GandireaGandirea• GândireaGândirea reprezintă reprezintă

nivelul cel mai înalt de nivelul cel mai înalt de prelucrare şi integrare a prelucrare şi integrare a informaţiei despre lumea informaţiei despre lumea externă şi despre propriul externă şi despre propriul nostru EU. Prin ea se nostru EU. Prin ea se realizează saltul calitativ al realizează saltul calitativ al activităţii de cunoaştere de activităţii de cunoaştere de la particular la general, de la particular la general, de la accidental la necesar, la accidental la necesar, de la simpla constatare a de la simpla constatare a existenţei obiectului la existenţei obiectului la interpretarea şi explicarea interpretarea şi explicarea lui legic-cauzală, se face lui legic-cauzală, se face trecerea de la procesele trecerea de la procesele psihice cognitiv senzoriale psihice cognitiv senzoriale la cele cognitiv superioare.la cele cognitiv superioare.

• Prin urmare, Prin urmare, gândirea este gândirea este procesul psihic de procesul psihic de reflectare mijlocită reflectare mijlocită şi generalizat-şi generalizat-abstractă - sub abstractă - sub forma noţiunilor, forma noţiunilor, judecăţilor şi judecăţilor şi raţionamentelor - a raţionamentelor - a însuşirilor comune, însuşirilor comune, esenţiale şi esenţiale şi necesare ale necesare ale obiectelor şi a obiectelor şi a relaţiilor legice, relaţiilor legice, cauzale între ele.cauzale între ele.

• Gândirea se organizează ca un sistem Gândirea se organizează ca un sistem multifazic, întinzându-se pe toate cele trei multifazic, întinzându-se pe toate cele trei coordonate temporale: trecut, prezent şi viitor. coordonate temporale: trecut, prezent şi viitor. Ea realizează o permanentă corelare între Ea realizează o permanentă corelare între diversele momente şi stări ale obiectului: diversele momente şi stări ale obiectului: foloseşte informaţia despre trecutul obiectului foloseşte informaţia despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui, integrează pentru a explica prezentul lui, integrează informaţia despre trecutul şi prezentul informaţia despre trecutul şi prezentul obiectului pentru a determina starea lui în obiectului pentru a determina starea lui în viitor. viitor.

• Ea realizează o reflectarede tip predictiv, Ea realizează o reflectarede tip predictiv, anticipativ, pe lângă funcţia interpretativ-anticipativ, pe lângă funcţia interpretativ-explicativă, dobândind şi o funcţie creatoare: explicativă, dobândind şi o funcţie creatoare: elaborarea de modele, proiecte şi planuri elaborarea de modele, proiecte şi planuri ideale pe baza cărora, în cursul activităţii ideale pe baza cărora, în cursul activităţii practice, se realizează noi obiecte, noi practice, se realizează noi obiecte, noi configuraţii ale mediului înconjurător.configuraţii ale mediului înconjurător.

Fiind procesul de cunoaştere de rangul cel mai înalt, Fiind procesul de cunoaştere de rangul cel mai înalt, care asigură pătrunderea în esenţa lucrurilor, care asigură pătrunderea în esenţa lucrurilor, înţelegerea relaţiilor logice dintre acestea, înţelegerea relaţiilor logice dintre acestea, explicarea şi interpretarea lor, şi care face posibilă explicarea şi interpretarea lor, şi care face posibilă rezolvarea problemelor complexe, de ordin teoretic rezolvarea problemelor complexe, de ordin teoretic şi practic, gândirea ocupă un loc central în şi practic, gândirea ocupă un loc central în sistemul psihic uman.sistemul psihic uman.

• "Orice act "Orice act intentionat este intentionat este un act magic"un act magic" - - spunea odata Aleister spunea odata Aleister Crowley. In sensul sau Crowley. In sensul sau cel mai exact, cuvantul cel mai exact, cuvantul "magie" desemneaza o "magie" desemneaza o serie de actiuni serie de actiuni destinate sa exploateze destinate sa exploateze puterile naturale, puterile naturale, mentale si psihice ale mentale si psihice ale unei persoane pentru unei persoane pentru indeplinirea unui scop indeplinirea unui scop anume.anume.

