COLECŢIA DE ARGINTĂRIE A BIBLIOTECII BATTHYANEUMDIN ALBA IULIA

«LA COLLECTION D!ORFEVRERIE, DE LA BIBLIOTHEQUE BATTHYANEUMD'ALBA IULIA»

by Carmen Petrişor

Source:Apulum (Apulum), issue: Vol. 19 / 1981, pages: 463­478, on www.ceeol.com.

COLECŢIA DE ARGINTĂRIEA BIBLIOTECII B,ATTHYANEUMDIN ALBA IULIA

(Catalog)

Impresionanta dezvoltare, pe care a cunoscut-o meşteşugul argintăriei înTransilvania evului mediu, este atestată atît prin documente, cît şi - mai ales-,prin cuantum-ul luare al exponatelor de argintărie feudală care s-au păstrat pînă

în zilele noastre!. "Urmele materiale ,ale acestui meşteşug - notează academi­cianul Ştefan Pascu - sînt foarte bogate, cele mai bogate din urmele materialeale tuturor meşteşugurilor, datorită, desigur, valorii intrinsece a materialului, caşi valorii artistice a obiectelor."2

Cuantum-ul mare al pieselor rămase pledează, concomitent, şi în favoareaintensei circulaţii, pe teritoriul Transilvaniei, a "arginturilor" - cum numea Iorgaaceste piese3•

Paralel cu piesele expcutate în Trtansilvania - în renumitele ateliere dinSibiu, Braşov, Bistriţa, Mediaş, Făgăraş, Cluj etc.4 - au circulat însă şi piesede import, ajunse aci "prin relaţii comerciale şi culturale"5, integrarea lor înansamblul argintăriei locale dovedind, totodată, şi preocupările mai largi alepăturii avute pentru argintăria europeană6.

Printre eX!ponatele de argintărie feudală ce s-au păstrat pe teritoriul actua­lului judeţ Alba se numără şi cele din colecţia Bibliotecii documentare Batthya­neum din Alba Iulia', colecţie care, deşi include un număr mic de piese (33 piese),se remarcă, - după cun1. releva regretata noastră cercetătoare pe tărîmul istorieiartelor, Corina Nicolescu -, prin "cîteva lucrări din secolele XVI şi XVII, deinteres deosebit"8, şi în special prin faptul că, exceptînd două potire descriseşi analizate de Tihamer Gyarfas în anuarul Batthyaneum9, piesele ei componentesînt inedite.

Obiectul de cercetare al cataJogului colecţiei de argintărie a BiblioteciiBatthyaneum îl constituie prezentarea acestor exponate cu valoare artistică şi

docUlnentară deosebită - susceptibile de a fi incluse în patrimoniul culturalnaţional al ţării noastre -, scopul cercetării fiind - în conformitate cu preve­derile Legii ocrotirii patrimoniului cultural naţional al RepubLicii Socialiste Ro-

1 O enumerare a colectiilor de argintărie existente azi în Transilvania, la Co­rina Nicolescu, Argintăria 'laică şi religioasă in ţările române (sec. XIV-XIX),Bucureşti, 1968, pp. 9~11.

2 Ştefan Pascu, Meşteşugurile din Transilvania pînă în secolwl al XVI-lea,Ed. Acad. R.P.R., Bucureşti, 1954, p. 200.

3 Nicolae Iorga, "Arginturile" lui Constantin Brîncoveanu, în BeM!, nI". VIII1914, pp. 97-110.

4 Pentru evidenţa atelierelor de argintărie din Transilvania, a se vedea:Elemer K6szegy, Magyarorszagi otvosjegyek, Budapest, 1936, passim.

5 Theodora Voinescu, Noi identijicări de meşteri arginta.ri din Transilvania,în Studii Muzeale, nr. 1/1957, p. 29.

6 C. Nicolescu, op. cit., p. 30., Colecţia este menţionată de: Biblioteca "Batthyaneum" din Alba Iulia, Ed.

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1957, p. 49; Ion Berciu - Alexandru Popa ­Horia Ursu, Cetatea Allba Iulia, ed. II..,a, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968, p. 53.;C. Nicolescu, Argintăria ...., p. 11; idem, Arta metalelor preţioase în România, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1973, p. 19.

8 c. N:icol1esoo, Argintăr\~a ...., p.. 111.9 Tihan1er Gyarfăs, Regi erdelyi 6tvosmiivek, în Batthyaneum (anuar), Brass6

{Braşov}, 1913, pp. 33-34, pl. II k, fig. 3 şi pp. 34-35, pl. II k, fig. 5.

Planşa JiT 1. Decor patenă - iniţialele lui Christ, sf. sec. al XV-lea - Încep. sec. al XVI-lea (detaliu); 2. Decor patenă - blazonul'lui Laszlo ;-.rikola, 1686 (detaliu) ~ 3. Decor patenă - cruce CII braţele din fieuroni, sec. al XVIII-lea (detaliu); 4. Decor pate­nă - iniţialele lui Christ, sec. al XVIII-lea (detaliu); 5. Decor patenă - mînă făcînd gestul binecuvîntăriidupă ritualul catolic,sec. al XVIII-lea (letalill). 6. Dl'eor patenă - cruce cu braţele din fleuroni, Înconjurată de o cunună circulară din motive

vegetale (fieuroni), sec. al XVIII-lea (detaliu).

Access via CEEOL NL Germany

1

J'/aH,<" sigla ul<:şl<rttlui ~I.I' (l'vlarcus I'uchs junior, li!. 1678, I 17(9), Braşov, 2, marc:' cu stclua oraşului Cluj şi sigla meşte­rului A,:-', PriuJa jlll!) a sec :J X \'11 I-Iea, :l. marca de autentificare a oraşului '~ieu (Vi~lla), 1740; 4 marca de autentificare

a oraşului WiUl (\'i~ua), 171,n, S l1larca de au!<'utificare a ora~llllli ,,"i, u (\'il,'a', cea, lPF(,. 1i'7:! şi sigla u'<'şt"rului E, \"

,

Planşa IV. 1. Pocal cu capac, meşter B. B., Nlirnberg, 1613; 2. Potir, meşter E. V.,Augsburg, sec. al XVII-lea; 3. Cruce port-relicvar, Wien (Viena), 1740; 4. Patenă (revers),

Wien (Viena), 1760; 5. Patenă (revers), meşter E. V., Wien (Viena), cca. 1866-1872.

1

Plal1şa 111. I. Potir, atelier din Transilvania, sec. al XVII-lea; 2. Potir, atelier din Transilvania, 1693; 3. Patenă, meşter 1\'!.1".(Marcus Fuchs junior, M. 1678, + 1709), Braşov, 1693; 4. Pahar, atelier din Transilvania, sf. sec. al XVlI-lea - încep. sec. alXVIII-lea; 5. Potir, atelier din Transilvania, sec. al XVIII-lea; 6. Pixidă, meşter A. S., Cluj, I 1/2 sec. al XVlII-lea; 7. Pixi-

dă, atelier din Transilvania, 175 I.

a J

Plansa Il. 1. Potir, atelier din Transilvania, sec. al XVI-lea; 2. Potir, atelier din Transilvania, 1528; 3. Potir, atelierdin Transilvania, 1530; 4. Potir, atelier din Transilvania, 1531; 5. Patenă, (avers-revers), atelier din Transilvania, sec.

at XVI-lea.

t

Planşa 1. 1. Potir, atelier din Transilvania, sI. sec. al XV-lea - încep. sec. al XVI-lea;2. Patenă, atelier din Transilvania, sf. s(:c. al X V-lea - încep. sec. al X VI-lea.

464 c. PETRIŞOR

mânia (L.egea 6·3/1974) -, ,,,valorificarea ştiinţifică şi punerea în cricuit public('10a unor piese a căror cunoaştere nădăjduim să constituie o modestă contribuţie

la studierea vastelor probleme ale argintăriei feudale transilvănene, 'elucidînd,totodată, şi unele aspecte legate de cireulaţia "arginturilor" pe teritoriul actual\lluijudeţ Alball.

Ca ll1etodă de cercetare, s-a optat - datorită valorii şi ineditului pieselor,.coroborate cu numărul mic al acestor piese - pentru cazul limită al catalogului,.care presupune prezentarea fiecărei piese în parte, specificîndu-se denumirea, ate­lierul de provenienţă (inclusiv meşterul în cazUll cînd există siglă), dimensiunile,registrul ornamental, datarea şi starea de conservare, precum şi inscripţiile îm...preună cu locul şi modul amplasării lor. Piesele au fost ordonate - după cri te­riul cronologic - pe centre de producţie şi pe tipuri de piese, după. CUlTI secunoaste sau nu atelierul unde au fost executate.

