Auna Cunrsrr

Din, infern,, cu dragoste

Cuprins

tntre a scrie qi a inlelege """""""""7Sinonimele frigului """14Subterana mea........... """"""""""2LCarnea trec[toare a cui sunt, Doamne?..- """"27Copilul fAntAnii """"""'35,,Poe!ii sunt - jidovi'' ............... """"42Archaeus - realitatea realitdlilor ............."""'50Frumuselea care va salva lumea .-........"""""'56A fi scriitor din spaim[ ........""""'64CAnd se intoarce acas[ Dumnezeu ......."""""'71Teribila realitate """""79Gabriel Andreescu: omul-institu!ie......... """"'86Din infern, cu dragoste ..."""""""'93Visul din somnul a1tcuiva..... """"110O dimineali perfectd ....'...""""""119Cum s[ traduci sufletul """"""""126Adevirata cultur[ e subterane?............... """L32A citi - a scrie.... ..........141

Legea pentru finanlarea revistelor de tradilie ...""""""149Poezia- respirafie a ingerilor................ """"158Legenda-un organismviu """"'165Cuqca id.eal[ """""""'172$apca lui Tolstoi. .'.""'180Subterana unui profet disperat.... '......"""""'186Laud[ suferinlei.. """'195

Auna Cnnrsrr 578

Lumina imposibild ......202Un principu ut ,ruturur"i.....:............:.............. .............2L6Intelectualii,,recen!i'' gi pr[pastia libert[tii ...................22gPoezia: exil, patrie sau destin? .,.ZbgSchimbarea ta fa[[.... ....................266August...... ....................2g1Argonaulii subteranei ...................80APovestea unei mir6ri................. ....J27Boicotul ticerii folosit ca armd? .....................882Lumea ca infern, lumea ca eden primitiv........................8b8O Revolulie a poefilor sub semnul urgenfei nalionale ...865Lumea ca poveste. .......87gCdlugdrifa din Amherst............... ...................411Trepte spre cer ............421O cruciadl lmpotriva valorilor nafionale?! .....................488Clopotul de sticl5.... .....4b4Patria mea, o fereastrI... ..............4ggTerapia prin suferinF............ ......bOgBeduinii desdvArqirii .....................b18Un herald al lucrurilor rotunde .....................b26Poveqti de iubire... .......bzg

Intre a scrie gi a inlelege

Diminelile st6team indelung in fala geamului, pentrua o urm[ri; uneori pdrea cd e alcdtuiti din sute, mii de gerpiinvizibili ce inaintau in ritmuri dictate parci de instanleoculte, alteori aga-zigii qerpi se uneau intr-o savantd nunti-re, transformali subit intr-un corp l6ptos, aproape compact.in insistenla de a reveni, diminea![ de diminea!5, Ia fereas-tr6, regiseam ceva din incipSlAndrile grave ale copilSrieitrdite intr-o alti via{6 parci, Ia bunici, cAnd iernile ndpras-nice m[ aduceau in aceeagi pozilie, in aceeagi atitudine infala ferestrei, cu dorinla de a vedea qi de a descrie compli-catele desene ivite peste noapte pe suprafala sticlei, pentrua pAndi apoi nlmelii cresculi ca in Andersen pe un frig de

vedeam cum se opresc p5"s[rile in zbor qi cum stau tremu-rAnd ingurubate Iocului fantomele toamnei. Dimineald de

dimineald alergam la geam cu sufletul la guri ca s5 v[dcAt au mai crescut peste noapte zidurile de om[t din jurulcasei, cum arborii deveneau nigte mirese avangardiste, ince fel au evoluat complicatele tablouri pictate pe geamurilealbicioase gi dacd a mai r6mas ceva din pArtiile fdcute inajun. Iernile atroce tot mai rare reprezinti pentru mine, gi

acum, semne ale copildriei. lmi aduc aminte cd in oragulmeu de bagtini, bAntuit de viscole nebune, nu mai circulaumaginile, iar locuitorii optau de voie, de nevoie, in favoareamersului pe jos. Exista ceva iremediabil copil6ros pe strizi-Ie qi bulevardele pustiite gi invegmdntate in alb, in scenelein care adullii, adolescenlii qi copiii incotogminali incepeau

Aum, Cnnrsrr

sd se batd cu bulgiri de zipad6, fulgii scurgi de sus ameste-

cAndu-se cu globii aruncali de toli de-a valma gi formAnd o

perdea gxoas6, ca de fum a1b. Adoram si facem oameni de

zdpadi. Nu gtiu dacl imi pliceau oamenii de zipadi nea-p6rat pentru cI eu ins[mi m-am ndscut - imi spune sfAntamea Mam6 - intr-o zi de miez de iarni cu om[t gi un ger

cumplit. Iubesc iernile. Iubesc iernile mari, cu zdpezi qi ge'

ruri care ili pun Ia incercare rezistenla, rezistenfa Ia frig.Ador apocalipsele albe, nunlile acelea cosmice, in aI cirormiez cerul este, din timp in timp, atAt de aproape, incAtpare ci de splendorile lui nimic nu te mai desparte.

