ798usq(ue) 17 Novembris ejus [IJ798 . Ibidem, Doc. nr. 39, Cutia XXXI. (lnv. 6683).

26 Interesante sunt informa]iile referitoare la tipul de material achizi]ionat pentru compactorie: "24VII: pro charta...Xr.18, pro una pelle ovina...Xr.47; pro foliis aureis ...Xr.l0"; 1 VIII. 1978 "Pro chartacolorata ad usum compactori"; etc., din care putem deduce că s-au practicat două tipuri de legătorie înatelierul institutului, atât cel pe carton în îmbrăcat 1n hârtie colorată (verzuie), asemănătoare culoriimobilierului bibliotecii, cât şi tipica legătură barocă din secol al XVIII, din piele cu motive ornamentaleaurite la cotor.

Din istoria bibliotecii "Batthyaneum". Etapa 1: 1798-1826 347

mecanicul Adam Geng, menţionat din 14 august. Astronomul şi ajutorul acestuianu figurează în acest document, fiind retribuiţi "aere parato" de către Batthyany.Protocolul menţionează angajaţii temporari ai institutului: un pictor nenominalizat(pictor aulicus), plătit din 17 august; doi zidari: "Murarius" Ioan ,et "Murarius"Bauer; doi tâmplari (Dui Fabri lignarii), nenominalizaţi; trei lăcătuşi (Serrarii) :Stephanus Lakatos, Petrus şi Ioan Tyron, şi doi până la zece soldaţi (Militesoperaries sive Mercenarii), zilieri plătiţi la sfârşit de săptămână. Este nominalizatnegustorul Mendel, de la care s-a cumpărat fierul, şi Daniel Roika plătit "provariis ferramentis". Sunt indicate diverse materialele cumpărate (necesare pictoruluişi legătorului, în special) sau cele aduse la sediul fundaţiei (scânduri şi scoabe),fără a preciza, în nici un caz, destinaţia acest~ra. Pornind de la observaţia că

lucrările de amenajare au început în timpul vieţii episcopului (sfârşitul lui iunie)şi că proiectele anterioare ale acestuia vizau atât amenajarea institutului cât şi abibliotecii, trebuie să presupunem că aceste lucrări s-au desfăşurat concomitent însala obervatorului astronomic şi în spaţiile destinate bibliotecii.

Decesul intempestiv al episcopului, intervenit la 17 noiembrie 1798, a fosturmat de procesul intentat capitlului romano-catolic de urmaşii naturali aiepiscopului Batthyany, în legătură cu dreptul de succesiune asupra averii acestuia.Începând cu 1 ianuarie 1799, din ordinul majestăţii sale regale, s-a instituitsechestrul asupra bunurilor rămase de pe urma defunctului episcop27 iar, peperioada desfăşurării procesul, veniturile fundaţiei au fost suspendate.

Dintr-un conspect al cheltuielilor institutului în anul 1799, rledactat parţial

de Anton Mârtonffy28, rezultă că, începând cu 1 ianuarie 1799, singurul angajatal institutului, retribuit cu zece tlorini pe lună, era "servus" sau "famulus"Antonius .. Hcinchel şi că lucrările de amenajare au continuat la sediul fundaţiei

până la 1 decembrie 1799. Sunt retribuiţi, în continuare, în acelaşi regim, zidarii,lăcătuşii şi zugravii care fuseseră angajaţi cu un an în urmă, cu excepţia

pictorului. FunCţia de astronom şi cea de astronom adjunct, neretribuite după

moartea episcopului, au fost îndeplinite "benevol" de Anton Martonffy şi deJosephus Graff, retribuirea acestora şi a cheltuielilor implicate de continuarea

27 Ibidem. Doc.nr.35, Cutia nr. XXXI.21( .....Ad usum huius Protocolli notandum est: ea duntaxat inter percepta Recenseri, quae ex fundis

ad Institutum Astronomicum destinatis preveniunt, idq(oquae) inchoari a Mense Novembris [1798] quoEx(cellentissi)mus D(ominus) Fundator e vivis excessit, ac proinde quae in partem Salarii mei a pie defunctiadplacidat et tamquam Restantia e massa percepta fuere, loca Don. Fangem mea propia recensseri nondebuisse, utpote de quibus Revisoribus Proventum Speculae rationem reddere non debeo. Faciebam tu(m),tametsi non obligatus , ut a meis propriis personam scilicet attinentibus perceptis erogarern, unde Consequit10 Mirum non esse percepta ab Erogatis incomparabiliter sperari 20 Ubi Deus O. Destinatis ad jamfundationem proventibus benedixerit, jus mihi fere recipiendi ea, quae meam e propia Sudorum meorumpersonalium merenda in Emolumentum Turris, et Fundorum legatorum procurationem expendo... Statu /?/Instituti huius per mortem Exmi. Dni. Fundatoris immutato, in obsequiu(m) adsumptus est pro ServoAstronomiae Antonius Heinchel, cui ex pacto facto Menstruum Salarium additum est Rf. 10. ultra quosflorenum 1. pro obsequiis mihi praestitibus singulis mensibus pollicitus sum et solvo praeter auxilia minutaad Vestitum, et aliis vitae Commoditates a magisteri solita donaria ... D. Adjunctus A.stronomiae GratTdesitum salarium debuit, digum tu(m) est, neq(ue) negabit, ubi fundi fevetum faciat ipsi condigui mercedemdare sequentibus solutiones". Ibidem, Doc. nr. 41 Cutia nr. XXXI. (Inv. 6685).

348 ' Ileana Dârja

lucrărilor, asU"mate de Mârtonffy, s-a făcut după vânzarea unei părţi a bunurilorepiscopului,29 pentru' acoperirea datoriilor rămase neachitate la moartea luiBatthyany)o.

Dintr-un proces-verbal al adunării capitlui romano-catolic din 24 aprilie1801)1 aflăm că au fost comunicate Gubemiului Transilvaniei rezultatele celordo.uă inventare ale bunurilor rămase la moartea defunctului episcop, în reşedinţa

episcopală elin Alba Iulia şi în locuinţa acestuia din Cluj, re.alizate în 29octorubrie 1800 şi, respectiv, în 20 martie 180132

. În urma verificării celor două

inventare, pă.strate în mai multe copii în arhiva capitlului romano-catolic din Albaiulia, se constată că niciunul nu precizează bunurile institutului şi, cu atât maipuţin ale bibliotecii institutului. Motivaţia acestei situaţii reiese dintr-un documentconţinând întâmpinarea făcută de capitlul albaiulian la capetele de acuzare care ise aduceau în procesul intentat de familia defunctului episcop: "Bibliothecadonatione inter vivos Provinciae cessit el ideo non possuit ad Massam referri, ita deastronomiae instilutu" .3)

Inforruaţia pe care ne-o furnizează un alt proces verbal al adunării

capitulare din 24 aprilie 1801, redactat de Stepfan Fangh34, despre dispoziţia

directorului administraţiei· fiscale a regatului ungar nr. 8 din ianuarie 1801,comunicată capitlului, prin care se dispune păstrarea cărţilor episcopului la sediulfundaţiei, sugerează ipoteza că acestea se aflau deja în sediul institutului. Această

ipoteză este susţinută şi de afirmaţia lui Batthyany din testamentul redactat îniulie 179835

• Chiar şi scepticii care nu vor accepta aceste argumente, susţinând încontinuare ideea păstrării publicaţiilor bibliotecii batthyaniene în sediul episcopieiromano-catolice, vor trebui să accepte ideea că aducerea lor la sediul fundaţiei s­a făcut înainte sau, în mod cert, după această dată. Rămâne în continuare incertă

data la care publicaţiile batthyaniene aflate la Cluj au ajuns la sediul fundaţiei.

29 Ibidern, Doc. nr. 83 si 85, Cutia nr. XXXI.30 Ibiderll, Doc. nr. 106, Cutia nr. XXXI.31 •• ... 1801 die 24 Apr(i1is) in Congregatione Capitulari praesentati duo fasciculi per curatorem

Massae Ep(isco)palis Batthyânianae R.R.Dominum Josephus Boros, in quorum una Sub A. duplexinventarium Rerum defuncti continetur, in prilna quidem opis parte B(on)orum que a morte Praelatidesideratique in A.Carolinae in Residentia Ep(pisco)pali, ex dominio inventare fuerunt, in secunda parte resClaudiopoli repoutae conscribuntur. In alterio fasciculo sub B exhibens conpectus proeceptionum inmassam, et solutiionum ... transcripti sunt Excelso Regio Gubernio ... Ibidem, Inv. 8718.