• Magia- complex de actiuni asupra Magia- complex de actiuni asupra fiintelor, lucrurilor si starilor din fiintelor, lucrurilor si starilor din natura, foarte vechi, (dovada natura, foarte vechi, (dovada denumirea: akkad, iuga- “preot”; denumirea: akkad, iuga- “preot”; asir-maga- “sacerdot” ; din asir-maga- “sacerdot” ; din greaca: maglia- “farmec, greaca: maglia- “farmec, vrajitorie” si din latina: magus- vrajitorie” si din latina: magus- “preot persan”) rezervat candva “preot persan”) rezervat candva doar initiatorilor ce puteau stapani doar initiatorilor ce puteau stapani forte supraferesti- de regula pe forte supraferesti- de regula pe cele ale Raului- si intemeiat pe cele ale Raului- si intemeiat pe convingerea ca in afara vizibilului, convingerea ca in afara vizibilului, exista si invizibilul la care se exista si invizibilul la care se poate aceede prin puterea poate aceede prin puterea cuvantului ( si uneori, a gestului). cuvantului ( si uneori, a gestului).

•Unii invatati, sunt de parere ca persistenta magiei se explica Unii invatati, sunt de parere ca persistenta magiei se explica tocmai prin inclinatia omului de a guverna lucruri neobisnuite, tocmai prin inclinatia omului de a guverna lucruri neobisnuite, prin nazuinta lui de a solutiona “necunoscutele” mediului prin nazuinta lui de a solutiona “necunoscutele” mediului agresiv. agresiv.

Exista doua tipuri de magii:Exista doua tipuri de magii:

• Magia albaMagia alba cu precadere cu precadere benefica, comuna, benefica, comuna, ademonica, intemeiata ademonica, intemeiata pe forta cuvantului pe forta cuvantului rostit.rostit.

• Magia neagraMagia neagra (agresiva) (agresiva) reproduce actiunea reproduce actiunea duhurilor necurate, duhurilor necurate, farmece, vraji, facaturi farmece, vraji, facaturi etc.etc.

• Gândirea magicăGândirea magică include două principii include două principii indispensabile vieţii umane şi de care gândirea indispensabile vieţii umane şi de care gândirea pragmatică nu ştie să se folosească: pragmatică nu ştie să se folosească: cunoaşterea cunoaşterea prin intuiţieprin intuiţie şi şi raţionamentul analogicraţionamentul analogic. Intuiţia este . Intuiţia este un fel de instinct intelectual care avertizează omul un fel de instinct intelectual care avertizează omul despre ce e bun sau rău pentru el; raţionamentul despre ce e bun sau rău pentru el; raţionamentul analogic stabileşte corespondenţe între fiinţă şi analogic stabileşte corespondenţe între fiinţă şi univers şi le apreciază calităţile în funcţie de univers şi le apreciază calităţile în funcţie de asemănările sau neasemănările constatate. asemănările sau neasemănările constatate. Descoperirile făcute astfel sânt atât de „realiste" Descoperirile făcute astfel sânt atât de „realiste" încât timp de secole medicina a fost asociată cu încât timp de secole medicina a fost asociată cu magia; de fiecare dată când a fost vorba de a magia; de fiecare dată când a fost vorba de a învinge nişte imposibilităţi s-au folosit procedee învinge nişte imposibilităţi s-au folosit procedee magice, abandonate când aceste imposibilităţi au magice, abandonate când aceste imposibilităţi au putut fi învinse altfel. Fără intuiţie şi analogie, nici putut fi învinse altfel. Fără intuiţie şi analogie, nici o civilizaţie n-ar fi avut vreo validitate: nu trebuie o civilizaţie n-ar fi avut vreo validitate: nu trebuie să subestimăm materialele furnizate de aceste să subestimăm materialele furnizate de aceste două metode care leagă imaginaţia cu observaţia.două metode care leagă imaginaţia cu observaţia.

BlestemulBlestemul• Blestemul e un act de magie verbala- bazat pe Blestemul e un act de magie verbala- bazat pe

credinta in puterea cuvantului de a institui, de a credinta in puterea cuvantului de a institui, de a modifica o stare existenta. E constituit dintr-o modifica o stare existenta. E constituit dintr-o formula fixa sau improvizata, prin care se invoca formula fixa sau improvizata, prin care se invoca mania sau urgia unei divinitati asupra unei mania sau urgia unei divinitati asupra unei persoane, a unui obiect sau a unei actiuni. persoane, a unui obiect sau a unei actiuni. Blestemul e utilizat in scop de razbunare, Blestemul e utilizat in scop de razbunare, pedepsire sau compromitere.pedepsire sau compromitere.

