Dimensiunea Religioasa a Existentei
Mitropolitul Coresi (1510-1583) ,a fost un tipograf din ara Rom!neas"#, sta$ilit ulterior la %ra&o',unde &i 'a nin*a propria tipograe+n"ep!nd "u anul 155 pu$li"# unspre.e"e tip#rituri n lim$a sla'on# si nou# tip#rituri n rom!n#, "u a/utorul alfa$etului "irili"+ rin"ipalele sale opere sunt Cateismul(1552), etrae'angel (1541), iturgier (150) &i saltire(150)+6"estea sunt "ele dint!i "#r*i in lim$a rom!n# &i datorit# faptului "# au a'ut o "ir"ula*ie foarte larg#, au "ontri$uit sim*itor la uni"area lim$ii rom!ne literare+ 7pe"i" operelor "oresiene sunt iota"i.area 'er$elor(transformarea lui d9 n .9 : "re.9, '#.9, au.9) , dar &i folosirea unor araisme foneti"e(ex+:9iaste9, "reade9 , 'ia.#9 , to"mealele9),morfologi"e(ex+: 9ierta"iunea9, "aele9, to"mealele9), sinta"ti"e sau semanti"e+im$a noastr# a e'oluat astfel,preg#tind lo"ul tip#riturilor din alt domeniu de"!t "el religios+
Mitropolitul ;arlaam tradu"e "u aproape &ase de"enii mai t!r.iu de"!t Coresi &i "ola$oratorii lui, lim$a/ul s#u ind desigur mai ele'at fa*# de "el al dia"onului muntean &i al preo*ilor ardeleni+nin*ea.# o tipograe la %iseri"a  rei <erari,unde &i 'a tip#ri "artea "ea mai important#, Ca.ania(14=3),"are 'a repre.enta se"ole de-a r!ndul "artea de $a.a n slu/irea $iseri"eas"#+De&i nu are o "ultur# foarte 'ast#, ;arlaam reu&e&te s# impun# un stil de fa"tur# popular# operei sale dar &i s#-i dea amprenta personal#+
  De.'oltarea lim$ii rom!ne literare se fa"e "u a/utorul mitropolitului Moldo'ei, Dosoftei(14>=-1423),un mare "unos"#tor de lim$i str#ine, un o$sedat al 'ersi"a*iei &i primul "are dep#&e&te "u mult sar"ina de tradu"#tor,punandu-&i amprenta stilisti"a+Este pus de "#tre "riti"i pe a"eea&i linie "u Emines"u datorit# rimelor rare pe "are le formea.#(ex+: stri"#-nemi"#9, salte- nalte9), &i asem#nat "u <+%ar$u &i + 6rge.i datorit# dislo"#rilor topi"e+rin"ipalele sale opere sunt ;iata si petre"erea sntilor(1484) &i saltire n 'ersuri(143), a"este opere de'enind surs# de inspira*ie pentru poe*ii romanti"i &i pentru moderni&tii inter$eli"i+
 
su$stan*ial arta oratoriei religioase,ind pasionat de spe"ula*ia teologi"#, de ideile nnoitoare&i a"ord!nd o deose$it# aten*ie "onstru"*iei e"#rei predi"i dup# modelul "lasi" al omiliilor,urm!nd astfel s# a'em par*i ale retori"ii "lasi"e+6ntim se folose&te de preteri*ie(falsa umilin*#) pentru a se sustrage de multe ori de la responsa$ilitatea de a 'or$i de sf!ntul .ilei+ ?fer# textului o "onstru"*ie riguroas# $a.at# pe simetrii,introdu"!nd anumite laitmoti'e, prin"ipala sa oper# "onstituind-o Didaiile(102-114)+
  iteratura religioas# adu"e in spa*iul nostru "ultural de orientare $i.antin# o form# mentis de tip medie'al "are "oin"ide n mare parte "u modul de g!ndire o""idental+6 pus astfel $a.ele primelor forme ale literaturii artisti"e, a a/utat la nlo"uirea sla'onei "u lim$a rom!n#,uni"and-o, des"i.!nd "alea spre un stil "#rtur#res"+