32 Ibidern, Doc nr.5 şi 109, Cutia nr. XXXI.33 Ibidern, Doc nr. 34, Cutia nr. XXXI.3.. " ...Sub B. In duplici hoc Instrumento re11exiones ad marginem adjectae sunt quibus expectationi 1.

Familiae ·Batthyanianae satisfactum confidimus atque de iis responsum potere arbitramur etiam adreflexiones. D. Directoris Caussariarum Fiscalium Regni Hungariae No. 8 lan. a.c.180 1 Sub No. 103nobiscum gentiose Com(m)unicatas, si Bibliothecam excipiamus, quam donatione inter vivos in usum Cleriet provinciae resignatam fuisse pro defunctum Excelso Regio Gubernio bene votum est, atque ideo libri postmortem Praesulis sicut ad massam non pertinebuntt, ita neque conscribi poterant utpote in publieo loeo jameolloeati".Ibidern, Inv. 8718, p. [142]

35 Vezi Anexa prezentei lucrări :" ...amplam meam librariam Supellectilem, quae mihi facile trigintamillibus florenorum stetit, prouti nune ibidem existit, una cum partibus librorum illuc pertinentium, quosapud me habeo.. '·'

Din istoria bibliotecii "Batthyaneum". Etapa 1: 1798-1826 349

Cu toate acestea, cel mai vechi inventar al institutului, redactat în aprilie180236 de profesorul Bede Joseph37

, din însărcinare episcopului Joseph Mârtonffy,nu conţine nici o informaţie referitoare la bibliotecă. Documentul consemnează

186 de piese, între care bunurile observatorului astronomic ObservatoriumAstronomicum, ale muzeului de ştiinţe naturale Museum Phisicum şi alecompactoriei Conservatorium.

Ipoteza potrivit căreia cărţile bibliotecii institutului se aflau în sediulfundaţiei înainte de anul 1808 este confirmată şi de impresiile de călătorie aleteologului italian specializat în numismatică, Felice Carones, care a vizitatbiblioteca şi observatorul astronomic în suita arhiducelui Maximilian în anul1808. Călătorii au poposit la Alba Iulia, după ce vizitaseră anterior Clujul, Turdaşi Aiudul. Aici au găsit biblioteca "în curs de organizare după o delăsare de maimulţi ani". Dacă referitor la observatorul astronomic şi la astronomul canonic,Josephus .Bede, aprecierile sunt deloc măgulitoare "Cupola înaltă pentru efectuareaobservaţiilor astronomice [este] nu prea fericit construită şi, poate, mai rău

servită" ,39 în ceea ce priveşte biblioteca, laudele nu pridesc: edificiul este"minunat şi cu totul potrivit scopurilor", iar bibliotecarul Andreas Cseresnyes 40,

"intelectual de aleasă cultură formată în timpul călătoriilor în Italia şi a studiilorurmate la universitatea din Padova", "s-a arătat cu totul încântat să aibă vizitatoridin Italia", arătându-Ie oaspeţilor manuscrise, incunabule, monede şi, lucru maipuţin obişnuit, oferind vizitatorului italian, la plecare, unul dintre cele două

exemplare ale ediţiei princeps a Decretelor lui Gratian (Moguntiae, PetrusSchoeffer, 1472, HC 7885), spre a fi încredinţată bibliotecii Brera din Milano41

•

Observaţia că "biblioteca era în curs de organizare" la acea dată, trebuie privită

cu rezerve, pentru că, pe perioada desfăşurării procesului, din cauză blocării

veniturilor fundaţiei, posturile de bibliotecar şi de astronom, neretribuite, erau

36 Inventarium Rerum Institutum Astronomicum A. -Carolinense perlinentium, el actu in aedificioejusdem Instituti existentium confectum Jussu Excellentissimi Domini Praesulis Anno 1802 mense Aprilis. ÎnMs. [Varia inventaria et consignationes], cota. Ms. XI. 449, pp.24-29.

37 Bede Josephus (1762 -1740) : teolog specializat în astronomie; studii de teologie la Budapesta şi

specializare in astronomie la Viena; 1816-1824, profesor şi rector al seminarului teologic; 1820-1826,canonic-astronom şi director al Institutului "Batthyaneum" . Apud: Bitay Arpad, Erdely jeles katolikuspapjai. În: "A katoJikus ViJag kOnyvei", 12 fiizet, Kolosvar, Szent Bonaventura, 1926, p. 30.

38 Felice Caroni ( 1747-1815): teolog format în spiritul iluminismului italian, specializat înnumismatică~ bibliotecar şi numismat aflat în slujba contelui Witsai la Hadervar, autor al jurnalului: Caroniin Dacia. Mie osservazzioni loca/i,nationali, antiquarie sui Valacchi specialmente e Zingari Transilvani, lamirabi/e analogia delia lingua valacca coli' italiana e la nessuna delia zingara colle altre conosciute. Conun rapporto su le Miniere piu ricche di quel Principato, Milano Daj torchj di G. Pirotta in Santa Radegonda,1812, 93 pp. Apud: V.Lascu, Un călător italian despre Biblioteca Documentară din Alba Iulia. În:"Apulum", XIII, Alba Iulia, 1975, pp.715-718.

39 Caroni, op. cit., p.59. Apud: Lascu, arI. cit., p. 717.-JO Cseresnyes Andreas ( 1768-1834): profesor de teologie, scriitor, 1790-1794, studii la Padova;

1796, profesor de teologie la gimnaziul şi la seminarul albaiulian şi din 1800 bibliotecar diocezan, ulteriorcustode al bibliotecii institutului "Batthyaniani"; 1818-19, canonic; 1824, profesor-canonic (1824). Apud:Bitay, op. cit., p. 39.

-JI Lascu, arI. cit., p. 717.

350 Ileana Dârja

deţinute ~ din însărcinarea capitlului ~ de profesorii seminarului teologic: Bede şi

Cseresnyes, acesta din urmă, numit bibliotecar diocezan începând cu anul 1800,avea răspunderea tezaurului bibliotecii.

Procesului de succesiune a bunurilor, în care a fost implicată fundaţia desuccesorii legali ai episcopului Batthyâny, a fost finalizat în 3 februarie 181542

cu câştigul de cauză al capitlului romano-catolic43• După cum se poate vedea

dintr-un raport asupra originii, a progresului şi a situaţiei veniturilor institutuluiastronomic, prezentat în faţa adunării capitlului romano-catolic în 16 martie 1821,o primă sentinţă favorabilă institului (4 iunie 1811), a fost urmată de numirea înfuncţia de director al institutului astronomic a fostului astronom adjunct, BedeJoseph, ale cărei prerogative le va deţine până în 17 iunie 1817, institutuldobândind, î'n virtutea deciziei tribunalului din Debrecen, dreptul de administrarea bunurilor sale. O sentinţă ulterioară, pronunţată de acelaşi tribunal în 2februarie 1815, în favoarea institutului astronomic, este urmată de deciziaepiscopului i\lexandru Rudnay, din iulie 1816, de a-i numi pe canonicii CarolusIvuly44 şi Franciscus Xaverius Hene45 curatori al bunurilor defunctului episcop,inclusiv ale institutului. Prin decizia adunării capitulare din 17 septembrie 1819,Bede Joseph a fost, din nou, numit director al institutului "Batthyanini", deciziaintrând în vigoare începând cu 1 ianuarie 1820.

