diferenta dintre normal şi anormal

11
SĂNĂTATEA MENTALĂ SĂNĂTATEA MENTALĂ ÎN SIGURANŢA CIRCULAŢIEI ÎN SIGURANŢA CIRCULAŢIEI RUTIERE RUTIERE Dr. Victoria IACOB Dr. Victoria IACOB Dr.psih. Adrian ŢANACLI Dr.psih. Adrian ŢANACLI DIRECŢIA MEDICALĂ DIRECŢIA MEDICALĂ MINISTERUL TRAN MINISTERUL TRAN S S PORTURILOR ŞI PORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII INFRASTRUCTURII

Upload: nishi

Post on 14-Jan-2016

35 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

SĂNĂTATEA MENTALĂ ÎN SIGURANŢA CIRCULAŢIEI RUTIERE Dr. Victoria IACOB Dr.psih. Adrian ŢANACLI DIRECŢIA MEDICALĂ MINISTERUL TRAN S PORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII. Diferenta dintre normal şi anormal. - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: Diferenta dintre normal şi anormal

SĂNĂTATEA MENTALĂSĂNĂTATEA MENTALĂÎN SIGURANŢA CIRCULAŢIEI ÎN SIGURANŢA CIRCULAŢIEI

RUTIERERUTIERE

Dr. Victoria IACOBDr. Victoria IACOBDr.psih. Adrian ŢANACLIDr.psih. Adrian ŢANACLI

DIRECŢIA MEDICALĂDIRECŢIA MEDICALĂMINISTERUL TRANMINISTERUL TRANSSPORTURILOR ŞI PORTURILOR ŞI

INFRASTRUCTURIIINFRASTRUCTURII

Page 2: Diferenta dintre normal şi anormal

Diferenta dintre normal şi Diferenta dintre normal şi anormalanormal• Normalitatea şi anormalitatea sunt concepte mai largi decât Normalitatea şi anormalitatea sunt concepte mai largi decât

cele de sănătate şi boală. Astfel, pentru psihopatologie şi cele de sănătate şi boală. Astfel, pentru psihopatologie şi psihiatrie există trei tipuri de norme care stau la baza psihiatrie există trei tipuri de norme care stau la baza normalităţii:normalităţii:

• 1. 1. Norma mediei statistice ( a frecvenţei maxime):Norma mediei statistice ( a frecvenţei maxime): cu cât un cu cât un fenomen este mai normal, cu atât el este mai frecvent. Totuşi ea fenomen este mai normal, cu atât el este mai frecvent. Totuşi ea este contrazisă chiar în medicină este contrazisă chiar în medicină ((caria dentară, infecţiile respiratorii caria dentară, infecţiile respiratorii sint extrem de frecvente, totusi ele nu sunt"normale“sint extrem de frecvente, totusi ele nu sunt"normale“))..

• 2. 2. Norma ideală, valoricăNorma ideală, valorică : inseamna idealul de normalitate : inseamna idealul de normalitate individual şi comunitar. Această normă ideală nu poate fi atinsă, ea individual şi comunitar. Această normă ideală nu poate fi atinsă, ea variind mult în funcţie de contextul socio-cultural istoric şi geografic.variind mult în funcţie de contextul socio-cultural istoric şi geografic.

• Norma responsivă sau funcţionalăNorma responsivă sau funcţională (K. Kolbe) reflectă măsura în care (K. Kolbe) reflectă măsura în care o persoană îndeplineşte rolul funcţional pentru care există în o persoană îndeplineşte rolul funcţional pentru care există în economia sistemului subiacent din care face parte.Noi toti facem economia sistemului subiacent din care face parte.Noi toti facem parte din diferite sisteme si subsisteme, de exemplu sistemul parte din diferite sisteme si subsisteme, de exemplu sistemul familial, profesional,etc.,in care indeplinim anumite roluri. Cu cfamilial, profesional,etc.,in care indeplinim anumite roluri. Cu câât t sintem mai buni parinti,cu atsintem mai buni parinti,cu atâât raspundem mai bine normei t raspundem mai bine normei functionale de normalitate din cadrul subsistemului parental.functionale de normalitate din cadrul subsistemului parental.