Referitor la modul în care s-a constituit colecţia, singurele date de caredispunem sînt cele din registrele-inventar ale bibliotecii, ,care arată că piesele aufost achizitionate de la diverse biserici romana-catolice din Transilvania, de-a:lungul unei perioade care începe prin 1910 şi se termină prin 1931.

Provenienţa aceasta ar putea explica şi preponderenţa pieselor de cult încadrul colecţiei. Dar această preponderenţă rezidă, în primul rînd, în faptul că

"exponatele de argintărie feudală care s-au păstrat continuă să ilustreze maiamănunţit, numai argintăria liturgică", piesele laice fiind relativ puţine12 şi înde­plinind, în majoritatea cazurilor, rolul de piese de cult13•

În ce priveşte structura tipologică, colecţia include 10 potire, 18 patene, două

pixide l 4, o cruce port-relicviar, un pocal cu capac şi un pahar, deci 31 piese decult şi numlai două pi'ese laice.

Piesele 'componente ilustrează perioada cuprinsă între finele secolului alXV-lea şi ultima jumătate a secolului al XVIII-lea.

Ma.joritatea pieselor au fost executate în Transilvania - 28 piese (9 potire~

16 patene, 2 pixide şi un pahar), din import provenind doar cinci piese [un pocalcu capac, - meşter B.B., Nurnberg, 1613; un potir - meşter E.V., Augsburg, se­colul al XVII-lea; cruce port-relicviar - Wien (Viena), 1740 şi două patene ­Wien (Viena), 1760 şi Wien (Viena), 1866-1872, meşter E.V.].

Dacă piesele străine sînt poin<;onate, permiţînd astfel identificarea exactă aatelierului de provenienţă, dintre piesele transilvane sînt marcate numai două (opatenă, meşter M.F., Braşov, 1693 şi o pixidă - meşter A.S., Cluj, prima jumătate

a secolului al XVIII-lea).Se ştie că, deşi obligativitatea de a marca piesele din argint a fost legiferată,

în Transilvania în 150415, foarte multe dintre piesele executate ulterior au conti­nuat să nu fie marcate16•

Cele mai vechi piese din colecţie sînt un potir şi două patene, executateîn Transilvania, în perioada cuprinsă între sfîrşitul secolului al XV-lea - Înce­putul secolului al XVI-lea, perioadă care "marchează faza de apogeu a argintăriei

10 Legea ocrotirii patrimoniului cultural naţional al Republicii Socialiste Ro­mânia (Legea 63/1974), Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Bucureşti, 1980, p. 4.

11 Pentru o altă colecţie de argintărie din Alba Iulia, vezi: Carmen Petrişor,.

Colecţia de argintărie a Catedralei "Sf. Mihail" din Alba Iulia. (Catalog), mss.(Colecţia catedralei include şi un set de piese de cult (potir, patenă, ciborium),executate - în stil neogotic - în 1880, în renumitele ateliere Poussielgue-Rusanddin Paris. Piesele au fost donate de papă, cu prilejul hirotonisirii, la Roma, în 1973,a episcopului auxiliar romano-catolic din Alba Iulia, Jakob Antal).

12 Virgil Vătăşianu, Istoria artei feudale în ţările române, Ed. Acad. R.P.R.,Bucureşi, 1959, voI. 1, p. 444.

13 Viorica Guy Marica, Sebastian Hann, Ed. Dacia, Cluj, 1972, P. 29.14 Pyxis - sinonimul lui ciborium, cf. Vasile Drăguţ, Dicţionar enciclopedic

de artă medievală românească, Ed. şt. şi enciclopedică, Bucureşti, 1976, p. 96.10 Cf. Victor Roth, Die deutsche Kunst in Siebenburgen, Hermannstadt (Sibiu),

1934, p. 46; T. Voinescu, op. cit., p. 29.16 Adriana flalasu, O siglă de rneşter - doi argintari transilvăneni din secolul

al XVII-lea, în ActaMN, nr. xv /1978, pp. 339-365; idem, Contribuţii la problema­1norfoLogiei unor piese de argintărie feudală, în ActaMN, nr. XVlf1979, P. 271.

COLECŢIA DE ARGINTĂRIE A BIBL. BATTHYANEUM 465

gotice transilvănene~, cind orizontul meşteşugarilor locali se lărgeşte considerabil,ei fiind la curent cu evoluţia pe care o atinsese a;rgintăria în provinciile răsări­

tene ale imperiului german şi în Italia de nord!7, în acest sens, un rol covîrşitor

revenind călătoriilor obligatorii efectuate de calfele de argintari în străinătate18•

Tehnicile si influentele radiate din străinătate, se vor grefa organic pe osaturatradiţiilor locale, generînd noi forme şi tehnici de· execuţie. Aşţl a fost de pildă,cazul emailului sau smalţului, vehiculat în Transilvania prin dublă filieră - bi­zantină si italiană - si care se va împămînteni aici sub o formă specifică: ema­Hul transilvănean sau' "modo transilvano"19, tehnică specifică de decorare apieselor de argintărie, menţionată documentar pentru prima oară în 150820•

~,Smalţul - observa T. Gyarfâs - este unul din 'cele mai disputate şi con­troversate probleme ale istoriei artei transilvănene, interesant fiind nu numaipentru că aci există numeroase exponate al~ meşteşugului vechi al smalţului, darşi pentru faptul că în special în Transilvania, s-a practicat cu predilecţie într-atît,încît una dintre specii este cunoscută sub denumirea de smalţ ardelenesc pretu­tindeni si a devenit un articol atît de căutat în timpurile mai noi, încît esteplătit ~ai bine decît diam.antul de către colecţionarii amatori bogaţi"21.

Utilizarea tehnicii "moda transilvano" se poate constata şi la mai sus amin­titul potir al colecţiei. datat la sfîrşitul secolului al XV-lea - începutul secoluluial XVI-lea (n['" cat. 3, pl. 1/1). Exeeurtalt în Sltill 'gotic tîrziu, poti1"1U1 pTezintă

o cupă conică, netedă, fus hexagonal, decorat cu elemente arhitectonice (ferestrelobate), riod sferic turtit, prevăzut cu caboşoane cvadrilobate, decorate cu lobiînscrişi, picior piramidal scurt, neted şi talpă hexalobată, decorată pe marginecu o friză gotică şi avînd în fiecare lob cîte un medalion (trei medalioane fiindemailate).

Execuţia piesei este tipică pentru stilul gotic tîrziu, cînd "formele obiectelorreproduc pe acelea ale arhitecturii gotice, iar ornamentaţia, dominată de vrejulcu frunza de iederă şi trilobul sau trifoiul ajurat, este similară cu a,ceea a sculp­turii în piatră"22.

Cele două patene - executate in aceeaşi perioadă - sint de formă circulară,uşor adîncită, cu decorul sobru, redus la un medalion circular, plasat pe margine.in medalionui primei patene (nr. -eat. 12, pl. 1/2), se înscrie o cruce de Malta,iar în medalionul celei de-a doua iniţialele lui Christ (I.HS.), din minuscule gotice,plus o semilună, în a cărei concavitate este adosată o mască umană grotescă(pl. VIII).

Discrepanţele nete dintre formele şi registrul ornamental al celor două tipuride piese - potir şi patenă -, confirmă aserţiunea conform căreia, în perioada cu­prinsă ,între cea de-a doua jumătate a secolului al XV-lea şi primul sfert al seco­lului al XVI-lea, istoria .argintăriei transilvănene continuă să fie identică cu istoriapotirului de argint aurit, deşi se n1ai lucrau şi alte tipuri de piese.23

Cam la începutul secolului al XVI-Iea,24 elementele decorative utilizate înargintărie, "se încarcă de exuberanţele confuze ale primului contact cu Renaş­terea",25 care începe în Tr,ansilvania stînd sub o puternică influenţă sud-germanică.26

17 V. Vătăşianu, ap. cit., pp. 865-866.18 V. G. Marica, op. cit., p. 14.19 Pentru detalii asupra emaHului, inclusiv a ..emailuluitransilvăne.an. vezi:

Magdalena Bunta, Tezaurul de la Cetatea de Baltă (sec. XVI), în Acta,MN,nr. Xllf1975, pp. 228-234.

20 V. Drăguţ, op. cit., p. 207.21 T. Gyarfâs, Harom sodronyzo1ncincos kehely, în Batthyaneum (anuar), Brass6

(Braşov), 1911, p. 74.22 C. Nicolescu, Arta metalelor ..., p. 28.23 v. Vătăşianu, op. cit., p. 866.24 Idem, Arta în Transilvania de la mijlocul secolului al XV-lea pînă la sfîr­

şitu.l secolului al XVI-lea, în Istoria artelor plastic€' în România, Ed. Meridiane.Bucureşti, 1968, voI. 1, p. 426. '

25 Idem, 1staTia artei feudale . .., p. 867.26 Michael Csaki, Inventarul monumentelor şi obiectelor istorice şi artistice

săseşti din Transilvania, Cluj, 19:23, p. 13.

