foaia bibliotecii nr 6 - carte2011.files.wordpress.com · foaia bibliotecii nr. 6, ianuarie-martie...

Foaia bibliotecii

Nr. 6, Ianuarie-Martie 2012 ‚ 20 paginiSe distribuie gratuit

FOFOFOFOFOAIA BIBLIOTECIIAIA BIBLIOTECIIAIA BIBLIOTECIIAIA BIBLIOTECIIAIA BIBLIOTECIIRevista Bibliotecii Municipale “Petre Anghel” B#ile[ti

Foaia bibliotecii22222

REDACTOR-{EF: JANETA VLADREDACTOR-{EF ADJ.: VLAD CO{EREANUREDAC}IA:

MIRELA GIURGEADRAGO{ CO{EREANUCAMELIA IONESCUGHEORGHE EP^NGEACCARMEN ST~N~R^NG~JANETA NICULESCUCLAUDIA SURCELIULIA CIMPOERU

COLABORATOR: ILEANA VL~DULESCUGRAFICIAN: DENIS-CAROL ARM~SARUCONTACT: e-mail: [email protected]

ISSN 2069-2072

ECHIPAREDAC}IONAL~:

DTP [i S.C. ALMA CONS S.R.L.TIPARUL: Calea Severinului 44A

200610 CraiovaTel./Fax: 0251-586302; 587.300email: [email protected]: www.alma-cons.ro

Revista apare cu sprijinulPRIM~RIEI [i CONSILIULUI LOCAL B~ILE{TI

Foaia bibliotecii 33333

C U P R I N S„ Via]a printre c#r]i \ntr-o lume digital# ....................................................................................................... 4

Janeta Vlad„ Din partea editurii ..................................................................................................................................... 5

Alexandru Manda„ O \nt@lnire memorabil# ............................................................................................................................. 7

Vivi-Valentina Ignat„ Zmeul care fura mere ............................................................................................................................... 8

Corneanu Denisa„ Gloss# timpului etern ................................................................................................................................ 9

Petre Gigea-Gorun„ Retrospectiv# la un an de la prima apari]ie – Foaia bibliotecii ................................................................ 10

Prof. Drago[ Co[ereanu„ Mihai Eminescu omagiat la Gr#dini]a Balasan ........................................................................................11

Prof. \nv. pre[colar Vlad Co[ereanu„ Ce fac c#r]ile pentru noi ..........................................................................................................................11

_nv. Rodica Pascu„ Obiceiuri [i tradi]ii rom@ne[ti de iarn# din zona Tunarii Vechi, Tunarii Noi [i Poiana Mare (II) ............. 12

_nv. Gheorghe Ep@ngeac„ Dor c#l#tor ............................................................................................................................................. 12

Nit. C. Aderp„ Pulsul [colii ............................................................................................................................................ 13

_nv. Mirela Giurgea„ 15 ianuarie, ziua lui Mihai Eminescu, ziua culturii na]ionale .................................................................. 14

Prof. Angela Staicu„ Mielu [i porcu ........................................................................................................................................ 15

Valentin Turcu„ Biserica [i rolul ei \n \n#l]area spiritual# a tineretului .............................................................................. 16

Prof. Toni-Ionel Capac„ Ortodoxie [i multiculturalitate pe cele dou# maluri ale Dun#rii .............................................................. 17

Prof. Camelia-Ana Ionescu„ Recenzie: Aleph – Paulo Coelho ........................................................................................................... 19

Iulia Cimpoeru„ Expo-m#r]isor 2012 ................................................................................................................................ 20

Janeta Niculescu


VIA}A PRINTRE C~R}I_NTR-O LUME DIGITAL~

Am cincisprezece ani de c@nd profesez ca bibliotecar la Biblio-teca Municipal# B#ile[ti. Nici nu [tiu cum au trecut anii... Parc# ar fifost ieri, ziua \n care mi s-a pus \n bra]e primul registru de inventar [imi s-a cerut s# completez fi[ele de catalog. De atunci, am completatmii de astfel de fi[e [i mi-au trecut prin m@n# mii [i mii de c#r]i.

Via]a printre c#r]i este totodat# [i o via]# printre oameni, profesiade bibliotecar mi-a oferit ocazia de a cunoa[te oameni de toatecategoriile sociale [i de toate v@rstele. Profesorii, elevii, pensionarii,to]i \[i g#sesc un refugiu la bibliotec#. Pot spune c# to]i oamenii de

seam# care ne-au vizitat ora[ul au dorit s# vad#, al#turi de obiectivele turistice, [i biblioteca. {i acesta nu estepu]in lucru...

Dac# ar fi s# vorbesc despre schimb#rile pe care anii le-au adus cu sine, a[ spune c# biblioteca de ieri nu maieste aceea[i cu biblioteca de azi, c#ci, tehnologia [i-a spus [i aici cuv@ntul. Faptul c# tr#im \ntr-un secol alvitezei s-a reflectat \n toate domeniile de activitate, inclusiv \n domeniul biblioteconomiei. Dac# \nainte, oameniiveneau la bibliotec# pentru a \mprumuta c#r]ile acas# [i pentru a citi ultimele ve[ti ap#rute \n ziare, acum,oamenii, majoritatea copii, vin la bibliotec# [i pentru c# aici au acces la internet. De[i mul]i au spus ca odat# cuapari]ia internetului, oamenii nu vor mai citi, acest lucru nu este \n totalitate adev#rat, oamenii continu# s#citeasc# c#r]i chiar dac# au profil de Facebook. Sunt mul]i copii care, dup# ce au stat un sfert de or# pe internet\mprumut# [i o carte pe care s# o citeasc# acas#. Ace[tia sunt copii buni, con[tiincio[i, care au [i rezultate bunela [coal#. _ns# sunt [i copii, majoritatea de etnie rrom#, care \nc# nu [tiu s# citeasc# [i vin la bibliotec# pentrujocurile pe calculator. E trist s# vezi c# cineva care nu [tie s# citeasc# calc# \ntr-o bibliotec# f#r# s# r#m@n# cunimic. Pe viitor, ne-am g@ndit s# facem ceva pentru ace[ti copii, s# \i ajutam s# \nve]e s# citeasc#. Mai avem [isitua]ia copiilor nesupraveghea]i, ai c#ror p#rin]i au plecat \n str#in#tate [i i-au l#sat \n grija bunicii, ei chiulescde la [coal# [i vin la bibliotec# pentru a naviga pe internet sau pentru a se juca pe calculator. Nu pot s# dauace[ti copii afar#, \ns# nici nu pot s#-i \ncurajez \n activitatea lor. Sunt fel [i fel de situa]ii... Ceea ce m# bucur#este faptul c# mul]i dintre elevii de liceu [i gimnaziu aleg s# citeasc# [i c#r]ile recomandate la lectura suplimentar#,nu numai cele obligatorii.

Pentru mine, fiecare cititor merit# toat# aten]ia. Oricine vine la bibliotec#, fie c# este cineva cu func]ie sauun simplu [colar, \mi dau toat# silin]a s#-l ajut s# g#seasc# ceea ce are nevoie, fie c# e vorba de o carte sau deanumite informa]ii.

Ne str#duim, pe c@t putem, s# acoperim cerin]ele de carte, de aceea, din anul 2002 avem un registru \n carenot#m toate c#r]ile de care cititorii au nevoie [i \ncercam s# facem rost de ele c@t mai repede. Asta pentru c# nepas# de cititorii no[tri. Anul acesta, am avut multe cereri pentru c#r]ile tehnice cum ar fi cele referitoare lautilizarea resurselor energetice regenerabile, pentru c#r]ile de agricultura si pentru cele de apicultur#. De asemenea,am cump#rat c#r]ile care au fost cele mai bine v@ndute la t@rgurile na]ionale de carte cum ar fi Gaudeamus [iBookfest. C@teva titluri pe care le-am achizi]ionat se num#r# Despre Fran]a de Emil Cioran, Pe c@nd eram o oper#de art# de Eric-Emmanuel Schmit, Aleph de Paulo Coelho, Cartea Gesturilor de Peter Collet.

A[ vrea ca oamenii s# vad# biblioteca ca o oaz# de lini[te [i reculegere \ntr-o lume haotic#, \n care to]i segr#besc, \n care nimeni nu are timp de nimic. Ritmul vie]ii s-a accelerat, vrem totul c@t mai repede, vrem acum.Digitalizarea a cuprins toate aspectele existen]ei. Cultura audiovizual# este \n anii ei de glorie. Sunt tot maimul]i oameni care prefer# virtualul \n defavoarea lumii reale. Acestea sunt vremurile \n care tr#im, propunempentru aceste vremuri, ca [i solu]ie, o carte.

Bibliotecar Janeta Vlad


DIN PARTEA EDITURII

“Foaia bibliotecii” este \nc# la \nceput de drum. Suntem doar la num#rul 6. Putem \nc# s# ne consider#mcopii. Avem nevoie de sfaturi, de o m@n# de ajutor de la cei ce pot s-o fac# [i sunt chiar dispu[i s# pun# um#rul.Menirea revistei, scopul cu b#taie lung# al acestui act de cultur# scris#, este s# fac# istorie, s# duc# mai departemo[tenirea cultural#, avu]ia noastr# cea mai de pre], prin cunoa[tere [i crea]ie. A[a cum spunea unul dintre ceicu care ne m@ndrim – Emil Cioran – omul nu poate crea dec@t crez@ndu-se \n centrul istoriei.

