1

Colegiul Național „I. L. Caragiale“ București Catedra de Geografie

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ

(coordonator)

DICȚIONARUL AȘEZĂRILOR

URBANE DIN ROMÂNIA

Colectivul de autori:

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ ◊ Dr. Cătălina MĂRCULEȚ Roxana Varvara BOBOC ◊ Ștefania BURNAZ

Ruxandra Maria CAP ◊ Daniela CIUREA Ruxandra CRISTESCU ◊ Stefania DI PUCCHIO

Ioana-Cristina DOBRANICI ◊ Eduard Adrian GUREȘOAIE Lidia PESTRIȚU ◊ Maria Luisa PÎRJOL

Roxana-Gabriela POPA ◊ Nicolas RĂDOI Miruna Ana-Maria SCARLATACHE ◊ Theodora STANCU

Claudia URSU

ISBN 978-973-0-14631-8

BUCUREȘTI – 2013

2

Colegiul Național „I. L. Caragiale“ București Catedra de Geografie

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ

(coordonator)

DICȚIONARUL AȘEZĂRILOR

URBANE DIN ROMÂNIA (Pentru uz intern)

Prefaţă de Conf. univ. dr. Radu SĂGEATĂ

Colectivul de autori:

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ ◊ Dr. Cătălina MĂRCULEȚ

Roxana Varvara BOBOC ◊ Ștefania BURNAZ Ruxandra Maria CAP ◊ Daniela CIUREA

Ruxandra CRISTESCU ◊ Stefania DI PUCCHIO Ioana-Cristina DOBRANICI ◊ Eduard Adrian GUREȘOAIE

Lidia PESTRIȚU ◊ Maria Luisa PÎRJOL Roxana-Gabriela POPA ◊ Nicolas RĂDOI

Miruna Ana-Maria SCARLATACHE ◊ Theodora STANCU Claudia URSU

Traducere rezumat: Prof. Anca VULCĂNESCU

București, 2013

3

Redactare și tehnoredacrare: Ioan Mărculeţ, Ioana-Cristina Dobranici

Listă autori:

Prof. dr. Ioan Mărculeţ – Colegiul Național „I. L. Caragiale“, București Dr. Cătălina Mărculeţ – Institutul de Geografie al Academiei Române Roxana Varvara Boboc – clasa a X-a I, Colegiul Național „I. L.

Caragiale“, București Ștefania Burnaz – clasa a X-a I, Colegiul Național „I. L. Caragiale“,

București Ruxandra Maria Cap – clasa a IX-a I, Colegiul Național „I. L. Caragiale“,

București Daniela Ciurea – clasa a X-a I, Colegiul Național „I. L. Caragiale“,

București Ruxandra Cristescu – clasa a X-a I, Colegiul Național „I. L. Caragiale“,

București Stefania Di Pucchio – clasa a X-a I, Colegiul Național „I. L. Caragiale“,

București Ioana-Cristina Dobranici – clasa a X-a I, Colegiul Național „I. L.

Caragiale“, București Eduard Adrian Gureșoaie – clasa a IX-a A, Colegiul Agricol „V.

Harnaj“, București Lidia Pestrițu – clasa a X-a I, Colegiul Național „I. L. Caragiale“,

București Maria Luisa Pîrjol – clasa a X-a I, Colegiul Național „I. L. Caragiale“,

București Roxana-Gabriela Popa – clasa a IX-a I, Colegiul Național „I. L.

Caragiale“, București Nicolas Rădoi – clasa a X-a I, Colegiul Național „I. L. Caragiale“,

București Miruna Ana-Maria Scarlatache – clasa a X-a I, Colegiul Național „I. L.

Caragiale“, București Theodora Stancu – clasa a X-a I, Colegiul Național „I. L. Caragiale“,

București

Claudia Ursu – clasa a X-a I, Colegiul Național „I. L. Caragiale“, București

ISBN 978-973-0-14631-8

Adrese de contact: ioan_marculet@yahoo.com colegiul_caragiale_buc@yahoo.com

4

C U P R I N S Prefață (Conf. univ. dr. Radu Săgeată).......................................................5 Cuvânt înainte....................................................................................................13 Lista de abrevieri..............................................................................................15 A...............................................................................................................................16 B............................................................................................................................ ...19 C.................................................................................................... ...........................27 D............................................................................................................................ ...33 E...............................................................................................................................36 F............................................................................................................................ ...37 G...............................................................................................................................40 H...............................................................................................................................41 I................................................................................................................................44 Î............................................................................................................................ ....45 J.................................................................................................................................46 L............................................................................................................................ ...47 M..............................................................................................................................49 N............................................................................................................................ ...53 O...............................................................................................................................55 P............................................................................................................................ ...58 R...............................................................................................................................62 S............................................................................................................................ ....65 Ș............................................................................................................................ ....71 T........................................................................................................................... ....73 Ț............................................................................................................................ ...78 U..................................................................................................................... ..........79 V............................................................................................................................ ...80 Z...............................................................................................................................83 Bibliografie selectivă......................................................................................85 Summary..............................................................................................................86

5

P R E F A Ţ Ă Procesul de urbanizare în România, cu adânci rădăcini în

istoria dezvoltării societăţii umane pe acest teritoriu, poartă amprenta relaţiilor dintre cadrul natural care deşi restrâns ca suprafaţǎ, este deosebit de variat şi cu resurse complementare şi populaţie care se caracterizeazǎ printr-o continuǎ şi intensǎ presiune antropicǎ din paleolitic pânǎ în zilele noastre.

Rezultat firesc al evoluţiei vieţii umane în spaţiul carpato-danubiano-pontic, urbanizarea a înregistrat forme şi intensităţi diferite atât de la o etapă istoricǎ la alta, cât şi în profil teritorial. Dacă în primul caz rolul esenţial l-a avut gradul de dezvoltare al forţelor de producţie la un moment dat, în cel de-al doilea au fost mult mai evidente realităţile regionale, complexitatea relaţiilor dintre anumite zone geografice ale ţării.

Multiplicarea numărului de oraşe, creşterea demografică a acestora şi dinamica activităţii lor economice, la care se adaugă fenomenele de suburbanizare şi rururbanizare, reprezintă principalele aspecte care se reflectă în organizarea spaţiului geografic direct sau indirect. Astfel, prin mărimea şi densitatea lor, prin intensitatea relaţiilor manifestate în raport cu alte aşezări umane şi cu mediul geografic în care se dezvoltă, prin puterea lor de decizie asupra structurării spaţiului geografic, oraşele din România se detaşează ca puncte nodale de primă importanţă. În configuraţia sistemului urban românesc se regăseşte atât influenţa „funcţionării” centralizate a relaţiilor dintre oraşe, tendinţă accentuată de-a lungul secolului trecut, cât şi influenţa condiţiilor istorice (persistenţa unor centre de influenţă regională în cadrul regiunilor istorice).

Reţeaua urbană a României este formată din 320 oraşe, astfel că la o suprafaţă de 238 390 km2 este evidentă o suprafaţă de polarizare mare care revine unui oraş (745 km2), în raport de

6

alte state din Europa de Vest şi Centrală (de exemplu, Franţa are de 13,6 ori mai multe oraşe decât România, cu toate că populaţia ţării este mai mare doar de circa 2,5 ori mai mare).

Una dintre principalele caracteristici ce au influenţat structura sistemului urban românesc după anul 1989 a fost investirea unui număr mare de oraşe cu statut de municipiu. Evoluţia reţelei de municipii scoate în evidenţă o creştere numerică de la 47 oraşe cu acest statut în 1968 la 56 în 1989 şi 98 în 2002, numǎr menţinut constant pânǎ în prezent. Au fost de asemenea create premisele reanalizării relaţiilor stabilite în cadrul sistemului urban, ca urmare a mutaţiilor intervenite în plan socio-economic şi politic în România. Cerinţele autorităţilor locale de investire a cât mai multe oraşe cu statut de municipiu au pornit în primul rând de la necesităţile economico-sociale, având la bază atragerea de investiţii şi dezvoltarea centrelor respective.

În ansamblul său, reţeaua de municipii se caracterizează printr-o evidentă disproporţie atât sub aspectul mărimii demografice, cât şi în ceea ce priveşte potenţialul economic şi de poziţie al oraşelor care au acest statut. Distribuţia lor teritorială scoate în evidenţă însă o repartizare uniformă pe întregul teritoriu al ţării.

Rolul oraşelor în organizarea spaţiului geografic decurge din natura funcţiei acestora, ceea ce conduce la individualizarea unor arii de convergenţă sau de influenţă socio-economică.

Toate unităţile fizico-geografice din România cuprind sisteme urbane aflate într-un permanent proces de evoluţie şi diversificare. Sistemul urban românesc se caracterizeazǎ printr-o distribuţie echilibrată a centrelor urbane, corespunzătoare funcţionalităţilor geografice respective (oraşe de munte, de deal şi podiş, de câmpie), la care se adaugǎ particularitǎţi locale determinate de influenţa anumitor factori: altitudine, ape curgǎtoare şi prezenţa unor drumuri comerciale, în multe situaţii cu vechi tradiţii istorice, multe oraşe evoluând la intersecţia acestora sau în ariile de contact dintre regiuni naturale cu

7

potenţial economic complementar (Carpaţi-Subcarpaţi, dealuri-câmpie, sau pe „linia Dunǎrii”).

Prezenţa oraşelor în cadrul tuturor unităţilor majore de relief ale României are pe de o parte o semnificaţie istorico-geografică deosebită atestând autohtonia şi permanenţa locuirii pe întregul spaţiu românesc, iar pe de altă parte un important rol structurant la nivel teritorial. Multe dintre aceste oraşe se caracterizeazǎ printr-o veche şi continuǎ tradiţie urbanǎ.

Conturarea principalelor arii şi axe urbane corespunde funcţionalităţii spaţiului carpato-dunăreano-pontic, de la statul dac centralizat până în perioada contemporană. Astfel, s-au format şi au evoluat centurile urbane carpatice (atât în interiorul cât şi în exteriorul coroanei montane), nucleele urbane ce polarizează depresiunile intracarpatice, culoarele urbane ce urmează traseul văilor transversale ale Carpaţilor, axele urbane ce „sudează” marile regiuni naturale, precum şi cele ce urmeazǎ ţǎrmurile dunǎrean şi pontic. Treptat, în diferite epoci istorice, au apărut şi s-au dezvoltat noi centre urbane, de cele mai multe ori ca o necesitate firescă, care au contribuit la individualizarea şi dezvoltarea unor sisteme urbane locale şi regionale.