30 - Acta Mvsei Apvlensis, voI. XIX.

46tl c. PETRIŞOR

Penetraţia elementelor decorative ale Renaşterii o ilustrează şi trei potire dincadrul colecţiei, piese executate în Transilvania, în 1528, 1530 şi 1531.

înainte de a prezenta aceste elemente. se in1pune să precizăm că ele se in­tegrează armonios· şi organic în ansamblul celor de stil gotic tîrziu, utilizate laaceleaşi piese.

Potirul executat în 15,2-827 (nr. cat. 5, pl. 11/2) are cupă cilindrică, netedă,

larg evazată la gură, pe jumătate într-un paner din şase lobi; fusul hexagonal,decorat cu motive geometrice incizate, nod sferic turtit, decorat cu frunze de aeantşi cap~te de putti; piciorul (piramidal, hexagonal), talpa hexalobată şi panerulcupei sînt îmbrăcate cu o reţea de filigran perIat (Perlenfiligran) , care, împreună

cu oele două frize gotice- una la partea superioară a panerului, alta pe margineatălpii29 - constituie elemente de decor ale stilului gotic tîrziu.28 În schimb, frun­zele de acant şi, în special, capetele de putti, aparţin registrului ornamental alRenaşterii. De altfel, aşa cum s-a constatat, în argintărie trăsăturile esenţiale alestilului gotic se Inenţin lungă vreme, persistînd uneori pe aceeaşi lucrare, îmbinatecu noile elemente ale Renaşterii.30

Deşi paradoxal, capetele de putti (cele mai vechi motive italiene renascen­tiste infiltrate şi împămîntenite în Ardeal) apar în argintăria ardeleană nu îndecoraţia obiectelor laice, ci în aceea a potirelor, deci a unor piese de cult.31

Potirul executat în 153032 (nI'. cat. 6, pl. 1'1/3) şi cel executat în 1531 (nr. cat..7, pl. 11/4) oferă acelaşi melanj de gotic tîrziu şi Renaştere în registrul ornamen­taI.

Cele două piese sînt aproape identice: -cupă cilindrică netedă, pe jumătate

într-un paner; fus hexagonal, "camuflat" prin discuri perlate; nod sferic, uşor tur­tit, prevăzut cu şase butoni floraU; picior piramidal, hexagonal şi talpă hexalo­bată. Panerul, nodul, piciorul şi talpa sînt îmbrăcate cu un decupaj din motivevegetale luxuriante, decor realizat în tehnica Schnittechnik (din benzi de argint for~

jate, tăiate şi pilite), tehnică utilizată frecvent la potirele executate în stil goticLlrziu23• AcelUÎraşi stil îi aparţin şi cele două fri~e gQltilce (unla lla paTtuea superioară

a panerului, alta pe marginea tălpii), brîul reliefat, decorat cu motivul funiei (pla­sat sub friza panerului») discurile perlate de pe fus, filigranul ce delimitează fa....ţetele piciorului şi statuetele de sfinţi plasate între Iobii tălpii, acestea din urmă

intrînd în decorul potirului executat în 1531. Dar siluetele de nahBi în costume deepocă, intercalate în decorul vegetal al panerului ambelor piese, precun1 şi motivelezoomorfe (păsări, cîini etc.) de pe piciorul şi talpa potirului executat în 1530, apar­ţin registrului ornamental al Renaşterii.

în profida terenului tot mai larg cîştigat de Renaştere şi a melanj ului, de­venit frecvent, dintre registrul ei ornamental şi cel al goticului tîrziu, în secolele alXVI-lea şi al XVII-lea, se mai continuă să se execute piese în stil gotic tîrziu.34

27 T. Gyarfas, Regi erdelyi otvosmilvek, pp. 34-35, pl. II k, fig. 5.28 O piesă aproape identică) aflată la Biserica Neagră din Braşov, este analizată

de T. Gyar:Bas, Brassai otvosmilveJ.c, în ArchErt., nI'. XXIX, fasc. 1/15 febre 1909,pp. 9'-10, iar alta, aparţinînd parohiei evanghelice din Tartlau [== Toarcla, în apro­piere de Agnita, jud. Sibiu, ef. Coriolan Suciu, Dicţionar istoric al localitătilor dinTransilvania, voL II (O-Z), Ed. Acad. R.S.R., Bucureşti, 1968, pp. 181 şi 198], esteanalizată de V. Roth, Kunstdenkmiiler aus den săchsischen I{irchen Siebenbilrgens,1. (ioldschmiedearbeiten, I-IermannSltadrt (Sibiu), 19\22, pp. 75'-76) nr. -cat. 166, pL 67.

29 Julius Bielz, Arta aurarilor saşi din Transilvania, Ed. pt. literatură şi artă,

Bucureşti, 1957, p. 17.30 C. Nicolescu, Arta metalelor ..., p. 28.31 V. G. Marica, Originea decorului cu putti în arta transilvăne'ană, în ActaMN,

nr. XII1/1976, p. 299.32 T. Gyarfas, Regi erdelyi otvosmilvek) PP. 33-34, pL II k, fig. 3; Dr. Czobor

Bela, Ket regi otvosmuvek az erdelyi egyhazmegyebol, în Arch Ert., nr. XI1/1892,pp. 326-328, fig. 1.

33 J. Bielz, op. cit., p. 22.34 V. Vătăşianu, Arta în Transilvania de la începutul secolului al XVII-lea

pînă în ultimele decenii ale secolulUi al XVIII-lea, în Istoria artelor plastice înRomânia, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968, voI. III, p. 171.

COLECŢIA DE ARGINTĂRIE A BIEt. BATTHYANEUM 467

Două asemenea piese se găsesc şi în cadrul colecţiei - două potire executateîn Transilvania, primul in secolul al XVI-lea, iar al doilea în secolul al XVII-lea.

Potirul din secolul al XVI-lea (nr. cat. 4, pl. 11/1) prezintă o 'cupă ci­lindrică, netedă, pe jumătate într-un paner canelat, delimitat la partea superioară

de un brîu reli.efat, decorat cu motivul funiei, surmontat de o friză din fleuronigotici; fus hexagon:al, cu faţetele "camuflate" prin discuri perlate., nod sferic, turtit,crestat în 12 cîmpuri şi prevăzut cu şase butoni florali; picior piramidal, hexagonal,neted şi talpă hexalobată, tivită cu o friză gotică, traforată.

Al dolilliea: pOftir, ex~ourtat în SecOhll al XVII~lea\) nr. cat. 9, pl. 111/1)are cupă cilindrică, evazată spre gură, netedă, pe o treime într-un paner formatdintr-un decupaj cu forme lobate (cu trei şi patru lobi alungiţi, înscrişi în cercuri),delimitat la partea superioară tot de un brîu reliefat, decorat cu motivul funiei,precedat de o friză din fleuroni gotici; fus hexagonal, decorat cu motive arhitec­tonice (ogive gotice), nod sferic, turtit, decorat cu forn1e lobate, traforate şi pre­văzut cu şase caboşoane romboidale, picior piramidal, hexagonal, scurt şi talpă

hexalobată, decorată pe margine cu o friză gotică traforată, în fiecare lob fiinddispus cîte un însemn al "patimilor" (cruce, cunună de spini etc.).

Spre deosebire de potire, patenele acestei perioade (secolele al XVI-lea şi alXVII-lea) sînt simple, nedecorate - sau cu un decor restrîns, ca şi în perioada pre­cedentă, la un singur medalion circular, plasat pe margine -, avînd aceeaşi formă

circulară.36

Colecţi.a include o singură patenă transilvăneană din secolul al XVI-lea de­corată, dar, şi în acest caz, decorul se con1pune doar dintr-o cruce de tip latin,cu braţele din cerculeţe gravate, plasată pe revers, pe margine (nr. cat. 16, pl.1I/5)~

Un decor mai .amplu îl prezintă o patenă executată în 16'85, avînd pe avers,pe margine, annoariile lui Laszlo :Mâlrola (nrr.. cart. 17, iPl. V']/2).