O revist# este [i trebuie s# fie o [coal# pe care Carol I o definea astfel: Sanctuar al [tiin]ei, al moralei [i alpatriotismului, [coala este pentru fiecare transi]iunea din via]a de familie \n via]a public#, \n care are s# intre\ntr-o zi omul [i unde el trebuie s# se \narmeze cu \nv#]#tur#, cu no]iunile dreptului [i ale binelui, spre a sus]ineb#rb#te[te anevoioasa lupt# a vie]ii [i a deveni un membru folositor al comunit#]ii.

Ca s# fim adev#ra]i continuatori, nicic@nd s# nu uit#m \nv#]#mintele \nainta[ilor no[tri, adev#ra]ilor ctitori aiRom@niei. Mihai Eminescu, poetul nepereche al rom@nilor: Cultura clasic# are calitatea determinant# de acre[te. Fixat odat# pentru totdeauna, nemaiput@ndu-se schimba, c#ci apar]ine unor timpi demult \ncheia]i,spiritul Antichit#]ii e regulatorul statornic al inteligen]ei [i al caracterelor [i izvorul sim]ului istoric.

Standul Editurii “Alma” Craiovade la T@rgul Gaudeamus, edi]ia a XI-a, 2012

_n prezen]a dnei Lucia Ovezea, pre[edinte FEDCR

Foaia biblioteciiFoaia bibliotecii66666

Toate aceste \nv#]#minte din c#r]i, din reviste, bine \nsu[ite, devin caractere. Condi]ie esen]ial# [i, maiales, pentru cei ce ne conduc, pentru ale[ii no[tri. Altfel sfaturile dr. A {utzu devin un blestem: _n ]#rile undebinefacerile se fac prin d#ri de mil#, popula]iunea este vicioas# [i lene[#. _n ]#rile, din contr#, unde prin institu]iispeciale cer[etorul se transform# \n muncitor, moralitatea rena[te, rasa se fortific# [i avu]ia public# cre[te [i sedezvolt#. Libertatea, munca [i avu]ia sunt trei st#ri nedesp#r]ite. Acest principiu este aplicabil [i acelora carisunt avu]i [i acelora cari sunt s#raci. To]i suntem [i trebuie s# fim muncitori, condi]iunea noastr# este de a vie]uiprin munc#; numai ea poate consolida securitatea, demnitatea [i libertatea.

Dac# aceste \nv#]#minte \[i g#sesc ecoul \n r@ndul tuturor rom@nilor, Alexandru Lapedatu r#m@ne unclarv#z#tor prin vorbele sale: Rom@nia aceasta e opera colectiv# [i succesiv# a c@torva r@nduri de buni [ilumina]i patrio]i cari, de la 1821 \ncoace, au adus unii dup# al]ii, cu spirit de solidaritate [i continuitate, partealor de contribu]ie la construc]ia Statului rom@n actual. Iat# de ce tineretul trebuie s# o cunoasc# c@t mai bine,aplec@ndu-se pentru aceasta c@t mai mult la studiul istoriei noastre contemporane.

{i pentru c# ajunser#m la contemporaneitate s#-l cit#m [i pe N.I. Herescu, pre[edinte al Societ#]ii ScriitorilorRom@ni: Vremea noastr#, din p#cate, e o vreme gr#bit#. Oamenii nu mai au timp. De la triumful vitezei, ob]inutprin minun#]iile tehnice la care asist#m ului]i de c@teva decenii, a[tept#m s# se m#reasc# spa]iul [i s# se m#reasc#timpul. _n realitate, [i spa]iu [i timp sunt pe cale de a disp#rea din via]a modern#. Iar oamenii nu-[i dau \nc#seama c# nimic bun nu se face f#r# timp [i c# o via]# din care a disp#rut r#gazul de a medita asupra vie]ii \[ipierde farmecul ei cel mai de pre].

Ce interes s# mai prezinte cartea clasic# \ntr-o astfel de lume, \n care domne[te tiranul trec#tor ast#zi, \npofida lui ieri [i \n dauna lui m@ine?

Am dorit, prin aceste c@teva considera]ii de ordin general, s# fiu prezent \n “Foaia bibliotecii”, pe l@ng#imprimarea pe un teasc-offset, cu g@ndurile mele. {i dac# aceste g@nduri lumineaz# \ntruc@tva drumul acesteireviste \nsemneaz# c# nu le-am scris \n zadar.

Alexandru Manda

Aspect de la Cursul de operator introducere, prelucrare [i validare date.Biblioteca Editurii “Alma” Craiova


Clubul seniorilor [i-a continuat activitatea \n noulan cu un num#r sporit de participan]i [i \ntr-o atmos-fer# foarte pl#cut#. De altfel, de la o \nt@lnire la alta,tematica a fost din ce \n ce mai variat#, cu subiecte decultur#, care s-au adresat \n mod deosebit sufletului [ibine\n]eles [i min]ii.

Un moment, care ne-a \n#l]at spiritual, a fost la sf@r-[itul \nt@lnirilor, c@nd dl profesor Iliescu ne-a oferitpiese muzicale de excep]ie, un adev#rat balsam pentrusuflet, o adev#rat# meloterapie. {i toate aceste bucuriile dator#m d-nei Janeta Vlad, directoarea Biblioteciior#[ene[ti, care organizeaz# aceste \nt@lniri [i ne pre-g#te[te numai surprize pl#cute.

La ultima \nt@lnire, la \nceputul lunii ianuarie, amavut privilegiu [i onoare de a-l avea \n mijlocul nostrupe fostul ambasador la Paris, pe domnul Petre GigeaGorun. Refuz@nd dou# invita]ii la Craiova de a-[i lansaultima carte, cea de-a (dou#zeci [i treia), a venit la noi[i ne-a prezentat aceast# carte de excep]ie,o carte do-cument. Intitulat# _nt@lniri memorabile, cartea descrie\nt@lnirile pe care le-a avut cu mari personalit#]i \nperioada \n care a fost ministru de finan]e [i ambasadorla Paris (supranumit ora[ul luminii).

Cartea are pe prima pagin# ca motto un citat dinPlaton de o profund# \n]elepciune: “Este mai u[or avorbi despre zei dec@t despre oameni”.

_n primele pagini prezint# personalit#]i din lumeaartei, a culturii, din perioada c@nd a fost ambasador laParis, [i continu# gradual p@n# la \nt@lniri cu cele maimari personalit#]i din politic# [i din lumea prela]ilorde prim rang mondial.

Prima \nt@lnire la Paris, care l-a impresionat pe am-basador, a fost cu actri]a de origine rom@n# Elvira Po-pesco, pe care o prezint# \n culorile cele mai lumi-noase. _n \ncheierea capitolului \nchinat acestei per-sonalit#]i, spune: “Doamne, ce femeie! Ce suflet mare!Ce mare Doamn#! Nu este, oare, p#cat ca astfel defiin]e trebuie ca s# [i moar#?!”

O alt# personalitate care l-a impresionat pe amba-sador a fost preotul [i scriitorul Constantin VirgilGheorghiu, despre care spune c# “a fost [i r#m@ne ofigur# emblematic# \n context politic, social [i literar”.Constantin Virgil Gheorghiu s-a autocaracterizat: “Eusunt poetul lui Cristos [i al Rom@niei. Aceasta esteadev#rata mea identitate”.

O _NT^LNIRE MEMORABIL~

Autorul acestei c#r]i m#rturise[te c# \n calitate deambasador a stabilit \n acea perioad# o serie de ac]iuni[i m#suri pentru str@ngerea rela]iilor economico-cultu-rale cu o serie de ambasade [i personalit#]i oficialeprecum [i manifest#ri culturale.

Un capitol este dedicat prin]esei Caragea, descen-dent# (dup# cum s-a prezentat) din Vlad }epe[ [i dinfam Kretzulescu. Sub patronajul Prin]esei Caragea s-au f#cut schimburi culturale \ntre Rom@nia [i Fran]a.

La Paris, domnul ambasador a cunoscut [i pe d-naEliza Marcu P#tra[canu, fiica lui D.D. P#tr#[canu [isora lui Lucre]iu P#tr#[canu, conduc#tor al partiduluicomunist [i om de o vast# cultur#.

O alt# personalitate din lumea literelor prezentat#este Panait Istrati, scriitor pre]uit \n Fran]a [i datorit#asocia]iei “Prietenii lui Panait Istrati”.

Dup# descrierea \nt@lnirilor cu figuri reprezentativedin lumea culturii, trece la marile personalit#]i politice.

Autorul prezint# vizitele lui Nixon, pre[edinte alStatelor Unite ale Americii, \n Rom@nia [i discu]iilecare s-au purtat.

Capitolul urm#tor, destul de amplu, \i estededicat lui Iosif Broz Tito. Capitolul este foarte


interesant, fiindc# se spun multe lucruri [i despreStalin, mai pu]in cunoscute de noi.

_n cuvinte foarte frumoase este prezentat GeorgeBush, pre[edintele Americii, care a f#cut o vizit# \n]ara noastr# \nc# de c@nd era vicepre[edinte [i care aplecat cu o impresie foarte frumoas# despre rom@ni [idespre Rom@nia.