Primele informaţii privind colecţiile bibliotecii apar în procesul verbal alprimei revizii a bibliotecii din 26 iunie 1817, realizate din ordinul Gubemiului

42 " ...Accepta autem pro parte Instituti Sententia favorabili, quae spem faciebat forte ut Institutum insuo Statu stabiliatur, anno 1811, die 4 Junii. Josephum Bede a principio Astronomiae adjunctum canonicumactualum V. Capituli Albensis nominavit cum probenda 800 Rf. ex fundo Instituti percipienda .... Tandemanno 1815 1 Martii officiaJiis suis ante se constituis praecipit, ut bona Instituti una cum Iitteralibusinstrumenti moda dicto Canonico Astronomico pro administratione transponeretur '" Itaque CanonicusAstronomicus bona Instituti Batthyaniani approbate V. Capitulo ab hoc tempore usque 17 Julii 1817administravit rationesque reddidit cum autem bona ad V. CapituJum pertinentiajam anno 1816 mense iulioagente Excell. Eppo. Al. Rudnay in unam massam sint collecta, etiam Instituti bona eo sunt inclusa, etadministratia eorum R.D. Carolo Ivuly canonica a 17 JuJii 1817 sunt condedita, quo ad ParochiamClaudiopoliam translato (3 Aprilis 1818) curam bonorum habuit R.D. Lector Caninicus Fr. Hene, et salariasolvebatur per euratorem piarum fundatiorum. Interea domus Cibiniensis Instituti ab anno 1803, subsequestro haerebat, liceat capitule 5220 Rfl. cuius gratia occupatae fuerant anno eodem 12 Augusti ex MassaBatthyaniana eXGoluta habebitur, sententia quoque Tabulae districtualis Debrecinensis lata fuisset 1815, 3Febr. cuius vigore Institutum stabilium erat facta autem commissatione supra dicta V. CapituJi praedictasdomos cum )am omni titul0 ad illud pertinerent e sequens una cum censis ex ijsdam collectis exemit, et ad serecipit tandem bonorum adminstratio die 17 septeris 1819 in congregatione Capitulari denuo restituto estMagistro Canonico Josepho Bede Instituti Directori, ut a 1 Januarii 1820 eorum curam habeat" extrase din:"Instituti Astronomici Genesis, Progresus, et Status praesens anno 1821 mense Martio Exhibita V Capitulouna cum rationibus de iisdem fundis pro anno 1820". În Ms : Miscellanea astronomica speculaeastronomicae A.Carolinensis (1798-1855) pp.19-22, Inv. 1675. Cota Ms. VIII. 67.

43 Veszely, art. cit., p. 96.44 Ivuly Karolus (+ 1830) : 1797, capelan la Cluj~ 1802, secretar episcopal; 1807, canonic cantor;

1816, vicar general; 1819, protopop-paroh la Cluj, canonic. Apud: Bitay, op. cit., p 14245 Hene Franciscus Xaverius (1753-1835): 1777, hirotonisit preot; 1779-82, paroh; 1782-85, profesor

de teologie la Alba luI ia; 1785-88, paroh şi protopop în ZJatna~ 1808, custode-canonic; 1813, canonic-cantor~

1826, prepozit şi vicar; din 1830 poartă titlul de episcop. Apud Bitay, op. cit. p. 140.

Din istoria bibliotecii "Batthyaneum". Etapa 1: 1798-1826 351

Transilvaniei46• După ce pune în discuţie statutul special al bibliotecarului

diocezan, singurul învestit de capitlul romano-catolic cu răspunderea acestuitezaur, documentul face aprecieri referitoare la colecţia de carte şi la ceanumismatică, recomandând organizarea fondurilor şi realizarea unor cataloage debibliotecă pentru o evidenţă mai exactă a întregului fond. Documentul indică

faptul că la acea dată cărţile J se aflau în fonduri separate şi că e:xţsta evidenţe

sumare pentru fiecare dintre ele.Un prim indiciu al stabilităţii fundaţiei, apare într-un protocol al

.cheltuielilor institutului între 1august 1817-aprilie 181847, în care sunt menţionate

salariile personalului instituţiei, constând din un astronom şi un bibliotecar,retribuiţi cu 230 tlorini şi 217 florini, şi achiziţionarea unei enciclopedii.

În lista de cheltuieli a Institutului între 1 ianuarie 1819 până, la 31 martie182048 sunt menţionate diferite sume [56 R(enani) F(lorini), 46 RI·. şi 30 RF.],plătite în cursul anului 1819 fabricantului de mobilier (arcularius) 'Weber, pentruconfecţionarea unor dulapuri "pro scriniis novis ad Bibliothecam Instituticonfecti1149 şi a două mese "pro duabus tabulis ad observatorium coemptis", iar

46 " ...Nulli Rmor.D.D.<::;apitularium major concreditus est thesaurus, quam Dno BibJiothecario, etnihilominus, dum singula Capitularia Membra sub stricto onere sunt de sibi creditis rationes reddendi,inconceptibile est, solum, et unicum Bibliothecarium singulari quondam exemptione, et privilegio, nescioquali, ab hoc onero liberum esse, V. Capitulum con Merrtbris Suis, quae non instentat, rationes exigit, etillum, quem solvit, et egregio Salario instentat quietistam sinit, egregio inquam/:prout Rnli.Astronomi Ratioostendit 870 Rfnos:/ salarium provisum cum tamen non desint actu, qui munnus BibJiothecarii erga 400Rfnos assumere parati essent.

Postquam curam Bibliothecae V. Capitulum in se recepit, de ejus quoque Thesauroresponsabilitatem in se assumpsit, quia tamen ea Regnicolaris est, quid quaeso faleret V. Capitulum, si hodieEx R. Gubernium de ejus Statu informationem, et Remonstrationem peteret? Uno thesauri pars sunt libripretiotissimi, ast ubi reperietur eorum conscriptio, vei simplicissimus elenchus, et cathalogus? Farrago iBalibrorum indigesta unde, quando, quanti comparata? qui nan ex his primitus, quinam subseque empti? et? anhodie actu existent? et quot millia constat Bibliotheca hac Regnicolaris? quidsi inquam de his, et similis/:quae in generali etiam visitatione Episcopali inquiri solent:/ quaestiones ab ulteriori Loco abmoveatur?

Altera pars thesauri sunt nummi aurei argentei aliquot miII ibus saltem ab raritatem aequivaJentes,quis horum vei consignationem vidit? V. Capitulo saltem numquam haec exhibita est, cum tamen curatoresCapitulares de decem florenis, etiam remonstrare obstricti. Quodsi hujusmodi cura Bibliothecae innotueritsecularibus, non vane metui potest, me ab Ex. R. Gubernio secularis, aut Lutheranus quidam Praedicantiuspro Bibliothecario obsrudatur, quemadmodum simile quid certo eventurum est post mortem Rmi D.Astronomi, si de succesore ejus egremio cleri praeparando cura, et solicitudo praevia non adsit.

Superius proinde in medium adiatis, nefors eventuris casibus, saltem ex parte Ven(erabilis) Capituli,et saltem unico primo passa obviandis medium non ultimum esset, si e Gremio V.Capituli Commisarii Duodeputarentur, ad statum Bibliothecae inspiciendum, et ad munnos pretiosissimos interea quoq. conscribendos,donec per D. Bibliothecarium plena de his Remonstratio adornaretur, item donec simplicissimus Librorumcatalogus pararetur qui Iabor etiam totus exiguus est, siquidem quantum mihi constat, per Eppum Batthyaniintegra Bibliotheca particulares penes paratus imo impressos earum catalogos emptae facerint" În:Arhivacapitiului romano-catolic. Doc. nr.204, Cutia nr. XXXVII. (lnv. 8292).

47 Rationes de Perceptionis et Erogatisfundi Astronomici a la Aug. [l}8l7 usque dum cura ejusdemfundi Rmo.Dno.Abbati et Lectori Canonico concreditafuisset. Ibidem Doc. 227, Cutia XXXVII.

48 Rationes de perceptis, et erogatis Proventum ad jundum Instituti Batthyaniani pertinentiam alaJanuarii 818, usque uit Martii 820. Ibidem, Doc. nr. 50, Cutia XXXVI.

49 este vorba de două dulăpioare pentru colecţia numismatică şi Il vitrine pentru colecţia deminereuri şi cochilii.

352 Ileana Dârja

pentru an,ul 1820 este menţionat, la capitolul cheltuieli, doar salariul curatoruluiinstitutului (200 RF.) şi căteva cheltuieli implicate de achiziţionarea unui lexiconşi a cătorva monede, în valoare de 175 de florini. Absenţa cheltuielior mari in.perioada 1817-1820, este în măsură să infirme tradiţia orală, potrivit căreia

amenajarea sălii bibliotecii s-a realizat în jurul anului 1820, constituind totodată

un argument în plus al amenajarii acesteia între anii 1798-99, după cum s-aputut vedea mai sus.

Inventarele institutului şi ale bibliotecii de după 1820 pot constitui reperedestul de sigure în ceea ce priveşte perioada în care au fost organizate fondurilorbibliotecii, mărimea, conţinutul şi topografia diferitelor colecţii.

