DIMENSIUNEA RELIGIOASĂ A EXISTENŢEI

ÎNCEPUTURILE CULTURII SCRISE ROMÂNEŞTICultura scrisă românească a fost marcată încă de la început de două fenomene, care se vor regăsi de-a

lungul istoriei noastre literare:a. amestecul permanent de influenţe culturale occidentale şi orientale;b. desincronizarea faţă de cultura occidentală.

Manuscrisele în limba slavonă au fost: a. scrieri religioase, împărţite în:

- scrieri religioase canonice, - scrieri apocrife, - scrieri de drept canonic,

b. scrieri istorice, dintre care mai importante sunt:- cronicile bizantine şi sârbeşti;- cronicile domneşti originale, precum Cronica anonimă a lui Ştefan cel Mare;

c. scrieri literare, de tipuri foarte variate, cum ar fi: imnurile religioase; povestirile hagiografice, în care sunt prezentate vieţile sfinţilor; cărţile populare, precum Alexandria şi Varlaam şi Ioasaf, Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, lucrare scrisă în limba slavonă de

domnitorul muntean şi tradusă în română în secolul următor.

Cultura scrisă în limba românăPrimul text în limba română: Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung (1521)

Cultura scrisă în limba română a apărut târziu, primul document de acest fel fiind Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung din 1521.

M(u)drom(u) i plemenitomu i cistitomu i Bgo(m) darovannomu zupa(n) Hanăş Begner ot Braşov mno(g) zfdjravie oft) Neaşcul o(t) Dlugopole.

I pak dau ştire domnietale za lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au ieşit den Sofiia şi amintrea nu e. Şi se-au dus în sus pre Dunăre. / pa(k) să ştii Domniia ta că au venit un om de la Nicopoe de mie mi-au spus că au văzut cu ochii luii că au trecut ceale corăbii ce ştii şi Domniia ta pre Dunăre în sus. Ipa(k) să ştii că bagă den tote oraşele câte 50 de oamini să fie în ajutor în corăbii.

I pa(k) să ştii cumu se-au prins neşte meşteri den Ţarigrad cum vor treace acele corăbii la locul cela strimtul ce ştii şi Domniia ta. / pa(k) spui domnietale de lucrul Iu Mahamet-Beg cum am auzit de boiari ce sunt megiiaş şi de genere-miu Negre, cumu i-au dat împăratul slobozie Iu Mahamet-Beg pre io-i va fi voia pren Ţeara Rumânească, iară el să treacă.

I pa(k) să ştii Domniia ta că are frică mare şi Băsărab de acel lotru de Mahamet-Beg, mai vârtos de Domniele voastre. Ipa(k) spui domnietale, ca mai-marele miu de ce am înţeles şi eu. Eu spui domnietale, iară Domniia ta eşti înţelept şi aceste cuvinte să ţii Domniia ta la tine, să nu ştie oamini mulţi şi Domniele voastre să vă păziţi cum ştiţi mai bine.I B<og>î te ves(e)lit, aminu.f M(u)drom(u) i plemenitomu i cistitomu i Bgo(m) darovannomuzupa(n) Hanăş Begner ot Braşov

Textele rotacizanteDin a doua jumătate a secolului al XVI-lea, limba română este folosită ca mijloc de comunicare în

cultura scrisă în texte originale (acte şi scrisori particulare, documente de cancelarie), dar şi în texte traduse, reprezentate numai de scrieri religioase.

Psaltirea Hurmuzaki, traducere originală a psalmilor din slavonă în română, cu autograful traducătorului, datează din prima jumătate a secolului al XVI-lea, numită după Eudoxiu Hurmuzaki;Psaltirea Voroneţeană, descoperită în 1882 la mănăstirea Voroneţ, cuprinde o versiune incompletă a traducerii psalmilor, realizată probabil la mijlocul secolului al XVI-lea;Codicele Voroneţean, descoperit în 1871 la mănăstirea Voroneţ, conţine Faptele apostolilor şi trei epistole, traduse din slavă în română, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea;

Psaltirea Scheiană, manuscris realizat de trei copişti diferiţi, datată în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, cuprinde Psalmii lui David şi fragmente din Vechiul Testament, Crezul.