Dar poate cea mai important# vizit# care este des-cris# \n aceast# carte este vizita Papei Ioan Paul al II-lea. _n Pia]a Universit#]ii din Bucure[ti mii de credin-cio[i au venit s#-l \nt@mpine pe Papa. _ntre rom@ni seaflau [i mul]i str#ini: italieni, elve]ieni, unguri, bulgari.La cobor@rea din avion, Suveranul pontif a s#rutatp#m@ntul Rom@niei, asem#n@nd ]ara noastr# cu “gr#-dina Maicii Domnului”. Discursul Papei a fost \n limbarom@n# [i a avut un mesaj deosebit care este at@t debinevenit pentru noi [i \n ziua de ast#zi. Printre altele aspus: “Domnul... s# v# d#ruiasc# for]# pentru a construiciviliza]ia iubirii, bazat# pe dreptate, pe solidaritate, peangajare pentru binele comun [i pentru o convie]uirecu adev#rat fratern#”. Mai departe a spus: “Divizareaoamenilor \nseamn# victoria \ntunericului asupraluminii”.

Autorul c#r]ii mai arat# c# bucuria [i speran]a auumplut sufletele zecilor de mii de oameni, veni]i dintoate col]urile ]#rii, care au urm#rit slujbele pl@ng@nd,\ngenunchea]i pe caldar@m. C@t adev#r [i c@t# \n]elep-ciune \n cuvintele Papei. Ce bine ar fi dac# ar avearezonan]# \n sufletul tuturor oamenilor!

Cartea aceasta reprezint# pagini din istoria contem-poran# cu unele evenimente, cu unele situa]ii pe carenoi nu aveam de unde s# le cunoa[tem.

Timp de dou# ore c@t ne-a fost prezentat# cartea dec#tre autor, am uitat cu to]ii de griji, de necazuri, deboli fiindc# am fost transpu[i \n alt# lume. Cine areprivilegiul de a fi primit aceast# carte, s-o citeasc# [is-o dea [i altora sau s# treac# pragul bibliotecii pentrua o \mprumuta. La \ncheiere au rostit cuvinte foartefrumoase domnul Radu Alexandru [i domnul Gheor-ghe Preotu (cel care ne-a ajutat s# apar# revist# noas-tr#), cei care ne-au onorat cu prezen]a venind de laCraiova.

Mul]umim, domnule ambasador, Petre Gigea Go-run pentru darul at@t de frumos pe care ni l-a]i f#cutcu aceast# carte!

Vivi-Valentina Ignat

_ntr-o frumoas# zi de var# st#team [i mo]#iam laumbra unui m#r. Un zgomot puternic se aude dinlivada vecinilor mei. M-am ridicat repede [i am fugits# v#d ce se \nt@mpl#. Am r#mas mut# de uimire.

O creatur# ciudat# m@ncase merele vecinilor meicu excep]ia unuia. Am stat [i m-am uitat; [i p@n# laurm# mi-am f#cut curaj [i am \ntrebat:

- Hei! Tu de colo, de ce ai m@ncat merele vecinilormei cu excep]ia unui m#r, cine e[ti tu?

- Am m@ncat acele mere pentru c# sunt gustoasea[a cum pe t#r@mul meu nu sunt. Pe mine m# cheam#Dick. Eu sunt un zmeu, cel mai puternic din t#r@mulmeu.

- T#r@mul t#u! Dar mai exist# [i alt t#r@m?- Sigur c# da, t#r@mul de dincolo de lumea voastr#.- Zmeule, de ce furi merele oamenilor, \n loc s#

ceri voie?- S# cer voie! Vrei s# m# fac de r@s fa]# de ceilal]i

zmei? P#i noi, zmeii, suntem de temut fa]# de to]imuritorii.

- Ei bine, atunci, dac# nu vrei s# ceri voie s#m#n@nci ni[te mere, po]i m#car s#-mi spui o poveste?

ZMEUL CARE FURA MERE- Bine! O s#-]i spun.Era odat# un om ma-

re care avea un pom cumere de aur, dulci ca za-h#rul [i ro[ii ca focul, \ns#\n#untrul merelor era numaiaur, dar nu orice fel de aur, ciun aur care se poate m@nca. }i-ai fi dat [i via]a numai s#m#n@nci unul. _ntr-un an, pomul nu mai f#cuse mere.

To]i au \ncercat s# \l \nveseleasc# pe pom pentru aface mere. Acel m#r nu era un pom obi[nuit, ci unpom magic. Au \ncercat s# danseze, s# c@nte, s# spun#bancuri... Nimeni nu a reu[it. Noaptea, o feti]# a venit[i a \mbr#]i[at pomul. A doua zi, curtea era plin# demere unul mai gustos ca cel#lalt. Se pare c# tot ce \itrebuia pomului era dragostea unui copil.

}i-a pl#cut povestea?- Da! A fost frumoas#.Mi-am luat la revedere [i am plecat.

Corneanu Denisa{coala Nr. 1 B#ile[ti

Proz# citit# \n [edin]a cenaclului “Speran]a”


Timpul s-a tot scursMartor vie]ii trec#toareEl a fost dintotdeaunaCu materia-n mi[careDintr-o vreme ce s-a [tersAni [i ere tot trecur#,_n imensul UniversEste-a vremilor m#sur#.

Marea lui dimensiuneCu izvor necunoscut,_n etern#-n]elepciuneVe[nicia l-a n#scut....Iar de-atuncea impasibilDin ad@nc purt@nd cununaAlerg@nd ireversibil,Timpul s-a tot scurs \ntruna.

Din celula unipar#De demult un drum str#batem,{i-n solie temerar#,Noi cu timpul ne tot batemDin triste]i [i bucurieSe a[terne o c#rareCa [i lui i-e dat s# fieMartor vie]ii trec#toare.

Vremuri vin [i-apoi se curm#Izvor@nd din infinit,E-o imensitate-n urm#,Un ocean nem#rginit.Despre timp crezut-am ,poate,Adev#rul [i minciuna,Mai presus \ns# de toateEl a fost dintotdeauna.

Timpu-i o nem#rginireCe de-odihn# n-are parte,F#r# g@nduri de oprireEl tot curge mai departe._n a lui filosofieMulte adev#ruri are,{i le poart#-n ve[nicieCu materia-n mi[care.

_ntr-o lung# cercetareAm ajuns s# recunoa[temCurioasa-ntruchipareCe-o avem de c@nd ne na[temIes din lumea cea real#,De demult, din lungu-i mers,Adev#ruri la iveal#,Dintr-o vreme ce s-a [ters.

GLOSS~ TIMPULUI ETERN

Timpul las# c@teodat#S# se-a[tearn# grea t#cere,{i-atunci oamenii constat#Adev#ruri efemere...Dar, scrut@nd prin neagra noapte,Ipoteze - ap#rur# -E firesc, c@nd peste fapteAni [i ere tot trecur#

Timpul pentru oameni esteOri prea scurt, ori poate lung, Neput@nd s# mai ateste.C#-anii ce-i avem ne-ajung.{i de-aceea se a[eaz#Fa]#-n fa]# \n chip advers,Dar aceasta nu conteaz#_n imensul univers.

Multe lumi au fost [i-or trece,Precum timpul, \mpreun#Anii curg [i vor petreceAlte lumi care se-adun#.{i-n etern# lui mi[careFiindc#-n ere trec#toareEste a vremilor m#sur#...

Este a vremilor m#sur#_n imensul univers,Ani [i ere tot trecur#Dintr-o vreme ce s-a [ters.Cu materia-n mi[careEl a fost dintotdeauna,Martor vie]ii trec#toareCu materia-n mi[care.Timpul s-a tot scurs \ntruna...

Petre Gigea-Gorun


La sf@r[itul anului 2010 ap#rea primul num#r alrevistei noastre editat# de Biblioteca Municipal# “PetreAnghel”. Nu [tiu c@]i din b#ile[tenii care au avut oca-zia s# citeasc# acel prim num#r au crezut \n continui-tatea acestei publica]ii periodice.

{i iat# c# \n decembrie 2011 a ap#rut nr.5 al revistei “Foaia bibliotecii”, publica]iecu apari]ie trimestrial#, c@nd s-a \mplinit 1an de la prima ei ie[ire \n lume. Iar acumave]i \n fa]# num#rul 6.

Este timpul s# facem o retrospectiv#, s#amintim realiz#rile noastre [i s# m#rturisimgreut#]ile cu care ne-am confruntat.

_n primul r@nd ne m@ndrim cu faptul c#\n “Foaia bibliotecii” au publicat nume deprestigiu ale literaturii rom@ne de azi:Gabriel Chifu [i Elis R@peanu. Au ap#rut\n revist# [i crea]ii ale unor autori locali:Valentin Turcu, Doina }enea. C@]iva elevitalenta]i din B#ile[ti [i-au v#zut numele \npublica]ia noastr# sub crea]ii proprii: EneaBianca ({c. Nr. 5), C\rceanu Claudiu ({c. Nr. 3),Vl#dulescu Carmen (Liceul “Mihai Viteazul”).

Toate manifest#rile culturale desf#[urate sub egidaBibliotecii Municipale “Petre Anghel” au fost popula-rizate \n revist# (cele desf#[urate \n cadrul “ZilelorBibliotecii”[i a “Zilelor Municipiului B#ile[ti”).

