DIFERENŢE MORFOLOGICE ŞI STRUCTURALE ÎNTRE DT ŞI DPT

Sisteme de notare a dinţilor

-2 cifre: - prima cifră - tipul de dentaţie - cadranul (hemiarcada)

- a doua cifră - precizează dintele

DTMaxilar dreapta 5 6 Maxilar stânga

Mandibulă dreapta 8 7 Mandibula stângă

1 2

4 3DP

Dentaţie temporară Dentaţie

mixtă Dentaţie

permanentă

Dentaţia temporară

semnificaţie biologică → dezvoltare generală somatică a organismului rol psihosocial consevarea spaţiului pentru erupţia dinţilor permanenţi modelarea şi dezvoltarea structurilor sistemului stomatognat

Coroana dentară :

dinţii temporari au coroana mai mică culoarea este mai deshisă alb-albăstrui este convergentă spre cervical faţa ocluzală mai îngustă smalţul şi dentina redusă dimensional ariile de contact dintre molarii temporari sunt plate şi întinseconţinutul mineral al celor două dentaţii este asemănător

ERUPŢIA DINŢILOR TEMPORARIDe la 6 luni la 2 ani jumătateI central inf 6 -10luniIcentral sup 6-10 luniIlat sup 11-12 luniIlat inf 12-13 luniM1 sup şi inf 16-18 luniC sup şi inf 18-24 luniMol 2 sup şi inf 30 luni

Pulpa dentară are dimensiuni mai mari decât a dinţilor permanenţi în raport cu volumul coroanei

forma camerei pulpare schiţează suprafaţa coroanei

coarnele pulpare sunt mai aproape de suprafaţa dintelui

coarnele meziale sunt mai aproape de suprafaţa dintelui decît cele distale

camera pulpară a molarilor mandibulari este mai mare decât a molarilor maxilari

există un corn pulpar corespunzător fiecărui cuspid

histologic există diferenţe minore între pulpa dinţilor temporari şi faţă de pulpa dinţilor permanenţi

Rădăcina dentară

rădăcina dinţilor frontali este aplatizată meziodistal rădăcina molarilor temporari este mai lungă şi mai subţire comparativ cu cea a dinţilor permanenţi rădăcinile se îngustează spre apex

INCISIVII TEMPORARI

•au forme asem cu cei definitivi dar

dimensiuni mai reduse; diam M-D >V-O

• faţa V uşor convexă, cea P concavă

• cingulum pe faţa orală

• cameră pulpară sub formă de evantai

•Rădăcini unice, lungi cu 1/3 apicală înclinată

spre V

• de regulă un singur canal radicular, oval pe

secţiunea transversală

• foramen apical cu deschidere mare

5.1D P M V

7.1D L M V

6.2D P M V

8.2 D L M V

Caninii temporari

Mai mici decât cei permanenţiAspect globulosFaţa V cu 3 lobi inegali, cel central cel mai mareFaţa P prezintă cingulum proeminentRădăcina lungă, triunghiulară pe secţiune

5.3D P M V

7.3 D L M V

Molarii temporariCorespund ca formă cu M permanenţi iar ca poziţie cu PMSunt pluricuspidaţiM sup au 3 rădăcini(2 V şi 1P); M inf au 2 rădăcini (M şi D)

MOLARII TEMPORARI 5.4

7.4

5.5

7.5

STRUCTURA DINŢILOR TEMPORARI SMALŢUL grosimea redusă cu aproximativ 30% prismele de smalţ la nivelul fisurilor şi feţelor ocluzale sunt aproape

paralele în axul lung al dintelui la nivelul coletului - prismele de smalţ sunt înclinate 44-46° faţă de axul

longitudinal pentru dinţii frontali şi 32-34° pentru dinţii laterali nu este

necesară bizotarea prismelor de smalţ striaţiile Retzius aproape paralele cu suprafeţa dintelui chimic cantitatea de fluor este mai mică datorită perioadei mai scurte de

maturare a smalţului la suprafaţa tuturor dinţilor temporari există un strat de smalţ aprismatic

30µm grosime

DENTINA• dentina redusă dimensional• canaliculele dentinare au diametrul mai mare

spre J.A.D. şi se îngustează spre camera pulpară• dentina mineralizată prenatal faţă de cea

mineralizată postnatal → se identifică prin linia neonatală → incisivi-la nivelul coletului;

→ molari - la nivelul punctului de contact

CEMENTUL redus dimensional - număr scăzut de cementocite joncţiunea dento-cementară diferă la dinţii temporari:

smalţul separat de cement printr-o zonă de dentină = 30% cazuri cementul acoperă smalţul în 60% cazuri smalţul acoperă cementul în 10% cazuri

PULPA DENTARĂ aproximativ aceeaşi structură ca la dinţii

permanenţi elemental fibrilar mai bine reprezentat – fibre

de colagen şi reticulină densitatea inervaţiei, numărul şi distribuţia

elementelor nervoase reduse faţă de dintele permanent

sediul unor fenomene degenerative variabile