UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARAFACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI PSIHOLOGIE

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

Diferenţe între bărbaţi şi femei privind imaginea pe care o au despre Dumnezeu

– Proiect pentru laboratorul de metodologie –

Autor: Cristina PopAn II Grupa 5

Timişoara, iunie 2010

Diferenţe între bărbaţi şi femei privind imaginea pe care o au despre Dumnezeu

Introducere

Dacă în urmă cu un secol Freud scandaliza lumea occidentală abordând deschis tema sexualităţii în lucrări de factură ştiinţifică, în prezent discuţiile despre acest fost tabu nu mai reprezintă un act de curaj nici în spaţiul academic, nici în mare parte a celorlalte medii sociale ale Occidentului contemporan. Din experienţa mea, o mult mai mică deschidere se manifestă, însă, în privinţa unui alt subiect sensibil, pe care acelaşi Freud îl categoriza ca „o nevroză obsesională”: religia. Fenomen extrem de intim pentru unii şi mijloc de socializare pentru alţii, acceptată fără rezerve sau respinsă vehement, intens emoţională sau puternic intelectualizată, relaţia cu o formă sau alta de transcedent este o temă deseori riscant de abordat, un adevărat teren minat ce poate duce la conflicte între persoanele care au viziuni diferite în această privinţă. Ca viitor psihoterapeut, consider important să pot vorbi cu diferiţi oameni despre acest aspect al vieţii lor, iar pentru aceasta îmi este util şi chiar necesar un cadru teoretic, pe cât se poate de obiectiv, care să îmi ofere măcar răspunsuri parţiale la întrebări ca: „Ce înseamnă Dumnezeu pentru diferiţi oameni?” şi „Ce factori influenţează modul în care oamenii şi-l reprezintă pe Dumnezeu?”. În acest context, lucrarea de faţă investighează diferenţele între femei şi bărbaţi privind imaginea pe care ei o au despre Dumnezeu.

Cadrul teoretic

Ana-Maria Rizzuto (1970) (apud Lawrence, 1997) face distincţia între conceptul de Dumnezeu şi imaginea lui Dumnezeu – primul termen reprezentând o definiţie intelectualizată, în mare parte „artefact” al educaţiei religioase şi al influenţelor culturale, iar cel de-al doilea desemnând un sens predominant intuitiv, „un set de asociaţii şi experienţe amintite şi interpretate” (Hall şi Sorenson, 1999).

Una dintre variantele de a descrie această imagine este cea propusă de Lawrence (1997), care atrage atenţia că, spre deosebire de imaginea mamei, de exemplu, care se formează prin experienţa directă cu mama, reprezentarea lui Dumnezeu nu se bazează pe o relaţie directă cu acesta, ci se construieşte prin acordarea unor noi sensuri amintirilor legate de relaţiile nemijlocite cu alte persoane – îndeosebi figurile parentale. Imaginea divinităţii serveşte, aşadar, în primul rând medierii raportului dintre sine şi alţii. Lawrence conchide că reprezentarea lui Dumnezeu se află într-o strânsă legătură cu imaginea de sine şi o caracterizează pe prima în funcţie de trei teme de bază în reprezentarea sinelui:

• sentimentul de control, privit în ambele direcţii în relaţia eu – divinitate, rezultând două dimensiuni:• Influenţa – răspunsul la întrebarea „Cât de mult îl pot eu controla pe Dumnezeu?”• Providenţa – răspuns la întrebarea „Cât de mult mă poate controla Dumnezeu pe

mine?”• sentimentul de apartenenţă, cu cele două faţete ale ataşamentului – securizarea şi

încurajarea autonomiei – desprinzând alte două dimensiuni:• Prezenţa – răspunde la întrebarea „Este Dumnezeu acolo pentru mine?”• Provocarea – răspunzând la întrebarea „Vrea Dumnezeu ca eu să cresc?”

• sentimentul valorii, abordat din ambele perspective în relaţia eu – divinitate, rezultând ultimele două dimensiuni:• Acceptarea – răspunsul la întrebarea „Sunt eu destul de bun(ă) pentru ca Dumnezeu

- 1 -

Diferenţe între bărbaţi şi femei privind imaginea pe care o au despre Dumnezeu

să mă iubească?”• Bunăvoinţa – răspunsul la întrebarea „Este Dumnezeu o fiinţă care să vrea să mă

iubească?”