Poziţia şi mărimea fiecărui oraş în parte scoate în evidenţă statornicia unei populaţii autohtone vechi şi numeroase, legături stabile între toate regiunile ţării, amplificate continuu în funcţie de gradul de dezvoltare economico-socialǎ. Pe un asemenea fond demografic au evoluat diverse tipuri funcţionale de oraşe, capabile să genereze veritabile sisteme de aşezări umane.

Poziţia unui oraş într-un anumit areal geografic exprimă particularităţile acestuia, care derivǎ din potenţialul natural al marilor unitǎţi de relief şi al microreliefului local. Proporţionalitatea specifică raporturilor dintre marile unităţi naturale – munţi, dealuri şi câmpii – este în bună măsură exprimată şi prin poziţia şi numărul centrelor urbane.

Poziţia geografică a oraşelor în spaţiul montan carpatic evidenţiază în mod constant evoluţia spontanǎ a aşezărilor umane prin valorificarea complexă a resurselor naturale şi prin

8

schimburile economice locale în beneficiul unor aşezǎri umane cu funcţionalitǎţi diferite. Astfel, în mod firesc, marea majoritate a oraşelor ilustrează în geneza şi evoluţia lor potenţialul economic al unitǎţii naturale respective, mai ales în situaţia zonelor de contact. Poziţia oraşelor carpatice a fost influenţată de microrelieful specific (prezenţa depresiunilor şi a culoarelor de vale) şi de resursele naturale, însă chiar dacă sunt localizate în depresiuni sau pe văi, centrele urbane respective s-au dovedit a fi favorabile unor legături durabile cu regiunile montane limitrofe, prin fluxuri convergente de tip concav, cǎtre centrul depresiunii (Cocean, 2002). De exemplu, favorabilitatea depresiunilor şi a legăturilor prin culoare de vale au determinat poziţia unor oraşe precum Negreşti-Oaş, Sighetul Marmaţiei, Câmpulung Moldovenesc, Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Braşov, Târgu Secuiesc, Întorsura Buzǎului, Brezoi, Haţeg, Deva, Caransebeş etc. Localizarea în proximitatea unor resurse naturale este reflectată prioritar prin poziţia unor oraşe precum Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Bălan, Comăneşti, Vlǎhiţa, Săcele, Codlea, Râşnov, oraşele din Depresiunea Petroşani (Petroşani, Petrila, Vulcan, Lupeni, Uricani, Aninoasa), Reşiţa, Anina, Moldova Nouă, Zlatna, Abrud, Brad, Câmpeni etc. Resursele turistice, ca o componentǎ importantǎ a resurselor naturale, evidenţiate mai ales prin potenţialul balneoclimateric sau numai climateric al unor aşezǎri de munte, au constituit premisa esenţialǎ pentru acordarea de statut urban pentru Vatra Dornei, Borsec, Slănic Moldova, Băile Tuşnad, Covasna, Predeal, Azuga, Buşteni, Sinaia sau Băile Herculane.

În spaţiul subcarpatic, areal cu un remarcabil potenţial de habitat, de o deosebită vocaţie urbană s-au bucurat ariile depresionare, zonele de contact şi văile ce deschid rute transcarpatice (Erdeli, Cucu, 2005). În Subcarpaţi predominǎ oraşele mici şi mijlocii, gradul de dispersie al aşezǎrilor umane fiind impus în general de fragmentarea reliefului. Se înregistreazǎ în general o distribuţie neuniformǎ a centrelor urbane: dacă în Subcarpaţii Getici, unde se înregistrează şi cea mai mare densitate urbanǎ, distribuţia oraşelor este echilibrată

9

şi cu precǎdere în interiorul ramei deluroase (Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea, Curtea de Argeş, Câmpulung etc.), în Subcarpaţii Moldovei acestea urmează linia de contact cu zona montană, cu multiple posibilităţi de dezvoltare economică (Piatra Neamţ, Moineşti, Târgu Ocna) şi axele hidrografice longitudinale care-i străbat (Târgu Neamţ, Buhuşi, Oneşti). În Subcarpaţii Curburii discrepanţele teritoriale în repartiţia centrelor urbane sunt şi mai evidente, oraşele fiind grupate numai în Subcarpaţii Prahovei, în timp ce în Subcarpaţii Buzăului şi ai Vrancei, cu o mare fragmentare a reliefului nu există nici un centru urban.

În zona de deal şi podiş, majoritatea oraşelor de astăzi continuă vetrele celei mai vechi generaţii de oraşe de pe teritoriul României, menţinând prioritar poziţiile de contact între marile unităţi complementare funcţional, poziţiile de convergenţă locală sau zonală de tip depresiune („ţară”) sau culoar (drum comercial) (Cucu, 2001). Aproape jumătate dintre centrele urbane din acest spaţiu geografic sunt localizate în Depresiunea intracarpatică a Transilvaniei, unde se evidenţiază în primul rând o centură urbană marginală, la contactul cu rama montană (Cluj-Napoca, Turda, Alba Iulia, Orăştie, Sebeş, Sibiu, Făgăraş, Rupea, Odeorheiu Secuiesc, Sovata, Reghin, Bistriţa, Târgu Lăpuş, Dej etc.). Această centură urbană este consecinţa funcţiilor istorice ale coroanei carpatice româneşti, de polarizare locală, dar mai ales de legături constante cu zonele pericarpatice. Unele astfel de centre urbane au avut de-a lungul timpului şi funcţii de „porţi” la capătul unor drumuri transcarpatice, deschise de regulă de văi şi continuând astfel anumite mari axe urbane, ca de exemplu axele transversale ale Prahovei, Oltului şi Jiului sau cea a Târnavei Mari (prin Blaj, Copşa Mică, Mediaş, Dumbrăveni, Sighişoara, Cristuru Secuiesc). Oraşele din interiorul coroanei carpatice ilustrează expresiv unitatea axelor de urbanizare transcarpatice, unitate ce continuă şi consolidează vetrele generaţiilor anterioare de formaţiuni urbane din spaţiul românesc (Erdeli, Cucu, 2005). În Podişul Moldovei localizarea oraşelor este condiţionatǎ pe de o parte de favorabilitatea naturală (de exemplu, Culoarul Siretului, de-a lungul cǎruia erau

10

din vechi timpuri importante drumuri comerciale de importanţǎ europeanǎ şi unde s-au dezvoltat oraşe precum Siret, Paşcani, Roman, Bacǎu, Adjud) cât mai ales condiţionările istorico-sociale (Suceava, Iaşi, Vaslui etc.). O altă axǎ urbană favorizată de asemenea de legăturile comerciale, dar de o amploare mai redusǎ, străbate Podişul Central Moldovenesc de la Iaşi până la Galaţi, pe Dunăre (Huşi, Negreşti, Bârlad, Tecuci etc.). Piemontul Getic este caracterizat printr-un nivel de urbanizare mai redus, doar două oraşe deţin poziţii relativ centrale (Drăgăşani şi Strehaia), celelalte fiind situate în zonele de contact cu Câmpia Română (Drobeta – Turnu Severin, Filiaşi) şi Podişul Mehedinţi (Motru). Pe lângă condiţiile naturale, în general mai puţin favorabile dezvoltării unor aşezări importante, densitatea redusǎ a oraşelor poate fi explicată aici şi prin efectul „presiunii” poziţiilor de contact subcarpatic-carpatic, subcarpatic-piemontan sau piemontan-câmpie. Prin contrast, Podişul Dobrogei este pe ansamblu intens urbanizat, însǎ aşezǎrile urbane sunt dispuse în majoritatea lor marginal: fie pe linia maritimă (Mangalia, Eforie, Techirghiol, Constanţa şi Năvodari), fie pe cea dunăreană (Hârşova, Cernavodă, Măcin, Isaccea, Tulcea şi Sulina), conservând în mare mǎsurǎ vetre urbane antice. În interior se contureazǎ o axǎ urbanǎ medianǎ ce urmeazǎ cele douǎ canale navigabile (Dunǎre - Marea Neagrǎ şi Poarta Albǎ - Midia Nǎvodari, reprezentatǎ prin Medgidia, Murfatlar (Basarabi) şi Ovidiu.

În spaţiul de câmpie, mai mult decât oricare altă unitate de relief, este foarte evidentă dinamica urbană în timp (prin generaţii succesive de oraşe) şi spaţiu (prin îndesirea reţelei urbane). Câmpia Română şi Câmpia de Vest ocupă circa un sfert din suprafaţa ţării şi concentrează cam tot atât din numărul oraşelor.

În Câmpia Română se contureazǎ două aliniamente urbane: unul riveran Dunǎrii (Calafat, Bechet, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Feteşti, Brăila, Galaţi) şi altul în zona de contact câmpie-piemont şi câmpie-Subcarpaţi (Craiova, Balş, Slatina, Piteşti, Ploieşti, Urlaţi, Buzău,

11

Râmnicu Sărat, Focşani, Tecuci). În raport de acestea s-au dezvoltat în interior, pe axele hidrografice transversale, o serie de centre urbane cu funcţie comercialǎ. Cu timpul, acestea s-au impus în cadrul sistemelor locale de aşezǎri, devenind centre de convergenţǎ localǎ şi regionalǎ. S-au detaşat între acestea, Bucureşti şi Craiova (metropolǎ naţionalǎ, respectiv regionalǎ), precum şi unele centre care s-au impus ca centre de convergenţǎ localǎ pentru anumite subunitǎţi naturale: Vânju Mare, Băileşti, Caracal, Roşiori de Vede, Alexandria şi Slobozia. În Câmpia de Vest se evidenţiază aliniamentul oraşelor mari (Satu Mare, Oradea, Arad, Timişoara) care au evoluat ca nuclee de convergenţǎ pe importante drumuri strategice şi comerciale, la „porţile” Carpaţilor. Celelalte oraşe din această zonă au apărut şi s-au dezvoltat ca nuclee de polarizare localǎ (Carei, Salonta, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta etc.).