Page 3: Diferenta dintre normal şi anormal

Omul normal Omul normal – Omul – Omul anormalanormal• Omul normal va fi cel care, în acelaşi timp, corespunde Omul normal va fi cel care, în acelaşi timp, corespunde

cât mai mult normei statistice şi ideale dintr-o socio-cât mai mult normei statistice şi ideale dintr-o socio-cultură dată, reuşind să-şi îndeplinească cu succes cultură dată, reuşind să-şi îndeplinească cu succes funcţiile ce-i revin, aşa cum se cere în vederea funcţiile ce-i revin, aşa cum se cere în vederea funcţionării ansambluluifuncţionării ansamblului

• SSănătatea mănătatea meentalăntală este înglobată în normalitate, ea putând fi definită drept este înglobată în normalitate, ea putând fi definită drept capacitatea individului de a menţine echilibrul între funcţiile intelectuale şi afective capacitatea individului de a menţine echilibrul între funcţiile intelectuale şi afective si de a se integra cu si de a se integra cu suplete, armonios suplete, armonios în viaţa socială.Aşadar, pot exista persoane în viaţa socială.Aşadar, pot exista persoane normale, supra sau subnormale care au sau nu un echilibru interior, fiind în stare sau normale, supra sau subnormale care au sau nu un echilibru interior, fiind în stare sau nu să facă faţă exigenţelor sociale, beneficiind sau nu de o stare subiectivă de nu să facă faţă exigenţelor sociale, beneficiind sau nu de o stare subiectivă de confort psihic.confort psihic.

• AnormalitateaAnormalitatea poate fi compatibilă cu sănătatea m poate fi compatibilă cu sănătatea meentală datorită mecanismelor ntală datorită mecanismelor compensatorii intervenite pe parcursul maturizării dacă acesta mecanisme nu compensatorii intervenite pe parcursul maturizării dacă acesta mecanisme nu antrenează suferinţă sau dezadaptare; din păcate, termenul de "anormal" se antrenează suferinţă sau dezadaptare; din păcate, termenul de "anormal" se

suprapune în limbajul comun peste cel de "suferinţă psihică".suprapune în limbajul comun peste cel de "suferinţă psihică".

Page 4: Diferenta dintre normal şi anormal

Boala psihicaBoala psihica• Boala psihicăBoala psihică - proces care realizează un deficit psihic important şi - proces care realizează un deficit psihic important şi

prelungit al persoanei conştiente. Ea semnifică denivelare (simplificare), prelungit al persoanei conştiente. Ea semnifică denivelare (simplificare), dezorganizare (destructurare), dezechilibrare dezorganizare (destructurare), dezechilibrare ((dizarmonie) a vieţii psihice dizarmonie) a vieţii psihice conştiente.conştiente. Se face distincţia : Se face distincţia :

Boală - episodBoală - episod: : episodulepisodul maladiv este delimitat în timp, tinde spre remisiune, are un maladiv este delimitat în timp, tinde spre remisiune, are un tablou clinic clar, poate fi unic în viaţa unui om; tablou clinic clar, poate fi unic în viaţa unui om; boalaboala ia în considerae şi ia în considerae şi caracteristicile terenului, tendinţa evolutivă, poate avea mai multe episoade, poate caracteristicile terenului, tendinţa evolutivă, poate avea mai multe episoade, poate duce la defect sau cronicizare.duce la defect sau cronicizare.