Printre factorii care influenţează imaginea pe care o persoană şi-o formează despre divinitate, cel mai des este menţionată reprezentarea figurilor parentale (Vannesee şi de Neuter, 1981); Lawrence (1997) face referire explicită la acest aspect în definirea modelului pe care îl propune. El menţionează şi câteva concepte care au fost dovedite a corela cu unele dintre dimensiunile acestui model: Prezenţa corelează cu religiozitatea intrinsecă măsurată prin testul lui Allport şi Ross pentru orientarea religioasă, iar Acceptarea cu stima de sine măsurată prin scala Rosenberg.

Nu am găsit cercetări care să ateste diferenţe în funcţie de gen pe dimensiunile modelului lui Lawrence. Există însă studii care identifică diferenţe între sexe privind imaginea lui Dumnezeu în alte conceptualizări.

Astfel, Nelsen, Cheek şi Au (1985) au descoperit, într-un studiu efectuat în SUA, că femeile au o mai pronunţată imagine a lui Dumnezeu ca vindecător, iar Dickie şi colaboratorii (2006), într-un studiu pe tineri adulţi americani (între 18 şi 22 de ani), că bărbaţii percep într-o mai mare măsură un Dumnezeu care judecă şi pedepseşte, iar femeile mai mult unul care îngrijeşte şi susţine creşterea.

O altă posibilă diferenţă este sugerată de Vannesee şi de Neuter, 1981 (apud Nelsen, Cheek şi Au, 1985): americanii, atât femeile cât şi bărbaţii, îl văd pe Dumnezeu mai mult ca pe o figură paternă, în timp ce belgienii pun accentul pe caracteristicile parentale specifice propriului gen (eşantioanele nu sunt însă reprezentative).

Pevey, Williams, Ellison (1996) examinează în ce fel sunt afectate femeile care practică o religie ce promovează o imagine masculină a divinităţii, încurajând astfel, implicit, menţinerea unei societăţi de tip patriarhal. Ei identifică trei strategii prin care femeile îşi pot menţine stima de sine şi totodată credinţa: imaginea unui Dumnezeu abstract, fără gen; imaginea lui Dumnezeu ca un tată cu pronunţate caracteristici materne (înţelegere, iertare, sprijin necondiţionat); folosirea imaginii unui Dumnezeu puternic masculin, autoritar, ca o sursă de putere pentru ele însele.

Implicaţiile diferenţelor de gen în reprezentarea divinităţii merg, aşadar, dincolo de simpla constatare a unor deosebiri între bărbaţi şi femei, ele având potenţialul de a atinge registre semnificative ale vieţii, cum sunt stima de sine sau relaţia cu figurile parentale.

Obiectivele şi ipotezele cercetării

Obiectivul acestei cercetări este investigarea diferenţelor între sexe privind imaginea lui Dumnezeu descrisă prin cele 6 dimensiuni ale modelului lui Lawrence (1997), pornind de la ipoteza că există astfel de diferenţe pe cel puţin o dimensiune. Neavând o corespondenţă între aceste dimensiuni şi alte concepte între care să fie dovedite diferenţe între bărbaţi şi femei, nu am formulat o ipoteză mai specifică.

- 2 -

Diferenţe între bărbaţi şi femei privind imaginea pe care o au despre Dumnezeu

Metodologia cercetării

Participanţi

Au participat la această cercetare 18 persoane – 9 de gen feminin şi 9 de gen masculin – cu vârste între 21 şi 35 de ani, media de vârstă fiind 27 de ani (28 media pentru bărbaţi, 26 media pentru femei). Toţi participanţii sunt fie studenţi, fie absolvenţi de studii superioare.

Proba folosită

Proba aplicată pentru măsurarea celor 6 dimensiuni este cea construită de Lawrence în 1991, numită God Image Inventory, în varianta cu 72 de itemi. Chestionarul foloseşte o scală Likert cu 4 variante de răspuns. Scorurile se însumează pentru fiecare scală în parte; cu cât scorul pentru o scală este mai mare, cu atât respectiva caracteristică este prezentă într-un grad mai ridicat în reprezentarea lui Dumnezeu.