Distribuţia centrelor urbane, dar mai ales legăturile stabilite între acestea, scot în evidenţă două caracteristici fundamentale ale poziţiei oraşelor României contemporane: suprapunerea vechilor areale urbane cu marile oraşe, centrele de convergenţă regională de astăzi şi conturarea unor axe urbane transcarpatice şi circumcarpatice. Marile oraşe de astăzi deţin o poziţie geografică în deplină concordanţă cu vechile areale de intensitate a fenomenului urban, care au evoluat la rândul lor în deplinǎ concordanţǎ cu specificul funcţionalităţii teritoriului românesc. Astfel, faţada maritimă a ţării este polarizată de Constanţa, coridorul dunărean de Drobeta - Turnu Severin, Giurgiu, Călăraşi, Galaţi, Brăila şi Tulcea, linia central-sudică este reprezentatǎ prin Craiova şi Bucureşti, iar la est de Carpaţi, Iaşi, Botoşani, Suceava, Bacău, Vaslui, Bârlad, Tecuci etc. În interiorul arcului carpatic au evoluat, în jurul Apusenilor, oraşele Deva, Alba Iulia, Turda, Cluj-Napoca, Baia Mare la capătul nordic al Orientalilor, iar în interiorul Depresiunii intracarpatice a Transilvaniei, Târgu Mureş, ca nucleu de legǎturǎ cu centrele urbane carpatice şi pericarpatice. Aceastǎ structurare teritorial-funcţională, la care şi-a pus amprenta în timp fiecare oraş de pe teritoriul României evidenţiază statornicia unor relaţii natural-

12

economice sau socio-economice, concretizate în axele de urbanizare. Acestea urmăresc culoarele carpatice care au funcţionat din cele mai vechi timpuri ca importante căi comerciale sau strategice, asigurându-se astfel intense legături între centrul ţării, respectiv Podişul Transilvaniei şi regiunile pericarpatice, şi invers: Braşov - Ploieşti - Bucureşti; Sibiu - Râmicu Vâlcea - Slatina, Deva - Petroşani - Târgu Jiu - Craiova; Timişoara - Drobeta Turnu Severin; Deva - Arad - Cluj Napoca; Oradea - Dej - Baia Mare; Bistriţa - Câmpulung Moldovenesc - Suceava; Odorheiu Secuiesc - Vlăhiţa - Miercurea Ciuc - Comăneşti - Adjud etc.

Conf. univ. dr. Radu SĂGEATĂ

13

C U V Â N T Î N A I N T E Actuala lucrare – Dicționarul așezărilor urbane din

România –, realizată cu un grupn umeros de elevi din Colegiul

Național „Ion Luca Caragiale“ din București (din clasele a IX-a I și

a X-a I), se dorește a fi un instrument de lucru și o sursă de

informare pentru școlarii din instituția noastră și, de ce nu, și din

Capitală sau chiar din România. În cadrul său se regăsesc toate

orașele* țării existente până la această dată (335**, în aprilie

2013), arătându-li-se poziția geografică, apartenența la un județ,

atestarea documentară și numărul locuitorilor.

La realizarea dicționarului a fost utilizată o bogată

literatură de specialitate, semnalată la capitolul Bibliografie

selectivă. Dintre numeroasele lucrări consultate, cele mai

utilizate au fost volumele: „Dicționar geografic al României, vol. I,

Literele A-L și vol. II, Literele M-Z“ (Coord. M. Buza, L. Badea, Ș.

Dragomirescu, Edit. Academiei Române, București, 2008, 2009;

elaborat de cercetătorii din Institutul de Geografie al Academiei *I. Iordan, în lucrarea „România, încotro? Regionalizare – Cum ? Când? Structuri administrativ-teritoriale în România“ (2003, p. 20), definește orașul ca pe „o entitate administrativă de bază cu caracter urban, având o apreciabilă dezvoltare economică, social-culturală și edilitar-gospodărească, cu funcțiune, în general, industrială, comercială, culturală și de servicii, eventual politico-administrativă, fiind alcătuită dintr-o singură localitate, în mod normal, dar, în foarte multe cazuri, consider nemotivat, orașul are în componență și localități rurale. Orașele mai mari (demografic), cu o dezvoltare intensă a activităților industriale, sociale, culturale, de învățământ și ocrotirea sănătății, comerciale și de transport, cu dotări complexe edilitar-gospodărești, de regulă și centre de convergență teritorială și politico-administrativă, li se poate atribui calitatea de municipiu (din latinescul municipium)“. ** 99 dintre orașe au caliatea de municipiu, iar 41 au și funcția de reședință de județ.

14

Române.), „Orașele României – mică enciclopedie“ (Gh. Vlăsceanu,

I. Ianoș, Edit. Odeon, București, 1998), „Geografie urbană“ (R.

Săgeată, Edit. Universității „Lucian Blaga“, Sibiu, 1993),

„Enciclopedia geografică a României“ (Edit. Științifică și

Enciclopedică, București, 1982), „România. Unitățile de relief

(Regionarea geomorfologică)“ (Gr. Posea, L. Badea, Edit.

Științifică și Enciclopedică, București, 1984), „România. Geografie

redională“ (O. Mândruț, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș“,

Arad, 2002) și tratatul „Geografia României“, vol. II (1984), III

(1987), IV (1992) și V (2005), Edit. Academiei Române,

București.

Unele date și liste au fost actualizate prin utilizarea site-

urilor de specialitate de pe rețeaua Internet, pentru datele

demografice au fost utilizate valorile preliminare furnizate de

Institutul Național de Statistică în urma Recensământului

Populației și Locuințelor din 2011, iar la elaborarea și

menținerea caracterului științific al volumului a contribuit și dr.

Cătălina Mărculeț din Institutul de Geografie al Academiei

Române.

În încheiere, autorii aduc mulțumiri conducerii Colegiului

Național „Ion Luca Caragiale“ din București pentru sprijinul

acordat în vederea realizării acestei lucrări: prof. Andreia Bodea

– director și prof. Andreea Popescu – director adjunct.

Bucureşti, aprilie 2013

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ

15

LISTA DE ABREVIERI

↔ = din/aparținând alt. = altitudine E = est/estică o = grade î.Hr. = înainte de Hristos jud. = (urmat de un nume propriu) judeţ lat. = latitudine long. = longitudine m = metru ’ = minute N = nord/nordică sec. = secol/secole ” = secunde

16

A ABRUD. Situat la 46°16’ lat. N şi 23°04’ long. E, în Depresiunea Abrudului (Munții Apuseni ↔ Carpații Occidentali), la 627 m alt., in jud. Alba. A fost atestat documentar in anii 106-275 şi menţionat ca oraş din 1427. Numără 5.429 locuitori. ADJUD. Situat la 46°06’00” lat. N şi 27°10’47” long. E, în Culoarul Siretului, la 97 m alt., în jud. Vrancea. A fost atestat documentar în anul 1433, declarat oraş în 1948 şi declarat municipiu în 2000. Numără 15.753 locuitori. AGNITA. Situat la 45°58’30” lat. N şi 24°30’30” long. E, în Podişul Hârtibaciului (Podi-șul Târnavelor ↔ Podișul Transilvaniei ↔ Depresiunea Transilvaniei), la 460 m alt., în jud. Sibiu. A fost atestat documentar în anul 1280 şi

declarat oraş în 1950. Numără 9.417 locuitori. AIUD. Situat la 46°18’44” lat. N şi 23°43’45” long. E, în Culoarul Turda-Alba Iulia (Zona Peritransilvană ↔ Depresiunea Transilvaniei), la 260 m alt., în jud. Alba. A fost atestat documentar în anul 1293, menţionat ca oraş în 1462 şi declarat municipiu în 1994. Numără 21.868 locuitori. ALBA IULIA. Situat la 46°04’17” lat. N şi 23°34’23” long. E, în Culoarul Turda-Alba Iulia (Zona Peritran-silvană ↔ Depresiunea Tran-silvaniei), la 235 m alt., în jud. Alba. A fost atestat ca localitate în anul 161, menţionat ca oraş în 1177 şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședinșă a jud. Alba. Numără 61.045 locuitori.

17

ALEȘD. Situat la 47°03’26” lat. N şi 22°23’49” long. E, în Depresiunea Vad-Borod (Dealurile Silvano-Someșene ↔ Dealurile Crișanei ↔ Dea-lurile de Vest), la 224 m alt., în jud. Bihor. A fost atestat documentar în anii 1291-1294 şi declarat oraş în 1968. Numără 9.996 locuitori. ALEXANDRIA. Situat la 43°58’ lat. N şi 25°20’ long. E, în Câmpia Boianului (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 41 m alt., în jud. Teleorman. A fost înfiinţat în anul 1834, declarat oraş în 1840 şi declarat municipiu în 1979. În prezent este este reședință a jud. Teleorman. Numără 44.259 locuitori. AMARA. Situat la 44°37’12” lat. N şi 27°19’12” long. E, în Câmpia Bărăganului Ialomiţei (Sectorul Estic al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 30 m alt., în jud. Ialomiţa. A fost atestat în anul 1857 şi declarat oraş în 2004. Numără 7.375 locuitori.

ANINA. Situat la 45°05’30” lat. N şi 21°51’12” long. E, în Depresiunea Aninei (Munții Banatului ↔ Carpații Occidentali), la 560 m alt., în jud. Caraş-Severin. A fost atestat documentar în anul 1773 şi declarat oraş în 1952. Numără 7.803 locuitori. ANINOASA. Situat la 45°22’43” lat. N şi 23°18’36” long. E, în Depresiunea Petroşani (Carpații Meridi-onali), la 650 m alt., în jud. Hunedoara. A fost atestat documentar în anul 1442 şi declarat oraş în 1989. Numără 6.102 locuitori. ARAD. Situat la 46°10’36” lat. N şi 21°18’04” long. E, în Câmpia Mureşului (Câmpia Banatului ↔ Câmpia de Vest), la 107 m alt., în jud. Arad. A fost atestat documentar în anul 1028, menţionat ca oraş în 1331. şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Arad. Numără 144.484 locuitori. ARDUD. Situat la 47°38’ lat. N şi 22°54’ long. E, în Câmpia Înaltă a Someşului (Câmpia Crișanei ↔ Câmpia de Vest),

18

la 120 m alt., în jud. Satu Mare. A fost atestat documentar în anul 1215, şi declarat oraş în 2004. Numără 5.921 locuitori. AVRIG. Situat la 45°42’29” lat. N şi 24°22’29” long. E, în Depresiunea Făgăraşului (Zo-na Peritransilvană ↔ Depre-siunea Transilvaniei), la 380 m alt., în jud. Sibiu. A fost atestat documentar în anul

1364 şi declarat oraş în 1989. Numără 12.297 locuitori. AZUGA. Situat la 45°26’42” lat. N şi 25°33’19” long. E, în Munţii Clăbucetele Predea-lului (Carpații Curburii ↔ Carpații Orientali), la 930 m alt, în jud. Prahova. A fost atestat documentar în anul 1830 şi declarat oraş în 1948. Numără 4.387 locuitori.