I Pertioaida dintre sfîrşi,tul secolului al XVII-lea şi Î11IOOpUJtul secolUllrui a1XVIII-lea este ilustrată în cadrul .colecţiei printr-o piesă laică: un pahar executatîn Transilvania (nr. cat. 28 pl. ITIJ4). De formă tronconică, piesa face partedin categoria paharelor executate în tehnica chagrine sau chagriniert - punctarea,cu ajutorul rotiţei zimţate, a corpului -, acoperit astfel cu granulaţii fine, ce-iconferă aspectul unei piei granulate, comparată cu pielea de rechin.35

Infiltrate în argintăria transilvăneană încă din secolul ·al XVI,I-lea, compli­catele motive decorative ale barocului vor modifica registrul ornamental al Re­naşterii într-o decoraţie plină de mişcare. Coexistînd îndelungat cu Renaşterea ­ce la ţinut în Transilvania pînă la sfîrşitul secolului al XVII-lea şi chiar pînă

în secolul al XVIII-lea -, parocul va atinge, în secolul al XVIII-lea, faza safinală, rococo, ·caracterizat prin linii compoziţionale asimletrice şi prin orna­mente încărcate în formă de scoică şi de filet. Acest stil repreZintă, totodată,

ultima, fază a artei transilvănene, tot ,ceea ce se lucrează după această epocă ne­fiind decît o imitaţie a stilului vienez,37 în contextul în care, către sfîrşitul seco­lului, al XVIII-lea, argintăria transilvăneană a fost practic sufocată de concurenţa

produselor austriece şi ruseşti.38

Stilul rococo este ilustrat de o singură piesă locală din cadrul colecţiei:

un potir 'executat în a doua jumătate ,a secolului al XVIII-lea (nr. cat. 11, pl. III,5). P'otirul iare o cupă cilindrică, netedă, pe trei sferturi într-un paner, cu undecor încărcat compus din motive vegetale, Între care sînt intercalate trei capetede putti; fusul e cilindric, neted; nodul piriform, tetraedric - nodul răsucit, carac­teristic p'entru rococo39 -, cu faţetele delimitate prin motive în formă de scoică; pi­ciorul piramidal, neted şi talpa piramidală, bombată, repetă decorul panerului.

Destinate în exclusivitate rolului de anexe ale potirelor, patenele cunosc oevoluţie mai lentă din punct de vedere stilistic, păstrînd încă, în plin secol al

35 Pentru tipurile de patene şi detalii privind registrul lor ornamental, ,a sevedea: V. Roth, Goldschmiedearbeiten, pp. 239-264, cu planşele de la pp. 253(15 fjguri), 255 (13 figuri) şi 257 (15 figuri).

36 V. G. Marica, Hann, p. 82.37 J. Bielz, op. cit., p. 18.38 V. Drăguţ. op. cit., p. 46.39 J. Bielz, op. cit., p. 30,

468 C. PETRIŞOR

XVIII-lea proporţiile reduse din secolele anterioare, precun1 şi decorul de inspiraţie

exclusiv religioasă (crucea, iniţialele lui Christ, capul lui Christ, braţul lui Dumne­zeu binecuvîntînd cu trei degete, după ritualul romana-catolic etc.), inovaţiile apă­

rînd doar în modul de interpretare a acestor subiecte tradiţionale, cum este depildă crucea ,cu braţele din flori de lalea (nr. cat. pl. VI/4 şi nr. cat. 19,pl. VI/5).

Un capitol aparte în argintăria transilvăneană îl constituie circulaţia pie­selor de import. Dacă în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea erau vehiculate în A-rdealmai ales exponate executate la Augsburg şi NUrnberg - vestitele centre de argin­tărie germane unde, în această perioadă, îşi făceau ucenicia meşterii ardeleni, şi

de unde primeau şi modele4o --.., către finele secolului al XVIII-lea şi în secolulurmător se constată penetraţia masivă în Transilvania a argintăriei de stil rococoşi empire, produsă în atelierele vieneze, penetraţie ale cărei proporţii vor determinadecăderea lentă a producţiei locale.41

Deşi doar cinci la număr, piesele de import din colecţie ilustrează toate cen­trele amintite.

Cea mai valoroasă este un pocal cu capac, executat de meşterul B.B. dinNiirnberg, în 1613 (nr. cat. 29, pL IV/1), avînd o cupă în formă de clopot,,decorată" în tehnica "au repousse", cu boabe în relief, decor ce se repetă şi pe-capacul cu aceeaşi formă, conferind piesei aspectul unui ciorchine de strugure.

Evocînd îndepărtate tradiţii elenistice, pocalele în formă de ciorchine de'strugure - forme introduse în argintărie de către meşterii germani 42 - vor fi pre­luate şi de argintarii transilvăneni. Două asemenea pocale

tde provenienţă indigenă,

se găsesc şi în Alba Iulia, unul în colecţia Catedralei romana-catolice "Sf. Mi­hail" ,43 iar celălalt în colecţia parohiei evanghelice.44

Revenind la po.calul de Niirnberg din colecţia Bibliotecii "Batthyaneum", seimpune să evidenţiem forma inedită a fusului compus din statueta unui tăietor delemne, care loveşte cu securea în trunchiul unui copac.

Demn de semnalat este şi potirul executat în secolul al XVII-lea de meşterul

E.V. din Augsburrg (nr. cat. 30, pl. IV/2). Potirul prezintă o cupă cilindrică, ne­tedă, pe jumătate într-un paner compus dintr-un decupaj de motive vegetale (dinargint),. smalţ verde· şi albastru, şi delimitat la p.artea superioară de un brîu dinpietre opace verzi (verde închis, alternînd cu verde deschis), în montură, surtnoh­tat de o friză din fleuroni gotici. Decupajul din argint 'coritrastează puternic cu"fondul de argint aurit al piesei, contrastul fiind potenţat prin alternanţa verde:închis-verde deschis a pietrelor în montură.

Dintrer piesele vieneze - o cruce port-relicviar şi două patene - se. re­marcă crucea port-relicviar,. executată în 1740, în stil rococo (nr. cat. 31, pl. ry/3).

Cu toată acurateţea execuţiei, cu to.ată abundenţa decor'ului asimetric al aces­tei piese, se distinge realitatea evidentă că piesa este un produs de serie; că în-executarea ei nu eXistă nimic din geniul creator al unui meşter, ci doar exactitateaIde execuţie absolut necesară pentru ca să nu se aducă prejudicii comerţului.

Scopurile' mercantile ale exponatelor de argintărie vieneză se reliefează şi

mai pregnant dacă procedăm la o cît de sumară comparaţie cu exponatele în stil'neogotic realizate, în 11880, de renumitele ateliere Poussielgue-Rusand din Paris,piese a căror introducere "a fost primită ca o renaştere tehnică şi stilistică a ar­:gintăriei".45

CARMEN PETRIŞOR

40 V. G. Marica, Hann; pp. 15':-16.41 C. Nicolescu, ATta metalelor . .., p. 18.42 V. G. Marica, Hann, p. 90.43 C. Petrişor, ap. cit., p. 5, nr. cat. 5, pl. II.44 V. Roth, Goldschmiedearbeiten, p. 174, nr. cat. 422, pL 144, fig. 2.45 Jean-Michel Leniaud, Le tresor neo-gothique de Moulins, în Mon-uments

Historiques de la France, nr. 3/1978, p. 56.

COLECŢIA DE ARGINTĂRIE A BIBL. BATTHYANEUM

CATALOG

1. CENTRE DIN TRANSILVANIA

1. CENT~E' .JD~TIFICATE

469.

,n", A. BR.AŞOV

1. Patenă40 (nr. inv. 470, 333b/.293), p1. IIII/3; meşter M.F. (MarcusFuchs junior, M. 1678-170947) - sigla cu iniţialele meşterului, surmontată de co­roana oraşului Braşov - ştanţată pe avers, în centru.

Patenă de formă circulară,. aproape plană, nedecorată.

D.==9 eill. ..<" d~:::;-6·em. .' ;",~' Argip.t ,aurit" turnat,. cioc~nit, ştanţat. ":'

Inscripţii: "hilibi janos Deak ,Mat. Porbara,: csinaltattak""ANNO 1693". - ineizată circular, pe revers, pe margine.

D/atare - 1693~(Rrin inscripţie).

Starea de conservare: stabilă.

B. eL U J

2. P~xidă' (nr. inv. = 535, 120~/279),-'. pl. I'I~}6; meşter A.S. - o marcă CU'stema oraş\llui Clţlj,4s;. urJ..llată' 'de o marcă indescifrabilă, şi. de sigla cu' iniţialelemeşterulţli A.S. ~ 'ştanţate-pe fund, .în interiorul piesei. .

In formă de, cutiuţă, rotundă, compusă din trei' părţi, detaşabile (capac, un-compartiment' ,cu trei despărţituri şi un compartiment 'în care se păstrează o patenă':

mică (D. = 6,9 cm), piesa este netedă, nedecorată. !

D.=7,3 efi.1.==2 Cfi.Argint (de calitate inferioară), turnat, ciocănit, ştanţat.

Datare - Prima ,jumătate a secolului al XVllI-l~a (prin analogie).Starea' de conservare: stabilă. .