Inventarul secund al institutlui, realizat în martie 1821, la douăzeci de anide primul inventar, care în 4 septembrie 1823 va fi revizuit50 în prezenţa uneicomisii formate din: Franciscus Xaverius Hene, Michael Orosz51 şi Josephus Bede"Director Instituti", consemnează, pentru prima dată, în sectiunea In Bibliotheca,la poziţia întâi, existenţa mobilierului bibliotecii: "1. Plutei pro libriscollocandis.. .112 ",. la poziţia a doua, numărul aproximativ al fondului depublicaţii: "2. Librorum Volumina, quorum catalogus modo paratur....ultra 18 mil/ia",·la poziţia a treia, două dulăpioare pentru păstrarea colecţiei numismatice: "3.Scrinia series minita pro collectione Nummaria"; la poziţia numărul patru, monedede aur, argint şi aramă al cărui număr se va vedea din catalog52

; "4. NummiAurei, Argentei, et Aerei in iisdem scrinii contenti, quorum numeros patebit excatalogo" .

În secţiunea Jn Museo Phisico, sunt menţionate unsprezece dulapuri,Armaria portis, tabulis Vitreis nro.11, în care se păstra colecţia de minerale, fără

specificarea numărului pieselor componente, după cum urmează: 1.- Minerae auriliberi, et mineralisati sunt,· 2.- Sunt mineri argentei; 3.- Minerae plumbi et Cupri; 4.­Minerae ferri, Pyripis, Arsenici, et lythantreum; 6. et 7.- producta et variationes terraesilicae,· 8. - producta et variationes terrae Calcariae; 9. - producta et variationes terraeponderosae et argilacae; 10. - Petrijicata variis generis; 11.- Col/ectio conchiliorum etaliquarum antiquitatum.

Capitole separate din inventar indică instrumentele de compactorie,Instrumenta Compactoria, şi de legătorie, Instrumenta Articularii, din dotarea

50 Inventarium Instituti Astronomici Bdtthyaniani A. Carolinensis Anno 1821 mense Martiocon/ectum, et Anno 1823, 4 Septembris revisum . În: Ms.[Varia inventaria... ] ff.30-33.

51 Orosz Michael (1785-1834): 1808-16. profesor de teologie la Târgu-Mureş~ 1824-34, profesor deteologie şi prefect al institutului teologic din Alba Iulia~ ulterior, canonic al catedralei. În :"Beke Antal, op.cit. pp. 90 şi 161.

52 La moartea lui Batthyăny, monedele se păstrau În plicuri numerotate dela 1-13, parţial conservate(3,5,6,7 şi 8)~ primul catalog al colecţiei, din anul 1792, descrie numai 986 de piese: [SchoenwiesnerStephanus] : Catalogus Numorum e Museo recens lnchoato excellentissimi Transsilvanorum Praesuli Ignatiie comitibus Batthyan descriptus Pestini Anno 1792, Ms. XI 172~ ~ catalogul secund al colecţiei redactat deCseresnyes, la o dată necunoscută, Catalogus Numorum antiquorum, qui in bibliotheca dioecesana Alba­Carolinensis reperiuntur, ff. 50-58 În "Numismatica", Ms. XI. 407, purtând titlul paralel: Numi veteres subNro. 13 in summa 169, descrie numai parţial colecţia. Vide et: Judita Winkler, Colecţia monetară aBibliotecii Batthyaneum,. În: "Apulum", XIII., Alba Iulia, 1975, pp. 35-49 .

Din istoria bibliotecii "Batthyaneum" o Etapa 1: 1798-1826 353

institutului. Este evident că organizarea fondului de carte şi a celorlalte colecţii

ale bibliotecii era în plină desfăşurare ~ la acea dată.

Abia inventarul institutului astronomic din anul 1826~D, indică mărimea

fondului de carte: 19.093 de volume54, precizînd, în detaliu, conţinutul colecţiei

numismatice şi distribuţia pieselor în fiecare dintre sertarele celor două dulăpioare.

În afara inventarului general al institutului, din anul 1826, a fost redactat,separat, inventarul bibliotecii, care prin informaţii referitoare la structura şi

compoziţia fondului iniţial al bibliotecii, indică faptul că, în linii mari organizareafondurilor se terminase în la acea dată. Meritul acestei munci i··a revenit luiAndreas Cseresnyes, care a redactat şi primele cataloage manuscrise alebibliotecii: un catalog topografic în două volume şi mai multe cataloagesistematice şi indexuri alfabetice, care se completează reciproc55

, rămase până

astăzi în manuscris. Pe baza acestora cititorul s-a putut orienta cu uşurinţă asuprascriitorilor şi operelor reprezentative din diferite domenii existente în fondul iniţial

al bibliotecii.Vom acorda o atenţie sporită acestui prim inventar propriu-zis al

bibliotecii, desfăşurat în zilele de 10-12 iulie 1826, cu ocazia predării-preluării

funcţiei de director al institutului de către Josephus Bede lui Eme:ricus Kovâcs.Procesul verbal consemnează faptul că bibliote~a a fost verificată pe bazaconscripţiilor, constatându-se integritatea fondului, cu excepţia a opt titluri,enumerate în continuare, dintre care două titluri au fost ulterior şterse, cucerneală, în dreptul lor apărând menţiunea: inventus sau depistatus56

• Procesulverbal de finalizare a inventarului poartă semnăturile m(anu) p(ropria) ale luiJosephus Bede, "Custos Canonicus qua transponens", Emericus Kovacs Canonicus

53 Inventarium Instituti Astronomici Batthyaniani A.Carolinensis Anno 1826 confectum, ff. [27-32].În ms. ~~[Varia inventaria.. ] ff..34-39.

5-1 Consignatio Librorum pro bibliotheca Dioeces(ana) ab a(nn)o 1824 procuratorum, Mso XI.443,menţionează 235 de titluri ale unor publicaţii noi, grupate pe domenii. Lista va fi completată în 14-15 martie1833 cu alte 67 de titluri, manuscrise şi tipărituri procurate in intervalul 1824-33.

55 Conscriptio bibliothecae Instituti Batthyaniani facta Anno 1824, 1-11, 259 ffo, 250 ff, Mss. XI.478-479; Catalogus theologorum; 1-11.,275 ffo, 351 ff. Mss. XI. 480-481; Conspectus Bibliorum Sacrorum,274 ff.,Mso XI. 3.01; Index Bibrorum Sacrorum, 210 tI. Ms. Xl. 482 ff; Catalogus Juristarum,357 ff, Mso Xl484; Index Juristarum, Philologorum et incunabularum et manuscriptorum, 199 ff. Ms. ){I 485... Catalogusphilosopharum et scientiarum naturalium, 320 ff., Ms. Xl 483; Catalogus Historiarum ,1-II, 237 ff. Mss. XI30J.şi Xl 4; Index Juristarum. Philologorum et incunabularum et manuscriptorum, 199 ff., Ms. Xl 485...Catalogus primarum editionum, 338 ff., 'Ms. XI 486~ Libri duplicati in Bibliotheca Batthyaniani , 1...11, 32pp., Ms. X.89 şi Idem, 36 pp., Ms. X.87; COf1:scriptio exemplarium duplicati bibliothecae Batthyanianae , 48ppo, Ms. Xo88o

56 Dreptul de împrumut al publicaţiilor bibliotecii era limitat la episcopi, la canonici şi la profesoriiseminarului catolic, conform dispoziţiei fondatoruJui, stipuJate in testamentul său. Consignatio Librorum quila Aug. 1840 ad Theca Batthyaniana legendi ergo adhaerebat, aut deinceps commodati sunt (Ms. cota IX.197) conţine evidenţa cărţilor împrumutate între 31/XI/1828 - 25NI/1883, din care rezultă că publicaţiile încauză au fost restituite. Această evidenţă constituie şi ea un argument al începutului funcţionării biblioteciidupă anul 1826.

354

1

.. il;, .' .

Ileana Dârja

I1

Fig. 2 Sumrnarium eonscriptionis,- Bibliotheeae Batthyanianae.

1826

57 Kovaes Imre (data şi locul naşterii necunoscute - 5 . OI. 1833): teolog, studii la Viena; 1805-07,profesor de religie la Târgu Mureş şi apoi la Cluj; 1809-12, preot În plebania Baciu-Cluj; 1821-1823, paroh­protopop la Cavnik; 1824, profesor de religie la Alba Iulia; 1824, canonic şi director al Institutului"Batthyanianum". Apud Bitay, arI cii. p. 32.