19

B

BABADAG. Situat la 44°53’36’’ lat. N, 28°42’43’’ long. E, în Podișul Babadagului (Podișul Dobro-gei de Nord ↔ Podișul Dobro-gei), la 50 m alt., în jud. Tulcea. A fost atestat documentar în 1263. Numără 9.039 locuitori. BACĂU. Situat la 46°35’00’’ lat. N, 26°55’00’’ long. E, în Cuoarul Siretului (Subcarpații Moldovei ↔ Subcarpați), la 165 m alt., în jud. Bacău. A fost atestat documentar în 1399, menţionat ca oraș în 1431 declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Bacău. Numără 148.021 locuitori. BAIA DE ARAMĂ. Situat la 44°59’00’’ lat. N, 22°48’41’’ long. E, în Podișul Mehe-dinţiului, la 275 m alt., în jud. Mehedinţi. A fost atestat documentar în 1581 şi

declarat oraş în 1968. Numără 5.214 locuitori. BAIA DE ARIEŞ. Situat la 46°22’46’’ lat. N, 23°16’47’’ long. E, în Munţii Metaliferi (Munții Apuseni ↔ Carpații Occidentali), la 500 m alt., în jud. Alba. A fost atestat documentar în 106-275, 1308 şi declarat oraş în 1997. Numără 3.890 locuitori. BAIA MARE. Situat la 47°39’ lat. N, 23°33’ long. E, în Depresiunea Baia Mare (Dealurile Silvano-Someșene ↔ Dealurile Crișanei ↔ Dea-lurile de Vest), la 228 m alt., în jud. Maramureş. A fost atestat documentar în 1329, menţionat ca oraş 1347 şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Baia Mare. Numără 120.270 locuitori.

20

BAIA SPRIE. Situat la 47°39’39’’ lat. N, 23°41’19’’ long. E, în Depresiunea Baia Mare (Dealurile Silvano-Someșene ↔ Dealurilor Cri-șanei ↔ Dealurile de Vest), la 360 m alt., în jud. Maramureş. A fost atestat documentar în 1329 şi menţionat ca oraş în 1523. Numără 15.315 locuitori. BALŞ. Situat la 44°21’ lat. N, 24°05’ long. E, în Câmpia Romanaţiului (Câmpia Olte-niei ↔ Câmpia Română), la 150 m alt., în jud. Olt. A fost atestat documentar în 1477 şi declarat oraş în 1921. Numără 16.845 locuitori. BARAOLT. Situat la 46°04’30’’ lat. N, 25°36’00’’ long. E, în Depresiunea Baraoltului (Carpații Curburii ↔ Carpații Orientali), la 460m alt., în jud. Covasna. A fost atestat documentar în 1224 şi declarat oraş în 1968. Numără 8.896 locuitori. BĂBENI. Situat la 44°59’ lat. N, 24°15’ long. E, în Depresiunea Băbeni (Podișul Getic), la 180 m alt., în jud. Vâlcea. A fost atestat

documentar în 1377 şi a fost declarat oraş în 2002. Numără 1.767 locuitori. BĂICOI. Situat la 45°02’43’’ lat. N, 25°51’57’’ long. E, în Câmpia Piemontană a Pra-hovei (Câmpia Română), la 300 m alt., în jud. Prahova. A fost atest documentar în 1597 şi declarat oraş în 1948. Numără 17.225 locuitori. BĂILE GOVORA. Situat la 45°04’48’’ lat. N, 24°10’47’’ long. E, în Subcarpaţii Vâlcii (Subcarpații Getici ↔ Subcar-pați), la 370 m alt., în jud. Vâlcea. A fost atest documentar în 1488 şi declarat oraş în 1927. Numără 2.629 locuitori. BĂILE HERCULANE. Situat la 44°52’43’’ lat. N, 22°24’51’’ long. E, în Valea Cernei (Grupa Retezat-Godeanu ↔ Carpații Meridionali), la 170m alt., în jud. Caraş-Severin. A fost atest documentar în anul 153 şi declarat oraş în 1951. Numără 4.227 locuitori. BĂILE OLĂNEŞTI. Situat la 45°12’ lat. N, 24°14’ long. E,

21

în Subcarpaţii Vâlcii (Subcar-pații Getici ↔ Subcarpați), la 450 m alt., în jud. Vâlcea. A fost atestat documentar la 1527şi declarat oraş în 1956. Numără 4.313 locuitori. BĂILE TUŞNAD. Situat la 46°09’ lat. N, 25°51’ long. E, în Munţii Harghita (Carpații Moldo-Transilvani ↔ Carpații Orientali), la 680 m alt., în jud. Harghita. A fost atest documentar în 1732 şi declarat oraş în 1968. Numără 1.626 locuitori. BĂILEŞTI. Situat la 44°01’51’’ lat. N, 23°21’09’’ long. E, în Câmpia Băileştiului (Câmpia Olteniei ↔ Câmpia Română), la 70 m alt., în jud. Dolj. A fost atestat documentar in 1536, menţionat ca oraş în 1921 şi declarat municipiu în 2001. Numără 17.524 locuitori. BĂLAN. Situat la 46°38’59’’ lat. N, 25°48’36’’ long. E, în Munții Giurgeului (Carpații Moldo-Transilvani ↔ Carpații Orientali), la 880 m alt., în jud. Harghita. A fost atestat documentar în 1850 şi

declarat oraş în 1950. Numără 6.133 locuitori. BĂLCEŞTI. Situat la 44°37’00’’ lat. N, 23°56’21’’ long. E, în Piemontul Olteţului (Podișul Getic), la 200 m alt., în jud. Vâlcea. A fost atestat documentar în 1574 şi declarat oraş în 2002. Numără 4.869 locuitori. BĂNEASA. Situat la 44°04’12’’ lat. N, 27°42’00’’ long. E, în Podișul Oltinei (Podișul Dobrogei de Sud ↔ Podișul Dobrogei), la 100 m alt., în jud. Constanţa. A fost atestat documentar în 1750 şi declarat oraş în 2004. Numără 4.987 locuitori. BÂRLAD. Situat la 46°13’ lat. N, 27°40’ long. E, în Cul. Bârladului, la 90 m alt., în jud. Vaslui. A fost atestat documentar în 1174, menţionat ca oraş 1408. şi declarat municipiu în 1968. Numără 52.969 locuitori. BECHET. Situat la 43°47’ lat. N, 23°57’ long. E, în Câmpia Romanaţiului (Câmpia Olte-niei ↔ Câmpia Română), la 40 m alt., în jud. Dolj. Nu se

22

cunoaste atestarea docu-mentară și a fost declarat oraş în 2004. Numără 3.542 locuitori. BECLEAN. Situat la 47°10’47’’ lat. N, 24°10’47’’ long. E, în Culoarul Someşului Mare (Câmpia Transilvaniei ↔ Podișul Transilvaniei ↔ Depresiunea Transilvaniei), la 252 m alt., în jud. Bistriţa-Năsăud. A fost atestat documentar în 1235 şi declarat oraş în 1968. Numără 10.963 locuitori. BEIUŞ. Situat la 46°39’ lat. N, 22°21’ long. E, în Depresiunea Beiuşului (Dea-lurile Crișurilor ↔ Dealurile Crișanei ↔ Dealurile de Vest), la 191 m alt., în jud. Bihor. A fost atestat documentar în 1096, menţionat ca oraş în 1241 și declarat municipiu în 2003. Numără 9.834 locuitori. BERBEŞTI. Situat la 44°59’17’’ lat. N, 23°52’00’’ long. E, în Subcarpaţii Vâlcii (Subcarpații Getici ↔ Sub-carpați), la 380 m alt., în jud. Vâlcea. A fost atestat documentar în 1497 şi

declarat oraş în 2003. Numără 4.960 locuitori. BEREŞTI. Situat la 46°05’ lat. N, 27°52’ long. E, în Podişul Covurluiului (Podișul Bârla-dului ↔ Podișul Moldovei), la 200 m alt., în jud. Galaţi. A fost atestat documentar în 1484 şi declarat oraş în 1968. Numără 3.166 locuitori. BICAZ. Situat la 46°54’39’’ lat. N, 26°05’28’’ long. E, în Valea Bistriţei (Carpații Moldo-Transilvani ↔ Carpații Orientali), la 400 m alt., în jud. Neamţ. A fost atestat documentar în 1625 şi declarat oraş în 1960. Numără 7.245 locuitori. BISTRIŢA. Situat la 47°08’ lat. N, 24°29’ long. E, în Dealurile Bistriţei (Subcar-pații Transilvaniei ↔ Depre-siunea Transilvaniei), la 356 m alt., în jud, Bistriţa-Năsăud. A fost atestat documentar în 1264, menţionat ca oraş în 1349 şi declarat municipiu în 1979. În prezent este reședință a jud. Bistrița-Năsăud. Numără 77.015 locuitori.

23

BLAJ. Situat la 46°10’31’’ lat. N, 23°54’52’’ long. E, în Culoarul Târnavei Mari (Podișul Târnavelor ↔ Podi-șul Transilvaniei ↔ Depresiu-nea Transilvaniei), la 270 m alt., în jud. Alba. A fost atestat documentar în anul 1252, menţionat ca oraş în 1737 şi declarat municipiu în 1993. Numără 20.111 locuitori. BOCŞA. Situat la 45°22’29’’ lat. N, 21°42’38’’ long. E, în Dealurile Dognecei (Dealurile Banatului ↔ Dealurile de Vest), la 175 m alt., în jud. Caraş-Severin. A fost atestat documentar în anul 1333 şi declarat oraş în 1960. Numără 14.825 locuitori. BOLDEŞTI-SCĂENI. Situat la 45°01’48’’ lat. N, 26°01’48’’ long. E, în Subcarpaţii Prahovei (Subcarpații Curbu-rii ↔ Subcarpați), la 205 m alt., în jud. Prahova. A fost atestat documentar în anul 1543 si declarat oraş în 1968. Numără 10.792 locuitori. BOLINTIN-VALE. Situat la 44°26’50’’ lat. N, 25°45’26’’ long. E, în Câmpia Vlăsiei (Sectorul Central al Câmpiei

Române ↔ Câmpia Română), la 104 m alt., în jud. Giurgiu. A fost atestat documentar în anul 1433 şi declarat oraş în 1989. Numără 11.983 locuitori. BORSEC. Situat la 46°58’00’’ lat. N, 25°34’12’’ long. E, în Depresiunea Borsec (Carpații Moldo-Transilvani ↔ Carpații Orientali), la 840 m alt., în jud. Harghita. A fost atestat documentar în 1594 şi declarat oraş în 1956. Numără 2.631 locuitori. BORŞA. Situat la 47°39’19’’ lat. N, 24°39’47’’ long. E, în Depresiunea Maramureşului (Carpații Maramureșului și ai Bucovinei ↔ Carpații Orien-tali), la 685 m alt., în jud. Maramureş. A fost atestat documentar în anul 1353 şi menţionat ca oraş în 1968. Numără 27.100 locuitori. BOTOŞANI. Situat la 47°44’ lat. N, 26°41’ long. E, în Câmpia Jijiei Superioare (Câmpia Moldovei/Jijiei ↔ Podișul Moldovei), la 130 m alt., în jud. Botoşani. A fost atestat documentar în anul 1350, menţionat ca oraş în