Literatură religioasă română în limba slavonă - determinată de traducerea cărţilor sfinte de către Chirii şi Metodiu în slavonă - între secolele al XV-lea şi al XVI-lea:Viaţa Sfântului Ioan cel Nou de Grigore Ţamblac (1364-1420);Viaţa lui Nicodim de la Tismana, scrisă de ucenicii călugărului;două scrisori ale acestui călugăr, Nicodim, către Eftimie, patriarh de Târnovo;Pripealele călugărului Filotei, fost logofăt al lui Mircea cel Bătrân;Viaţa Sfântului Nifon de Gavril, călugăr athonit.

Literatură religioasă tipărită în limba slavonă:Liturghierul tipărit de călugărul Macarie în 1508,

Literatură religioasă tradusă în limba română - determinată de Reformă:- manuscrise cu traduceri ale cărţilor bisericeşti din prima jumătate a secolului al XVI-lea, în

Maramureş;- Catehism, tipărit în 1544;- Evangheliar, 1551-1553, tipărit de Filip Moldoveanul;- două Cazanii tipărite de diaconul Coresi în 1564 şi 1581, la Braşov;- Carte românească de învăţătură a dumenecelor depresie an tradusă de mitropolitul Varlaam, în

1643;- traducerea parţială a Vechiului Testament, sub numele de Palia de la Orăştie, în 1582;- traducerea integrală a Noului Testament de la Bălgrad de către mitropolitul Simion Ştefan, în 1648;- traducerea integrală şi tipărirea Bibliei de la Bucureşti, 1688.

DIACONUL CORESI înfiinţează la Braşov o tiparniţă proprie şi, începând din 1557, scoate cărţi de cult în limbile slavonă şi română. Cele nouă cărţi tipărite de el în limba română au circulat în toate cele trei ţări româneşti, jucând un rol important în procesul de formare a limbii literare.

Literatura religioasă în limba română

CAZANIA LUI VARLAAM

Varlaam (1590-1657), mitropolitul Moldovei, a tipărit la Iaşi, în tipografia de la Trei Ierarhi, Cazania. Carte românească de învăţătură (1643), un volum masiv de 1012 pagini, ilustrat cu numeroase gravuri în lemn, ce are o însemnătate excepţională pentru cultura română, dar mai ales pentru evoluţia limbii literare.

Titlul cărţii este simbolic, Varlaam avea conştiinţa unităţii etnice a românilor. El se adresează, în cuvântul înainte, la „toată seminţia românească pretutindenea ce se află

pravoslavnici într-această limbă".În prima parte, volumul cuprinde 54 de cazanii (predici) duminicale, iar în a doua alte 21 de

predici, rostite la sărbătorile sfinţilor. Traducerea făcută de marele cărturar se remarcă prin cursivitate, claritate, prin lipsa regionalismelor,

exprimând străduinţa de a se adresa românilor de pretutindeni (Alexandru Piru, Istoria literaturii române, perioada veche). Limba acestei scrieri a influenţat procesul de formare a limbii literare, Cazania cunoscând mai multe ediţii şi fiind difuzată pe tot teritoriul românesc.

Tot mitropolitului Varlaam i se datorează primele versuri în limba română: Stihuri la stema domniei Moldovei, aşezate în fruntea Cazaniei, şi versurile de la sfârşitul celor două părţi ale cărţii.

„Valuri multe râdică furtuna pre mare,mai vârtos gândul omului întru lucru ce are."

Prin predicile sale, Varlaam deschide drumul naraţiunii artistice.

Oratoria religioasă• Citiţi următorul fragment de text din CAZANIA lui Varlaam:„...era un-mpârat mare şi puternic, şi avea doi robi. Deci audzi că în cutare loc să face târg mare şi mare neguţătorie şi dobândă acolo. Şi chemă robii săi şi le dzise: «Luaţi avuţie multă şi vă duceţi în cutare loc, unde să adună târg. Şi faceţi acolo neguţâtorie şi într-o lună iară să vă întoarceţi. Iar carele va zăbovi mai mult numai cu capul va plăti.» Deci-ş luară amândoi robii aceia avuţie şi să duseră.