2. CENTRE NEIDENTIFICATE

A. POTIRE

3. Potir49 (nr. inv. = 4126/219), pl. I/l; cupă conică, netedă; fus poli­gonaI, deco;cat cu elemente arhitectop:ice (ferestre lobate); nod': sferic,. turtit,. pre...văzut ;cu 'şas'e .caboşoane cvadrilobate, decorate' cu lobi înscrişi;'picior piramidal,neted; talBă hexal<;>bată, decorată pe margine cu o friză gotică şi laVÎnd'-în- fiecarelob cîte un m~dalion (trei, medalioane emailate - înfăţiş[ild} o ~ rozetă .cu motivevegetale ·(email verde) -' 'şi. trei .medalioan~ fără email, înfăţişînd cîte un sfînt,redat în. relief, pe fond granulat).

d~g.=11..cm.d.t.~13icm.t=18' CillJ 1

Argint ~uriţ', tu~~.at, c~ocă1!it,. cizela;t, gr'~vat, incizat, traf~rat şi email..

46' Provine' de la biserica romano-catolică din Ghelin'ţa, jud:' 'Covasna. ~ Intratăin 1931.. . .

47 Identificare dllpă',E.,.KOszegy, ,op. cit., p. 42, nr. 238.48 Identificar.ea steme'i, dup_ă: Anamaria-. I-Ialdner, Colecţia de~. cositoarea Mu..

.zeului BTukent.lial.. rCatalQg, Sibiu;, 1972,.pL ViII, nr. 146~141-148.49 Provine de, ·la 1 biseI~ica romana-catolică din Sîngeorgiul,de ·Ciue. Intrat în

1912.

470 C. PETRIŞOR

Datare - sfîrşitul secolului al XV-lea - începutul secolului al XVI-lea (prinanalogie).

Starea de conservare: lipsesc două din medalioanele emailate de pe talpă.

Executat în stil gotic tîrziu.

4. Idem50 (nr.. mv. = 430, 104/224), pL 11/1; 'CrU1Pă cirl:indrică, alung'ită,evazată la gură, pe jumătate într-un paner canelat (între lohii canelurilor sîntplasate flori), delimitat la partea superioară de un brîu r~eliefat, decorat cu mo­tivul fUlliei, precedat de o friză din fleuroni gotici; fus hexagonal, neted; nodsferic, hexagonal, neted; talpă hexalobată, decorată pe margine cu o friză gotică

traforată.

d.g~==9 efi.d.t.=12 cm.1.==22 CITI.

Argint aurit, turnat, ciocănit, cizelat, gravat, incizat, traforat.Datare - secolul al XVI-lea (prin analogie).Inscripţie: "EccI.. R. Cath. LOveteiensis a 1834 veno curatus Sumptibus S.t>.

Ignalii Pal, Calix hic et patena multorum seculorum Tranici, 37 Ril. in munetoConv. efficientibu,s." - gravată circular, pe fund, pe margine.

Datare - secolul al XVI-lea (prin analogie).Starea de conservare: stabilă; inscripţia aminteşte de "restaurarea" potirului

în anul 1834.Executat în stil gotic tîrziu.

5. Idem51 (nr. inv. = 428/220); cupă cilindrică, netedă, pe jumătate într-unpaner din şase lobi, îmbrăcat cu o reţea de filigran perIat (perlenfiligran), întrelobU panerului fiind dispuse capete de putti; panerul este delimitat la partea su­perioară de o friză din fleuroni gotici; fus hexagonal, avînd faţetele decorate cumotive geometrice incizate; nod sferic turtit, decorat cu frunze de acant şi ca­pete de putti; picior piramidal, hexagonal; talpă hexalobată, decorată pe mar­gine cu o frunză gotică şi avînd între lobi cîte o frunză de acant; piciorul şi

talpa sînt acoperite cu o reţea identică cu a panerului.d~g.=10 cm.d.t.=14 efi.1.=20 efi.

Argint aurit, turnat, ciocănit, cizelat, gravat, incizat, traforat şi filigran perIat(PerLenfiligTan).

Iln:scri.p'tie Per Georgiun1, BOlrnemilS'ZJa 52 15~8". - inclimtă pe hexa~otl1ul dela baza fus~lui." ,

Datarea - 1528.53 (prin inscripţie).

50 Provine de la biserica rOlî1ano-catolică din Lueta, jud. Harghita. Intrat în1912.

51 Provine de la biserica romana-catolicădin Ghelinţa, jud.. Covasna, cf. T. 'Gyăr­fas,. Regi erd.elyi otvoS1nuvel\;, p. 34; prezentat la Expoziţia de la Budapesta din1884, cf. ibid., p. 35.

52 Gergely Bornemţsza (Georgium Bornen1isza), în perioada lui Rudolf şi Fer­dinand 1, din anul 1561~ a fost prepozit la Szeps şi Jasov (oraş din Slovacia) şi

episcopul Oradiei t cf. Revai Nagy lexikona, voI. III, Budapest, 1911, p. 560; ."GrigorieBornemisza (Georgius Bornemisza) în vîrstă de 56 ani are titlul şi confirmareaScaunului apostolic de episcop al Oradiei fără să fi avut vreodată şi stăpînirea. Dinaceastă cauză nu se bucură nici de venituri, nici nu-şi are reşedinţa acolo... ele \SfetniiOU1l împwatului şi totodată preposirt de Szepes şi Jasov", Icf. Antlontio Possevino­(1533-1611), Transilvania, cap. 7, p .. 160, în Călători străini desp,re ţările române,voI. 1'1, Ed. şto:, Bucureşti, 1970, p. 587; în 1'l128, episcop de Alba Iulia şi. tezauraral Ungariei era Nicolae Gerendy, cf. ibid., p. 662.

53 Datarea cf. T. Gyarfăs, Regi erdelyi otvăsmilvek, p. 35 şi prin analogie cudouă potire aproape identice, unul aflat la Biserica Neagră din Braşov - a fostanalizat de T. Gyarfas, Brassai otvosmilvek, pp. 9-10, -, iar celălalt aparţinînd

parohiei evanghelice din Tartlau (Toarcla, lîngă Agnita, jud. Sibiu) - a fost ana­lizat de V. Roth~ Goulschmiedearbeiten, Pp. 75-76, nr. cat. 166, pl. 6·7, care-ldatează în 1529 (cf. ibid., p. 76.).

COLECŢIA DE ARGINTARIE A BIBL. BATTHYANEUi\tl 471

Starea de conservare: stabilă.

Bibliografie: Tihamer Gyârf,as, Regi erdelyi otvOsmuvek, în Buthyaneum, BraSito(Braşov), 1913, p. 34-35, pl. II k, fig. 5.

6. Idem54 (nr. inv. == 428/221), pl. 11/3; cupă cilindrică, netedă, evazată lagură,., pe jumătate într-un paner ajurat şi decupat, decorat cu motive vegetale lu­xuriante, între care sînt intercalate siluete de nobili în costume de epocă; fus hexa­gonal, "camuflat" prin discuri perlate; nod sferic, uşor turtit, prevăzut cu şase

butoni florali; picioar piramidal, hexagonal; talpă hexalobată, avînd între lobicîte o frunză de acant si fiind decorată pe margine cu o friză goti-că; nodul, pi­ciorul şi talpa sînt îmbrăcate Într-un d~upaj identic cu al panerului, exceptîndsiluetele umane şi avînd, în plus, pe talpă, şi decor zoon1orf (păsări, cîini, etc.).

d.g.== 9 cm.d.t. == 12 CUl.

1.==21 efi.Argint aurit, turnat, ciocănit, cizelat, gravat, incizat, traforat.Inscripţie: "VALENTINI PRESBITERI, 1530". - incizată circular, pe fund,

pc luargine.Datare - 1530 (prin inscripţie).

Starea de conservare: stabilă.

Executat în stil gotic tîrziu, combinat cu stil Renaştere.

BiJbldografiie: Tlihamer GyarfalS, Regi erdelyi otvosmuvek, în Batthyaneum,'Brasso (Braşov), 1913, p. 33-34, pl. II k, fig. 3; Dr. Czobor Bel,a, Ket regi otvosmuar erde'lyi egyhazmegyebol, în ArchErt., 1892, pp. 326-327.

7. Idem55 (nr. inv. == 424/222), pl. 11/4; descriere identică cu a potiruluinI'. 6, exceptînd: cupa mai alungită, rozetele decorate cu pătrate colorate di?s­puse pe paner, brîul reliefat, decorat cu motivul funiei, plasat sub friza gotică apanerului, nodul traforat şi statuetele de sfinţi plasate între lobi tălpii.

d.g. == 11 cm.d.t. == 15,2 Cill.

1. == 25.5 cm.Argint aurit, turnat, ciocănit, 'cizelat, grav,at, incizat, traforat.Inscripţie: "BAR BEEL GAL, 1531." - gravată pe hexagonul de la baza

fusului.Datare - 1531 (prin inscripţie).

Starea de conservare: lipseşte o statuetă de pe talpă.

Executat în stil gotic tîrziu, combinat cu stil RenaşteTe.