  <n"eputurile literaturii romane sunt legate de "ontextul ariei "ulturale din rasaritul Europei, un spatiu "omplex format pe temeliile traditiei $i.antine+ <n"epand "u se"olul al @;<<-lea, lim$a sla'ona, lim$a o"ierii ser'i"iului di'in in $iseri"a, in"epe sa e inlo"uita treptat "u lim$a romana+<n a"easta perioada s-au tradus si s-au tiparit "arti religioase de "are a'eau ne'oie toti "redin"iosii+ 6"estea au fost "a.aniile (e'angelii expli"ate,"uprin.and in'ataturi morale de.'oltate pe marginea textului $i$li") si pra'ilele("orpuri de legi)+ 6"tele de "ultura din "ele 3 tari romane demonstrea.a "a mentalitatea religioasa, "ara"teristi"a E'ului Mediu este dominanta+Domniile lui Matei %asara$, in Muntenia si ;asile upu, in Moldo'a,au mar"at in"eputul unei epo"i de in'iorare "ulturala+ rin tipograile inintate "u spri/inul lui etru Mo'ila, u de 'oie'od moldo'ean a/uns mitropolit al Aie'ului, "artile religioase se raspandes" si "ontri$uie la uni"area lim$ii romane literare+ Borii literaturii religioase poarta astfel amprenta "artilor religioase "are au iesit din a"este tipograi+Religia este o "omponenta importanta a "ulturii unui popor+7entimentul religios se manifesta atat in "adrul $iseri"ii, "at si din"olo de .idurile ei+ <n $iseri"a, legatura "u Dumne.eu se exprima pu$li", prin mi/lo"irea "lerului, dupa o anumita randuiala+ <nsa "redinta se oglindeste si in afara institutiei e"le.iale, in modul de a gandi al oamenilor, in "omportament, in modul de a se exprima, in o$i"eiurile lor, in "eea "e "reea.a: in arite"tura,in arte plasti"e, in mu.i"a, in literatura+Componenta religioasa a "ulturii romane este foarte 'ie in perioada premoderna+ <n E'ul Mediu, "restinismul, "are fusese adoptat timpuriu de stramosii romanilor, de'ine o religie $a.ata pe "arte+
Cu'antul s"ris-mai intai, manus"ris, apoi tiparit- "ir"ula prin intermediul "artilor de "ult in lim$a sla'ona+ De "e nu in romana
 
 
Mentalitatea medie'ala: omo religious
  ?mul medie'al are alta mentalitate de"at omul modern, traind in alt ori.ont "ultural+ ?mul medie'al este prin ex"elenta un omo religiosus, "are "omuni"a "u Dumne.eu, si "u sntii, "rede in semne si minuni, are "ultul moastelor, fa"e pelerina/e la lo"uri snte+?mul medie'al 'ede lumea "a pe o "reatie di'ina, < se supune ne"onditionat lui Dumne.eu, iar "ata"lismele si ra.$oaiele ii apar "a moduri de a'erti.are sau pedeapsa din partea lui Dumne.eu ori "a inter'entie a puterii dia'olului+ <n am$ele "a.uri, iesirea din impas presupune re"unoasterea pa"atelor si indreptarea lor prin penitenta+Realitatea din /ur ofera semne la "are au a""es "u pre"adere "ei initiati: "alugari si preoti, astrologii de pe langa "urtile domnesti, 'oie'odul insusi "are domnea "a unsul lui Dumne.eu pe pamant9+ Mentalitatea medie'ala se "onfrunta "u marile epidemii de "iuma,"atastrofe naturale ("utremure, inundatii), perioade lungi de se"eta si foamete, ra.$oaie "e durea.a uneori .e"i de ani+ oate generea.a sentimentul de insta$ilitate a lumii si nesiguranta a 'ietii+Religia o"iala si autoritatea $iseri"ii "oexista "u "restinismul popular de-alungul se"olelor s-au perpetuat superstitii, "redinte si pra"ti"i pagane legate de 'e"ile religii ale naturii+
F
C?RE7< 7< R?6G6RE6 C6R<< <H <M%6 R?M6H6
 