Uimirea de a gisi o aseminare intre incipilAnarea de

alt[dati a copilului care eram pe vremuri qi incipilAna-rea adultului se poticnise la un moment dat intr-un detaliusemnificativ: zdpezile cAt un stat de om din primul deceniual existenlei mele au fost inlocuite, de ast6 dati, in iarnala aI cirei spectacol asistam cu aproape aceeagi fervoare,cu o cea!6 dens6, compact5, umedi, ce inainta amenin!6-tor de mai bine de o slptimAn[, firi si dea semne cI aravea printre intenlii s[ gteargE putina. Se intAmpla totulaproape ca in unele scrieri ale lui Schopenhauer, Nietzsche,Dostoievski sau Gogol, mai exact, in subteranele locuite de

unii eroi ai acestor titani de litere: era cea!6, moin[ 9i ume-zeald., insofite din timp in timp de o lapovi!6 persi'stent6,care ceda locul in cele din urmi atotputernicei cefe. Igi ar6-ta felele timpul retragerii in tine insuli; coborArea in sub-

terana fiinlei - subterano e un termen inventat de FiodorMihailovici; uimit[ gi bucuroas6, l-am regisit cvasiidenticgi in scrierile sihastrului de Ia Sils - agadar, descinderea inabisul firii coincide, evident, cu anotimpul insingurIrii pre-dispuse la indelungi navigdri prin imp[rifia eului substan-

!ial, din a cdrui razd lumea lipseqte, cedAnd locul entitdliicare egti sau care, fiind, urmeazdnietzschean s[ devii.

O ceati de pomind pusese stipAnire pe tot satul aflatintr-o vale imprejmuit[ de p[duri, livezi qi lacuri. O cea!6

Din, infern, cu dragoste

cdreia nu-i trecea prin cap sd se atenueze, s6 cedeze dinintensitatea aproape dugm6noasi cu care cuprindea totul,inghilind pomi fructiferi, schelete de roze, garduri, cAini 9ipisici, grdmezi de lemne stivuite cu grijI, sdlcii, case, dru-muri, p6ienjeniqul-capodoperi descoperit intAmplltor incollul dinspre sud al foigorului. Treptat, nu se mai distin-geau contururile obiectelor qi ale oamenilor. Ca in tablou-rile impresionistului Claude Monet, relieful lucrurilor gi alfiinfelor se pierdea vizAnd cu ochii, fiind parcd devorat decineva atotputernic, a c6.rui singuri calitate in acest contextera graba de a se tr[da prin noianele de pastl tot mai den-s[, 16ptoas6, de o crescAndi agresivitate, ce inghilea oriceg[sea in cale, de parci totul s-ar fi transformat miraculos inmincare. Ca gi cAnd cineva ar fi jucat cu noi un joc straniupi ar fi inceput sE lese in ajunul s6rbdtorilor de iarnd unpdienjenig sofisticat, care, in loc de firele subliri din care econstruiti casa p[ianjenului, lesea fire nev[zute din ma-teria primi a norilor dengi, pentru a nu ne mai elibera dinstrAnsorile sale, transformAndu-ne in ostateci ai celei. Casanoastrd., curtea, drumul de lari ce ne leagi de urbea aflatila o distan!6 de circa zece kilometri, noi ingine, totul parcdstdtea locului gi inainta totodatS; inainta leneq, nebinuit deincet, intr-o barc[ uriag6, transformati, printr-o logicl deneprins in definigii, in tiparele infelegerii, intr-un nor ireal,dens qi fantastic, prin urmare, cAt se poate de concret. Erauzile in care nu se vedea mai nimic Ia doi-trei metri distan-f6. Pasta din ce in ce mai consistenti din jur era despicatddin timp in timp de ldtratul vreunui cAine, de schimbul dereplici al unor vecini, c[rora abia Ie distingeam cuvintele,degi Ie simleam vecindtatea, ca gi cAnd ceala r6piia, meste-ca, smulgea cu o intensitate crescAnd[ 9i din silabele acelorverbe, substantive, propozilii scurte, smucite, neduse la ca-pdt, IisAnd jum6t5li1e de sens sI reverbereze in vizduhulpAclos. Apoi, fir6 si ezite, ceala smulgea hilci din corpurileinsuflelite. Mi se p[rea c[ mai e pulin gi ceala va mugca gi