8. Idem (nr. inv. == 442, 229/235); cupă cilindrică, larg evazată la gură, netedă;

fus hexagonal decorat cu motive vegetale stilizate, incizate; nod sferic, turtit, crestat,prevăzut cu şase butoni florali; picior uşor piramidal, hexagonal, neted; talpă hexa­lobată, netedă.

d.g.==8 efi.d.t.== 10 efi.1.==17 Cfi.

Argint aurit, turnat, ciocănit, incizat.Datare - sfîrsitul secolului al XVI-lea - începutul secolului al XVII-lea

(pri.n analogie). .Starea de conservare: stabilă.

54 Prov.ine de la biserica romano-catolică din Poiana (astăzi Pai-an, jud. Co­vasna). Primul deţinător cunoscut a fost biserica romana-catolică din Korond (as­tăzi Corond sau Corund, jud. Harghita, cf. C. Suciu, op. cit., voI. 1 (A-N), E.d.Acad. R.S.R., Bucureşti 1967, p. 168), apud: T. Gyarfas, Regi erde:lyi otvosmilvek,pp. 33-34 şi Dr. Czobor Bela, Ket regi otvosmii az erdelyi egyhâzmegyebol,pp. 326-327.

55 Provine de la biserica romano-c.atolică din Poiana, astăzi Poian, jud. Co­vasna.

472 c. PETRIŞOR

9. Idel1~ (nr. inv. = 429/243); pl. 111/1; cupă cilindrică, larg evazată la gură7~

pe o trein1e intr-un paner forrnat dintr-un: decupaj' de forme lobate, cu tt~i ş.i

patru lobi înscrişi în cercuri şi delimitat la partea superioară de' un brîu reliefat,decorat cu motivul funiei, precedat de o friză din fleuroni gotici; fus hexagpnal,..avînd faţetelc decorate cu motive arhitectonice (ogive gotice); nod sferic, tUrtit; de­corat· cu motive gotice traforate şi prevăzut·'CU şase caboşoane romboidale; picior­piramidal, hexagonal, neted; talpă hexalobată, decorată pe margine cu o· friză" go­tică traforată; în fiecare lob - cîte un însemn al "patimilor"; cruce, cunună' de­spini etc. I .

Pe fiecare caboşon al nodului, cîte o literă a cuvîntului H/E/SlV/S/I (H'E­SUSI = ISUS).

d.g.. = 9,5 cn1.d.t.= 14,5 CITI.

1.=20,5 efi.Argint aurit, turnat, ciocănit, cizelat, gravat, incizat, traforat.Inscripţie: "DANIE (L) LSBRUC 3 K (...) KATERINA 11 3 v (...) L LOWNA('..

- incompletă, gravată <;ircular, pe fund, pe margine.Datare - secolul al XVII-lea (prin analogie).Srtalr1ea de conservare: stabil.1ă.

Executat în stil gotic tîrziu.

10. Idem (nr. inv. = 432, 333aj238); pl. 111/2; cupă conică, netedă, avînd înjurul gurii o bandă aurită; fus cilindric, neted; nod piriform, neted; picior l'ira­midal, neted; talpă piramidală, circulară, netedă.

d.g.=6,7 em.d.t.=7,5 efi1.=16 efi.

Inscripţie: "HILIBI JANOS DEAK MAT, BORBARA VAL CSINALTATTAK1693."56 - gravată circular, pe marginea tălpii.

Datare - 1693 (prin inscripţie).

Starea de conservare: stabilă.

11. Idem (nr. inv. = .264a/241); pL 111/5; oupă cill.tlm.dcică, netedă" pe două tTehni:într-un pahar decorat cu motive vegetale luxuriante, între 'care sînt intercalate treiscuturi (cîmp striat într-o reţea de romburi, în care sînt înscise stele), fiecaresurmontat de un cap de putti, încadrat de două aripioare şi surmontat de vo­Iute; fus cilindric, neted; nod piriform, tetraedric, avînd faţetele sub liniate prin:volute; picior piramidal, neted; talpă piramidală, hexalobată, cu marginea în aco­lade, repetă decorul panerului.

d.g.=d.t.=14~5 CU1.

1.=23,2 efi.Argint aurit, turnat, ciocănit, cizelat, gravat, incizat, traforDatare - secolul al XVIII-lea (prin analogie)Starea de conservare: stabilă.

Executat în stil rococo.

B. PATENE

12.. Patenă (nr. inv. = ~66, 76/310); pl. 1/2; de formă circulară, uşor adîncităv'

decorată pe avers, pe margine, cu un medalion circular în care se înscrie o crucede Malta.

D. = 14,4 efi.d .. = 8,5 cm.Argint aurit, turnat, ciocănit, gravat, incizat.

56 Inscripţie identică cu a patenei nr. cat. 2, executată de Marcus Fuchs juniordin Braşov, în 1693. Pe baza analogiilor de inscripţie şi stilistice, potirul ar pute&îi atribuit aceluiaşi U"leşter.

COLECŢIA DE ARGINTĂRIE A BIBL. BATTHYANEUM 473

Datare - sfîrsitul secolului al XV-lea - începutul secolului al XVI-lea (prinanalogie)57. .Starea de conservare: stabilă.

·13. Id:emo8 (nr. i'nv. = 459, 8b/295); ,descriere tiden1Ji,că ,cu taJ lpateDJel. nT. 1:2, d.ar înmedalioin se înscriu iniţialele lui Christ (LHS) din minuscule gotice şi o seulilună

în a ,cărei 'co11JCtClJviroaue .este p1lasa\tă o 'm'ască uman.ă grotească (pL VLfl).D. = 15,1 Cfi.

d. == 8 cnl.Argint aurit, turnat, ciocănit, gravat. incizat.Datare - sfîrsitul secolului al XV-lea - începutul secolului al XVI-lea

, '(prin analogie).59Starea de conservare: stabilă.

14. Idem60 (nr. dnv. == 481, 106/305); descriere identică cu a patenrelor fir. 12 şi

nr. 13, dar fără decor.D. = 13,2 efi.d.==7,7 Cfi.

Argint aurit, turnat, ciocănit.

Datare - secolul al XVI-lea (prin analogie).Starea de conservare: stabilă.

15. Idem (nr. inv. == 479, 228/203); descriere identică cu a patenei nr. '14; idemn1aterialul, tehnica de lucru şi datarea.

D.==14,8 efi.d.==B efi.Starea de conservare: stabilă.

16. Ide1n61 (nr. inv. == 490, 270b!299); pl. 11/5; descriere identică cu a pate­nelor nr. 12 şi 13, dar decorul se compune dintr-o cruce de tip latin (cu braţele

din cer'culeţe gravate), plasată pe revers, pe margine.D.=13,2 efi.d.=7,6 efi.Argint aurit, turnat, ciocănit, gravat.Datare - secolul al XVI-lea (prin analogie).starea de conservare: stabilă.

17. Idem (nr. i(JJ.v. == 474, l04b/300); descri\ere i,denti'că eu :a p latenelor nr. 12, 13şi 16, -d'arr decorul se :compune ,din annoariile nob11ului LatSzilo Mikola62 (o capră

aşezată într-o coroană, avînd în şef la dextra o semilună, iar la senestra o stea),inseriee Într-o ,cunună vegerbală oi.rcui:ară (pl. VI/2).

D.==14,3 cm.d.=7 em.Argint aurit, turnat, ciocănit, gravat, incizatInscripţie: ,,1. LASZLO. 6. 8. MIKOLA . 6" == "LASZLO MIKOLA 1686". ­

gravată şi incizată circular, deasupra cununii vegetale.