Au fost numeroase lans#ri de carte (dintre careunele editate chiar de Bibliotec#). Enumer#m doarc@teva nume de scriitori care [i-au lansat c#r]ile \n 2010[i 2011. Vom \ncepe cu prof. univ. dr. Gheorghe Doca,autorul lucr#rii “Eminescu. O perspectiv# dialogic#”.Lucrarea \n dou# volume (pe care autorul a donat-obibliotecii) analizeaz# opera eminescian# pornind dela o ipotez# inedit#: marele poet-om al dialogului.

Al]i autori care [i-au lansat c#r]i la Biblioteca Mu-nicipal# “Petre Anghel” B#ile[ti (consemna]i \n revis-t#): Lucre]ia Gabroveanu, Anca Predu[-Ruva, JeanB#ile[teanu, Valentina Ristea, George Goga, IonFloricel. {i autori locali [i-au lansat volumele \n cadrulBibliotecii: Valentin Turcu [i Doina }enea. C#r]ile ce-lor doi autori au fost consemnate de subsemnatul \nscurte cronici \n revist#.

FOAIA BIBLIOTECII

Postum a fost lansat# “Monografia Ora[ului B#i-le[ti” a regretatului prof. Florea Catan#. {i acest eve-niment a fost consemnat \n revist#.

Revista consemneaz# cu regularitate [i \nt@lnirileClubului Seniorilor care func]ioneaz# sub egida insti-tu]iei noastre precum [i activit#]ile prezentate la biblio-tec# de elevii [i de cadrele didactice din [colile b#i-le[tene.

Este timpul s# prezent#m [i principalele dificult#]icu care ne-am confruntat: lipsa colabor#rilor (mai alesla primele numere). De foarte multe ori nu puteamtrimite la timp revista la editur# pentru c# nu aveamarticole suficiente sau pentru c# unele articole nu eraucorespunz#toare din punct de vedere tehnic. De aceea\n c@teva numere unele nume ap#reau de mai multeori \n sumar [i tot de aceea am apelat [i la colaboratoridin alte localit#]i.

Cu speran]a c# numerele viitoare vor fi din ce \n cemai bune, v# ur#m lectur# pl#cut#!

Prof. Drago[ Co[ereanu {coala Nr. 3 B#ile[ti

Retrospectiv# la un an de la apari]ia primului num#r


_n prima zi a semestrului al II-lea al anului [colar2011-2012 (16 ianuarie 2012), pre[colarii de laGr#dini]a Balasan l-au omagiat pe Mihai Eminescu,Poetul Na]ional al rom@nilor. Personalitatea mareluicreator a fost evocat# de prof. pt. \nv. pre[colar Vlad

MIHAI EMINESCUOMAGIAT LA GR~DINI}A BALASAN

CE FAC C~R}ILE PENTRU NOI...Adev#rata lectur# provoac# o transformare interioar#.

Aceasta \ncepe dup# ce \nchizi cartea, dup# ce r#m@ifa]# \n fa]# cu tine \nsu]i. C#r]ile bune nu se uit#, \]i r#m@n\n suflet. C@teva motive pentru care merit# s# cite[ti ocarte: „ \]i dezvolt# imagina]ia „ te ajut# \n via]a real#c@nd te confrun]i cu anumite situa]ii dificile „ te ajut# s#iei deciziile corecte „ \]i formeaz# un anumit gust pentrufrumos „ te ajut# s# comunici mai bine „ \]i dezvolt#orizontul „ te va ajuta la [coal# atunci c@nd trebuie s#faci o compunere sau un eseu „ \]i va fi mult mai u[or s#te exprimi prin scris pe propriul blog.

5 lucruri de care trebuie s# ]ii cont atunci c@nd ci-te[ti o carte: „ folose[te un creion pentru a-]i notaideile importante (te ajut# s# re]ii mai bine) „ dac#este cartea ta po]i s# subliniezi pasajele care ]i-au atrasaten]ia [i s# revii asupra lor ulterior „ noteaz#-]i cuvin-tele necunoscute [i caut#-le apoi \n dic]ionar (o bun#metod# pentru a-]i \mbog#]i vocabularul) „ \ncearc#s# prevezi ce se va \nt#mpla pe parcursul ac]iunii (teva ajuta s# \]i dezvol]i imagina]ia) „ \ncearc# s# g#se[tiun loc lini[tit unde po]i citi f#r# ca nimeni s# nu te\ntrerup# (e foarte important s# te concentrezi pentrua \n]elege c@t mai bine textul).

Sfaturi pentru p#rin]iPsihologul Jean Piaget arat# c# dup# ce copilul

\mpline[te v@rsta de 3 ani, lectura realizat# mai \nt@i dep#rin]i prin citirea unor povestiri \n imagini viu colorateeste foarte important# pentru dezvoltarea gustului pentrulectur#. P#rintele \l va provoca pe copil s# povesteasc#cele citite, s# comenteze \mpreun# faptele personajelor,s# aprecieze ce l-a impresionat. La v@rsta primei[colarit#]i p#rintele va urm#ri acas# interesul, atitudineamanifestat# de copil pentru lectura suplimentar#, \l vaajuta pe copil s#-[i procure c#r]ile necesare de la libr#riesau de la bibliotec#. Un copil care \i vede pe membriifamiliei c#-[i \mprumut# c#r]i de la bibliotec# [i citesc \ntimpul liber, va citi [i el cu pl#cere, din proprie ini]iativ#.

_n loc de concluzii:„ Cartea este o lumini]# pe care altcineva a aprins-

o pentru tine s#-]i lumineze clipele de singur#tate.„ F#r# c#r]i, am fi mai tri[ti, mai s#raci [i mai ur@]i.„ Cartea este \nv#]#torul care te conduce spre bine,

te face s# te bucuri, s# r@zi [i s# pl@ngi.„ O carte te trimite la alte c#r]i [i toate, \mpreun#,

formeaz# baza trainic# a culturii noastre._nv. Rodica Pascu

Co[ereanu, \n cuvinte simple, pe \n]elesul copiilor.Pre[colarii au recitat versuri din crea]ia eminescian#(Revedere, Ce te legeni, codrule?) [i au audiatinterpret#ri celebre ale poeziilor lui Mihai Eminescu.

Prof. \nv. pre[colar Vlad Co[ereanu


Copiii, organiza]i \n cete, pornesc \n dup#-amiazazilei de 31 decembrie prin sat cu “Plugu[orul”.Fiecare ceat# este alc#tuit# din mai multe persoane.Una spune “Plugu[orul” [i sun# cu clopo]elul, iarcelelalte pocnesc din bice. _n trecut, cei care colindaucu “Plugu[orul” veneau cu plugul tras de boi, iar celcare spunea Plugu[orul era c#lare pe m#gar. La plecareprimesc de la gazde bani.

Pe 1 ianuarie are loc primirea “nepo]ilor” la “moa-[e” [i “datul la grind#”. Moa[a face un colac \mpletitpentru fiecare nepot [i pune bani \n el. Pune colaculnepotului pe cap [i-l ridic# “mo[ul” de trei ori sprer#s#rit cu ur#ri de s#n#tate. De fiecare dat# c@nd \llas# jos \l pune cu picioarele pe un fier (cle[tele de lama[in# sau v#traiul) ca s# fie tare ca fierul. La moa[#se merge trei zile, a doua [i a treia zi petrec numai ceimari. Mo[ii cu nepo]i mai mul]i tocmesc l#utari [i mergprin sat juc@nd. _n sat se \nt@lnesc cu alte cete de “mo[i[i nepo]i” [i c@nt# [i joac# \mpreun#. Exist# o adev#rat#\ntrecere \ntre ele.

_n ziua de Boboteaz# se merge la biseric# lasfin]itul apei. Fiecare familie ia ap# [i busuioc [i mergeacas#. Cu o parte din aceast# ap#, copiii sunt pu[i s#stropeasc# p#s#rile [i vitele din gospod#rie. _n vasulcu ap# pentru stropit se pun [i bani, care sunt lua]i decel care strope[te p#s#rile [i animalele.

Un alt obicei este “p#zitul f@nt@nilor” \n noapteade 6 spre 7 ianuarie. La fiecare f@nt@n# se adun# maimulte familii [i copii, \mpodobesc f@nt@na, fac cort,

fac focul, petrec m@nc@nd, c@nt@nd [i [email protected]@nt@nile se p#zesc ca s# nu le “spurce” cineva,

adic# s# nu arunce ceva \n ele. Spre diminea]# copiii\mpodobesc g#leata cu cim[ir [i busuioc [i pornescprin sat din cas#, \n cas#, ur@nd [i stropind membriifamiliilor respective. Gazdele le dau bani. La ziu#,dup# ce termin# se \ntorc la f@nt@ni [i continu#petrecerea.

P#cat c# mai existau dou# obiceiuri: “Capra” [i“Vicleemul” dar au disp#rut de circa 40 de ani. Vi-cleemul era o “pies# de teatru” care se juca \n curteafiec#rei case. Au disp#rut mai mult din lipsa costu-ma]iei.

_nv. Gheorghe Ep@ngeac{coala Tunarii Noi

OBICEIURI {I TRADI}II ROM^NE{TI DE IARN~DIN ZONA TUNARII VECHI, TUNARII NOI

{I POIANA MARE (II)

DOR C~L~TOR

Frunze galben-ruginiiDe la pomi [i de la viiSunt spulberate \n caleParc#-s p#s#ri c#l#toare

P#s#rile c#l#toareC@nd pleac# \n dep#rtare,Se grupeaz#, ciripescParc#-s frunze [i fo[nesc.