24

1542 şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Botoșani. Numără 97.002 locuitori. BRAD. Situat la 46°04’ lat. N, 22°48’ long. E, în Depresiu-nea Brad-Hălmagiu (Munții Apuseni ↔ Carpații Occiden-tali), la 300 m alt., în jud. Hunedoara. A fost atestat documentar în 1445, menţionat ca oraş în 1941 şi declarat municipiu în 1995. Numără 14.334 locuitori. BRAGADIRU. Situat la 44°21’ lat. N, 25°58’ long. E, în Câmpia Vlăsiei (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 80 m alt., în jud. Ilfov. A fost atestat documentar în 1830 şi declarat oraş în 2005. Numără 14.361 locuitori. BRAŞOV. Situat la 45°39’ lat. N, 25°36’ long. E, în Depresiunea Braşovului (Car-pații Curburii ↔ Carpații Orientali), la 625 m alt., în jud. Braşov. A fost atestat documentar în 1234, menţionat ca oraş în sec. XVI şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a

jud. Brașov. Numără 243.416 locuitori. BRĂILA. Situat la 45°16’09’’ lat. N, 27°57’27’’ long. E, în Câmpia Brăilei (Câmpia Bără-ganului ↔ Sectorul Estic al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 20 m alt., în jud. Brăila. A fost atestat documentar în anul 1368, menţionat ca oraş în sec. XIX şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Brăila. Numără 176.004 locuitori. BREAZA. Situat la 45°11’14’’ lat. N, 25°39’44’’ long. E, în Subcarpaţii Prahovei (Sub-carpații Curburii↔ Subcarpa-ți), la 550 m alt., în jud. Prahova. A fost atestat documentar în anul 1431şi menţionat ca oraş în 1952. Numără 16.135 locuitori. BREZOI. Situat la 45°21’ lat. N, 24°15’ long. E, în Depre-siunea Loviştei (Carpații Meridionali), la 340m alt., în jud. Vâlcea. A fost atestat documentar în 1576 şi declarat oraş în 1968. Numără 6.292 locuitori.

25

BROŞTENI. Situat la 47°14’39’’ lat. N, 25°41’53’’ long. E, în Munţii Bistriţei (Carpații Moldo-Transilvani ↔ Carpații Orientali), la 620 m alt., în jud. Suceava. A fost menţionat documentar în 1630 şi declarat oraş în 2004. Numără 5.799 locuitori. BUCECEA. Situat la 47°46’41’’ lat. N, 26°28’33’’ long. E, în Culoarul Siretului (Podișul Sucevei ↔ Podișul Moldovei), la 280 m alt., în jud. Botoşani. A fost atestat documentar în anul 1434 şi declarat oraş în 2004. Numără 4.805 locuitori. BUCUREŞTI. Situat la 44°26’07’’ lat. N, 26°06’10’’ long. E, în Câmpia Vlăsiei (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 80 m alt.. A fost atestat documentar în anul 1459 şi ca oraş în sec. XV şi declarat municipiu în 1968. În prezent este capitală a României. Numără 1.628.426 locuitori. BUDEŞTI. Situat la 44°13’48’’ lat. N, 26°27’00’’ long. E, în Câmpia Bărăganul Mostiştei (Sectorul Estic al Câmpiei

Române ↔ Câmpia Română), la 75 m alt., în jud. Călăraşi. A fost atestat documentar în 1526 şi declarat oraş în 1989. Numără 6,955 locuitori. BUFTEA. Situat la 44°34’12’’ lat. N, 25°56’60’’ long. E, în Câmpia Vlăsiei (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 110 m alt., în jud. Ilfov. A fost atestat documentar în 1577 şi declarat oraş în 1968. În prezent este reședință a jud. Ilfov. Numără 18.346 locuitori. BUHUŞI. Situat la 46°43’ lat. N, 26°42’ long. E, în Depresiunea Cracău-Bistriţa (Subcarpații Moldovei ↔ Subcarpați), la 240 m alt., în jud. Bacău. A fost atestat documentar în 1438 şi menţionat ca oraş în 1930. Numără 15.903 locuitori. BUMBEŞTI-JIU. Situat la 45°10’43’’ lat. N, 23°22’53’’ long. E, în Subcarpaţii Gorjului (Subcarpații Getici ↔ Subcarpați), la 300 m alt., în jud. Gorj. A fost atestat documentar în 1696 şi

26

declarat oraş în 1989. Numără 9.373 locuitori. BUŞTENI. Situat la 45°24’42’’ lat. N, 25°32’14’’ long. E, în Valea Prahovei (Grupa Bucegi ↔ Carpații Meridionali), la 875 m alt., în jud. Prahova. A fost atestat documentar în sec. XVIII şi menţionat ca oraş în 1946. Numără 8.979 locuitori. BUZĂU. Situat la 45°09’ lat. N, 26°49’ long. E, în Câmpia Buzăului (Sectorul estic al Câmpiei Române↔ Câmpia Română), la 100 m alt., în jud.

Buzău. A fost atestat documentar în 372, menţionat ca oraş în 1574 şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Buzău. Numără 111.584 locuitori. BUZIAŞ. Situat la 45°39’ lat. N, 21°36’ long. E, în Dealurile Buziaşului (Dealurile Pogăni-șului ↔ Dealurile Banatului ↔ Dealurile de Vest), la 130 m alt., în jud. Timiş. A fost atestat documentar în 1321 şi menţionat ca oraş în 1956. Numără 6.241 locuitori.

27

C CAJVANA. Situat la 47°42’16’’ lat. N şi 25°58’10’’ long. E, în Podişul Solcăi (Podișul Suce-vei ↔ Podișul Moldovei), la 400 m alt., în jud. Suceava. A fost atestat documentar în anul 1575 şi declarat oraş în 2004. Numără 8.851 locuitori. CALAFAT. Situat la 43°58’14’’ lat. N şi 22°56’40’’ long. E, în Câmpia Băileştiului (Câmpia Olteniei ↔ Câmpia Română), la 35 m alt., în jud. Dolj. A fost atestat documen-tar în anul 1424 şi menţionat ca oraş în 1855 şi declarat muncipiu în 1996. Numără 17.280 locuitori. CARACAL. Situat la 44°07’ lat. N şi 24°21’ long. E, în Câmpia Romanaţiului (Câm-pia Olteniei ↔ Câmpia Româ-nă), la 110 m alt., în jud. Olt. A fost atestat documentar în anul 1538, mentionat ca oraş

în 1598 şi declarat municipiu în 1994. Numără 30.112 locuitori. CARANSEBEŞ. Situat la 45°25’17’’ lat. N, 22°13’19’’ long. E în Culoarul Timiş-Cerna (Munții Banatului ↔ Carpații Occidentali), la 210 m alt., în jud. Caraş-Severin. A fost atestat documentar în anul 1289/1290, menționat ca oraş în 1556 şi declarat municipiu în 1995. Numără 21.494 locuitori. CAREI. Situat la 47°41’02’’ lat. N, 22°28’01’’ long. E în Câmpia Joasă a Someşului (Câmpia Crișanei ↔ Câmpia de Vest), la 130 m alt, în jud. Satu Mare. A fost atestat documentar în anul 1320, menţionat ca oraş în 1495 şi declarat municipiu în 1995. Numără 19.458 locuitori.

28

CAVNIC. Situat 47°39’39’’ lat. N şi 23°52’40’’ long. E, în Depresiunea Cavnicului (Car-pații Maramureșului și ai Bucovinei ↔ Carpații Orien-tali), la 610 m alt în jud. Maramureş. A fost atestat documentar în anul 1336 şi declarat oraş în 1968. Numără 4.764 locuitori. CĂLAN. Situat la 4544’10’’ lat. N şi 2300’31’’ long. E, în Dealurile Călanului (Depresi-unea Hunedoarei ↔ Carpații Meridionali), la 220 m alt., în jud. Hunedoara. A fost atestat documentar în anul 1387 şi declarat oraş în 1961. Numără o populaţie de 11.220 locuitori. CĂLĂRAŞI. Situat la 44°12’ lat. N, 27°20’ long. E în Câmpia Bărăganul Mostiştei (Sectorul Estic al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 13 m alt, în jud. Călăraşi. A fost atestat documentar în anul 1541, menţionat ca oraş în 1833 şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Călărași. Numără o populaţie de 57.129 locuitori.

CĂLIMĂNEŞTI. Situat la 45°14’21’’ lat. N şi 24°20’36’’ long. E., în Depresiunea Jiblea-Berislăveşti (Subcarpa-ții Getici ↔ Subcarpați), la 280 m. alt., în jud. Vâlcea. A fost atestat documentar în anul 1386/1388 şi menţionat ca oraş în 1927. Numără o populaţie de 8.107 locuitori. CĂZĂNEŞTI. Situat la 44°37’ lat. N şi 27°01’ long. E., în Lunca Ialomiţei (Câmpia Bărăganul Ialomiţei ↔ Secto-rul Estic al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 40 m alt., în jud. Ialomiţa. A fost atestat documentar în anul 1579 şi menţionat ca oraş în 2004. Numără o populaţie de 3.417 locuitori. CÂMPENI. Situat la 4621’45’’ lat. N şi 2302’44’’ long. E., în Depresiunea Câm-peni (Munții Apuseni ↔ Car-pații Occidentali), la 600m alt, în jud. Alba. A fost atestat documentar în anul 1587 şi declarat oraş în 1961. Numără 7.214 locuitori. CÂMPIA TURZII. Situat la 4633’ lat. N, 2352’ long. E. în Culoarul Turda-Alba Iulia