Deci unul, ca un nebun şi rău ce iera, nu cumpără lucruri ce iubea împăratul şi să întoarcă curând, ci cumpără case şi dughene şi ocine şi câte împăratului nu-i trebuia, nice-i făcea lui dobândă. Şi până a direge robul acela casele şi dughenele, ocinele, trecură trei-patru luni şi mai mult.

Iară celalt rob, ca u-nţelept ce iera, cumpără pietre scumpe şi de ce trebuia împăratului. Şi să duse la împăratul şi împăratul î-l mări, căci să arăta credincios. Iară pe celălat tremise cuvânt şi-i tâiară capul ca unui vrăjmaş împăratului..."

(Din predica: Adormirea Maicii Domnului)1. Care credeţi că a fost motivul trimiterii celor doi robi la târg? Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele sugestii şi argumentaţi-vă opinia:

- dorea să obţină un câştig mare şi repede;- punea la încercare destoinicia în afaceri a supuşilor;- voia să le testeze inteligenţa şi punctualitatea;- urmărea îndeplinirea poruncii în litera ei;

2. Cum motivaţi decizia unuia dintre robi de a cumpăra şi revinde bunuri imobiliare şi funciare?Care este raţiunea uciderii acestui rob?3. Propoziţia „...să face târg mare şi mare neguţâtorie” dezvăluie o intenţie artistică. Argumentaţi!Folosind dicţionarul, explicaţi semnificaţia propoziţiei „...ca un nebun ce era".4. Caracterizaţi personalitatea împăratului. Alegeţi şi argumentaţi, folosind următoarele sugestii:

- atitudine tipică a monarhului absolut;- beţia puterii determină pierderea noţiunii de limită;- manifestare a instinctualităţii primitive.

În a doua parte a Cazaniei, cele mai multe dintre vieţile sfinţilor au o complexitate narativă de excepţie pentru epocă. În Viaţa Sfântului Simeon Stâlpnicul, mitropolitul recreează existenţa unui ascet - personaj emblematic al lumii medievale -, individ pentru care viaţa nu este decât o mortificare permanentă a trupului.

Până în 1885 Cazania a fost retipărită în zece ediţii, „încât ea a contribuit nu numai la apărarea ortodoxiei, ci şi la întărirea conştiinţei de unitate naţională românească".(M. Păcurariu: Istoria bisericii ortodoxe române, voi. I, 1980)

Caracterul ortodox al Cazaniei lui VarlaamAvând conştiinţa adâncă a ortodoxiei care se cerea energic afirmată şi gândul de a se face înţelese

marile adevăruri ale Bisericii, Cazania lui Varlaam, prin conţinutul de idei pe care avea să-l propage, era, pe deplin cuvânt, „cartea de învăţătură" conformă cu cerinţele educative ale societăţii româneşti de la jumătatea veacului al XVII-lea, în afirmarea umanismului cu certe trăsături specifice acestui spaţiu.

Punctul de plecare al cuvântărilor din Cazanie este Biblia. Lucrarea cuprinde texte cu conţinut hagiografic, panegirice în cinstea sfinţilor, cu biografii totale sau crâmpeie din viaţa lor, scrise adesea pe baza unor fapte socotite legendare. Precumpănitoare sunt în Cazanie explicaţiile de ordin liturgic, de pildă sensul simbolic al unor taine, precum Botezul. Pe tot cuprinsul Cazaniei, Varlaam „expune punctul de vedere ortodox în chestiunile fundamentale ale credinţei privitoare la păcatul originar şi la curăţirea lui prin botez, la dreptul omului de a se mântui prin fapte bune, la cultul sfinţilor şi al icoanelor, care nu pot fi socotite ca idolatrie, întrucât sunt la simboluri, la semnul crucii, la cultul Mariei (Maicii domnului) şi la doctrina predestinării". (N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, 1996, p. 30).

Prin traducerea mesajului biblic cât mai limpede şi atrăgător, Cazania lui Varlaam realiza pe lângă unitatea spirituală a românilor, modelarea individului după precepte adânc exersate în înnobilarea omului. Prin conţinutul de idei pe care avea să-l propage, Cazania lui Varlaam era „cartea de învăţătură conformă cu cerinţele educative ale societăţii româneşti de la jumătatea veacului al XVIII-lea, în afirmarea umanismului cu vaste trăsături specifice acestui spaţiu". (Stela Toma)