57 Pentru analogii, vezi: V. Roth, Goldschmiedearbeiten, p. 254, nr. cat. 734,fig. 1 la p. 255.

58 Provine de la biserica romano-catolică din Lueta, jud. Harghita. Intrată în1912.

S9 Pentru analogii, vezi V. Roth, Goldschmiedearbeiten, p. 234, nr. cat. 736,fig. 11 la p. 257.

~~~. Pr-ovine de la biserica romana-catolică din Poiana, astăzi Poian, jud. Co­vasna. Intrată în 1916.

61 Provine de la biserica romano-catolică din Joseni, jud. Harghita. Intrată

în 19\12.62 Vezi armoariile lui Ladislaus (Laszlo) Mikola, pe o plachetă votivă - exe­

cutată de Sebastian Hann, în 1700 -, dăruită de Ladislaus Mikola din Someşeni

lbiseri€ii 'iezuite (apoi piaristă) din Cluj, de unde a ajuns, în 1920, la Strigoniu.Cf. V. "G.. Marica, H·ann, pp. 112-113, pl. XXXIV (medalionul din. dreapta, jos).

474

Datare - 1686 (prin inscripţie).

Starea de conservare: stabilă.

C. PETRIŞOR

~ "

la. Idem63 (nr. imv. = 487, 267b!309); desoriere iden[[că .cu a partene[or nr.13, dlar' ÎI1'medailiOll1 'Se înSlCa:'ie o iCtrucel·ou braltel\e d'ilI1 ll!ailielte GP[. VI/3).

'oD. == 14,9 CITI. re 'd.:=:7,5 C1l1.

Argint aurit, turnat, ciocănit, gravat, incizat.Datare - secolul al XVIII-lea (prin analogie).Starea de conservare: stabilă.

12 şi

19. Idenz, '(nr. inv. == 468, l1b/307); descriere identică cu a patenelor nr~ ~2, 13 şi18, dar decorul se COlnpune dintr-o cruce cu braţele din lalele uşor stilizate, irtscrisă

într-o cunună circulară din lalele (pl. VI/6).D.== 14,9 CITI.

d. == 6,5 CITI.Argint aurit, turnat, ciocănit, gravat, inc:zat.Datare - secolul al XVIII-lea (prin analogie).Starea de conservare: stabilă.

20. Idern (nr. inv. == 463, 4b/297); des,nr:ie~e idetlJtiiCă eu a paltenelo~ nr. 1'2; 13 şi

18, dar în lTIedalion se înscriu iniiţialele lui ChrlÎlSt (LHS.) - din lTI'ajUls.cule la!t:ne-, pJas,rate dea.supra unui sOlare srtH.ioz:a,t (pL VI/4).

D.::= 15,5 em.d.:=: 8,5 cin.Argint aurit, turnat, ciocănit, gravat, inciat.Dartare - seeoilul al XVIII-le.a (prin analog1ie)64.Starea de conservare: stabilă.

1,'

2,L Idem (rur. iin'V. = 464, 5b/29 b); descrierea iden:tic.ă cu a paJtenelnr' l1i~. 12, 13,18 şi '20, dar în medalion se îpscrie un braţ on1enesc ieşind din valuri (şi o, bipecu­vînltînJd eru iret degete, după riltUlaiLru[ rnxnatllo-eartoJ1Îtc (p1. VI/5).

D.=16,7 cn1.d.==9 cn1.Argint aurit, turnat. ciocănit. gravat,. incizat.Datare - secolul al XV1II-Iea (pi~in analogie).Starea de conservare: stabilă.

2~2. Ide1n (nr. inv. = 480, 3ŞOb/3Q.2); desiCr,i~re ideJ.1lti,că eu .a pa1beneilor ţl.r~' 1?;20 şi 21, dar decorul este COIUPUS din capul lui Christ, grav~t şi incizat ~ peacoperămint de potir gravat pe avers, pe margine.

D.==13,8 cn1.d.==9 em.Argint aurit, turnat, ciocănit, gravat, incizat.Datare - secolul al XVIII-lea (prin analogie).Starea 'de conservare:· stabilă.

19,un

23. Idern (nl].... linv. :=: 492, 272b/306); des!CirieI~e idellltilcă cu a p~:lltell1eloT nr. 18, 19,20, 21 şi 22, dar fără decor.

D. == 13,7 cm.d. = 6,7 cm.Argint, aurit, turnat, ciocănit.

Datare - secolul al XVIII-lea (prin analogie).Starea de' conservare: stabilă.

2r4. ldem (nr. inv. = 473, 102b/294); deslCiriere idelntiC:~lcU'alPiart€nlei!nr. 23;idem materialul, tehnica de lucru şi datarea.

. ,

63 Provine din Bistriţa'. Intrată în 1912. ~.'

.64 Pentru, analogii vezi initialele lui· Christ, din'o·majuscule latine, pe' aceeaşiplachetă executată''de' Sebastiai-l HanD. pentru Ladislaus··', Mikola . din Someşeni,Cf. '. V. G. ~ Marica, 'Hann, PP. 112-113, pl. XXXIV (medalionul din stînga)~ ,

COLECŢIA DE ARGINTĂRIE A BIBL. BATTHYANEUM

.:p.,y:15,7 cm.d.=7,3 cm.Starea de conservare: stabilă.

25. Idem (nI'. inv. = 483, 233b/301); descrierea, ,materialul tehnica de ..lucru ŞI

datarea' identice cu ale patenelor nr. 23 şi' 24; idem starea fie conservare.:D.=11,5 cm.d.=7,2 cm.

26. Idem65 (nr. inv. = 467,9b/308); descrierea, matel'iI811ul, tehni>oa de lucru,datarea şi starea de conservare identice cu cele ale patenelor nI'. 23, 24 şi 25.

27. Pixidă (nr. inv. = 529, 114a/278); pl. HI/7; descrriler:oo dden'bi'Că <cu ceaa pix~deinr.2, dar corpul şi capacul sînt decorate cu motive vegetale ŞI geometrice,pe .fb.qd gran,ulat.

. D.=4,5 cm.1.":;::1 cm:AJ;:gint, turnat, ciocănit, cizelat, gt:avat, ihcizat.InsCT'ilPţi'e: "Eod1(e3drae). Gyorlrarlvensi1s66 CartJh(ol:iJcaIe) 1751" ?'ravată ,circu-

lar, pe .mai-ginea capacului. '. 1 '.' '••

Datare - 175l (prin inscripţie).

Starea de conservare: stabilă.

C. PIESE LAICE

28. Pahar (nr. inv. = 526, 109/253); pl. III/4; corp tronconic, încins la gură şi

la bază cu cîte un brîu aurit, .restul corpului din argint'decorat cu granulaţii

fine.d.t.=6,5 cm.d.t.=6,5 em.1.-12,8 cm.Argint, parţial aurit, turnat, ciocănit, incizat.Datare - sfirsitul secolului al XVII-lea - începutul secolului al XVIII-lea(prin analogie).67 ,Decor executat prin punctare cu rotiţa zimţată.

Starea de conservare: stabilă..: "'I.

", 1"'1;

II. CENTRE STRAINE

A. NDRNB;ERG

.er

.~ .~ . ..;

65 Provine de la biserica romano-catolică din Korond, astăzi, Corond sauCorund, jud. Harghita. Intrată in 1912.

66 Gyorfalva, astăzi Gheorgheni, jud. Cluj, ef. C. Suciu, op. cit., voI. 1 (A-N),Ed., AC<jd•. R.S.R" Bucur!:,!şti, 1967, pp. 257 şi 278.

. 67;;P~ntr.U: analogii,ve;1li:' C. NicolescU; Argintăria, ..., p .. .78, nI'. cat.. 45, fig. 34şi V. G. Marica; Hann, pp. 81-82, Jlr•. caţ. 40/p.)62.

476 C. PETRIŞOR

se răsfrînge un mănunchi de frunze de scaiete (din argint); buton compus :diritr-un.buchet de flori şi frunze (tot din argint) ale aceleeaşi plante.

d.g.::=d.t.--l0,5 em.I.t.=46 em.Argint aurit, turnat~ ciocănit, cizelat, gravat, incizat, traforat, ştanţat şi email.Datare - 16,16 (.prin inscripţie).

starea de conservare: stabilă.

Executat în stil Renaştere.

B. A UGSBURG

30. Potir (nr. inv. == 263/240); pl. IV/2; meşter E.V., secolul al XVII-lea ­sigla cu iniţialele meşterului E.V., precedată de marca de autentificare a oraşulur

Augsburg în secolul al XVlI-lea63 - ştanţate sub buza cupei; cupă cilindrieă, netedă,

pe jumătate într-un paner cu motive vegetale (ajurate şi decupate, din "argint),slnalţ verde şi albastru; panerul este delimitat la partea superioară de un brîu dinpietre verzi (verde deschis, alternînd cu verde inchis), în montură, precedat de ofriză din fleuroni gotici; fus hexagonal (pe fiecare faţetă este incizată cîte o n1a­juseulă latină - MJA/R/I/A/H - MARIA H(ILF»; nod sferic, turtit, crestat, pre­văzut cu şase caboşoane romboidale (în fiecare se înscrie o floare); picior pira-­nlidal, hexagonal, neted; talpă hexalobată, decorată pe margine cu o friză go­tică; în fiecare lob - cîte un ornament decupat, din argint, avînd forma unui!fluture; în centrul acestui ornament - o piatră verde, în montură.

d.g.=d.t.::=13 em.1.=18 efi.Argiimt a'urii, ,turnat, 'ciocănlirtt cirzelat, gra:vart, imJci~aJt.. traforet, ştanţat.; slualţ

verde şi albastru şi pietre verzi, în montură.

Datare - secolul al XVII-lea (prin analogie).Starea de conservare: stabilă; marca de autentificare a oraşului Augsburg.

aproape ştearsă.