Exemple de blesteme:Exemple de blesteme:

• Blestemul care provaca Blestemul care provaca maladii:maladii:

Dar-ar Dumnezeu sa deaDar-ar Dumnezeu sa deaDe-o pereche de triguriDe-o pereche de triguri

Sa te tie noua luni.Sa te tie noua luni.Cand ti-o fi, mandra, mai bineCand ti-o fi, mandra, mai bine

Sapte doctori langa tine.Sapte doctori langa tine.Patru sa te doftoreascaPatru sa te doftoreascaSi trei sa te lecuiasca,Si trei sa te lecuiasca,

Leacul sa nu ti-l gaseasca,Leacul sa nu ti-l gaseasca,Cu tine sa se sfarseasca. Cu tine sa se sfarseasca.

Blestemul unei iubite Blestemul unei iubite parasite:parasite:

Cum n-a avut Cum n-a avut Cand l-a nascutCand l-a nascut

Ma-sa stareMa-sa stareAlinareAlinare

Pan’mi s-a-porniPan’mi s-a-porniPana n-a sosiPana n-a sosi

La Duminica cea La Duminica cea aleasa...aleasa...

Sa aiba foc in clopSa aiba foc in clopSoareci in Soareci in

cioareci, cioareci, Furnici in opinciFurnici in opinci

Sa-l arde,Sa-l arde,Sa-l muste,Sa-l muste,Sa-l pisteSa-l piste

Sa n-aiba stare, Sa n-aiba stare, nici alinarenici alinare

Pana la nime n-Pana la nime n-are plecare.are plecare.

Sa arda camesa Sa arda camesa pe dansulpe dansul

Si inima-ntr-insul,Si inima-ntr-insul,

Sa nu poata Sa nu poata dormi,dormi,

Sa nu poata Sa nu poata hodeni,hodeni,

Pan’la noi n-a veniPan’la noi n-a veni

La parinti a ma La parinti a ma peti.peti.

Blestem si autoblestem:Blestem si autoblestem:

Bata-te, mai, mandro, bata,Bata-te, mai, mandro, bata,

Saptezece de draci odata,Saptezece de draci odata,

Si pe mine iar ma bata Si pe mine iar ma bata

De te-oi mai iubi vreodata. De te-oi mai iubi vreodata.

DescanteculDescantecul

• Descantecul este o “forma de atac” magica Descantecul este o “forma de atac” magica a urmarii actiunilor diavolului (ca “agent” a urmarii actiunilor diavolului (ca “agent” al pedepsei divine, transportand un al pedepsei divine, transportand un continut simbolic ce mintentioneaza o continut simbolic ce mintentioneaza o purificare. purificare.

Descantecul de deochiDescantecul de deochi

...I asa sa se potoleasca...I asa sa se potoleasca

Sa mi se linisteascaSa mi se linisteasca

Deochiurile,Deochiurile,

Sagetaturile,Sagetaturile,

Si uitaturile,Si uitaturile,

Si pocitura,Si pocitura,

De toate rahue.De toate rahue.

Deochiturile,Deochiturile,

Sagetaturile,Sagetaturile,

Cele greleCele grele

Muscatele.Muscatele.

Cele rele [...]Cele rele [...]

Fugi deochiFugi deochi

Dintre ochiDintre ochi

Ca te-ajunge vant saratCa te-ajunge vant sarat

Sudori de om botezatSudori de om botezat

Sa crape ochii cui te-o Sa crape ochii cui te-o diocheat...diocheat...

• ReligiaReligia este este credinţacredinţa în în supranaturalsupranatural, , sacrusacru sau sau divindivin, şi , şi codul moralcodul moral, , practicile de ordin ritual, practicile de ordin ritual, dogmele, valorile şi dogmele, valorile şi instituţiile asociate cu instituţiile asociate cu această credinţă. În cursul această credinţă. În cursul dezvoltării sale religia a dezvoltării sale religia a luat un imens număr de luat un imens număr de forme în diverse culturi sau forme în diverse culturi sau persoane.persoane.