Pleac# stol, se duc departeVreo [ase luni sunt plecateSe-ntorc la Buna Vestire,Semn c# prim#vara vine

Se-ntorc berze, r@ndunele,Vin cu dorurile mele,De la copii, de la fra]iPeste m#ri [i ]#ri pleca]i.

Nit. C. Aderp


Pulsul [colii

SCENETA - MO{UL EVALUATOR (II)URSUL P~C~LIT DE VULPEM#i s# fie! M#i s# fie!Ursu nostru e rotund{i la cap, dar [i la fundC#ci cum#tra ro[covan#L-a cam dus de nas viclean#Num#r# la pe[te acumPitulat# sub alunIar# ursul p#c#lit{i de coad# scurt#citNum#r# nuielele{i-arunc# blestemeleAsta e dreptate oare?Haide]i la evaluare:Mai bine-un urs scurt de coad#C# de-i lung# se \nnoad#!

VULPEAMo[ule, mo[icule,Ce mai faci bunicule?C# de c@nd nu te-am v#zutMult# vreme a trecutTu tot mo[!Eu tot viclean#!Uit#-te la a mea blan#!B# cum am dou# coziNici nu-]i vine s# m# crezi!{i c@t pe[te am m@ncatNu pot sta la num#rat.Iar g#ini c@te-n sat fur#Nici una \n b#t#tur#Nu g#se[ti de pe acumPo]i s# mori de foame-n drum!

FURNICAM#i [colari,veni]i aici!Calcula]i c@te furniciCe tot vin [i se tot ducS#cule]ii mi-i aducPe to]i 5 de sub un nucLa un drum fiecareDuce unul \n spinare{tiu c# pute]i calculaOrice problem# v-a[ da

Socoti]i copii voiniciC# puterea st#-n cei miciNu \n greieri, ci-n furnici!S-a dus vestea-n asta lumeC# sunt zg@rcit# cu spumeUn nou look voi adopta:_mpart vistieria meaDe semin]e [i covrigiLa to]i copiii cumin]i{i a[tept [i eu,vezi bine,La purtare m#car un “bine”!

GREIERELEAi gr#un]e, ai alune,Acum vrei [i note bune!Te-apuci de divertismentAtunci intru-n faliment!Mo[ Cr#ciune tu e[ti dreptC# e[ti bun [i e[ti de[teptDai la fiecare-n darDup# suflet, dup# har...Num#r#-mi octaveleC#-mi r#m@n potcoavele!{i noteaz#-m# cum [tiiDup#... SOL, FA, MI, RE, DO

_nv. Mirela Giurgea{coala Galiciuica


_ncep@nd din anul 2011, pe 15 ianuarie, de ziuapoetului Mihai Eminescu, este s#rb#torit# Ziua CulturiiNa]ionale, \n urma unei legi promulgate \n decembrie2010. Potrivit demersului legislativ, pe 15 ianuarie,autorit#]ile vor sprijini material [i financiar organizareade manifest#ri cultural-artistice, iar Ministerul Culturiiva elabora un ghid al acestora. Totodat#, societ#]ilerom@ne de televiziune [i radiodifuziune trebuie s#realizeze [i s# includ# \n programele lor emisiuni dedi-cate acestei zile.

_n dup#-amiaza zilei de 15 ianuarie 2012, Biblio-teca Municipal# ,,Petre Anghel” B#ile[ti a fost pentrutrei ore gazda evenimentului cultural ,,Porni Lucea-f#rul...”, prilejuit de \mplinirea a 162 de ani de lana[terea ,,poetului nepereche”, Mihai Eminescu.

M-a onorat sa fiu invitat# la o activitate ce s-a dovedita fi o \nt@lnire pentru suflet [i minte, iar ,,epigonismul”s# fi fost pu]in diluat de dorin]a de a-l aduce pe MihaiEminescu aproape de fiecare dintre noi, cei care tr#imvremuri \n care ,,exist# o toleran]# mare pentru impostur#[i o confuzie mare a valorilor” (Aurora Liiceanu).

Atmosfera a fost ,,orchestrat#” de domnul profesorIliescu {tefan, cel care a \nc@ntat audien]a cu melodiidivine, accentu@nd muzicalitatea versului eminescian,iar prin lectura cald# [i \n acela[i timp inconfundabil#a poeziei ,,Dintre sute de catarge” distinsa doamn#profesoar# Vivi Ignat ne-a impresionat pe cei prezen]i,ademenindu-ne s# p#trundem \n universul magic al ope-rei lui Mihai Eminescu, a c#rui personalitate artistic# [i

spiritual# le-a evocat \n termeni pre]io[i, preci[i, proprii.Glasurile elevilor prezen]i, Vl#dulescu Victor,

Vl#dulescu Carmen, Ghi]ulescu Raluca, Staicu An-dreea Ioana [i Amzulescu Costel au dat citire poeziilorpoetului na]ional, iar momentul cel mai emo]ionant,subiectiv vorbind, a fost creat de doamna Doinea }e-nea, care a recitat poezia ,,Lui Eminescu” scris# dedomnia sa, ca semn de pre]uire pentru Luceaf#rul lite-raturii rom@ne. Momentele s-au desf#[urat \n armoniag@ndurilor celor prezen]i, cei care fac parte din clubul,,tinerilor pensionari”, profesori, dar [i b#ile[teni iubitoride cultur#, iar gazda tuturor, doamna bibliotecar JanetaVlad a reu[it, ca de fiecare dat#, a ne dori s# revenim \nacest l#ca[ cu amintiri despre trecut [i prezent.

_nchei modesta mea evocare a acestei dup#-amiezeminunate de 15 ianuarie 2012 cit@ndu-l pe criticul [iistoricul literar, Tudor Vianu: ,,F#r# Eminescu am fifost altfel [i mai s#raci”.

Prof. Angela StaicuGrupul {colar ,,{tefan Anghel” B#ile[ti

,,Vreme trece, vreme vine,Toate-s vechi [i nou# toate;Ce e r#u [i ce e bineTu te-ntreab# [i socoate,Nu spera [i nu ai team#,Ce e val ca valul trece;De te-ndeamn#, de te cheam#,Tu r#m@i la toate rece.”

(Mihai Eminescu - Gloss#)

15 IANUARIEZIUA LUI MIHAI EMINESCU,ZIUA CULTURII NA}IONALE


Prin fabule, chiar din antichitate,Se poart# peste tot vie]uitoare,La fel ca oamenii-n societate,_n lupta pentru existen]#, fiecare...

Se ceart# des [i se dispre]uiesc{i-n ciocniri violente se \nfrunt#,De azi ni se pare mai la to]i firescC# umbl# s# se-n[ele [i c# mint de...zv@nt#...

Astfel c# \n clipe ce \ncet se scurg,Aproape de drum, \nspre Balasan,Anul trecut, vara, vorbeau \n amurgUn porc r#p#nos cu un miel b@rsan...

Mesteca \ncet dintr-un smoc de paie,Aduse de v@nt, de aiurea, mielul,Iar porcul scurma fl#m@nd prin gunoaie,Aruncate-n [an], din mers, de tot felul...

Auzi mielul cuminte,Deodat#-un gui]at;Porcul, groh#ind cuvinte,I se-adresa sup#rat:

- Hei, tu, erbivor fricos,De ras# B#rsan-sadea,“Astrahan” sau “Merinos”,De-ai fi fost, era ceva!!!

Un c@ntec ai auzit“Cin-te taie, mielule”,Cu r#spuns neocolit,“M#celarul, domnule!!!”

Se observ# c#, t@rziu,Cu greu m#-ta te-a f#tatDe Pa[ti nu ai fost t#iat!!!

Te-au l#sat-se vede bine,Sigur, cu un singur g@ndS# mai pui carne pe tine{i dup#-aceea te v@nd...

E[ti de mil#, a[adar,Ia-]i adio de la via]#C# te taie-un... costorar{i te tran[eaz# \n pia]#...

Tu, pentru s#rac sau snob,Ciorb# de bure]i, friptur#,Ai s#-ajungi poate [i drob,Iar pielea-o vechitur#,

MIELU {I PORCU

Pentru c# nu e destul#De guler la un cojoc{i nici de dos de c#ciul#,C# n-ai l@n# mai deloc...

Mielul nu [tia de fric#{i-a \ncordat mu[chii bine{i-a beh#it, s#-i zic#Porcului f#r# ru[ine:

- Eu credeam, domnule porc,Dup#-at@ta tevatur#,C# ai fi de ras# York,C@nd colo, e[ti... corcitur#...

E[ti, clar, un biet rezultat,Nicidecum ras# de vi]#,Dup# ce s-a-ncruci[at“Mistre]” cu “Mangali]#”...

Te crezi impun#tor? A[!P#i, \n loc s# te pozeze,Ca s#-ncepi s# te \ngra[i,St#p@nii-or s# te... castreze

Ca orice veterinar,Mul]i ca tine-a... operatDe Pa[ti nu ai fost t#iat!!!{i oricare m#celarCu cu]itu-a junghiat...

Tu, porcule nesim]it,O s# fii sacrificat{i-n b#t#tur# p@rlit,C@nd vine Sf@ntul Ignat...

C@rna]i sub]iri sau mai gro[i,Carne macr# [i untur#Ajungi [unci [i caltabo[i{i oase de-“afum#tur#”...