SH ramasi J6zsef( Şumuleu-Ciuc21 iunie 1782 - 7 februarie 1847): 1805, hirotonit preot; studii laViena; 1809, capelan şi profesor de teologie la Cluj; 1817, teolog-canonic; I822, rector al institutuluiteologic; 1824, protopop-paroh la Alba Iulia; 1835, mare prepozit, vicar general, scriitor excelent şi umorist.Apud : Bitay, arI. ciI. p. 32

Din istoria bibliotecii "Batthyaneum". Etapa 1: 1798-1826 355

Mai interesante decât concluziile inventarului propriu-zis sunt conscripţiile

bibliotecii, Summarium Conscriptionis Bibliothecae Batthyaniane ff. [5-7], încare sunt consemnate domeniile principale în care a fost împărţit fondul iniţial,

mărimea şi topografia colecţiilor. Documentul notează prin litere mari "Littera "etajerele corespunzătoare fiecărui domeniu, prin cifre romane "ordo" numărul

rafturilor de pe fiecare etajeră şi prin cifre arabe ''Numerus'' numărul [şi ordinea]volumelor existente pe fiecare raft. Este consemnată suma volumelor existente pefiecare etajeră, suma exemplarelor proprii fiecărui domeniu, ulmate de orecapitulare parţială a sumei volumelor din' partea inferioară şi, apoi, din ceasuperioară a sălii: "Summa Librorum in tractu inferiori" ... in tractu superiori" şi deo recapitulare finală:"Recapitulatio" a numărului total al cărţilor" Din acestă

conscripţie aflăm că fondul inţial al bibliotecii a fost împărţit în nouă domenii.repartizate astfel:

In tractu inferiori:(1) Biblia Sacra Litterae A·G, Summa Bibliorum: 752 [volumina];(2) Interpretes Litt. H·O, Summa Interpretum: 784 ;(3) Sancti Patres Litt. p·U, Summa SS.Patrum: 667;(4) Theologia Litt.V·Z şi A2·12, SummaTheologorum: 3220;(5) Historia Ecclesiastica Litt. H2·U2 , Summa historoiae Ecclesiasticae:

2368;(6) Historia Prophana Litt. V2··Z2 şi A3·G3,Summa Historiae Prophanae:

1629.

In tractu superiori:(7) Jus ecclesiasticum et civile Litt. H3 • V3' Summa juris utriusquae:2026;(8) Philosophia Litt. X3·Z3 şi A4-J4, Summa Philosophorum:

2431;(9) Philologia Litt. K4·X4, Summa PhiIologiarum: 2709;

Editiones Saeculi XV etManuscripta Litt.Y4·Z4 şi A5·N5, Summa Editionum

Saeculi XV et Manuscriptarum:1371.Exemplaria duplicata Litt. 05·V5, Summa Dupplicatarum: 1134.

o primă observaţie legată de acest inventar al bibliotecii se referă lapreponderenţa teologiei cu diferitele sale ramuri, în raport cu celelalte discipline.Numărul domeniilor reprezentate la nivelul fondului inţial este, de fapt, mult maimare dacă ţinem cont de statutul filozofiei, ·nediferenţiată în epocă, de celelalteştiinţe. Suma conscripţiilor oferă infotmaţii referitoare la amplasarea unor colecţii

care şi-au schimbat de-a lungul timpului locul de păstrare. Astfel, colecţia demanuscrise şi cea de incunabule ca şi duplicatele erau amplasate în secolul trecutîn cor, unde au rămas până la începutul secolului nostru, când manuscrisele şi

incunabulele au fost transferate în tezaur, iar numărul dubletelor s-a micşorat de

356

..le·

,,,

Ileana Dârja

Fig. 3. Schimb depublicaţii la 22.01.1826

o notă la sfârşitul recapitulării finale consemnează un schimb de publicaţii

dintre anticarul btidapestan, Paul Burian şi biblioteca Institutului, cel dintâiprimind 292 duplicate, între care 35 de volume, în 22 ianuarie 1826, şi 257 de

Din istoria bibliotecii "Batthyaneum". Etapa 1: 1798-1826 357

volume în 12 iunie 1826, în schimbul a 188 de volume, dintre care 96 devolume oferite de institut în ianuarie şi 92 de volume în iunie. Dacă numărul

duplicatelor a scăzut cu 292 de exemplare, pentru care au fost primite 160 deexemplare, rezultă că numărul publicaţiilor bibliotecii s-a micşorat cu 132exemplare. Prin urmare, fondul de cărţi al bibliotecii număra la data încheieriiinventarului din 1826: 18.957 de volume. Pe o file separate, de ditnensiuni maireduse, ff. [9-12], sunt consemnate titlurile cărţilor schimbate la diferite dateîntre biblioteca albaiuliană şi anticarul budapestan. Specificatio Librorum, perinfrascriptum Bibliothecae A(lbae) Carolinensi pro dupplicatis, hic specificatis,cambiatorum , precizează titlurile cărţilor intrate în bibliotecii în 22 ianuarie 1826şi valoarea acestora în :tlorini renani, iar mai jos, pe aceeaşi filă: s.'pecificatio exA(lba) Carolinensi Bibliotheca cambiator(um) dupplicator(um) Libror(um), suntconsemnate cărţile ieşite din bibliotecă la aceeaşi dată. Documentul este întărit desemnătura m(anu) p(ropria) lui Paulus Burian, "Bibliopola Budensis," şi deştampila ovală, imprimată pe ceară roşie, în legenda căreia se poate citinumele:" Burian".

Pentru a ilustra bogăţia colecţiei de incunabule la începutul &ecolului trecutşi câteva dintre dubletele de altădată ale unor ediţii, am selectat din această listă,

titlurile a unsprezece incunabule din fondul iniţial al bibliotecii, oferite la schimbanticarului budapestan. Le vom reproduce, după cum urmează, încercând ocorelare a acestora cu numărul sub care figurează acestea din catalogul publicatal colecţiei 59 de astăzi:

1473. Eusebius in folio 17,30 [K .204];1475. Thoma abAquino Ulmae fol(io) 20, [K. 533];1478. Seneca L.A. Coloniae. fol(io) : 20, [K - ];1480. Missale Veronae fol(io) 2O, [K.375];1482. Bonifacius Norimb(ergae) fol(io) mancus 5, [K.136];1482. Discursus Norimb(ergae) fo1(io) mancus 5, [K. - ];1488. Bartholomaeus Angl. Nor(imbergae) f(olio) man(cus) .12, [K. A-8];1489. Biblia lat. fol(io) utriumq(ue) manca .12, [K.111];1489. Augustinus Basileae fo1(io) 20, [K.60-66];1494. Cronica der Stadt Coelln fol(io) .10, [K.156];1495. Aristotelis quaedam Opera graece fol(io) 20, [K.47].

Specificatio Librorum ex Bibliotheca Episcopali Alba Carolinensi .pro resignatisper Cambium libris per infrascriptum receptorum, conţine între cele 257 de volume,preluate de Paul Burian în cadrul schimbului de publicaţii din 12 iunie 1826, alte13 incunabule pe care le enumerăm în continuare:

(1) Catholicon Joannis Januensis in folio . . 50 [K.74];(2) Boetius in foI. Anni 1473. 2. Exemp(1aria) 50 [K.129];

59 Kulcsăr Peter, Catalogus incunabulorum Bibliothecae Batthyanianae. Szeged Hungaria, 1965,167 pp.

358 Ileana Dârja

(3) Biblia Sacra Saec. 15 ti manca 2.vol(umina) .10 [K.- ] ;(4) Pantheologia Tornus primus 10 [K.480];(5) Jacobus Januensis I:de Voragine:/ 20 [K.- ];(6) Decretalij Gregorij 1482 Q5.1 38 [K.253];(7) Alexandri de Ales Tomus 2uS Q5.1.7 3 [K.12];(8) Antonini Summa Torni 4 defectuosi Q51. 10-13 8 [K.39];(9) Ambrosius in Lucam Evang. 1492. Tom 35 [K.16];(10) Bonaventurae Sententiae 2 Vol(umina) manca 1491 4 [K.- ];(11) Valdingius Anni 1494 Q5.4.19 3 [K. - ]

Există un alt schimb de publicaţii realizat între bibliotecă şi acelaşi anticarbudapestan, după data încheierii inventarului, la 17 septembrie 1826, conforminformaţiilor de pe foile ataşate prezentului inventar. Fila. [13] r.v., intitulată:

Elenchus Librorum Bibliothecae Episcopali Albae Carolinensis per infrascriptum viacambii consignator(um), precizează, în maniera lacunară în care sunt redactate şi

celelalte două documente, 25 de titluri estimate la suma de 104,5 tlorini renani,oferite de Paul Burian spre schimb bibliotecii, urmate de lista a o sută depublicaţii evaluate la aceeaşi sumă. Publicaţiile cele mai bine evaluate nudepăşesc şapte tlorini. In această situaţie sunt: Lutheri Schriflen 11 frusta mancus;Lutheri scripta 6. voI. şi Tabulae motum solis. Pe foi separate sunt menţionate altedouă incunabule obţinute la schimb de anticaru1 budapestan: Gregorius, Decretalescum glossis.1479. in Folio Maximo... .f.50 [K.-] şi Guido [de Baysio], RosariumDecretorum, [Bononiae], 1479 in Folio Maximo... [K.- ].