• Religia se explică din Religia se explică din perspectiva biologiei şi perspectiva biologiei şi antropologiei prin existenţa antropologiei prin existenţa unor unor baze biologice baze biologice identificabileidentificabile ce ce caracterizează specia sapiens. caracterizează specia sapiens. Din perspectiva biologiei, se Din perspectiva biologiei, se pot identifica două mari clase pot identifica două mari clase de factori care acţionează de factori care acţionează întru apariţia şi persistenţa întru apariţia şi persistenţa religiei, anume religiei, anume factorii factorii proximaliproximali (neurologia, (neurologia, genetica, endocrinologia) şi genetica, endocrinologia) şi factorii ultimifactorii ultimi (numiţi şi (numiţi şi ""evoluţioniştievoluţionişti"); aceştia din "); aceştia din urmă ţin de urmă ţin de natura socială a natura socială a specieispeciei. Ei sunt ultimul palier . Ei sunt ultimul palier explicativ al explicativ al comportamentului religioscomportamentului religios

Componentele religiei Componentele religiei analizate de catre biologie analizate de catre biologie sunt:sunt:• Aparenta la rup si morala socialaAparenta la rup si morala sociala

• Practica ritualaPractica rituala

• Credinta in supranaturalCredinta in supranatural

Aceste componente ale religiei isi gasesc fundamentul in factori Aceste componente ale religiei isi gasesc fundamentul in factori adaptivi care se manifesta atat in comportamentul religios cat si in adaptivi care se manifesta atat in comportamentul religios cat si in functiuni sociale altele decat religia.Astfel se consta ca religia si functiuni sociale altele decat religia.Astfel se consta ca religia si faptul religios sunt niste epifenomene ale dispozitiilor sociale si faptul religios sunt niste epifenomene ale dispozitiilor sociale si cognitive retinute prin selectie pentru valoarea lor adaptiva in cognitive retinute prin selectie pentru valoarea lor adaptiva in materie de relatii in interiorul uni grup.materie de relatii in interiorul uni grup.

• Religia ca expresie simbolicăReligia ca expresie simbolicăReligia este, la nivel de discurs, expresia simbolică Religia este, la nivel de discurs, expresia simbolică

a unei încrederi în existenţa unei realităţi a unei încrederi în existenţa unei realităţi absolute (Sacrul, Supremul, Dumnezeul) de care absolute (Sacrul, Supremul, Dumnezeul) de care omul ar depinde. Această încredere este credinţa. omul ar depinde. Această încredere este credinţa. Ea permite omului să se orienteze în chestiunea Ea permite omului să se orienteze în chestiunea marilor întrebări ale vieţii şi dă omului un sens marilor întrebări ale vieţii şi dă omului un sens existenţei sale care depăşeşte viaţa sa biologică.existenţei sale care depăşeşte viaţa sa biologică.

• Religia ca tip de comportament umanReligia ca tip de comportament umanReligia este un tip de comportament uman Religia este un tip de comportament uman

(credinţe, ritualuri) referitor la fiinţe, forţe şi (credinţe, ritualuri) referitor la fiinţe, forţe şi puteri supranaturale. Sociologia considera ca puteri supranaturale. Sociologia considera ca religia a apărut şi există încă pentru că ea religia a apărut şi există încă pentru că ea îndeplineşte anumite funcţiuni:îndeplineşte anumite funcţiuni:

1.1. Funcţia cognitivă:Funcţia cognitivă:Religia este o formă de explicare a lumii, în condiţiile Religia este o formă de explicare a lumii, în condiţiile lipsei unei cunoaşteri ştiinţifice.lipsei unei cunoaşteri ştiinţifice.

2.2. Funcţia acţională:Funcţia acţională:Religia este o formă de extensie a capacităţilor umane Religia este o formă de extensie a capacităţilor umane limitate de acţiune. James Fraser argumentează că omul limitate de acţiune. James Fraser argumentează că omul primitiv a încercat să abordeze lumea, în completarea primitiv a încercat să abordeze lumea, în completarea tehnicilor sale curente, prin magie.tehnicilor sale curente, prin magie.

3.3. Funcţia de reducere a anxietăţii:Funcţia de reducere a anxietăţii:Bronislaw Malinowski explică că magia şi religia sunt Bronislaw Malinowski explică că magia şi religia sunt instrumente de reducere a anxietăţii în situaţiile care instrumente de reducere a anxietăţii în situaţiile care depăşesc posibilităţile efective de control ale omului. depăşesc posibilităţile efective de control ale omului. Religia reprezintă deci o "sacralizare a crizelor vieţii Religia reprezintă deci o "sacralizare a crizelor vieţii umane". Ea este un răspuns la tragediile vieţii umane, la umane". Ea este un răspuns la tragediile vieţii umane, la conflictul dintre proiectele umane şi realităţiconflictul dintre proiectele umane şi realităţi..