Executat în stil gotic tîrziu.

C. VIEN A

31. Cruce port-re,licviar (nr. inv. = 309, 134/271); pl. IV/3; marca de au.tentifi­carea a oraşului Viena, urmată de o marcă cu anul executării piesei - ştanţate pemarginea tălpii (pl. V/3); talpă bombată, cu marginea în acolade, deCOlată

cu motive vegetale şi geometrice luxuriante, intre care sînt intercalate patr-u capetede putti; picior uşor piramidal, decorat cu motive geometrice; nod piriform, te­tra'edric, cu faţetele decorate -cu motive vegetale cizelate şi delimitate prin volute;Ia partea superioară a nodului aderă o floare de crin, între ale cărei petale este­fixată o cruce de tip latin, cu braţele în treflă; pe cruce - statueta unui Christrăstignit (lucrată separat şi lipită).

L.==30 efi.1. = 16,3 eUl.

d.t.=13X15.5 Cfi.Argint aurit. turnat, ciocănit, cizelat, gravat, incizat, ştanţat.

Datare - 1740 (prin marcă).

Stare de conservare: stabilă.

Executată în stil rococo.

32. Patenă (nr. inv. = 485, 464/292); pl. IV/4; marca de autentificare a ora­şului Viena, urmată de o marcă cu anul executării piesei - ştanţate pe .revers~

pe margine .(pl. V/4); descriere identică cu a patenelor nr. 14, 15, 23, 24 şi 25,.D.==13,6 efi.d.=6,5 Cfi.

68 Identificarea lniircii de autentificare a oraşului Augsburg, după Mare Ro­senberg, Das Goldschmiede Merkzeichen, Frankfurt am Main, 1890, p. 31 (mărci deautentificare ale oraşului Augsburg în secolul al XVII-lea).

, • -, J:.L

COLECŢIA DE ARGIN.'r.ĂRIE.A BIBL. BATTHYANEUM

Argint aurit, turnat, ciocănit, ştanţat.

Datare - 1760 (prin mar~ă).

Starea de conservare: stabilă:

33. I~em (Ţi!". ~nv. = 4.69, l.o.(i1304); pl. IV/5; meşter E.V., 18.66-1812,' -:- sigla.cu inJ.ţi~.~ele ~,~şţe.ru~ţ1~ E.V, p:r€,cedaţă ~(:le m~arC;8 de. (~l).<t.entificare.a praşului ~:Vienaîn perioada 1,866-187269 - ştanţa,ţe pe .rever§, pe ~rgine ..(p~. V/5)-; Q.escr~erea~

materialul, tehnica de lucru şi starea .de coriservare' identice cu ale pateneinr. 32~ . ~

D.=14,2 efi.d.=8 cm.Datare - 1866-1872 (după J1!ar~a de autentificare. a oraşului ..'Viena). \ \ '.

LA COLLECTION D!ORFEVRERIE ,DE ·LA BIBLIOTHEQUE BAT:THYANE'U~I

D'ALBA IULIA (CATALOGUE) 'i' ~

RESUME

De tous les metiers de la Transylvanie au moyen âge, c'est l'orfevrerie qui~ l~isse le pJus qe temoignages m~teţiels, ceux-ci attestant la maîtrise des orfevres~t l~ y~riete des prodt;li.ts exec~tes, jl;lst~ment reputes autant en dedans qu'en .dehorsdes frontieres du pays. Pourtant beauco'up des pieces d'orfevrerie m~dievale quise sont conservees jusqu'ă ce jour sont en~Qr.e incQnnues. j

Tel est le cas de la collection d'orfevrerie ,conservee dans le fonds 'de laBibliotheque de documentation Batthyaneum ,d'Alba Iulia, collection composee de'33 p~ec~s "seuJ.emep.t, lna~s. certain~s 4'entr~' elles d,'une valeur artistique. particuliereet partant dignes d'etre 'comprises dans le patrimoine culturel de la Roumanie.

La collection consiste eu .pieces provenant de plusieurs eglises· catholiques deTtansylvanie, aussi comprend-elle surtout d~s -objets du culte (10 calices, 18 patenes,2 pyxides et 1 .croix-reliquaire) et seulement 2 ·pieces laiques (un gobelet et unetimbale ă couvercle). La. plupart des pieces (30) ont ete execute:es en Transylvanie;trois pieces seulement sont d'importation: la tlmbale -ă couvercle, orfevre B. B.,NUrnberg, 1613; la croi~-reliquaire, Wien, 1740 -et une· patene, Wien, 1760.

Si pour les pieces d'importation la presence des sigles ·a permis l'identificationcertaine des ateliers de provenance, en echange deux seulement des pieces autoch­tones out pu etre assignees it lenr atelier de provenance: une patene, orfevre M. F.(Marcus Fuchs junior), Braşov, 1693 et une pyxide, orfevre A. S., Cluj, XVllIe~ii~cle. Il est d'ailleurs connu que malgre l'obligation de marquer les pieces d'orfe­vreri-e, edictee en Transylvanie en 1504, beaucoup des pieces posterieures el cettedate ont continue it ne pas etre marquees.

Les pieces de la collection du Batthyaneum datent de la periode 'compriseentre la fin du XVe siecle et le lnilieu du XVllIe.

Le catalogue a ete etabli en ordre chronologique et d'apres les ateliers. Pourchaque piece sont specifies la nature de celle-ci, l'atelier de provenance (y comprisle uom de l'orfevre lorsque son sigle est present), la date, les dimensions, le decoret l'etat de conservation.

La collection d'orfevrerie de la Bibliotheque Batthyaneum d'Alba Iulia., quiil l'exception de deux pieces decrites par Tihamer Gyarfcl-s dans l'annuaire Batthya­neUrm est absolument ,inedite, fournit de nouvelles donnees sur l'orfevrerie me­.cHevale de la Transylvanie et atteste en meme temps la circulation intense dansce territoire des objets d'orfevrerie tant autochtones que d'importation.

69 Identificarea lî1ărcii de autentificare a oraşului Wien (Viena) după M. R~...senberg, op. cit., p. 464, nr. 2328.

473' C.PETRIŞOR,

EXPLlCATION DES PlGUREi'>

~ ·0'0

Pl. 1. L Calice; atelier de Transy1vanie, fin du xve siticle - debut du XVle siecle;l ". 2. Patene, atelier de Trallsylvanie; fin du :xve siecle - debut du' XVle siecle.pi~II~' '1. Caiice,' 'ateiier de Transyivani~, XVIe··'siecl~. t' '

''2. Calice, atelier de' Trallsylvanie, 1528.3. Calice, atelier de Transylvanie, 1530.4. Calice, atelier de Transy1vanie, 1531.5. Patelle (avers-revers), atelier de Transylvanie, XVle siecle.

nIl1:' L Caiice; atelier de Transylvanie, XVIIe siecle.2. Calice, atelier de Trausylvanie, 1693.3. Patene, orfevre M,F. (Marcus Fuchs juuior, mentionne 1678, + 1709), Braşov, 1693.4. Gobelet, atelier de Transylvauie, fin du XVIIe siecle - debut du XVlIIe siecle.5. Calice, atelier de Transylvanie, XVIIle siecle.

.: 6.. Pyx:ide, orfevre A.S.HCluj,' lere moitie dunXVIIlesiecle;.'~. 7. Pyx:ide, atelier de ;rr~n~y~,:~nţei. J75,1.V ;l !.

Pl. IV. 1. Calice, orfevre E.V., Augsburg, XVIIe siecle.2. Timba1e a couvercle, orfevre B.B .., Niirnberg, 1613.3. Croix-reliquaire, Wien, 1740. ,/4. Patene (revers), Wien, 1760.5. Patene' (revers), orfeyreE.Y., )Vien, vers 1866- 1872.

fit:, V. 1. Sigle. de l'orfevr~ 'M:F:" (Marcus' Fuchs junior, mentionne 1678, + 1709), Braşov.·2. Marque aux: armes' de la: vilIe de Cluj' et au sigle de l'orfevre A.S., 1ete m6itie du

,Ir .' XVIIle siecle::' ') 'r;'! '.3. Marque d'authentification 'de ·Vierthe, 1740:)~

4. Marque d'auţhentifica,tion,.de Vienne, 1760.' ,.'5. Marque. d'authentification de Vienne, J~nv. 1866-1872, et sigle de l'orfevre E.V.

Pl. VI.. 1. Decor de patene',- lesinitiales du Christ, fin du xve 'siecle....: debut du XVlesiecle (detail). . , ..

2 .._De~or de patene -croix: aux: bras fleuronnes, XVIIe siecle (detail).,3:.Decor de. patene - blason' de' Laszl() ,Mikola, 1686 (detail).

, A. Decor, de patene,.-;- les initiales du Christ, XVlIIe siecle (detail) .. . 5.. D~c()r de patene 7':. croix;; ·aux: bras, fleuronnes entouree d'une couronne faite de

. 'motifs vegetaux:,. (fleurons), XVIIle ·siecle (detail). J;:'

6. Decor de paten,e main beuissal,lt;selon le fituel catholique,. XVIIle siecle (detail).

.. ' '~. ; \

",

\, '

f,'

.;

I 'i

"

"

", :,