Pe eşantionul folosit în această cercetare, scalele au avut o consistenţă internă între .58 şi .92. Prin eliminarea unui item (39: „Cred că Dumnezeu îi lasă pe oameni, în mare măsură, liberi.”), consistenţa internă a scalei Providenţă a crescut la .73, rezultând situaţia prezentată în tabelul 1:

Tabelul 1: Consistenţa internă a scalelorInfluenţă .90Bunăvoinţă .89Acceptare .92Prezenţă .91Providenţă .73Provocare .75

Procedura de lucru

Participanţii au primit chestionarul prin e-mail, cerându-li-se să îl completeze ca parte dintr-o cercetare care caută să identifice diferenţe între bărbaţi şi femei privind imaginea pe care o au despre Dumnezeu.

Întrucât nu am găsit o variantă în limba română a chestionarului God Image Inventory, am realizat o traducere a lui. Varianta tradusă se regăseşte în anexa 1, iar cea originală în anexa 2.

Prelucrarea statistică a datelor a fost realizată cu ajutorul programului SPSS Statistics 17.0.

Rezultate

Ipoteza cercetării fiind una comparativă, pentru testarea ei am folosit testul t pentru două eşantioane independente. În tabelul 1 sunt prezentate diferenţele dintre mediile celor două

- 3 -

Diferenţe între bărbaţi şi femei privind imaginea pe care o au despre Dumnezeu

grupuri: M – participanţii de gen masculin, F – participanţii de gen feminin.

Tabelul 2: Diferenţele între mediile celor două grupuri pentru toate scaleleScala N Grade

de libertate

M F t pMedia Abt. std. Media Abt. std.

Influenţă 18 16 34.11 9.09 35.44 5.20 .38 .70Bunăvoinţă 18 16 40.56 6.39 42.22 4.50 .64 .53Acceptare 18 16 38.33 8.06 40.90 5.09 .80 .43Prezenţă 18 16 35.33 8.94 38.78 5.26 .99 .33Providenţă 18 16 25.00 5.50 26.78 3.73 .80 .43Provocare 18 16 35.56 5.68 35.11 5.08 .17 .86

După cum se observă din tabelul 2, pentru nicio scală nu s-au obţinut diferenţe semnificative din punct de vedere statistic, aşadar ipoteza de cercetare a fost infirmată.

Discuţii

O posibilă explicaţie pentru rezultatul obţinut este că scalele modelului propus de Lawrence nu corespund unor trăsături care să difere în funcţie de gen, cel puţin pe populaţia din care fac parte persoanele care au participat la acest studiu. Eşantionul nefiind, însă, reprezentativ, concluzia nu poate fi extinsă.

O altă posibilă cauză poate fi găsită în chiar diferenţa, enunţată în partea teoretică a acestei lucrări, între conceptul de Dumnezeu şi imaginea lui Dumnezeu. După completarea chestionarului, aproximativ jumătate dintre participanţi şi-au exprimat dificultăţile întâmpinate în a răspunde unor întrebări – din modul în care comunicau aceste dificultăţi, am dedus că maniera lor de a răspunde a fost puternic intelectualizată. Este posibil, aşadar, ca mare parte dintre răspunsuri să corespundă mai mult conceptului de Dumnezeu, care este mai uniform în cadrul aceluiaşi mediu cultural decât reprezentarea lui Dumnezeu, care este mai personală. Desprind de aici concluzia că, într-o eventuală utilizare viitoare a acestui chestionar, este important să se insiste în instructaj asupra faptului că răspunsurile aşteptate sunt cele „simţite”, intuitive, cât mai spontane.

Limite

Una dintre limitele acestei cercetări este numărul redus de participanţi – 18. De asemenea, faptul că toţi participanţii sunt studenţi sau au studii superioare poate duce la o anumită similaritate în maniera lor de a se raporta la divinitate, care nu s-ar regăsi pe un eşantion mai variat din punctul de vedere al capitalului educaţional şi al statutului social.

O altă limită este dată de faptul că majoritatea participanţilor cunosc persoana care le-a solicitat completarea chestionarului, ceea ce poate creşte tendinţa de dezirabilitate socială în răspunsuri.