Boală - defect:Boală - defect: boalăboală reprezintă procesul dinamic cu început şi sfârşit, constă din mai reprezintă procesul dinamic cu început şi sfârşit, constă din mai multe episoade, se poate croniciza, poate evolua spre moarte; multe episoade, se poate croniciza, poate evolua spre moarte; defectuldefectul inseamna inseamna anormalitate în sens negativ, lipsită de dinamism, constanţă. Ea înseamnă o anormalitate în sens negativ, lipsită de dinamism, constanţă. Ea înseamnă o deficienţă de funcţionalitate psiho-corporală, una sau mai multe disabilităţi ale deficienţă de funcţionalitate psiho-corporală, una sau mai multe disabilităţi ale persoanei ce au drept consecinţă pierderea capacităţii de a îndeplini anumite acţiuni persoanei ce au drept consecinţă pierderea capacităţii de a îndeplini anumite acţiuni specifice şi instalarea unui "handicap social".specifice şi instalarea unui "handicap social".

Boală - reacţieBoală - reacţie: instalarea rapidă a unei stări psihopatologice în corelaţie evidentă cu : instalarea rapidă a unei stări psihopatologice în corelaţie evidentă cu un eveniment ce afectează direct funcţionarea organică cerebrală sau direct şi un eveniment ce afectează direct funcţionarea organică cerebrală sau direct şi nemijlocit starea psihică.nemijlocit starea psihică.

Page 5: Diferenta dintre normal şi anormal

Sănătatea mentalăSănătatea mentală

• Este definită prin criterii pozitive , la nivel Este definită prin criterii pozitive , la nivel individual şi de grup.individual şi de grup.• a. a. Criteriile individuale reprezintă;Criteriile individuale reprezintă;• - "capacitatea de a creşte şi învăţa" (Ackerman)- "capacitatea de a creşte şi învăţa" (Ackerman)• - "capacitatea de autoactualizare" (Maslow)- "capacitatea de autoactualizare" (Maslow)• - "adaptare flexibilă la conflictele sale "(Krapf)- "adaptare flexibilă la conflictele sale "(Krapf)• - "capacitatea de a cunoaşte şi acţiona autonom"(Pelicier).- "capacitatea de a cunoaşte şi acţiona autonom"(Pelicier).• b. b. Criterii de grup:Criterii de grup:• - predomină relaţiile de cooperare şi competiţie ( nu relaţiile - predomină relaţiile de cooperare şi competiţie ( nu relaţiile

conflictuale)conflictuale)• - rezolvarea conflictelor prin mijloace paşnice- rezolvarea conflictelor prin mijloace paşnice• - solicitarea de a îndeplini roluri concordante cu personalitatea - solicitarea de a îndeplini roluri concordante cu personalitatea

sasa• - asigurarea securităţii emoţionale- asigurarea securităţii emoţionale• - acordare justă de recompense şi pedepse- acordare justă de recompense şi pedepse• - distanţarea dintre structura formală şi informală.- distanţarea dintre structura formală şi informală.

Page 6: Diferenta dintre normal şi anormal

Sănătatea mentalăSănătatea mentală

• În funcţie de ponderea acordată uneia sau alteia dintre aceste calităţi s-au În funcţie de ponderea acordată uneia sau alteia dintre aceste calităţi s-au formulat următoarele formulat următoarele criterii generale pentru sanatatea mcriterii generale pentru sanatatea mentala:ntala:

• a. a. Criteriul mediei statistice:Criteriul mediei statistice: pierde din vedere cazul concret, pierde din vedere cazul concret, individual şi exprimă mai degrabă repere de normalitate;individual şi exprimă mai degrabă repere de normalitate;

• b. b. Criteriul adaptării:Criteriul adaptării: e cuprinzător (în ultimii ani a înglobat învăţarea, e cuprinzător (în ultimii ani a înglobat învăţarea, rezistenţa, renunţarea), dar nu este suficient, căci o adaptabilitate prea rezistenţa, renunţarea), dar nu este suficient, căci o adaptabilitate prea pronuntata poate să însemne conformism, labilitate, superficialitate;pronuntata poate să însemne conformism, labilitate, superficialitate;