Câteva concluzii se impun în final. În conformitate cu actul de fundaţie,

înscris în testamentul fondatorului, Biblioteca "Batthyaneum" a apărut în anul1798, în cadrul fundaţiei cu acelaşi nume, ca o instituţie publică cu venituriproprii, administrată de episcopia romano-catolică din Alba Iulia. Ca urmare aprocesului în care a fost implicat capitlul romano-catolic de către succesoriinaturali al episcopului, pe durată căruia bunurile fundaţiei au fost sigilate iarveniturile i-au fost suspendate, redobândirea acestora a fost posibilă după anul1817.

Deşi sala bibliotecii a fost amenajată între anii 1798-99, iar cărţile

episcopului Batthyany au fost aduse la Alba Iulia din anul 1795, în mod cert, înanul 1801 , acestea se aflau la sediul fundaţiei. Organizarea propriu zisă afondurilor de carte ale bibliotecii şi a celorlalte colecţii s-a făcut între anii 1820­26, iar funcţionarea bibliotecii, în regimul instituit de fondator, a fost posibilă dela sfârşitul anului 1826.

In afară de achiziţii sau donaţii, schimbul de publicaţii prin anticariat, aconstituit un mijloc de îrrlbogăţire al fondurilor bibliotecii în primii săi ani deexistenţă.

ANEXĂ

Infrascriptus Memoriae Commendo Tenore Praesentium Significans, QuibusExpedit Universis, Quod cum n1iserante Divina Clementia hujus Ecclesiae

Din istoria bibliotecii "Batthyaneum". Etapa 1: 1798-1826 359

Transilvaniae obsequiis, iam in decimum septimum annum mancipahls, Ecclesiaemeae Cathedralis decorem impensis 12 m(illibus) fl(orenorum) dedissem,auxissemque: Aedes Episcopales, quod diu in votis erat, pene novas excitassem,Ustoriam calcis Metesdiensem ab alienis manibus reluissem, mola papirace(e)a,aliisque binis molis, aliisque meliorationibus, aedificiis oeconomicis, ubiqueerectis, proventus auxissem; praeter haec tale monumentum gesti Ministeriirelinquere statuerim, quod Eccesiae et Provinciae Transilvaniae et utilitatemadferret, et ad calebritatem etiam non parum adjiceret, Institutum AstronomiaeTheoreticae et practicae, quod toti etiam Societati humanae utile esse nemoignorat, cum omnium Astronomorum in quavis Orbis parte degentium labores,navigantibus iter tutum praestent, dirigantque cursum, ac innumeris saepeeripuerint periculis; constituere proposuerim; ut huic Institutioni meae, qualem prorerum humanarum vicissitudine ac virium modulo possum, stabilitatemprocurarem, complures fundos immobiles, multa mihi ipsi subtrahendo coemerim,praeviae tamen modemum Directorem Speculae et Astronomum. AntoniumMârtonffy quatuor annorum curriculo impensisque non Ievibus Viennae, aceleberrimo viro Maximiliano Hell, Astronomo Caesar~o, ita necessariis disciplinisimbui procuraverim, ut rei Astronomicae peritorum communi calculo cuivisSpeculae praesidere possit cum honore, eoque reduce Speculam erexerim, illamqueQuadrante aeneo mobili, murali Sectore, et culminatorio, tubisque DollondianisAchromaticis, et Gregorianis dotaverim, ad plenam itaque stabilitatem maturadeliberatione praehabita, vigore praesentium, per modum et formam Donationisinter vivos, Eccesiae, et Provinciae Transilvanicae Speculam Albo-Carolinae, cumomni Apparatu Organico, seu Instrumentorum, portiones Exjesuiticas in Sârd,Magyar-Igen, et Borband, septem millibus quingentis florenis coemptas, Inquilinositem A(lbo) Carolinen~es, pro quibus nongentos florenos exoIvi, domos tres inLibera Regiaque Civitate Cibiniensi, quarum duae in platea Riskassa utcza dictaexistunt, et tertiam in platea Ebhata sitam, pro quibus viginti et unum miIlefloreno(s) dedi, cum aliis tribus domibus AIbo-Carolinensibus, una quippe inFortalitio domui postalis Officii adjacente tribus millibus, duabus in inferiorisCivitatis platea Nemeth-Utcza duobus millibus, quarta denique in glacis tribusmillibus florenorum comparatis, portione prati, episcopali Nagy Ret juncta,trecentis florenis prato itidem empta, vineis item, una Patrum olim l~rinitariorum

quingentis florenis acquisita, et frustro vinearum eo adplicatarum, quae onlniavalorem efficiunt Triginta Octo millium et du..centorum florenorum danda,donanda, conferanda duxi, prout etiam hac donatione inter vivos irrevocabiliterdo, dono et confero, moda ac forma quibus possum meliori, moda et conditioneinfra dicendis. POITO, quia Albae-Carolinae velut loca Cathedrali Sedes estdisciplinarum Theologicarum et Mathematicarum, amplam meam librariamSupellectilem, quae mihi facile triginta millibus florenorum stetit, prouti nuncibidem existit, una cum partibus librorum illuc pertinentium, quos apud me habeopariter Ecclesiae et Provinciae Transsilvanicae dono, do et confero. Nonabsinliliter coI(1)ectionem Nummariam, et Mineralium, et Conchyliorum, cumomnibus instrumentis fabrilibus, tomeatibus, ac compactori necessariis. Volo tamen