- 4 -

Diferenţe între bărbaţi şi femei privind imaginea pe care o au despre Dumnezeu

Aceasta ar fi o altă posibilă explicaţie pentru răspunsurile mai degrabă intelectualizate decât spontane pe care le-am menţionat anterior.

În fine, o altă limitare provine din faptul că traducerea chestionarului a fost făcută fără a respecta cerinţele uzuale, neavând, deci, nicio măsură a validităţii traducerii.

Valoare aplicativă

O astfel de cercetare, repetată cu eliminarea limitărilor sale, ar oferi o imagine asupra modului în care bărbaţii şi femeile din România – sau din anumite medii sociale ale României – percep divinitatea, ceea ce ar putea scoate în evidenţă diferenţe între sexe în ceea ce priveşte experienţa lor religioasă, precum şi inserarea lor într-un mediu social dominat de o anumită cultură religioasă.

Concluzii

Rezultatele cercetării de faţă sugerează absenţa unor diferenţe între imaginea bărbaţilor şi a femeilor despre Dumnezeu pe cele 6 dimensiuni propuse de Lawrence: Influenţă, Bunăvoinţă, Acceptare, Prezenţă, Providenţă şi Provocare. Acest rezultat poate fi, însă, produs al limitelor acestui studiu. O concluzie certă în acest sens ar putea fi desprinsă doar dintr-o cercetare pe un eşantion mai cuprinzător şi care să elimine limitările menţionate în lucrarea de faţă.

Bibliografie

Dickie, J. R., Ajega, L. V., Kobylak, J. R., Nixon, K. M. (2006). Mother, Father, and Self: Sources of Young Adults’ God Concepts. Journal for the Scientific Study of Religion 45 (1): 57-71

Hall, T. W., Sorenson, R. L. (1999). God image inventory. În Hill, P. C., Hood Jr., R. W. Measures of Religiosity (p. 399 – 406). Religious Education Press

Lawrence, R. T. (1997). Measuring the image of God: the God Image Inventory and the God Image Scales. Journal of Psychology and Theology Vol. 25, 2: 214-226

Nelsen, H. M., Cheek, N. H. Jr, Au, P. (1985). Gender Differences in Images of God. Journal for the Scientific Study of Religion 24 (4): 396-402

Pevey, C., Williams, C. L., Ellison, C. G. (1996). Male God Imagery and Female Submission: Lessons from a Southern Baptist Ladies' Bible Class. Qualitative Sociology Vol. 19, 2: 173-193

- 5 -

Anexa 1: Chestionarul tradus în limba românăGenul: ___ Vârsta: ____ ani

Marchează cu X răspunsul care ţi se potriveşte cel mai bine:AP=acord puternic, A=acord, D=dezacord, DP=dezacord puternic

AP A D DP

1 Când respect legile lui Dumnezeu, El face să mi se întâmple lucruri bune.

2 Mi-L imaginez pe Dumnezeu ca fiind destul de formal, aproape distant.

3 Uneori mă îngrijorez dacă Dumnezeu mă mai iubeşte.

4 Rareori îmi foloseşte la ceva să-i cer ajutorul lui Dumnezeu.

5 Am încredere în iubirea lui Dumnezeu pentru mine.

6 Dumnezeu nu răspunde când Îl chem.

7 Ştiu că nu sunt perfect(ă), dar Dumnezeu mă iubeşte oricum.

8 Vocea lui Dumnezeu îmi spune ce să fac.

9 Am simţit uneori că am comis un păcat de neiertat.

10 Chiar şi atunci când intru în încurcături, ştiu că Dumnezeu va rezolva lucrurile.

11 Dumnezeu nu îmi oferă niciodată provocări.

12 Prea mult gândit mi-ar putea primejdui credinţa.

13 Mă gândesc la Dumnezeu ca fiind mai degrabă plin de compasiune decât exigent.

14 Primesc cele pentru care mă rog.

15 Îl pot simţi pe Dumnezeu adânc înăuntrul meu.