• c. c. Criteriul dezvoltării dinamice:Criteriul dezvoltării dinamice: sănătatea m sănătatea meentală reprezintă un ntală reprezintă un procesproces, rezultat al valorificării potenţialului genetic într-o perspectivă , rezultat al valorificării potenţialului genetic într-o perspectivă tridimensională, biologică, psihologică, socială. Sănătatea se construieşte, se tridimensională, biologică, psihologică, socială. Sănătatea se construieşte, se promovează, este mereu alta, specifică fiecărei etape de dezvoltare promovează, este mereu alta, specifică fiecărei etape de dezvoltare individuală (Freedman şi Kaplan);individuală (Freedman şi Kaplan);

• d.d.Criteriul integrării sociale:Criteriul integrării sociale: relevă diferenţa în aprecierea sănătăţii relevă diferenţa în aprecierea sănătăţii mmeentale în funcţie de psihologia de grup caracteristică diferitelor zone ntale în funcţie de psihologia de grup caracteristică diferitelor zone geografice şi fracţiuni etno-culturale rezultând necesitatea de a studia geografice şi fracţiuni etno-culturale rezultând necesitatea de a studia întotdeaunaîntotdeauna particularităţile grupului social de apartenenţă; particularităţile grupului social de apartenenţă;

• e. e. Criteriul axiologicCriteriul axiologic, conform căruia omul este creatorul şi beneficiarul , conform căruia omul este creatorul şi beneficiarul propriei sănătăţi. Sănătatea mintală se edifică în raport cu anumite "precepte propriei sănătăţi. Sănătatea mintală se edifică în raport cu anumite "precepte morale, condiţionate de cerinţe sociale" (Ajuriaguerra, l975).morale, condiţionate de cerinţe sociale" (Ajuriaguerra, l975).

Page 7: Diferenta dintre normal şi anormal

Sănătatea mentalăSănătatea mentală

• În concluzieÎn concluzie, sănătatea m, sănătatea meentală este ntală este o rezultantă a interacţiunii dinamice o rezultantă a interacţiunii dinamice dintre factorii individuali şi de grup. dintre factorii individuali şi de grup. Ea este condiţionată de calităţi Ea este condiţionată de calităţi individuale şi afective, înnăscute sau individuale şi afective, înnăscute sau dobândite ce permit individului dobândite ce permit individului realizarea, integrarea socială şi realizarea, integrarea socială şi autodepăşirea.autodepăşirea.

Page 8: Diferenta dintre normal şi anormal

Sănătatea mentală şi Sănătatea mentală şi comportamentul rutiercomportamentul rutier• Se manifestă următoarele tendinţe :Se manifestă următoarele tendinţe :

- se consideră ca manifestări anormale orice - se consideră ca manifestări anormale orice formă de comportament mai putin frecvent, formă de comportament mai putin frecvent, mai putin eficient, care duce la efecte mai putin eficient, care duce la efecte nedoritenedorite- se consideră că evaluările psihologice şi/sau - se consideră că evaluările psihologice şi/sau psihiatrice pot identifica persoanele la care psihiatrice pot identifica persoanele la care aceste comportamente se vor manifesta într-aceste comportamente se vor manifesta într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtatun viitor mai apropiat sau mai îndepărtat- se doreşte ca persoanele care au manifestări - se doreşte ca persoanele care au manifestări mai putin obişnuite în trafic ar trebui interzise mai putin obişnuite în trafic ar trebui interzise în circulaţia rutiera în circulaţia rutiera

Page 9: Diferenta dintre normal şi anormal

Sănătatea mentală şi Sănătatea mentală şi comportamentul rutiercomportamentul rutier