29

(Zona Peritransilvană ↔ De-presiunea Transilvaniei), la 305 m alt, în jud. Cluj. A fost atestat documentar în anul 1282, menţionat ca oraş în 1952 şi declarat municipiu în 1998. Numără 22.157 locuitori. CÂMPINA. Situat la 4507’48’’ lat. N, 2544’24’’ long. E în Subcarpaţii Prahovei (Subcarpații Curbu-rii ↔ Subcarpați), la 435 m alt., în jud. Prahova. A fost atestat documentar în anul 1503, menţionat ca oraş în 1864 şi declarat municipiu în 1994. Numără o populaţie de 33.512 locuitori. CÂMPULUNG. Situat la 45°16’ lat. N, 25°03’ long. E. în Muscelele Argeşului (Subcarpații Curburii ↔ Sub-carpați), la 590 m alt., în jud. Argeş. A fost atestat docu-mentar în anul 1292, menţionat ca oraş în sec. XVIII şi declarat municipiu în 1994. Numără o populaţie de 30.852 locuitori. CÂMPULUNG MOLDOVENESC. Situat la 47°31’51’’ lat. N, 25°33’05’’

long. E în Depresiunea Câm-pulung – Păltinoasa (Carpații Maramureșului și ai Buco-vinei ↔ Carpații Orientali), la 650 m alt., în jud. Suceava. A fost atestat documentar în anul 1411, menţionat ca oraş în 1806 şi declarat municipiu în 1995. Numără 17.617 locuitori. CEHU SILVANIEI. Situat la 47°25’05’’ lat. N şi 23°17’12’’ long. E, în Dealurile Codrului (Dealurile Silvano-Someșene ↔ Dealurile Crișanei ↔ Dea-lurile de Vest), la 210 m alt., în jud. Sălaj. A fost atestat documentar în anul 1405 şi declarat oraş în 1968. Numără 7.487 locuitori. CERNAVODĂ. Situat la 44°20’17’’ lat. N şi 28°02’01’’ long. E, în Podişul Carasu (Podișul Dobrogei de Sud ↔ Podișul Dobrogei), la 50 m alt., în jud. Constanţa. A fost atestat documentar în sec. IV şi menţionat ca oraş în sec. XIX. Numără o populaţie de 16.143 locuitori. CHIŞINEU-CRIŞ. Situat la 46°31’21’’ lat. N şi 21°30’57’’ long. E, în Câmpia Joasă a

30

Crişurilor (Câmpia Crișurilor ↔ Câmpia Crișanei ↔ Câmpia de Vest), la 95 m alt., în jud. Arad. A fost atestat documen-tar în anul 1202 şi a fost declarat oraş în 1968. Numără 7.410 locuitori. CHITILA. Situat la 4431’02’’ lat. N şi 2558’31’’ long.E, în Câmpia Vlăsiei (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 95 m alt., în jud. Ilfov. Nu se cunoaste cu exactitate anul atestării localității. Devine oraş în anul 2005. Numără o populaţie de 12.805 locuitori. CIACOVA. Situat 45°30’40’’ lat. N şi 21°07’42’’ long. E, în Câmpia Timişului (Câmpia Banatului ↔ Câmpia de Vest), la 80 m alt., în jud. Timiş A fost atestat documentar perioada 1220-1224 şi declarat oraş în 2004. Numără 5.017 locuitori. CISNĂDIE. Situat la 45°42’47’’ lat. N şi 24°09’32’’ long. E, în Depresiunea Sibiului (Zona Peritransilvană ↔ Depresiunea Transilva-niei), la 450 m alt., în jud. Sibiu. A fost atestat documen-

tar în anul 1204 şi declarat oraş în 1948. Numără o populaţie de 13.405 locuitori. CLUJ-NAPOCA. Situat la 46°46’00’’ lat. N, 23°36’00’’ long. E în Culoarul Someşului Mic (Zona Peritransilvană ↔ Depresiunea Transilvaniei), la 360 m alt, în jud. Cluj. A fost atestat documentar în anii 107-108, menţionat ca oraş în anul 124 şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Cluj. Numără o populaţie de 314.513 locuitori. CODLEA. Situat la 45°41’51’’ lat. N, 25°26’38’’ long. E în Depresiunea Braşovului (Car-pații Curburii ↔ Carpații Orientali), la 550 m alt, în jud. Braşov. A fost atestat docu-mentar în anul 1265, menţionat ca oraş în 1950 şi declarat municipiu în 2000. Numără 19.030 locuitori. COMARNIC. Situat la 45°15’04’’ lat. N şi 25°38’07’’ long. E, în Subcarpaţii Prahovei (Subcarpații Curbu-rii ↔ Subcarpați), la 555 m alt., în jud. Prahova. A fost atestat documentar în anul

31

1510 şi declarat oraş în 1968. Numără o populaţie de 12.253 locuitori. COMĂNEŞTI. Situat la 46°43’ lat. N şi 26°45’ long. E, în Munţii Trotuşului (Carpații Moldo-Transilvani ↔ Carpații Orientali), la 400 m alt., în jud. Bacău. A fost atestat documentar în anul 1409 şi declarat oraş în 1952. Numără 20.218 locuitori. CONSTANŢA. Situat la 44°10’24’’ lat. N, 28°38’18’’ long. E în Podişul Istriei (Podișul Dobrogei de Centrale ↔ Podişul Dobro-gei), la 25 m alt., în jud. Constanţa. A fost atestat documentar în anul 657 î. Hr, menţionat ca oraş în anul 260 î.Hr. şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Constanța. Numără 297.703 locuitori. COPŞA MICĂ. Situat la 46°06’45’’ lat. N şi 24°13’05 long. E, în Culoarul Târnavei Mari (Podișul Târnavelor ↔ Podișul Transilvaniei ↔ De-presiunea Transilvaniei), la 300 m alt., în jud. Sibiu. A fost atestat documentar în anul

1402 şi declarat oraş în 1961. Numără 5.346 locuitori. CORABIA. Situat la 43°46’25’’ lat. N şi 24°30’12’’ long. E, în Câmpia Romanaţiului (Câm-pia Olteniei ↔ Câmpia Româ-nă), la 35 m alt, în jud. Olt. A fost atestat documentar în sec. XVI şi menţionat ca oraş în 1871. Numără 14.978 locuitori. COSTEŞTI. Situat la 44°40’11’’ lat. N şi 24°52’48’’ long. E, în Câmpia Piteştiului (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 240 m alt, în jud. Argeş. A fost atestat documentar în anul 1535 şi declarat oraş în 1968. Numără 11.451 locuitori. COVASNA. Situat la 4551’00’’ lat. N şi 2610’60’’ long. E, în Depresiunea Bra-şovului (Carpații Curburii ↔ Carpații Orientali), la 560m alt, în jud. Covasna. A fost atestat documentar în anul 1567 (după unele surse 1584) şi declarat oraş în 1952. Numără 10.265 locuitori.

32

CRAIOVA. Situat la 44°20’ lat. N, 23°49’ long. E în Culoarul Jiului (Piemontul Olteţului ↔ Podișul Getic), la 95 m alt., în jud. Dolj. A fost atestat documentar în anul 1475, menţionat ca oraş în 1492 şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Dolj. Numără 246.605 locuitori. CRISTURU SECUIESC. Situat la 4617’24’’ lat. N şi 2502’24’’ long. E, în Subcar-paţii Târnavelor (Subcarpații Transilvaniei ↔ Depresiunea Transilvaniei), la 350 m alt, în jud. Harghita. A fost atestat documentar în anul 1332, menționat ca târg important în 1459 şi declarat ca oraş în 1956. Numără 9.411 locuitori. CUGIR. Situat la 4550’37’’ lat. N şi 2321’49’’ long. E, în Culoarul Orăştiei (Grupa Parângului ↔ Carpații Meri-

dionali), la 300 m alt, în jud. Alba. A fost atestat docu-mentar în anul 1493 şi declarat oraş in 1968. Numără 22.762 locuitori. CURTEA DE ARGEŞ. Situat la 45°08’21’’ lat. N, 24°40’45’’ long. E în Muscelele Argeşului (Subcarpații Getici ↔ Subcar-pați), la 420 m alt, în jud. Argeş. A fost atestat docu-mentar în anul 1336, menţionat ca oraş în 1350 şi declarat municipiu în 1995. Numără 28.469 locuitori. CURTICI. Situat la 46°21’20’’ lat. N şi 21°18’22’’ long. E, în Câmpia Mureşului (Câmpia Banatului ↔ Câmpia de Vest), la 110 m alt, în jud. Arad. A fost atestat documentar în anul 1519 şi declarat oraş în 1968. Numără 6.792 locuitori.

33

D DARABANI. Situat la 48°12’ lat. N şi 26°35’ long. E, în Câmpia Jijiei Superioare (Câmpia Moldovei ↔ Podișul Moldovei), la 240 m alt., în jud. Botoşani. A fost atestat documentar în anul 1569 şi menţionat ca oraş din anii 1926 şi 1968. Numără 10.258 locuitori.

DĂBULENI. Situat la 43°48’ lat. N şi 24°06’ long. E, în Câmpia Romanaţiului (Câm-pia Olteniei ↔ Câmpia Româ-nă), la 50 m alt., in jud. Dolj. A fost atestat documentar în anul 1494 şi declarat ca oraş din 2004. Numără 12.297 locuitori.

DĂRMĂNESTI. Situat la 46°22’01’’ lat. N şi 26°29’41’’ long. E, în Depresiunea Dăr-măneşti (Carpații Moldo-Transilvani ↔ Carpații Orien-tali), la 450 m alt., în jud. Bacău. A fost atestat docu-

mentar în secolele XVI-XVII şi declarat oraş din 1989. Numără 12.201 locuitori.