insasi+<nter'entia lor in reda"tarea ICateismuluiI din 1552,astfel in"at sa nu "ontra.i"a agrant in'atatura ortodoxa,pare do'edita+Dupa un s"urt episod pro.elitist esuat,o"ialitatea saseas"a in"epe,de altfel,sa "onsidere tiparirea "artilor romanesti mai "urand o afa"ere "omer"iala,menita a da de lu"ru fa$ri"ii de artie lo"ale ai a adu"e "astiguri in "a.ul unor anumite in'estitii+6"est fapt inlesneste o atmosfera de "ola$orare,in "are lo"ul prin"ipal il detine a"ti'itatea Dia"onului Coresi+
  ipograa a"estuia de la %raso' nu mai este intreprinderea o"iala domneas"a,instrument al "ulturii feudale "ontrolat de ea,"i proprietatea unui mestesugar,"leri" marunt,el insusi om al Itimpurilor noiI, a des"is asadar mesa/ului "ultural si so"ial ai Reformei,iar "a patron de intreprindere- oare"um indiferent la "ontinutul "artilor pe "are le tiparea pe $ani+El 'ine la %raso' ind"a a"esta era un "entru de "omert si un pun"t de intalnire al romanilor de peste tot si ai"i tipareste "arti de toate nuantele,"omandate de repre.entantii mai tuturor "urentelor "e se impleteau si se "onfruntau in 'remea a"eea+<ntre 1552-1581 din presa lui Coresi apar nu mai putin de 2 "arti in lim$a romana:<ntre$area "restineas"a(1552),etrae'angelul(1541),Japtele 6postolilor(1543),al"ul E'angeliei "u Molit'elni"ului in anexa,am$ele de e'identa fa"tura "al'ina+ (""a 154=),iturgierul (150),ra'alia(fara datare exa"ta)si,in sfarsit,Carte "u in'atatura (1581),"unos"uta si su$ numele de Ca.ania a <<-a+6"estora li se adauga 11 tiparituri sla'one intre 155 si 1583+7e poate 'edea de ai"i "a destinele tiparului "iliri" la romani inregistrea.a o etapa noua in momentul in "are intalnes" Reforma si spiritul e'ului modern:Coresi tipareste impreuna "u u"eni"ii sai intr-un sfert de 'ea" de patru ori mai multe "arti de"at tiparisera ,la un lo",Ma"arie si iu$a'i"i in patru de"enii ,iar atmosfera in "are se desfasoara toata a"easta a"ti'itate de raspandire a "artii sla'one si de prefa"ere pe romaneste a "artilor fundamentale ale $iseri"ii este tipi"a "ulturii orasenesti ,unde,odata "u ideile Reformei ,se fa"e simtita si mentalitatea mer"antila a $urge.iei+Dia"onul Coresi,orodoxul 'enit din  rago'iste ,este prin situatia lui sio"iala un mem$ru al a"estei "lase si el nu se /enea.a sa gire.e in 154= pe numele sau "arteaIereti"aI "e-i fusese "omandata de no$ilul "al'in Jorro MilKlos+a randul sau , /udele sas al %raso'ului ,u"as Lirs"el,'a nanta in 1581 o "arte ,de data a"easta ortodoxa ,unde "iar din prefata erau atat"ate in'ataturile propriei sale "onfesiuni
 
sporadi" pierdut in fundul unui sat ori in in"inta 'reunei manastiri ,si de'ine un ade'arat "urent prin "are se exprima interesele si aspiratiile unor paturi so"iale noi si "are este sustinut "u argumente ideologi"-religioase ,"iar patrioti"e,proland .orii unei mentalitai noi +Epilogul Isaltirii I romanesti din 150 -do"umentul "el mai "on"is si mai pateti" al a"estei epo"i- este o ade'arata pro"lamatie "atre toti romanii ,folosind intr-un mod neasteptat stilul riso'elor 'oie'odale: ICu mila lui Dumne.eu ,da"a 'a.uiu "a mai toate lim$ile au "u'antul lui Dumne.eu in lim$a (lor) numai nou rumanii-a'am +si Lristos .ise,Matei 102,"ine "eteste sa inteleaga si a'el apostolul in"a s"rie la Corintu 155,"a intru $eseri"a mai 'ratos "in"i "u'inte "u intelesulu mieu sa graes"u "a su alalati , sa in'atu, de"atu intunere"u de "u'inte neintelese intr-alte lim$i in"eputu-s-au a ses"rie a"este snte psaltiri in luma lu fe'ruarie 4 .ile si s-eu sfarsit in luna lui mai > in "etate in %raso'u+ ;a leato 08(150)+I