Cercetările au dovedit că manifestările comportamentale Cercetările au dovedit că manifestările comportamentale aparent anormale se produc şi la persoanele considerate aparent anormale se produc şi la persoanele considerate sănătoase mental atunci când se cumulează o serie de factori, sănătoase mental atunci când se cumulează o serie de factori, precum :precum :- deficienţe grave de educaţie care duc la tendinţa de - deficienţe grave de educaţie care duc la tendinţa de nerespectare a normelor sociale, morale, comportamentalenerespectare a normelor sociale, morale, comportamentale- tolerarea de către ambianţa socială a tendinţelor agresive, - tolerarea de către ambianţa socială a tendinţelor agresive, imorale, atât comportamental cât şi verbal care astfel se imorale, atât comportamental cât şi verbal care astfel se consolidează în “felul de a fi “ al unor persoaneconsolidează în “felul de a fi “ al unor persoane- tendinţa de extindere şi chiar generalizarea atitudinii de a - tendinţa de extindere şi chiar generalizarea atitudinii de a sfida “obişnuitul”,teribilismul, de a se comporta “altfel” decât sfida “obişnuitul”,teribilismul, de a se comporta “altfel” decât majoritatea mai ales când aceste comportamente sunt întărite majoritatea mai ales când aceste comportamente sunt întărite prin obţinerea de mici avantaje contextuale de către cei care le prin obţinerea de mici avantaje contextuale de către cei care le produc,produc,- existenţa unor tendinţe de încurajare, apreciere şi chiar - existenţa unor tendinţe de încurajare, apreciere şi chiar admiraţie a acestor manifestări de către unui membrii ai admiraţie a acestor manifestări de către unui membrii ai anturajului obişnuit sau accidental în care se produc .anturajului obişnuit sau accidental în care se produc .

Page 10: Diferenta dintre normal şi anormal

Sănătatea mentală şi Sănătatea mentală şi comportamentul rutiercomportamentul rutier

• Un rol important în gestarea şi apariţia unor Un rol important în gestarea şi apariţia unor astfel de manifestări îl reprezintă mediul astfel de manifestări îl reprezintă mediul organizaţional, “cultura organizaţională” care organizaţional, “cultura organizaţională” care nu dispune de metode şi soluţii de nu dispune de metode şi soluţii de descurajare, şi interzicere a unor astfel de descurajare, şi interzicere a unor astfel de manifestări.manifestări.O anumită “cultură a circulaţiei rutiere” O anumită “cultură a circulaţiei rutiere” permisivă ( lasă-l în pace, nu te băga, uite permisivă ( lasă-l în pace, nu te băga, uite cum s-a descurcat, e tare tipul, etc.)constituie cum s-a descurcat, e tare tipul, etc.)constituie mediul prielnic pentru răspândirea acestui mediul prielnic pentru răspândirea acestui mod de comportament.mod de comportament.

Page 11: Diferenta dintre normal şi anormal

Sănătatea mentală şi Sănătatea mentală şi comportamentul rutiercomportamentul rutier

Concluzii :Concluzii :

- sănătatea mentală este atât un concept medical cât şi unul - sănătatea mentală este atât un concept medical cât şi unul socialsocial

- depistarea cazurilor de patologie psihică (care este extrem - depistarea cazurilor de patologie psihică (care este extrem de dificilă) nu rezolvă problema comportamentelor de dificilă) nu rezolvă problema comportamentelor “anormale”, “periculoase”, “nebuneşti”.“anormale”, “periculoase”, “nebuneşti”.

- se impun măsuri de intervenţie educaţională, de medicină - se impun măsuri de intervenţie educaţională, de medicină socială, de consiliere psihologică, alături de reglementări socială, de consiliere psihologică, alături de reglementări specifice depistării şi sancţionării nu numai a încălcării specifice depistării şi sancţionării nu numai a încălcării prevederilor legale privind circulaţia rutieră dar şi a prevederilor legale privind circulaţia rutieră dar şi a comportamentelor “atipice”, care de regulă afectează comportamentelor “atipice”, care de regulă afectează fluenţa, ritmul circulaţiei şi starea de spirit a celorlalţi fluenţa, ritmul circulaţiei şi starea de spirit a celorlalţi participanţi la trafic.participanţi la trafic.