360 Ileana Dârja

et constituo, ut nec Institutum Astronomicum, nec Bibliotheca cum accessoriisnunc recensitis neque alterutrum illorum Alba Carolina transferri queat, nisievidens id exposcat necessita~ unanimi consensu Episcopi et Capituli approbata,accedente ad id etiam Regii Gubematoris, si Catholicus sit, et Status Catholicicommuni assensu. Huius Fundationis meae immediata Directio apud Episcopos,Successores meos, et Sede vacante, apud Capitulum sit, ita nihilominus ut, quodalioqvir lege canonica cautum est, Sede vacante nihil innovetur, et Sede etiamplena Capitulum audiri debeat ab Episcopo, cum praefato etiam CapituloInstitutionem hanc meam impense commendem. Protectioni autem ExcellentissimiD(omini) (Jubematoris modemi, Ejusque in Officio suo SuccessorumCatholicorum, ac Status Catholici devove<), quae protectio praesertim adconservandanl institutionis stabilitatem pertineat, Gubematorumque Regiorum protempore futurorum commendo. Episcopis Successoribus meis, illorumque arbitrioreliquo, an Fundos immobiles supra enarratos retinere, illorumque annorumcensum pendere velint, unius tamen Episcopi voluntas Successori derogare nonpossit, ita, ut si alteri Successorum liberet retinere, id semper illi liberum sit.Liberum autem noIo esse Episcopis fundos immobiles vendere, etiamsi consensusCapituli accedat, verum abalienationibus singulum casum a Statu etiam catholicoadprobari oportebit. In casu denique abalienationibus pecuniam ad Censum admentem Constitutionis Sancti Pii Quinti, et non aliter elocari ordino. Mihireservo plenam de- toto Instituto disponendi ordinandique potestatem, ac etiamliberum usunl Bibliothecae, quousque advixero etiam si me extra hanc Provinciammorari contingeret. Bibliotheca statis horis cui'vis pateat, nemo tamen penulatus eoadmittatur, neque ullus librum loco suo extractum volvat, nisi a CustodeBibliothecae sibi consignetur, sed quivis librum ad cubiculum Iectioni destinatuma Custode adferendum volvat, et revolvat, excerpta faciat et quavis describatprout voluerit. Libri noxii nemini porrigantur legendi, ni Schedam ab EpiscopoveI Eius Vicario Generali adtulerit; Libros extra Bibliothecam nemini dare liceat,dempto Episcopo, Canonicis, et Professoribus, ideque fiat erga reversales, singulotrimestri revidendas. Speculam seu Observatorium a nomine meo gentilitio vocaridesidero, ut duorum ex hac gente Antistitum huis Ecclesiae mamoria existat inBenedictione. Ipsum autem Institutum Astronomicum seu Astronomiam, cuivisabsque discrimine Religionis discendi copia sit, utque discere possit. Directorinstruat quemvis discendi cupidum, qui sibi de victu et hospitio providere debebit,et omnes partes morigeri discipuli expIere; immorigeri, indociles non tollerentur,neque patiantur pecunias Patronorum suorum abligurire. Porro Directori SpecuIaeet Astronomo annuos octingentos florenos ex proventibus supra recensitorumFundorum inunobilium constituto, quod superfuerit in Adjunctum Astronomiae, etFamuIum, qui una Mechanicus sit, et faber serrarius perfectus, pro arbitrioEpiscopi pro tempore existentia dispescetur et Astronomus administrationemillorum habebit erga annuum ratiocinium a morte mea soli duntaxat Episcopo etCapitulo pOlTigendum. Eppiscopis Succesoribus meis, postquam ex hac vitasecundum DEI voluntatem decessero plena potastas sit Directorem / : sempertamen si fieri possit, ex Clero Catholico Transilvaniae : /, audito Capitulo

Din istoria bibliotecii "Batthyaneum". Etapa 1: 1798-1826 361

denominare, uti et Adjunctum, cujus erit una cum Directore SpeculaeBibliothecam procurare. Quia Institutum hocce toti Societati huolanae utile est,volo et ordino, nonsolum Astronomus litterarum com[m]ercium cum reliquisAstronomis foveat, sed etiam typis publicentur per singulos annos ()bservationessusceptae, cuius specimen magno cum meo solatio exhibet liber, qui subEpigraphe: Initia Astronomica Speculae Batthyanianae, receris proelium evasit.Atque ita ordino, constituo, decerno, do, dono, et confero moda et forma, quibuspossum meliore.Datum in Castro Bontzhida, ipso Festo Sancti Ignatii Confessoris, I)ie videlicetNominis mei, in diem trigessimam primam Julii incidente. Anno IncarnationisDominicae Millesimo Septingentesimo Nonagesimo octavo.

Ignatius Episcopus TranssilvaniaeComes de Batthyan m(anu) p(ropria)

Verso

A(nno) 1798. Claudiopoli F~ria quinta ante Dominicam duodecimam Pentecostesin dieol 16am Augusti incidente Excellentissimus Dominus Dominus ComesIgnatius de Batthyan, Praelatus noster Gratiotissimus, praesentem DonationemSuam inter vivos factam in Castro Bontzhidam ipso die Nominis Sui,praesentibus Excellentissimo Domino Comite Georgio Banfi moderno GubernatoreRegio, aliisque Consiliariis, et magnis Hospitibus publicatam Nobis exhibuit,hancque prout tenor Donationis continet, feci Fassionern, quam in optima Jurisforma perpetuo valere voluit, et declaravit.Coram nobis Capitulariter exmissis

Stephano Fangh m(anu) p(ropria) et Josepho L(ibero) B(aro) Apor m(anu)p(ropria)

Lector Cath(edralis) Eccl(esiae) A(lbacarolinensis)Canonico et Archivi Conventui B(eatae)M(ariae) V(irginis) de KolosmonostraConservatore Capitulari

Document nr. 177. Inv. 6619. Cutia nr. XXX. în Arhiva capitlului romano­catolic din Biblioteca "Batthyaneum". II Az Erdelyi Kaptalan Leveltara Gyula­Fehervârt Lada 7 Szam. 995. Centuria Ji Nro. 30.

Traducere:

Subsemnatul încredinţez memorIeI, prin cuprinsul scrisorii de faţă., înfăptuirile

mele pe care le explic amănunţit; anume că prin mila şi îngăduinţa divină fiindîn scaunul bisericii Transilvaniei deja în al 17-lea an, am dat şi am mărit

362 Ileana Dârja

strălucirea bisericii mele catedrale, cu cheltuiala a 12.000 de tlorini; am renovatclădirile episcopale, ceea ce demult doream; am reluat din m~ini străine vamiţele

de la Ustoria şi Meteş şi am mărit venitul morii de hârtie şi al celor două mori,prin ameliorări şi înălţări de clădiri gospodăreşti; în afară de acestea am hotărât

să las un monument al funcţionării mele, care să aducă folos bisericii şi

provinciei Transilvania şi să le preamărească prestigiul, Institutul de Astronomieteoretică şi practică care, nimeni să nu uite, va fi util intregii societăţi umane, înmomentul în care eforturile astronomilor din lumea întreagă oferă navigatorilorindicii sigure şi le călăuzeşte drumul, salvăndu-i adesea din numeroase primejdii;în vârtejul vicisitudinilor umane, nl-am străduit să dau o oarecare stabilitateinstituţiei mele, ceea ce m-a îndemnat să o înzestrez cu mai multe imobile şi

moşii cumpărate din economiile mele sângeroase, multe fiindu-mi răpite, după

cum văd. În afară de acestea am ales ca director al Observatorului Astronomicpe Anton Mârtonffy, pe care l-am trimis, cu multă cheltuială, timp de patru anila Viena, la celebrul bărbat Maximilian Hell, astronomul imperial, ca să sespecializeze :tn disciplinele necesare, încât să poată face faţă cu succes calculelorastronomiei şi, la întoarcerea acestuia, am ridicat observatorul astronomic pe carel-am dotat cu un cadran de aranlă, mobil, mural, cu sector şi vârf, cuinstrumente de citit [tuburi] dolandiene acromatice şi gregoriene; pentru deplinastabilitate, după o matură chibzuinţă, cu participarea celor prezenţi şi pentruîntărirea donaţiei făcută bisericii şi provinciei Transilvania, am afectatobservatorului astronomic din Alba Iulia, care a fost înzestrat cu toateinstrumentele necesare, arendele iezuite de la Şard, Ighiu şi Bărăbanţ, cumpărate

cu 7.500 florini, casele închiriate din Alba Iulia, pentru care am dat 900 detlorini, trei case în cetatea liberă a Sibiului, dintre care două sunt situate înstrada numit~i Riskasa, iar a treia în strada Ebhata, pentru care am plătit 21.000tlorini, patru case în Alba Iulia, dintre care una în Cetate, în vecinătatea oficiuluipostal, în valoare de 3.000 tlorini, două în oraşul de jos, în strada Nemeth, învaloare de 2.000 de tlorini şi, în sfârşit, a patra fiind cumpărată cu bani ghiaţă,

de 3.000 tlorini, cu arenda livezii episcopale Nagy Ret, cumpărată, de asemenea,cu 300 de florini; cu vii, una fostă odinioară a părinţilor trinitarieni, cumpărată

cu 500 de fJorini şi neputându-se cultiva pe ea viţa de vie; am fotărât· să dau,să donez şi să transfer toate aceste bunuri, în valoare totală de 32.200 tlorini, cuscopul ca această donaţie a mea, făcută în timpul vieţii, să fie irevocabilă şi

perpetuă, în forma şi în modul pe care le-am menţionat.· Deoarece la Alba Iuliase află sediul Episcopiei şi al disciplinelor teologice şi matematice, donez şi

transfer Bisericii şi provinciei Transilvaniei marea mea bibliotecă, pentru care amjertfit 30.000 de florini, după cum există acum în acel loc, împreună cu o parte acărţilor aparţinătoare de acelea, pe care le am la mine în Bonzida. De asemenea,donez colecţiile de numismatică, de minerale şi de cochilii împreună cu toateinstrumentele necesare uscătoriei, strungăriei şi compactoriei. Vreau, totuşi, şi

hotărăsc ca nici Institutul Astronomic nici Biblioteca, cu toate accesoriileenumerate, să nu poată fi tranferate din Alba Iulia, decât dacă acest lucru esteimpus de o necesitate imperioasă. şi numai cu aprobarea unanimă a episcopului şi