Aune Crmtsrt

din sticla geamurilor, din uqi, din perefi, urmAnd s6 punistipAnire pe case, insinuAndu-se, impunAndu-se gi ingur-gitAndu-ne in cele din urmd gi pe noi, oamenii redugi la unpunct. Mai e pulin, imi spuneam, gi ceala va pune st[pAnirepe fiecare. Nu vom mai vedea unde se incheie o cameri 9iin ce loc incepe alta, apoi va dispdrea coloana pe care se

sprijini cerui de beton de deasupra, se vor aneantiza raftu-rile, tablourile, ziarele qi revistele ldsate pe un col! de masd;

nu ne vom regisi mAinile gi picioarele decAt prin atingere.Nu voi vedea cu claritate nici treptele. Vor supravielui unr[stimp doar vocile ce-qi vor croi drum prin ceala pAcloasipAn[ cAnd, cuprinqi de indoial[, vom renunla sd vorbim,reinvilAnd intr-un tdrzita' sd ascultim, sd redevenim atenlila ceea ce se vorbeqte. Da, imi ziceam, vom face efortul s6-1

ascultim pe cel6lalt, strd.inul, pentru a afla, cum spunea

cineva, p[rerea lui despre lume intr-o lume in care nimeninu mai ascult[ pe nimeni, atAt de preocupali s[ vorbeasc[au devenit mai to!i.

Totul se va reduce la sunet, aqa cum mi s'a gi intAmplatintr-o dup6-amiaz6,, cdnd ceala de lapte fusese despicatide un fipdt asculit gi prelung care mi-a s[getat timpanele.Aruncasem o privire pe fereastr6: nu se vedea nici o pasire,nici o vietate din aI c[rui gAtlej s5 fAqneasc[ un strigit atAtde disperat, ca un foc in noapte. Ieqiti afard, am constatatuimitd cd lipitul se amplifica parc[, devenea tot mai puter'nic, ca vAntul a\A$a\ crescAnd in intensitate. Brusc, auzi-sem trosnetul unor vreascuri oftAnd sub greutatea pagilor.Dintr-odati totul murise. Vag de tot se distingea zbatereaunui corp dincolo de gardul vecinilor, zbatere atenuat[ de

marele nor albicios, l[sat pe p6mdnt. in timp ce mi se po-

vestea c6 tocmai fusese sacrificat un cocog, ecoul strig[tuluiaceluia continua sd despice aerul, ceala qi v[zduhul greu,

a$a cum sunt despicate lemnele pentru surcele'O ceald atAt de deas6 nu mai vizusem decAt Ia munte.

Era la fel de spectaculoasi qi Ia fel de avid[ sd cucereasci

110r

il Din infern, cu dragoste

ruri spalii. Ldcomia imensului nor contemplat acum cAlivanni Ia Fundata ajunsese pAnI in punctul in care pre! decnteva zile - si fi fost patru sau cinci - n-am mai vlzut nicipuiul de munte, impirlit congtiincios de vecini in parcelelxrpulate de ierburi imbelgugate, piscute de oife, n-am maivrizut nici, culmea, Ianlul muntos care incingea localitatea,rri cirei locuitori md ficeau nu rareori sd md intreb: oarevor ajunge sd impartl gi lanlul de munfi? Iar dacd vor ac-nrde la aceastd imposibil[ - mi se p[rea - parcelare a mun-lilor, VArfuI OmuI cui anume ii va reveni 9i ce utilitate o s[i se g[seasc6?

Poate ceala aceasta e un dar; nu este exclus sd fie mo-rlrrl cuiva de a ne sugera cE locuim in realitate intr-un linutrrl cefei dacd nu intr-un arondisment al derutei dotate culrnrul de a semS.na spaim6. Oare nu inaintim prin via!5 calrrin ceaf6? CAt inlelegem din tot ce ni se intAmplS qi cAtvcdem dincolo de limitele impuse de simfuri, de mama qitttil raliunii 9i logicii? Nu vedem decAt ceea ce am invilatxir vedem prin educafie, lecturi, cutume gi obiceiuri inculca-Ic, formate in timp, care - intr-o alti ordine a lucrurilor -nu este exclus si fie limite, piedici, simple prejudecdli cerrrr obtureazi accesul la esen{a lucrurilor gi a fenomenelor.Nu pricepem decAt ceea ce am fost inv[fagi sd pricepem, inlirnp ce dincolo de aparenle, dincolo de tiparele in aI c[roruor am fost formali, educali qi crescufi, deci, dincolo de stra-trrrile celei ce se arati ca un nor uriag, miraculos, se ascun-tlc o lume incomparabil[, o lume invizibild, la care noi nunvem acces decAt in anumite circumstanfe, in situalii-limi-tir, probabil, cu exceplii din ce in ce mai rare. OricAt ne-amrlori, ceva ne impiedici sI vedem ceea ce v6d peqtii, caii decurse, si auzim ceea ce aud ciocArliile, vulturii care despiciirrrilfimile montane cu ugurinla gi firescul cu care un delfinrritdcit de cArdul siu taie in doui jumdt[fi asimetrice aerultrrririi lnmiresmat de alge, pegti, fantasme gi scoici. OricAtno-am dori, nu vom afla niciodati ce vede ori ce simte un