DEJ. Situat la 47°05’12’’ lat. N şi 23°48’19’’ long. E, în Culoarul Someşului (Podișul Someșan ↔ Podișul Transil-vaniei ↔ Depresiunea Tran-silvaniei), la 285 m alt., în jud. Cluj. A fost atestat documen-tar în 1061, menţionat ca oraş din anul 1668 şi declarat municipiu în anul 1968. Numără 30.434 locuitori. DETA. Situat la 45°24’00’’ lat. N şi 21°13’12’’ long. E, în Câmpia Bârzavei (Câmpia Banatului ↔ Câmpia de Vest), la 85 m alt., în jud. Timiş. A fost atestat documentar în anul 1360 şi menţionat ca oraş din 1810. Numără 5.890 locuitori. DEVA. Situat la 45°52’ lat. N şi 22°54’ long. E, în Culoarul

34

Mureşului (Carpații Occiden-tali), la 220 m alt., în jud. Hunedoara. A fost atestat documentar în anul 1269, menţionat ca oraş din sec. XV şi declarat municipiu din 1968. În prezent este reședință a jud. Hunedoara. Numără 57.565 locuitori. DOLHASCA. Situat la 47°25’49’’ lat. N şi 26°36’34’’ long. E, în Culoarul Siretului (Podișul Sucevei ↔ Podișul Moldovei), la 230 m alt., în jud. Suceava. Nu se cunoaște anul atestării documentare şi a fost declarat oraş în 2004. Numără 10.022 locuitori. DOROHOI. Situat la 47°57’ lat. N şi 26°24’ long. E, în Câmpia Jijiei Superioare (Câmpia Moldovei ↔ Podișul Moldovei), la 190 m alt., în jud. Botoşani. A fost atestat documentar în anul 1407, menţionat ca oraş din 1408 şi declarat municipiu în 1994. Numără 25.250 locuitori. DRAGOMIREȘTI. Situat la 47°40’03’’ lat. N şi 24°17’50’’ long. E, în Depresiunea Mara-mureşului (Carpații Maramu-reșului și ai Bucovinei ↔

Carpații Orientali), la 400 m alt., în jud. Maramureş. A fost atestat documentar în anul 1385 şi declarat oraş în 2004. Numără 3.149 locuitori. DRĂGĂNEȘTI-OLT. Situat la 44°10’11’’ lat. N şi 24°31’48’’ long. E, în Culoarul Oltului (Câmpia Română), la 80 m alt., în jud. Olt. A fost atestat documentar în anul 1526 şi declarat oraş în 1968. Numără 10.158 locuitori. DRĂGĂȘANI. Situat la 44°39’40’’ lat. N şi 24°15’38’’ long. E, în Culoarul Oltului (Podișul Getic), la 160 m alt., în jud. Vâlcea. A fost atestat documentar în anul 1535, menţionat ca oraş în 1833 şi declarat municipiu din 1995. Numără 17.616 locuitori. DROBETA-TURNU SEVERIN. Situat la 44°38’ lat. N şi 22°33’ long. E, în Culoarul Drobeta-Bala (Podișul Getic), la 65 m alt., în jud. Mehedinţi. A fost atestat documentar în anii 101-102, menţionat ca oraş din 121 (după unele surse 145) şi declarat municipiu în 1968. Numără 88.758 locuitori.

35

DUMBRĂVENI. Situat la 46°13’58 lat. N şi 24°35’12’’ long. E, în Culoarul Târnavei Mari (Podișul Târnavelor ↔ Podișul Transilvaniei ↔ De-

presiunea Transilvaniei), la 350 m alt., în jud. Sibiu. A fost atestat documentar în anul 1332 şi menţionat ca oraş din sec. XIX. Numără 7.073 locuitori.

36

E EFORIE. Situat la 44°04’ lat. N şi 28°38’ long. E, în Podişul Mangaliei (Podișul Dobrogei de Sud ↔ Podișul Dobrogei), la 10 m alt., în jud. Constanţa.

A fost atestat documentar în anul 1894 şi declarat oraş în 1945. Numără 7.845 locuitori.

37

F FĂGĂRAȘ. Situat la 45°50’41’’ lat. N şi 24°58’27’’ long. E, în Depresiunea Făgăraşului (Zona Peritran-silvană ↔ Depresiunea Tran-silvaniei), la 430 m alt., în jud. Braşov. A fost atestat docu-mentar în anul 1291, menţio-nat ca oraş în 1431 şi declarat municipiu în 1979. Numără 30.610 locuitori. FĂGET. Situat la 45°51’00’’ lat. N şi 22°10’48’’ long. E, în Dealurile Făgetului (Dealurile Banatului ↔ Dealurile de Vest), la 200 m alt., în jud. Timiş. A fost atestat docu-mentar în 1548 şi menţionat ca oraş din 1994. Numără 7.063 locuitori. FĂLTICENI. Situat la 47°27’35’’ lat. N şi 26°18’00’’ long. E, în Podişul Făltice-niului (Podișul Sucevei ↔ Podișul Moldovei), la 340 m alt., în jud. Suceava. A fost

atestat documentar în anul 1440, menţionat ca oraş din 1780 şi declarat municipiu în 1994. Numără 25.074 locuitori. FĂUREI. Situat la 45°05’ lat. N şi 27°17’ long. E, în Câmpia Buzăului (Sectorul Estic al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 45 m alt., în jud. Brăila. A fost atestat docu-mentar în anul 1872 şi declarat oraş în 1968. Numără 3.616 locuitori. FETEȘTI. Situat la 44°23’10’’ lat. N şi 27°50’38’’ long. E, în Câmpia Bărăganul Mostiştei (Câmpia Bărăganului ↔ Sectorul Estic al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 40 m alt., în jud. Ialomiţa. A fost atestat documentar în anul 1528, declarat oraş în 1934 şi declarat municipiu în 1995. Numără 27.795 locuitori.

38

FIENI. Situat la 45°07’20’’ lat. N şi 25°25’06’’ long. E, în Subcarpaţii Prahovei (Sub-carpații Curburii ↔ Subcar-pați), la 450 m alt., în jud. Dâmboviţa. A fost atestat documentar în anul 1532 şi declarat ca oraş din 1968. Numără 7.307 locuitori. FIERBINŢI-TÂRG. Situat la 44°41’00’’ lat. N şi 26°23’00’’ long. E, în Câmpia Vlăsiei (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 70 m alt., în jud. Ialomiţa. A fost atestat documentar în anul 1620 şi declarat oraş din 2004. Numără 4.965 locuitori. FILIAȘI. Situat la 44°24’00’’ lat. N şi 23°31’12’’ long. E, în Culmea Jiului (Podișul Getic), la 120 m alt., în jud. Dolj. A fost atestat documentar în anul 1573 şi declarat oraş în 1968. Numără 16.231 locuitori. FLĂMÂNZI. Situat la 47°33’ lat. N şi 26°52’ long. E, în Câmpia Jijiei Superioare (Câmpia Moldovei ↔ Podișul Moldovei), la 200 m alt., în

jud. Botoşani. A fost atestat documentar în anul 1605 şi declarat oraş în 2004. Numără 9.614 locuitori. FOCȘANI. Situat la 45°41’60’’ lat. N şi 27°10’47’’ long. E, în Câmpia Piemontană a Râmnicului (Sectorul Estic al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 55 m alt., în jud. Vrancea. A fost atestat documentar în anul 1482, menţionat ca oraş din sec. XV şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Vrancea. Numără 73.111 locuitori. FRASIN. Situat la 47°31’06’’ lat. N şi 25°46’55’’ long. E, în Culoarul Câmpulung Moldo-venesc–Păltinoasa (Carpații Maramureșului și ai Bucovi-nei ↔ Carpații Orientali), la 580 m alt., în jud. Suceava. A fost atestat documentar în anii 1768-1774 şi declarat oraş în 2004. Numără 5.749 locuitori. FUNDULEA. Situat la 4427’10’’ lat. N şi 2630’55’’ long. E, în Câmpia Bărăganul Mostiştei (Câmpia Bărăga-nului ↔ Sectorul Estic al

39

Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 65 m alt., în jud. Călăraşi. A fost atestat

documentar în anul 1778 şi declarat oraş în 1989. Numără 6.482 locuitori.

40

G GALAȚI. Situat la 45°26’22’’ lat. N şi 28°02’04’’ long. E, în Câmpia Corvurluiului (Secto-rul Estic al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 35 m. alt., în jud. Galaţi. A fost atestat documentar în anul 1134, menţionat ca oraş din sec. XV şi declarat municipiul în 1968. În prezent este reședință a jud. Galați. Numără 241.776 locuitori. GĂEȘTI. Situat la 44°43’10’’ lat. N şi 25°19’11’’ long. E, în Lunca Argeşului (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 187 m. alt., în jud. Dâmboviţa. A fost atestat documentar în anul 1498 (19 iulie) şi menţionat ca oraş din 1775. Numără 14.200 locuitori. GĂTAIA. Situat la 45°25’38’’ lat. N şi 21°25’44’’ long. E, în Câmpia Bârzavei (Câmpia Banatului ↔ Câmpia de Vest),

la 110 m. alt., în jud. Timiş. A fost atestat documentar în anul 1323 şi declarat oraş în 2004. Numără 5.602 locuitori. GEOAGIU. Situat la 45°55’12’’ lat. N şi 23°12’00’’ long. E, în Culoarul Orăştiei (Carpații Meridionali), la 230 m. alt., în jud. Hunedoara. A fost atestat documentar în secolele II-III, apoi în anul 1271 şi declarat oraş în 2000. Numără 5.892 locuitori. GHEORGHENI. Situat la 46°43’12’’ lat. N şi 25°35’24’’ long. E, în Depresiunea Giurgeu (Carpații Moldo-Transilvani ↔ Carpații Orien-tali), la 810 m. alt., în jud. Harghita. A fost atestat docu-mentar în anul 1232, menţi-onat ca oraş din 1905 şi declarat municipiu din 2003. Numără 17.350 locuitori.

41

GHERLA. Situat la 47°01’12’’ lat. N şi 23°53’60’’ long. E, în Culoarul Someşului Mic (Podișul Transilvaniei ↔ De-presiunea Transilvaniei), la 260 m. alt., în jud. Cluj. A fost atestat documentar în anul 1291, menţionat ca oraş din 1510 şi declarat municipiu în 2000. Numără 20.440 locuitori. GHIMBAV. Situat la 45°39’46’’ lat. N şi 25°30’22’’ long. E, în Depresiunea Bra-şov (Carpații Curburii ↔ Car-pații Orientali), la 525 m. alt., în jud. Braşov. A fost atestat documentar în anul 1342 şi declarat oraş în 2002. Numără 5.147 locuitori.

GIURGIU. Situat la 43°54’03’’ lat. N şi 25°58’26’’ long. E, în Câmpia Burnazului (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 25 m. alt., în jud. Giurgiu. A fost atestat documentar în anul 1394, menţionat ca oraş din sec. XIX şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Giurgiu. Numără 53.260 locuitori. GURA HUMORULUI. Situat la 47°33’14’’ lat. N şi 25°53’21’’ long. E, în Valea Moldovei (Carpații Maramureșului și ai Bucovinei ↔ Carpații Orien-tali), la 460 m. alt., în jud. Suceava. A fost atestat documentar în anul 1490 şi menţionat ca oraş în 1904. Numără 13.422 locuitori.