16 Dragostea lui Dumnezeu pentru mine nu pune condiţii.

17 Nu Îl simt pe Dumnezeu ca pe ceva personal.

18 Oricât mă rog, nu îmi foloseşte la nimic.

19 Chiar şi atunci când fac lucruri rele, ştiu că Dumnezeu mă iubeşte în continuare.

20 Pot vorbi cu Dumnezeu într-o manieră intimă.

21 Ce se întâmplă în viaţa mea este în mare măsură rezultatul deciziilor pe care le iau.

22 Cred că Dumnezeu îi iubeşte chiar şi pe atei.

23 Dumnezeu mă îngrijeşte.

24 Nu am niciun sentiment de apropiere de Dumnezeu, nici măcar în timpul rugăciunii.

25 Dumnezeu mă iubeşte numai atunci când mă comport perfect.

26 Dumnezeu mă iubeşte indiferent de ce fac sau cum sunt.

27 Dumnezeu se bucură de realizările mele.

28 Nu îmi pot imagina pe nimeni pe care Dumnezeu să nu-l poată iubi.

29 Dumnezeu îmi cere mereu să încerc mai din greu.

30 Dumnezeu este întotdeauna acolo pentru mine.

31 Nu primesc niciun ajutor de la Dumnezeu, chiar dacă mă rog pentru el.

32 A fi aproape de Dumnezeu şi a fi activ în lume nu se pot combina.

33 Dumnezeu poate fi uşor înfuriat de nesupunere.

34 Deseori îmi fac griji dacă Dumnezeu mă poate iubi.

35 Dumnezeu are control asupra vieţii mele.

36 Dumnezeu vrea să realizez tot ce pot în viaţă.

37 Sunt o persoană foarte puternică datorită lui Dumnezeu.

38 Dumnezeu se va îngriji de mine întotdeauna.

39 Cred că Dumnezeu îi lasă pe oameni, în mare măsură, liberi.

40 Dacă Dumnezeu ascultă rugăciunile, exemplul meu nu demonstrează aşa ceva.

41 Dumnezeu caută ocazia să se răzbune pe mine.

42 Mila lui Dumnezeu este pentru toată lumea.

43 Dragostea lui Dumnezeu pentru mine este necondiţionată.

44 Ştiu ce să fac pentru a-l determina pe Dumnezeu să mă asculte.

45 Dumnezeu îmi cere să continui să cresc ca persoană.

46 Cred că Dumnezeu îi iubeşte doar pe anumiţi oameni.

47 Dumnezeu răspunde rugăciunilor mele aproape întotdeauna.

48 Dumnezeu nu vrea ca eu să pun prea multe întrebări.

49 Dumnezeu nu face multe pentru a determina rezultatele din viaţa mea.

50 Dumnezeu lasă lumea să fie guvernată de propriile ei legi.

51 Chiar dacă părerile mele despre Dumnezeu ar fi greşite, El tot m-ar iubi.

52 Nu sunt suficient de bun(ă) pentru ca Dumnezeu să mă iubească.

53 Compasiunea lui Dumnezeu nu cunoaşte graniţe religioase.

54 Uneori mă simt legănat(ă) în braţele lui Dumnezeu.

55 Dumnezeu nu mi-a cerut niciodată să fac lucruri grele.

56 Pentru Dumnezeu e mai important să conducă lumea decât să îi pese de oameni.

57 Deseori simt că mă aflu în mâinile lui Dumnezeu.

58 Nu cred că credinţa mea îmi dă vreo influenţă specială asupra lui Dumnezeu.

59 De obicei trebuie să îmi port singur(ă) de grijă.

60 Îmi place îndeosebi imaginea lui Dumnezeu ca păstor.

61 Îl simt pe Dumnezeu ca fiind distant.

62 Cred că realizările umane sunt o încântare pentru Dumnezeu.

63 Rareori simt că Dumnezeu este cu mine.

64 Simt o căldură interioară atunci când mă rog.

65 Sunt într-o bună măsură responsabil(ă) pentru viaţa mea.

66 Rareori sau deloc pare Dumnezeu să-mi dea ceea ce eu cer.

67 Cred că lui Dumnezeu trebuie să-i facă plăcere să se răzbune pe noi atunci când merităm.

68 Dumnezeu mă încurajează să merg mai departe în călătoria vieţii.

69 Dumnezeu intervine uneori la cererea mea.

70 Dumnezeu niciodată nu face un pas spre mine.

71 Pe Dumnezeu nu-l deranjează dacă nu cresc foarte mult.

72 Uneori cred că nici Dumnezeu nu m-ar putea iubi.