  Ridi"area lim$ii 'or$ite de popor la rangul de lim$a a "ulturii se transforma ,astfel, datorita fortei de difu.are a "u'antului tiparit ,intr-un fenomen ire'ersi$il ,"are 'a sfarsi prin a triumfa asupra sla'oinei multise"ulare +Cartea pe lim$a romanes"a porneste din %raso' "a o solie noua inspre toate .arile si "u"ereste mintile luminate ale 'remii ,in"al.ind "u graiul natal pe "ei o$ligati sa apu"e drumul strainatatii+Domnul moldo'ean etru 7"iopul ,"are, desi stia trei lim$i straine ,isi fa"ea insemnarile proprii in lim$a romana ,ple"and in exil a luat "u el "arti romanesti+a moartea sa in  irol ,fa"andu-se in'entarul a'erii lasate ,au fost inregistrate "ele doua Isaltiri I romanesti si IJaptele apostolilor I +u"a 7troi"i,marele logofat al Moldo'ei ,numit de Lasdeu Iparintele lologiei romaneI ,pentru "a a s"ris "el dintai dintre romani Iatal nostruI "u litere latine ,a'ea si el "arti de-ale lui Coresi+Manastirea Ciolanul ,de langa %u.au din 150 s-a pastrat la %istrita Craio'estilor din ?ltenia +
  De ai"i nu tre$uia insa trasa "on"lu.ia "a exponentii traditiei "ulturale sla'one au fost ei insisi impli"ati ori si-au dat "on"ursul la transformarea lim$ii romane in 'ei"ul al "ulturii in se"olul al @;<-lea +?pera de tradu"ere si tiparire a "artilor romanesti se desfasoara in a"est se"ol mai "urand in afara interesului si spri/inului feudalitatii si al inaltei ierarii $iseri"esti din ara Romaneas"a sau Moldo'a ,iar o initiati'a a feudalilor maramureseni de introdu"ere a lim$ii romane in $iseri"a ramane ,pana la pro$e mai "on"ludente ,o simpla ipote.a+
 
straina "u lim$a poporului I a fost orientarea noua a fenomenului "ultural in totalitatea lui,armarea in "ultura a paturilor so"iale -"leri"i marunti ,targo'eti+"arturari lai"i de prin sate-,"arora pana atun"i li se impusese 'ea"uri la rand de "ultura sla'ona dominanta a "lasei stapanitoare ,7i este "at se poate de semni"ati' "a in 'reme "e aproape toate tipariturile sla'one ale lui Coresi mentionea.a in epilog pe domnii si mitropolitii arii Romanesti ,din Iporun"aI(intelege su$'entia) "arora s-au tiparit , ni"i una din "artile romanesti nu are asemenea patroni ,"i mentionea.a e o"iali sasi ai %raso'ului ,e pe Coresi de unul singur ,"a un fel de editor al "artii romanesti pentru fratii sai de pretutindeni +E'ident, in /urul lui Coresi au stat "arturarii si populatia romaneas"a $raso'eana,ai "arei negustori repre.entau una din realitatile importante ale 'ietii e"onomi"e din 'remea a"eea+
E?C6 N< C?RE7<