44 Funcţia socialăFuncţia socială ( (structurantăstructurantă):):Émile Durkheim,spune că funcţia religiei este de a afirma Émile Durkheim,spune că funcţia religiei este de a afirma superioritatea morală a societăţii asupra membrilor ei, superioritatea morală a societăţii asupra membrilor ei, menţinând astfel solidaritatea acesteia. Dumnezeul clanului nu menţinând astfel solidaritatea acesteia. Dumnezeul clanului nu este altceva decât clanul însuşi. În religie, societatea se este altceva decât clanul însuşi. În religie, societatea se sacralizează pe ea însăşisacralizează pe ea însăşi. .

55 Funcţia compensatorie:Funcţia compensatorie:În societăţile stratificate social, Karl Marx şi Friedrich În societăţile stratificate social, Karl Marx şi Friedrich Engels,identifică o funcţie compensatorie a religiei, anume Engels,identifică o funcţie compensatorie a religiei, anume aceea de a fi un protest contra unei lumi alienante, dar un aceea de a fi un protest contra unei lumi alienante, dar un protest neputincios, ea făcând tolerabilă lumea reală în protest neputincios, ea făcând tolerabilă lumea reală în speranţa într-o compensaţie în lumea iluzorie de după moarte; speranţa într-o compensaţie în lumea iluzorie de după moarte; ea are din această cauză şi o funcţie de stabilitate, menţinând ea are din această cauză şi o funcţie de stabilitate, menţinând organizarea socială care favorizează clasele dominante.organizarea socială care favorizează clasele dominante.

66 Funcţia compensatorie:Funcţia compensatorie:În societăţile stratificate social, Karl Marx şi Friedrich În societăţile stratificate social, Karl Marx şi Friedrich Engels,identifică o funcţie compensatorie a religiei, anume Engels,identifică o funcţie compensatorie a religiei, anume aceea de a fi un protest contra unei lumi alienante, dar un aceea de a fi un protest contra unei lumi alienante, dar un protest neputincios, ea făcând tolerabilă lumea reală în protest neputincios, ea făcând tolerabilă lumea reală în speranţa într-o compensaţie în lumea iluzorie de după moarte; speranţa într-o compensaţie în lumea iluzorie de după moarte; ea are din această cauză şi o funcţie de stabilitate, menţinând ea are din această cauză şi o funcţie de stabilitate, menţinând organizarea socială care favorizează clasele dominante.organizarea socială care favorizează clasele dominante.

EtimologieEtimologie Cuvântul Cuvântul religiereligie vine din limba latină, fie din re- vine din limba latină, fie din re-

legio (re-citire, referindu-se la repetarea scripturilor, legio (re-citire, referindu-se la repetarea scripturilor, după după CiceroCicero) fie din () fie din (re-ligiore-ligio - a lega , a reconecta, - a lega , a reconecta, a reface legătura cu Dumnezeu). a reface legătura cu Dumnezeu). ReligiaReligia poate fi poate fi definită ca un sistem bazat pe încercările oamenilor definită ca un sistem bazat pe încercările oamenilor de a explica universul şi fenomenele lui naturale, de a explica universul şi fenomenele lui naturale, adesea implicând una sau mai multe adesea implicând una sau mai multe zeităţizeităţi sau sau alte forţe supranaturale, sau ca un sistem de alte forţe supranaturale, sau ca un sistem de căutare a scopului sau înţelesului vieţii. În mod căutare a scopului sau înţelesului vieţii. În mod obişnuit, religiile evoluează din/către mitologie şi au obişnuit, religiile evoluează din/către mitologie şi au drept caracteristici necesitatea credinţei şi un mod drept caracteristici necesitatea credinţei şi un mod specific de a gândi şi a acţiona pe care credincioşii specific de a gândi şi a acţiona pe care credincioşii sunt îndemnaţi să le respecte. Religile creştine sunt îndemnaţi să le respecte. Religile creştine scocotesc cuvântul "religie" ca "legătura liberă şi scocotesc cuvântul "religie" ca "legătura liberă şi conştientă a omului cu Dumnezeu".conştientă a omului cu Dumnezeu".