C# Dumnezeu te-a menit,Dintre alte animale_n foi de varz#-nvelitS# fii de Cr#ciun... sarmale.......................................................O cioar#, din pom, de sus,Dup# ce mult i-a privit,Am@ndorora le-a spusCu glasul ei cronc#nit...

M# \ntreb ne\ncetat,Cine ar putea s# [tieCum de s-o fi adunat_n voi at@ta prostie?!

Eu trebuie s# v# spunC# voi sunte]i condamna]iCa de Pa[ti [i de Cr#ciunS# fi]i de oameni m@nca]i?!

Demult pro[tii capu-[i storc,Ori[ic@nd [i-n orice felLa ei Cr#ciunul e... porc{i Pa[tele-nseamn#... miel...

Voi nu v# mai du[m#ni]i,Cum face]i de-o ve[nicie,Ci mai bine, fi]i uni]i,Cu speran]# [i t#rie!!!

P@n# se va adoptaS# nu mai fi]i junghia]i,Cu s@ngele otova,Ci eutanasia]i...

Beh#itul, gui]atulCine s# le mai asculte,Pe c@nd c@inii, cu l#tratul,Au dob@ndit drepturi multe...

{i [i-au f#cut O.N.G.-uriSa-i apere de hingheri{i-acum vor [i S.R.L.-uriCa s# devin# prosperi...

Ast#zi peste tot cucoane,De jigodii iubitoare,Fac mitinguri cu slogane,Pentru a lor ap#rare.......................................................Fi]i [i voi firi mai perfide{i g@ndi]i eficient,_nscrie]i-v#-n... partideS# intra]i \n Parlament...

Groh#ind de la tribun#,Beh#ind verzi [i uscate,Despre o via]# mai bun#{i plus de imunitate...

Cine o s# v# mai taie,C@nd ve]i fi parlamentari{i cine s# v# jupoaie,Care-anume m#celari?!...

Valentin Turcu


“L#sa]i copiii s# vin# la biseric#!”, zic ast#zi p#rin]i-lor, preo]ii [i dascalii de religie. De ce trebuie s# leurm#m \ndemnul? Pentru c# educa]ia cre[tin# aBisericii urm#re[te realizarea comuniunii omului cuDumnezeu, ceea ce presupune din partea t@n#rului opermanent# purificare de patimi [i o cre[tere \n virtu]i.Acest lucru se realizeaz# prin participarea activ# a indi-vidului la activit#]ile Bisericii, \n primul r@nd la celecu caracter spiritual.

Prin educa]ia cre[tin# a t@n#rului se urm#re[te for-marea [i perfectarea a dou# componente de baz#: su-fletul [i trupul. Formarea caracterului [i a personalit#]iides#v@r[ite reprezint# idealul prioritar al educa]iei reli-gioase. Spre acest ideal se ajunge prin scopuri careurm#resc cunoa[terea [i interiorizarea unor valori mo-rale, estetice, intelectuale, care, str@nse laolalt#, potgaranta atingerea finalit#]ii propuse.

Biserica este o comunitate a oamenilor reunit# \njurul unor valori comune pentru a le celebra, \nt#ri [itransmite mai departe. _n tradi]ia cre[tin#, Biserica estetrupul lui Iisus prezent \n lume. Ideea de Dumnezeuunific# [i formeaz#, preg#te[te [i transfigureaz# sufle-tele tinerilor \n perspectiva recept#rii valorilor de cre-din]#, a adev#rurilor teologice respective, dar [i a unorvalori profane.

Nu exist# m@ntuire \n afara Bisericii, a[a cum nuexist# o educa]ie des#v@r[it# \n afara Bisericii. Influ-en]a pedagogic# a Bisericii poate fi deosebit de impor-tant#. _n primul r@nd, ea ne face p#rta[i la tainele vie]iisupranaturale, la misterele particip#rii la manifestarea\n lume a divinit#]ii. Biserica este o comunitate carepromite m@ntuirea [i iertarea. _n Biseric# ne regl#mcon[tiin]ele [i conduitele fa]# de divinitate [i fa]# desemeni. Devenim mai buni \n fa]a oamenilor [i \n fa]alui Dumnezeu. Biserica completeaz# opera educativ#\nceput# de p#rin]i [i se dovede[te a fi o modalitatecomplementar# al#turi de [coal# \n materie de formarespiritual#, de educa]ie moral#, de activism cet#]enesc. Biserica urm#re[te s# dezvolte la tineri virtutea

BISERICA {I ROLUL EI_N _N~L}AREA SPIRITUAL~ A TINERETULUI

iubirii, iubire care nu este \ndreptat# numai spre prietenci [i spre du[man. Iubirea aproapelui nu \nseamn# pa-sivitate, acceptare a orice, ci presupune o rela]ie debun#voie, fraternitate [i iertare a celor care, din anu-mite ra]iuni, se afl# \n eroare sau gre[esc fa]# de noi.Dragostea cre[tin# trebuie s# fie natural#, fireasc#, s#fie deplin#, s# fie puternic#, lucr#toare, s# nu fie ab-stract# ci convertit# \n fapte de milostenie. Dragosteaautentic# nu este \nchis#, ci iradiaz# spre ceilal]i. Acestlucru este pe deplin perceput de tineri, care particip#activ la proiectele Bisericii pentru ajutorarea celornevoia[i.

Valorile religioase \l ridic# pe t@n#r, \l men]in \ntr-opermanent# moralitate [i exemplaritate comportamen-tal#. Scopul educativ const# \ntr-o integrare optimal#a t@n#rului \n ordinea existent#, \n societate. Educa]iapare a fi cea mai dificil# art#, care se realizeaz# \nnumele moraliz#rii [i perfec]ion#rii personalit#]ii uma-ne. Nu realizezi educa]ie religioas# prin mijloace dem@n# forte, prin obligare, prin supunere. Drumult@n#rului spre libertate este calea prin care \i este posibils#-l \nt@lneasc# pe Dumnezeu. F#r# Dumnezeu t@n#rulnu va ajunge la des#v@r[irea sa. Ceremoniile religioaseadun# tinerii la un loc, le creaz# sentimentul unei apar-tenen]e, \i solidarizeaz# [i \i \nt#re[te \ntr-un mod spe-cific. To]i devin egali [i se simt solidari. Sentimentulreligios nu mai este o tr#ire personal#, singular#, ci sedifuzeaz# \nspre ceilal]i. S#rb#toarea religioas# este omodalitate de rememorare spiritual# care conduceefectiv la un surplus de duhovnicire, de purificare aspiritului.

Prof. Toni-Ionel Capac

“L#sa]i copiii s# vin# la mine [i nu-i opri]i,c# _mp#r#]ia cerurilor este a acelora ca ei.”

(Matei, 19, 24).


Multiculturalitatea reprezint# o valoare pe care oricedemocra]ie o recunoa[te [i o sus]ine, fie [i numai pen-tru c# ea ofer# bog#]ie spiritual# [i varietate foarte marede surse de informa]ie. Spa]iul european \[i define[teast#zi o nou# identitate cultural# care \[i propune nunumai respectarea identit#]ilor locale, ci [i asumarealor. Una dintre aceste identit#]i este cea religioas# c#reiaumanitatea \i este \ndatorat# fundamental. Pentru cre-dincio[ii ortodoc[i experien]a multiculturalit#]ii \n-seamn#, pe l@ng# p#strarea propriei identit#]i, interfe-rarea cu ceilal]i pentru g#sirea armoniei necesare con-vie]uirii \n acela[i spa]iu.

Sintez# \ntre dogm# [i obiceiuri, tradi]ia cutural# alocuitorilor de pe cele dou# maluri ale Dun#rii ilus-treaz# efortul comunit#]ii rom@ne[ti ca [i a celei bul-gare de p#strare a valorilor care “au dat chip sufletuluipentru \nnoirea min]ii”, care “au \n#l]at obiceiurile so-ciet#]ii”, “pentru des#v@r[irea omului”, dup# cum nespune pr. Efrem Athonitul \n a sa “_nv#]#tur# despreOrtodoxie”.

{i atunci c@nd “vremurile [i \mprejur#rile au cerut-o” (pr. Efrem Athonitul), cele dou# comunit#]i (separat[i, \n ultimii ani mai ales, \mpreun#), au [tiut s#-[i ma-nifeste apartenen]a la o tradi]ie [i o cultur# comune.Dintre s#rb#torile care se interfereaz# pe dreapta [ist@nga Dun#rii, adun@ndu-i \mpreun# pe rom@ni [i bul-gari am s# m# refer la cele mai cunoscute.

O s#rb#toare celebrat# mai ales \n comunit#]ile bul-garo-rom@ne este cea a SF^NTULUI MUCENIC TRI-FON (Triforezan). _n prima zi de F#urar (1 februarie)locuitorii satelor (gr#dinarii sau zarzavagiii \n primulr@nd) se adun# pe c@mp sau \n gr#dini [i cer binecu-v@ntarea Sf. Mucenic Trifon [i alungarea (printr-unblestem ritualic) “fiarelor cele de multe feluri – viermi,omizi, g@ndaci, l#custe, [oareci, purici [i tot felul deal]i du[mani ai c@mpului, livezilor [i gr#dinilor. Subpatronimicul Zarezanul, Sf. Mucenic Trifon este deasemenea protectorul viilor ca [i al celor ce le \ngrijesc.