Aune Crmtstl

arbore despicat de fulgerele dezl[nluite, nu vom ajunge sa

descriem ce simte o pasdre care cutreieri munlii din lan-

lul Himalaya sau rechinii-vac[ descoperili pe fundul GropiiMarianelor, la unsprezece kilometri adAncime.

OricAt de intens am visa, niciodatd nu vom afla proba-

bil din ce motive Iisus se simlea exilat printre oameni 9i se

regisea acas[ printre copii. Nu vom vedea timpul, nici nu

vom gusta din caracterul amoral aI soarelui, care incilzeqtetotul de-a valma, departe de bine qi de r6u, cu obrajii siiincinqi de vipaia dorinlei de a fi definitiv pretutindeni'

Ce agtept scriind in aceste clipe despre ceala care ne-a

invadat de cAteva zile gi inainteazi, ceas de ceas, mai in-

tAi oarecum timid, apoi tot mai ferm, tot mai intempestiv?

tn""r" si infeleg un fenomen obignuit aI naturii rezultatdin discrepanla dintre temperatura p[mAntului gi cea a ae-

rului suprasaturat de vapori de ap[, mai exact, din coborA-

rea temperaturii aerului sub nivelul aqa-numitului punct

de rou6? Fac efortul sd pricep doar atAt? Iarigi imi di ghes

binuiala ci scrisul ca formi a inlelegerii nu e decAt o iluzie,nu e decAt un prim val aI celei de care suntem inconjuralifiri s[ conqtientizim aceasta. Inlelegerea seamini intru-cAtva cu acea planti bianuald, incircati de un mister im-posibil de dezlegat de mai bine de cinci mii de ani de cdnd

i-a fost atestatl existenfa: ceapa. La vechii egipteni aceastiIegumd - consideratl medicament miraculos qi, totodati,simbol al eternitilii - era folositi 9i ca monedd ce asigura

trecerea in rai a muncitorilor care lucrau la inillarea pira-

midelor egiptene. De cAnd mi gtiu leg noliunea de a scrie

de cea de a in{elege qi equez mai de fiecare dati in savanta

simbolistic[ a cepei.Apropiindu-te prin intermediul scrisului de inlelegere

e oare ca qi cum ai decoji lucrurile, ai scoate cu infiniti rdb-

dare gi incetineal[ cAte un strat, inaintAnd pulin cAte pulinspre esen!6 fir[ s-o pdtrunzi, golind'o astfel de infelesuri,de sens? Lucrurile se intAmpli mai degrabi exact invers: pe

t2

l;] Din infern, cu dragoste

nriisur5. ce pare cI te apropii de inleiegere, sensurile unuilirnomen ori ale weunui lucru - daci nu lli scapl cu des[-virrgire - se multiplicS, iar tu continui exerciliile de infele-gcre, folosind scrisul ca instrument ce servegte exprimirii.l)cscrii modul tiu de a infelege, de a te apropia de infe1ege-nr firi s-o epuizezi.

Dincolo de exercifiul de inlelegere, scrisul e un mod den te exprima gi, in minute de maximd intensitate, de a ternira de faptul ci - oricAt de mult !i-ai dori 9i te-ai incipilA-rra si inlelegi scriind - fiecare vers, fiecare poem, eseu sauroman, fiecare carte, aqadar, nu te face decAt si intArzii inl,nra uimirii crescute ca plantele prim[vara din constatareacri, trecAnd prin via!6, ai inaintat printr-un linut invadatrlc o cea![ incredibil6, pendulAnd intre efortul de a te ex-prima qi incdpdlAnarea de a infe1ege, fdri si reugegti decAtxri te miri la nesfArgit, s[ descrii felul in care te miri gi silngi in urma ta roadele acelei miriri: cdrlile ce-!i poart[ im-primat pe coperti - intdmplitor sau nu - numele. Istorialumii este o succesiune a miririlor; prin acumularea inten-xitilii - ca si nu spunem a unei energii explozive - acestea<:reeaz6, periodic condilii prielnice apariliei geniilor, cS.roranofiunea de subterani le este, firi indoiali, patrie iubitd qiblcstemati in egal6 mlsurd.