Din istoria bibliotecii "Batthyaneum". Etapa 1: 1798-1826 363

a capitlului, adăugându-se la acestea asentimentul guvernatorului regesc, dacă estecatolic, şi cel al statusului catolic. • Conducerea fundaţiei mele~ să o aibă

episcopii, urmaşii mei şi, când scaunul episcopal va fi vacant, capitlul; astfelnimic să nu se schimbe în timpul vacanţei scaunului episcopal, ceea ce esteinterzis şi de legea bisericească; iar deoarece, pe durata când scaunul esteocupat, episcopul trebuie să consulte capitlul, îi încredinţez acestuia din urmă

acestă înstituţie a mea. • Cer protecţiea actualului guvernator şi a urmaşilor săi

catolici, precum şi a statusului catolic, în ceea ce priveşte păstrarea stabilităţii

instituţiei, pe care o încredinţez pentru viitor guvernanţilor regeşti. • Las înseama episcopilor, urmaşilor mei, decizia dacă vor să reţină bunurile imobileenumerate mai sus şi să verse suma anuală; totuşi voinţa unui singur episcop să

nu prevaleze, astfel încât succesorul său, dacă ar dori să-I păstreze, să fie liber s­o facă. • Nu doresc ca episcopii să poată vinde bunurile imobile, fără

asentimentul capitlului şi fără aprobarea fiecărui caz de către statusul catolic; încaz de înstrăinare a bunurilor, doresc ca suma de bani să fie adăugată veniturilorInstitutului conform constituţiei Sfântului Pius V, şi ordon să nu se întâmplealtfel.· Îmi rezerv dreptul deplin de a dispune de întregul institut şi de liberautilizare a bibliotecii, pe durata vieţii mele, chiar dacă se va întâmpla să fiureţinut dincolo de hotarele provinciei Transilvania.· Biblioteca va sta ladispoziţia oricui, în orele stabilite, totuşi nu va fi permis accesul nimănui

îmbrăcat în manta; nici o carte nu va fi scoasă de la locul ei, decât dacă i-afost încredinţată de către custodele bibliotecii; oricui îi este îngăduit să răsfoiască

citescă, să-şi facă anumite extrase sau descrieri în încăperea destinată lecturii,stabilită de bibliotecar. • Cărţile vătămătoare nu vor fi citite decât cu aprobareaspecială a episcopului sau a vicarului său general.· Nu este îngăduit să seîmprumute nimănui cărţi acasă din bibliotecă, cu excepţia episcopului, acanonicilor şi a profesorilor; acest lucru se va face, însă, cu dovezi, revizuite înfiecare trimestru.· Doresc ca Observatorul astronomic să poarte numele familieimele, ca să supravieţuiască astfel împreună, spre binecuvântare, amintirea numelorcelor doi fruntaşi ai bisericii din acest neam.· Institutul Astronomic sau de

·Astronomie să fie la dispoziţia oricui doreşte să studieze astronomia, fără nici odiscriminare de ordin religios.· Directorul [Institutului] să instruiasc:ă pe oricinedoreşte să înveţe; să se îngrijească de hrana şi cazarea elevilor., dar să nutolereze pe cei indisciplinaţi şi să nu îngăduie să fie risipiţi banii .patronilor[contribuabililor] săi. • In continuare, stabilesc pentru directorul Observatorului şi

pentru astronom câte 800 de fiorini pe an, proveniţi din veniturile bunurilorimobiliare enumerate; în ceea ce priveşte ajutorul astronomului şi îngrijitorul, careva fi mecanic şi lăcătuş, salariul se va stabili conform hotărârii episcopului;astronomului i se va încredinţa administratia acestuia [institutului], iar după

moartea mea va fi la dispotiţia episcopului şi capitlului. • După ce voi trece dinacestă viată la cele eterne, după voia lui Dumnezeu, episcopii, succesorii mei vornumi directorul [Institutului] (care, pe cât va fi posibil, să fie din. sânul cleruluicatolic al Transilvaniei) cu avizul capitlului; la fel se va proceda şi în privinţa

ajutorului astronomului care, împreună cu directorul Observatorului ~ va avea în

364 Ileana Dârja

gnJa biblioteca. • Deoarece acest institut este spre folosul întregii omeniri, dorescşi hotărăsc ca asronomul nu numai să întreţină legături cu ceilalţi astronomi depretutindeni, ci să şi publice în fiecare an observaţiile sale într-o revistă al cărui

prim număr a apărut, spre marea mea mângâiere, de curând, sub titlul: InitiaAstronomica Speculae Batthyanianae.Astfel, stabilesc, hotărăsc, ordon, dau, donez şi transfer, în forma şi în modulpotrivit, pe care l-am crezut de cuviinţă. Scris redactat în castelul Bonţida, lasărbătoarea sfăntului Jgnatiu, mărturisitor, chiar de ziua numelui meu, în ziua de31 iulie, anul naşterii lui Christos 1798.

Ignatius, episcopul Transilvaniei, conte de Batthyan

Verso: In anul 1798 la Cluj în ziua a sa a săptămânii, înaintea duminicii a 12a aRusaliilor, în ziua de 16 august, Preaînălţatul Domn al Domnului, contele Ignatiusde Batthyan, Episcopul nostru preaiubit, în prezenţa preaânaltului domn conteGeorgius Banfi, a guvernatorului regesc, a altor consilieri şi a distinşilor oaspeţi

a arătat şi publicat pr~zenta donaţie făcută, în timpul vieţii, în castelul Bonţida,

chiar de ziua numelui său, şi ne-a încredinţat-o spre publicare, asigurându-ne că aredactat actul cu martori, pe care vrea şi declară să rămână pentru vecie înforma juridică cea mai bună.

în prezenţa noastră

Stephan FanghLector

şi losef Baron Apor ,Canonic al catedralei episcopale .din Alba Iulia şi

conservator al arhivei ConventuluiPreafericitei Fecioare Maria din Cluj-Mănăştur

N.B. Marcarea începuturilor unor paragrafe, în traducerea românească, ne aparţine.

DE L'HISTOIRE DE LA BIBLIOTBEQUE "BATTHYANEUM"L' ETAPE 1: 1798-1826

RESUME

En se fondant sur les documents d'Archives du Chapitre romano-catholique d'Alba Iulia,materieI qui est conserve dans la Bibliotheque "Batthyaneum" d'Alba Iulia, la recherche met enlumiere des moments dlune periode particulierement inconue de l'histoire de l'Institut "BatthyaneuI11"et de sa bibliot:heque, ceHe des premieres annees d'existence qui correspond a la periode 1798-1826.

Comme on le sait, par un acte de fondation ecrit dans le testament du fondateur [le 31Julie 1798], l'eveque Ignatius Batthyâny a reglemente les statuts de la fondation, comme uneinstitution publique avec ses propres revenus, administree par l'Episcopat romano-catholique. Leproces qui a ete intente par les successeurs naturels de l'eveque au Chapitre romano-catholique,durant lequel le".,,· reveJlUS de l'Institut ont ete suspendus et les biens sigiHes, a enlpeche lefunctionnement de I'Institut et de sa bibliotheque dans le regime institue par le fondateur jusql:l'a1817.

Din istoria bibliotecii "Batthyaneum". Etapa 1: 1798-1826 365

L'auteur du present essai s'applique a metre en evidece la date ou la salle dle la bibliothequea ete amenagee (1798-99), la date aproximative ou les livres de l'eveque Batthyăny ont ete apportesau siege de Ia fondation (1795), la periode dans laquelle les collectioos de la bibliotheque oot eteorganisees (1820-1826), la structure et la composition du fond initial et Ies moyens d'enrichissementle fond des publications.'

L'Annexe reproduit l'original latin du testament du fondateur et sa vesion en roumaine.

EXPLICATIONS DES FIGURES

Fig. 1. Testament du fondateur: Bonţida, le 31 Juillet 1798, parchemin muni d'un seau.Fig. 2. Summarium conscriptionis Bibliothecae Batthyaoianae. 1826.Fig .. 3. Echange des publication au 22. 01.1826.