Puterile miraculoase ale Sf. Mucenic Trifon se dato-reaz# Duhului Sf@nt care l-a ales pentru credin]a sanestr#mutat#. Originar din satul Lampsac, provinciaFrigia, el a reu[it s# alunge demonul (sub forma unuic@ine negru) ce intrase \n spiritul fiicei \mp#ratului,t#m#duind-o. Aceast# fapt# i-a f#cut pe mul]i s# \m-p#rt#[easc# credin]a lui \ntru Iisus Hristos. Torturat pen-tru a se c#i (la porunca eparhului Anatoliei, Achilin),el nu a renun]at la credin]a sa, fiind condamnat s# fiet#iat cu sabia. R#spl#tindu-l pentru credin]a sa, Dumne-zeu l-a sc#pat de chin, lu@ndu-i sufletul \n _mp#r#]ia Sa.

Dac# mitologia rom@neasc# o are pe BABA DO-CHIA, cea bulg#reasc# o are pe cea numit# BABA

MARTA. Ca [i la noi, ea simbolizeaz# \nceputul pri-m#verii. S#rb#torit# \n ultima zi a lunii februarie, eaeste \nt@mpinat# de gospodari cu casele curate si \n-grijite. _n drumul ei spre casele oamenilor, Baba Martaeste \nt@mpinat# mai ales de fetele tinere [i de femei.Copiii aprind un foc foarte mare [i, cu diverse strig#turi,o invoc# pe Baba Marta care personific# soarele ce va\nc#lzi p#m@ntul [i fe]ele oamenilor. Ca [i al Dochiei,temperamentul Babei Marta se schimb# \n func]ie depoftele b#tr@nei. C@nd este vesel#, soarele str#luce[te pecer, c@nd se sup#r#, bate v@ntul, plou# sau ninge. Dac#vrei s# fii s#n#tos tot anul [i Baba Marta s# nu aduc#spiritele rele \n casa ta, este bine s# por]i “marteni]a”,nimic altceva dec@t m#r]i[orul, simbolul lunii martie.

_n timp ce mitologia rom@neasc# duce legendaM~R}I{ORULUI pe vremea dacilor (care purtaulegate pe o a]#, pietricele albe [i ro[ii pentru a aveaparte de noroc [i frumuse]e, de vreme bun# si bog#]ie),pentru vecinii bulgari ea dateaz# din vremea hanuluiAsparuh (cel care i-a adus pe bulgari pe teritoriul ac-tual) [i face referire la un eveniment din via]a acestuia.Anun]a]i de a]a alb# legat# de piciorul [oimului trimisde han c# \i va ajuta s# scape din prizonierat, sora saHuba [i fratele s#u Boian au evadat, dar au fost ajun[ide urm#ritori, Boian fiind ucis (s@ngele s#u \nro[indalbul a]ei). De durere [i pentru a-[i feri solda]ii de ne-cazuri, hanul a poruncit acestora s# poarte, \mpletite,un fir ro[u [i un fir alb (eveniment ce s-ar fi petrecutla 1 martie 681).

Av@nd puteri magice, acest talisman simbolizeaz#prin culoarea alb# femeia, iar prin cea ro[ie b#rbatul.El era purtat av@nd ag#]ate de el diverse obiecte menites# alunge duhurile rele [i blestemele: p#r din coad#de cal, usturoi, cochilii de melci, monede. Se [tie c#,\n general, b#rba]ii sunt cei care ofer# femeilor dinvia]a lor aceste simboluri (dovezi ale iubirii sau res-pectului), \n comunit#]ile bulg#re[ti, ca [i \n Moldova[i Bucovina, fetele ofer# celor de care sunt \ndr#gostitenumai [nurul, iar ace[tia \l poart# toat# luna. Diferitde la o zon# geografic# la alta, m#r]i[oarele sunt scoa-se la o anumit# s#rb#toare a prim#verii (M#cinici, Flo-rii, Pa[ti, Arminden) [i [nurul lor at@rnat \ntr-un pomroditor. Dac# copacul va \nflori [i va rodi, \nseamn#c# cea/cel care l-a purtat a fost ocolit/# de blestem,dac# acesta se usuc#, firul de a]# a luat asupra sa bles-temele [i le-a trimis \n p#m@nt, prin sacrificarea arbo-relui.

Dup# zilele Babei de prim#var# (sau a sem#natului -1 martie), a celei de var# (a muncilor de \ntre]inere aculturilor - 2 martie) [i a celei de toamn# (a culesului -3 martie), urmeaz#, la 9 martie, s#rb#toarea MUCENI-

ORTODOXIE {I MULTICULTURALITATEPE CELE DOU~ MALURI ALE DUN~RII


CILOR (numit# [i Ziua B#rbatului, dup# Ziua Femeii,s#rb#torit# de rom@ni la 8 martie). _n tradi]ia religioas#,\n aceast# zi se celebreaz# Sfin]ii 40 de Mucenici.

Istoric, ziua de 9 martie celebreaz# un evenimentce a avut loc \n secolul al IV-lea, \n timpul \mp#ratuluiroman Liciniu (308-324), \n cetatea Sevastia (Capa-docia) din Armenia. Conduc#torul cet#]ii, Agricolae,\i prigonea pe cei care aderaser# la credin]a lui IisusHristos. Afl@nd c# 40 dintre solda]ii s#i sunt cre[tini [inu vor s# aduc# jertfe zeilor cet#]ii, a poruncit ca ei s#fie \ntemni]a]i. Dup# 7 zile, \mpreun# cu un alt gene-ral, Lisie, i-a judecat, condamn@ndu-i s# fie ataca]i cupietre, care, gre[indu-[i ]inta, se \ntorceau, lovindu-ipe cei care le aruncau (\nsu[i Agricolae fiind lovit \nfa]#). _n ziua urm#toare, cei 40 de solda]i au fost arun-ca]i \n apa ad@nc# [i \nghe]at# a unui r@u de munte. _ntimpul nop]ii, unul dintre ei a \ncercat s# ias#, dar amurit pe loc, fiind \nlocuit de str#jerul temni]ei, careimpresionat de credin]a lor, a \mbr#]i[at-o [i el. C@ndse a[teptau ca to]i s# moar# \nghe]a]i, \n plin# noapte,o lumin# puternic# [i fierbinte ca soarele verii a \nc#lzitapa [i aerul geros salv@ndu-i [i de aceast# dat#. Deci[is# dea un exemplu prin torturarea lor, cei doi tirani auhot#r@t ca celor 40 de solda]i s# le fie sf#r@mate glez-nele cu ciocanele.

Ace[tia au murit \n chinuri cumplite, dar nu [i-aulep#dat credin]a \n Dumnezeu. (D@ndu-[i sufletul, eise bucurau c# sunt m@ntui]i.) Trupurile lor au fost arse,iar oasele aruncate \ntr-un r@u. Dup# 3 zile, \n timpulnop]ii, Episcopul cet#]ii, Petru, a adunat, \mpreun# cual]i credincio[i, oasele sfin]ilor, care luminau apa r@uluica \n plin# zi, [i le-a a[ezat \n racle sfinte. Fragmentedin oasele sfin]ilor s-au p#strat p@n# \n zilele noastre,ele fiind adev#rate moa[te cu puteri t#m#duitoare.

In fiecare an, femeile prepar# \n aceast# zi col#cei(reprezentare a zei]ei geomorfe) cop]i \n cuptor [i un[icu miere [i nuc#, a c#ror form# sugereaz# silueta uma-n# sau cifra 8 (reprezentare a zeului antropomorf). _m-p#r]i]i pentru pomenirea celor mor]i, ace[tia se numescmucenici (sau m#cinici, \n unele zone), sfin]i sau bra-do[i [i marcheaz# moartea [i rena[terea zeului AnuluiNou Agrar.

S#rb#torirea Sfin]ilor 40 de Mucenici este importan-t# at@t prin semnifica]ia jertfei lor c@t [i simbolisticanum#rului acestora. Astfel, al#turi de ritualul focurilor,credincio[ii bat de 40 de ori cu maiul \n p#m@nt ca s#intre gerul [i s# ias# c#ldura, fac c@te 40 de m#t#nii cas# aib# s#n#tate, \ncearc# (\n Bucovina, de exemplu)s# \nghit# un pe[te viu (dup# ce au prins 40), ca s#aib# noroc la pescuit, sau se \ntrec (b#rba]ii) \n a bea40 de pahare cu vin (c# doar e ziua lor). Se crede, deasemenea, c# aspectul vremii din ziua de 9 martie nuse va schimba timp de 40 de zile. Dac# va \nghe]a [iva fi frig (de exemplu), iarna va continua p@n# \n ziuade Sf@ntul Gheorghe.

Erou al mai multor legende, personalitate care sim-bolizeaz# curajul f#r# margini, spiritul de sacrificiu [icredin]a nestr#mutat# \n Iisus Hristos, SF^NTULMARE MUCENIC GHEORGHE (s#rb#torit la 23 apri-lie) este glorificat de to]i credincio[ii cre[tini.

_n tradi]ia ortodox#, Sf@ntul Gheorghe este identificatca fiind n#scut \ntr-o familie cre[tin# din Capadochia(Armenia). Urm@nd exemplul tat#lui s#u, la v@rsta de 30de ani, a ajuns general \n armata imperial# (condus#atunci de \mp#ratul Diocle]ian). Opun@ndu-se hot#r@rilorConsiliului de la Nicomedia (303) – care respingea cre[ti-nismul cer@nd pedepsirea adep]ilor s#i – Sf@ntul Gheor-ghe (din porunca \mp#ratului) a fost sortit mor]ii, fiindtorturat cumplit, otr#vit [i apoi decapitat (martiriul s#u\nmul]ind num#rul de adep]i ai religiei cre[tine).