  Dupa a"easta,tiparul romanes" in"etea.a in argo'iste +pentru "a sa reapara mai tar.iu la %raso' in 1554 ,"and, pe timpul lui atras"u "el %un ,intre 1> iunie 1554 si 1= ianuarie 155 ,dia"onul Coresi tipareste "u porin"a lui Lanas %enKner,/udele %raso'ului ,un ?"toi sla'ones" +Cum a a/uns Coresi la %raso' nu putem sti+ ro$a$il"a Lanas %enKner ,"are intemeiase "u 10 ani maiinainte prima fa$ri"a de artie,in na.uinta de a-si desfa"e marfa, il adusese pe Coresi "u tipograa lui a"olo +pentru "a sa in"eapa pu$li"area "artilor de slu/$a ne"esare $iseri"ilor romanesti din rin"ipate + refata pe "are a reprodus-o d-l Ma.ilu -intr-un arti"ol "riti" despre Coresi- in'ederea.a oare"um a"easta intentie, "a"i alaturi de L+,%enKner OP "aruia ne spune "a tipareste "artea,pomeneste si pe domnii rin"ipatelor noastre : OP+
  6"easta "arte -prima tiparitura soresiana la %raso' ,despre "are ne- a data lamuriri interesante regretatul %ianu,intr-o notita pu$li"ata in I6nalele 6"ademiei RomaneI,(1202-1210 'olumul @@@<<)- "ontine un epilog in "are ni se spune "a a fost tiparita din porun"a lui %enKner de "atre ?prea ogofatul si Dia"onu Coresi +Nltima ind "itat in al doilea rand OOPP, este dupa "um se pare ,u"eni"ul lui ?prea ogofatul ,"are pre"um spuneam si dupa "um se "onstata din epilogul 6postolului sla'ones" tiparit la argo'iste in 15= +era la randul lui +di"ipolul lui Dimitrie iu$a'i"i ,pri$eagul sar$OP,"um se numeste el insusi in epilog+
 
"are, expatriati in impre/urari 'itrege ,au adus in tarile noastre $u"iile de tipar ,lu"rate in ;enetia+
  C?RE7<+ Jigura Dia"onului Coresi,in"epatorul "artii romanesti tiparite,desi a fost in timpul din urma o$ie"tul a numeroase studii ,arti"ole si polemi"i +ne este in"a putin "unos"uta+
  Humele lui ,"are suna a.i asa de exoti" in onomasti"a romaneas"a ,a fost pus de mult - de 6lex+ ?do$es"u "iar- in legatura "u familia lui Coressios din Cios ,"are a dat medi"i "a <oan Coressios din Cios ,din a doua  /umatate a se"olului al @;<-lea ,s"riitori de seama "a George Coressios de la in"eputul se"olului al @;<<-lea, negustori "a 6nton ,George si <oan (D.iani) Coressi , "are a'eau afa"eri "omer"iale "u QoQul polon+
  Ce legaturi au fost- da"a exista 'reun- intre Coresi al nostru si omonimii sai,gre"i, originari din Cios ,nu putem sti,ind"a do"umentele timpului nu ne ingaduie sa fa"em ni"i o "on/e"tura+
Japt este "a in a"tele si do"umentele romanesti din se"olul al @;<-lea apar mai multi Coresi+6stfel intre anii 15>-15== se pomeneste de un Coresi OP, sau Coresi OP,sau Coresi OP, "are s"rie o serie de a"te intre 15> si 1538 in %u"uresti si argo'iste, "etatile de s"aun ale arii Romanesti +
  6lte do"umente posterioare 'or$es" despre de Coresi logofatul in Mirosla'esti,OP, "are apare pentru intaiasi data pe la 15400,intr-un a"t de la manastirea ismana +<l gasim mai tar.iu in 1548, s"riind a"te la %u"uresti +7e pare "a era un om instarit ,"a"i 6lexandru ;oda ,ul lui Mir"ea Cio$anu ,ii intareste in >5>, in OP, mosiile %ar"anesti si ;ladulesi ,parti de pamant in Rusi ,opesti ,%ranistor ,Nrlati ,eontesti si %rosteni+ Din "ate'a a"te ,aam "a a'ea un nas "u numele de %ar$u ,"a tinea in "asatorie pe Dii"a ,i"a lui %unea si sora lui 7toi"a elea.a,si "a a'ea mai multe "umnate:7tana Heas"a,Do$ra si Maria ,in satul %ra"anesti ,ale "aror parti de mosie le "umparase pe la 154+El a a'ut un u ,pe logofatul %unea+
  6mintes" a"este date intrSadins,pentru "a din ele se poate 'edea "a a"esti Coresi -"iar da"a ar fost la origine straini ,totusi ,prin "asatorii si inrudiri ,intrasera in randul pamantenilor+