Alte date istorice, oferite de documente din secoleleVI-VIII, pomenesc despre localitatea Diospolis (l@ng#Lydda-Palestina) ca loc de venerare a Sf@ntului Gheor-ghe (ucis ca martir al credin]ei cre[tine cu c@tva timp\naintea domniei \mp#ratului Constantin). Devenit pro-tectorul armatei engleze (dupa cunoa[terea “Faptelor”sale), personalitatea sa a devenit legendar#, mai ales\n perioada cruciadelor, la care se zice c# a participat(b#t#lia de la Antioh din 1098, de exemplu).

Credin]a popular# \l identific# pe Sf@ntul Gheorghecu omor@torul balaurului, animal mitic, imens [i feroce.Conform legendei (dat@nd din secolul al XII-lea), aces-ta teroriza locuitorii din ora[ul Selena din Lybia. Cas#-l hr#neasc#, ace[tia \i aduceau zilnic mai multe oi.C@nd a aflat c# oile s-au terminat, fiorosul animal aporuncit s#-i fie adus# fata \mp#ratului. Ca un adev#ratcavaler, \n ap#rarea fetei a s#rit un viteaz (cre[tin) carea ucis cu suli]a balaurul, smulg@nd-o pe prin]es# dingura acestuia. Drept recuno[tin]#, \mp#ratul i-a oferitm@na fiicei sale \mpreun# cu jum#tate din \mp#r#]ie.Curajosul erou l-a refuzat \ns#, spun@ndu-i c# el [i-apus via]a \n slujba credin]ei [i c# mai are multe faptede \ndeplinit \n ap#rarea bisericii [i \n ajutorarea celortr#ind \n s#r#cie [i nedreptate. Dup# ce le-a spus c#numele s#u este Gheorghe, a plecat, urm@ndu-[i caleah#r#zit# de destinul s#u. “Numele Sf@ntului Gheorgheeste onorat de credincio[ii de pretutindeni, dar adev#-ratele sale fapte sunt [tiute numai de Dumnezeu”,afirma un ierarh din secolul al V-lea.

Onor@ndu-ne propriile tradi]ii, este necesar s# le cu-noa[tem pe cele ale celorlal]i pentru a ne \mbog#]i cultura[i a ne g#si echilibrul spiritual necesar convie]uirii \ntr-olume tolerant# [i deschis#, \n care grani]ele nu mai exis-t# iar [ansele sunt acelea[i pentru to]i. De aceea, con-cluzion@nd, pot afirma c# respectul spiritualit#]ii fiec#ruia,al opiniilor sale de orice fel, reprezint# o valoare carecontribuie la dezvoltarea noastr# social# [i la recunoa[-terea spiritului multicultural al poporului rom@n.

Prof. Camelia-Ana Ionescu


_n ultima sa carte, Aleph, Paulo Coelho descrie c#l#toria pe care af#cut-o cu trenul Trans-Siberian din martie p@n# in iunie \n anul 2006,parcurg@nd 9288 de kilometri de cale ferat#. Coelho a spus despre Alephc# reprezint# “o lung# c#l#torie a sufletului meu \n trecut, prezent [i viitor”.

Aleph este una dintre cele mai personale scrieri ale lui Paulo Coelhodatorit# faptului c# foarte multe evenimente, situa]ii [i tr#iri sunt preluatedin propria sa via]#. Aleph \nseamn# “num#rul care con]ine toate numerele”.Aleph este [i prima liter# din alfabetul ebraic. De aici misterul [i putereade atrac]ie a acestei c#r]i.

Scriitorul recunoa[te c#, atunci c@nd a scris Aleph, s-a confruntat cu oputernic# criz# spiritual#. Sim]ea c# rutina i-a invadat via]a [i c# nu maiare acces la miracolul existen]ei. Aflat \n aceast# situa]ie, cere ajutorulmaestrului s#u spiritual. Acesta \l sf#tuie[te s# g#seasc# acele lucruri caredau semnifica]ie existen]ei. _i mai spune c# marea lui problem# este rutina[i \l \ndeamn# s# fac# ni[te schimb#ri \n via]#, suger@nd-i s# c#l#toreasc#. _nainte de a se desp#r]i, \i spune uncuv@nt: aleph. Coelho \[i d# seama c# r#spunsul \ntreb#rilor [i fr#m@nt#rilor sale este \n str@ns# leg#tur# cualeph. Ulterior, realizeaz# c# aleph este o dimensiune spiritual# prin care poate avea acces la vie]ile sale trecute.Putem vedea aleph ca locul unde toate punctele coincid. _n acest roman, ca [i \n via]#, de altfel, salvarea sedob@nde[te prin iertare.

Aleph mai este descris# ca o carte \n care timpul [i spa]iul converg. Coelho ne aminte[te de o afirma]ie pecare am \nt@lnit-o [i \n cartea lui Eminescu, S#rmanul Dionis: “nu exist# nici timp, nici spa]iu, ele sunt numai\n mintea noastr#”. Aceast# carte ne \ndeamn# s# cuget#m la \ntrebarea: “Suntem acolo unde vrem s# fim,f#c@nd ceea ce ne place”. Problemele puse de Aleph sunt ni[te probleme existen]iale cu care to]i ne-am confruntat,la un moment dat, \n via]#. Aleph puncteaz# aceste probleme [i le pune \ntr-o lumin# nou#. Nu degeaba sespune despre roman: “Unele c#r]i se citesc. Aleph se tr#ie[te”.

Iulia Cimpoeru

ALEPH – PAULO COELHO

Câteva citate:Câteva citate:Câteva citate:Câteva citate:Câteva citate:

„ Sim]i c# tot ce ai \nv#]at nu a prins r#d#cini, c#e[ti \n stare s# te cufunzi \n universul magic, dar nureu[e[ti s# r#m@i cufundat \n el. C# poate asta nu-idec@t o mare fantezie pe care fiin]a omeneasc# [i-ocreeaz# pentru a alunga frica de moarte.

„ _n magie, ca [i \n via]#, exist# doar momentulprezent – ACUM. Timpul nu se m#soar# a[a cum secalculeaz# distan]a dintre dou# puncte. Timpul nutrece.

„ Via]a noastr# este o permanent# c#l#torie, de lana[tere p@n# la moarte. Peisajul se schimb#, nevoilese schimb#, dar trenul merge \nainte. Via]a este trenul,nu gara.

„ {tiu c# exist \n persoanele din jurul meu, [i eleexist# \n mine. _mpreun# scriem Cartea Vie]ii, cu\nt@lnirile noastre \ntotdeauna hot#r@te de destin [i

Recenzie

m@inile noastre unite \n credin]a c# ne putemdiferen]ia \n lumea asta. Fiecare colaboreaz# cu uncuv@nt, o fraz#, o imagine, iar \n final totul ajunges# aib# o noim#: fericirea unuia se transform# \nbucuria tuturor.

„ Am citit odat# c# nu exist# dou# frunze identice\ntr-o p#dure cu o sut# de mii de copaci. La fel nuexist# dou# c#l#torii identice pe acela[i Drum.

„ Tu c#l#tore[ti, dar \n acela[i timp n-ai plecat deacas#. C@t timp vom fi \mpreun#, asta va continua s#se \nt@mple, de vreme ce ai pe cineva l@ng# tine carete cunoa[te [i asta \]i d# falsa senza]ie c# totul e fa-miliar. Dar a venit momentul s# mergi mai departesingur. Singur#tatea poate s# fie imens# [i ap#s#toare,dar va disp#rea dac# te vei afla mai mult \n contactcu ceilal]i.

„ A tr#i \nseamn# a experimenta, nu a sta s# teg@nde[ti la sensul vie]ii.


Prima rândunic# a adusdin alte ]#ri dalba prim#var#

[i odat# cu ea s#rb#toareascump# inimii noastre – 8 Martie –

cea mai frumoas# zi a anului,s#rb#toarea tuturor s#rb#torilor.

Prim#vara s# v#\nmiresmeze sufletul cu

parfumul primilor ghiocei!V# dorim s# ave]i parte

de o prim#var# frumoas#!

La mul]i ani!

Colectivul revistei

“Foaia Bibliotecii”

Joi, 1 Martie 2012, \n incinta Bibliotecii Municipale“Petre Anghel” din B#ile[ti a avut loc expozi]ia dem#r]i[oare intitulat# “EXPO-M~R}I{OARE 2012”realizat# cu concursul gr#dini]elor [i [colilor din ora[.

Juriul concursului format din profesori, colaboratoriai bibliotecii [i membrii pensionari foste cadre didac-tice: B~L}OI ELISABETA, GHIMBOA{~ SIL-VIA, NICULESCU JANETA, VL~DULESCUILEANA au apreciat toate m#r]i[oarele [i felicit#riletrimise [i au acordat diplome concuren]ilor.

Janeta Niculescu

EXPO-M~R}I{OR 2012

foaia bibliotecii nr 6 - carte2011.files.wordpress.com · foaia bibliotecii nr. 6, ianuarie-martie...

Documents