42

H HAŢEG. Situat la 45°36’27’’ lat. N şi 22°57’00’’ long. E, în Depresiunea Haţegului (Car-pații Meridionali), la 520 m alt., în jud. Hunedoara. A fost atestat documentar în anul 1247 şi menţionat ca oraş din 1439. Numără 9.739 locuitori. HÂRLĂU. Situat la 47°25’40’’ lat. N şi 26°54’41’’ long. E, în Câmpia Jijiei Inferioare (Câm-pia Moldovei ↔ Podișul Mol-dovei), la 180 m alt., în jud. Iaşi. A fost atestat documen-tar în anul 1384 şi declarat oraş în 1968. Numără 12.045 locuitori. HÂRŞOVA. Situat la 44°41’ lat. N şi 27°57’ long. E, în Podişul Casimcei (Podișul Dobrogei Centrale ↔ Podișul Dobrogei), la 30 m alt., în jud. Constanţa. A fost atestat documentar în anul 103 şi

menţionat ca oraş din 1877. Numără 9.127 locuitori. HOREZU. Situat la 45°08’36’’ lat. N şi 23°59’30’’ long. E, în Subcarpaţii Vâlcii (Subcarpa-ții Getici ↔ Subcarpați), la 460 m alt., în jud. Vâlcea. A fost atestat documentar în anul 1487 şi declarat oraş în 1968. Numără 6.707 locuitori. HUEDIN. Situat la 46°52’00’’ lat. N şi 23°02’00’’ long. E, în Podişul Huedinului (Zona Peritransilvană ↔ Depresiu-nea Transilvaniei), la 540 m alt., în jud. Cluj. A fost atestat documentar în anul 1332 şi declarat oraş din 1961. Numără 10.146 locuitori. HUNEDOARA. Situat la 45°46’11’’ lat. N şi 22°55’13’’ long. E, în Dealurile Hune-doarei (Carpații Meridionali), la 255 m alt., în jud.

43

Hunedoara. A fost atestat documentar în anul 1265, menţionat ca oraş din 1415 şi declarat municipiu în 1968. Numără 57.524 locuitori. HUŞI. Situat la 46°40’27’’ lat. N şi 28°03’35’’ long. E, în

Podişul Central Moldovenesc (Podișul Bârladului ↔ Podi-șul Moldovei), la 200 m alt., în jud. Vaslui. A fost atestat documentar în anul 1441, menţionat ca oraş din 1824 şi declarat municipiu în 1995. Numără 23.869 locuitori.

44

I IANCA. Situat la 45°08’06’’ lat. N şi 27°28’29’’ long. E, în Câmpia Brăilei (Sectorul Estic al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 30 m alt., în judeţul Brăila. A fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1834 şi declarat oraş în 1989. Numără 10.163 locuitori. IAŞI. Situat la 47°09’44’’ lat. N şi 27°35’20’’ long. E, în Câmpia Jijiei Inferioare (Câmpia Moldovei ↔ Podișul Moldovei), la 100 m alt., în judeţul Iaşi. A fost atestat documentar pentru prima dată in anul 1387, menţionat ca oraş în 1415 şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Iași. Numără 297.541 locuitori. IERNUT. Situat la 46°27’13’’ lat. N şi 24°14’00’’ long. E, în Culoarul Mureşului (Podișul Transilvaniei ↔ Depresiunea

Transilvaniei), la 270 m alt., în judeţul Mureş. A fost atestat documentar in anul 1257 şi declarat oraş în 1989. Numără 8.643 locuitori. INEU. Situat la 46°26’ lat. N şi 21°50’ long. E, în Câmpia Joasă a Crişurilor (Câmpia Crișanei ↔ Câmpia de Vest), la 120 m alt., în judeţul Arad. A fost atestat documentar in anul 1214 şi declarat oraş în 1967. Numără 9.167 locuitori. ISACCEA. Situat la 45°16’11’’ lat. N şi 28°27’37’’ long E. în Glacisul Nord Dobrogean (Podișul Dobrogei de Nord ↔ Podișul Dobrogei), la 40 m alt., în judeţul Tulcea. A fost atestat documentar in anul 369 (vechea așezare Noviodunum), apoi în 1321, menționat ca oraș în 1330 şi declarat oraş după 1878. Numără 4.947 locuitori.

45

Î ÎNSURĂŢEI. Situat la 44°55’7’’ lat. N şi 27°36’38’’ long. E, în Câmpia Bărăganul Călmuţuiului (Câmpia Bără-ganului ↔ Sectorul Estic al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 20 m alt., în judeţul Brăila. A fost atestat documentar in anul 1879, şi declarat oraş în 1989. Numără 6.639 locuitori.

ÎNTORSURA BUZĂULUI. Situat la 45°40’22’’ lat. N. şi 26°02’03’’ long. E, în Depresiunea Întorsurii Buză-ului (Carpații Curburii ↔ Carpații Orientali), la 740 m alt., în judeţul Covasna. A fost atestat documentar in anul 1770, şi declarat oraş în 1968. Numără 8.614 locuitori.

46

J JIBOU. Situat la 47°15’30’’ lat. N şi 23°15’30’’ long. E, în Dealurile Silvaniei (Dealurile Silvano-Someșene ↔ Dealuri-le Crișanei ↔ Dealurile de Vest), la 200 m alt., în judeţul Sălaj. A fost atestat documen-tar în anul 1219, şi declarat oraş în 1968. Numără 10.121 locuitori.

JIMBOLIA. Situat la 45°47’30’’ lat N. şi 20°43’20’’ long. E, în Câmpia Jimboliei (Câmpia Mureșului ↔ Câmpia Banatului ↔ Câmpia de Vest), la 70 m alt., în judeţul Timiş. A fost atestat documentar in anul 1333, şi declarat oraş în 1950. Numără 9.759 locuitori.

47

L LEHLIU-GARĂ. Situat la 44°26’18’’ lat. N şi 26°51’12’’ long. E, în Câmpia Bărăganul Ialomiţei (Câmpia Bărăga-nului ↔ Sectorul Estic al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 53 m alt., în jud. Călăraşi. A fost atestat documentar în anul 1853 şi declarat oraş în 1989. Numără 6.220 locuitori. LIPOVA. Situat la 46°05’ lat. N şi 21°41’ long. E, în Culoarul Mureşului (Dealurile Lipovei ↔ Dealurile Banatu-lui ↔ Dealurile de Vest), la 153 m alt., în jud. Arad. A fost atestat documentar în anul 1245şi menţionat ca oraş în 1440. Numără 10.005 locuitori. LITENI. Situat la 47°31’12’’ lat. N şi 26°31’55’’ long. E, în Culoarul Siretului (Podișul Sucevei ↔ Podișul Moldovei), la 300 m alt., în jud. Suceava.

A fost atestat documentar în anul 1463 şi declarat oraş în 2004. Numără 9.535 locuitori. LIVADA. Situat la 47°52’ lat. N şi 23°06’ long. E, în Câmpia Joasă a Someşului (Câmpia Crișanei ↔ Câmpia de Vest), la 132 m alt., în jud. Satu Mare. A fost atestat documentar în anul 1270 şi declarat oraş în 2006. Numără 2.946 locuitori. LUDUŞ. Situat la 46°28’40’’ lat. N şi 24°05’46’’ long. E, în Culoarul Mureşului (Podișul Transilvaniei ↔ Depresiunea Transilvaniei), la 300 m alt., în jud. Mureş. A fost atestat documentar în anul 1377 şi declarat oraş în 1960. Numără 15.649 locuitori. LUGOJ. Situat la 45°41’10’’ lat. N şi 21°54’02’’ long. E, în Câmpia Lugoului (Câmpia

48

Banatului ↔ Câmpia de Vest), la 75 m alt., în jud. Timiş. A fost atestat documentar în 1334, menţionat ca oraş în 1542 şi declarat oraş în 1968. Numără 37.709 locuitori. LUPENI. Situat la 45°21’37’’ lat. N şi 23°14’18’’ long. E, în

Depresiunea Petroşanilor (Carpații Meridionali), la 700 m alt., în jud. Hunedoara. A fost atestat documentar în anul 1770, declarat oraş în anul 1960 și declarat municipiu în 2003. Numără 23.039 locuitori.

49

M MANGALIA. Situat la 44°49’ lat. N şi 28°35’ long. E, în Podişul Mangaliei (Podișul Dobrogei de Sud ↔ Podișul Dobrogei), la 25 m alt., în jud. Constanţa. A fost atestat documentar în sec. VI î. Hr., menţionat ca oraş în anul 1593 şi declarat municipiu în 1995. Numără 33.234 locuitori. MARGHITA. Situat la 47°20’30” lat. N şi 22°19’50” long. E, în Câmpia Înaltă a Someşului (Câmpia Crișanei ↔ Câmpia de Vest), la 140 m alt., in jud. Bihor. A fost atestat documentar în anul 1216, declarat oraş în 1967, şi municipiu în 2003. Numără 15.917 locuitori. MĂCIN. Situat la 45°14’44” lat. N şi 28°07’23” long. E, în Glacisul Măcinului (Podișul Dobrogei de Nord ↔ Podișul Dobrogei), la 40 m alt., în jud.

Tulcea. A fost atestat documentar în anul 100 şi menţionat ca oraş din sec. XVII. Numără 8.473 locuitori. MĂGURELE. Situat la 44°21’ lat. N şi 26°01’ long. E, în Câmpia Vlăsiei (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 78 m alt., în jud. Ilfov. A fost atestat documentar în anul 1852, declarat oraş în 2005. Numără 10.711 locuitori. MĂRĂŞEŞTI. Situat la 45°52’48” lat. N și 27°13’48” long. E, în Câmpia Siretului Inferior (Sectorul Estic al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 63 m alt., în jud. Vrancea. A fost atestat documentar în anul 1455 şi menţionat ca oraş în 1908. Numără 9.972 locuitori. MEDGIDIA. Situat la 44°15’01” lat. N și 28°15’41”

50

long. E, în Podişul Carasu (Podișul Dobrogei de Sud ↔ Podișul Dobrogei), la 40 m alt., în jud. Constanţa. A fost atestat documentar in anul 1840, declarat oraş în 1968 şi municipiu în 1994. Numără 35.593 locuitori. MEDIAŞ. Situat la 46°09’55’’ lat. N şi 24°21’03’’ long. E, în Culoarul Târnavei Mari (Podișul Târnavelor ↔ Podi-șul Transilvaniei ↔ Depresiu-nea Transilvaniei), la 310 m alt., în jud. Sibiu. A fost atestat documentar în anul 1267/1302, menţionat ca oraş în 1359 şi declarat municipiu în 1968. Numără 43.369 locuitori. MIERCUREA-CIUC. Situat la 46°22’ lat. N şi 25°48’ long. E, în Depresiunea Ciucului (Car-pații Moldo-Transilvani ↔ Carpații Orientali), la 662 m alt., în jud. Harghita. A fost atestat documentar în anul 1427, menţionat ca oraş în 1558 şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Harghita. Numără 37.013 locuitori.

MIERCUREA NIRAJULUI. Situat la 46°32’05” lat. N și 24°48’07” long. E, în Podişul Târnavelor (Podișul Transil-vaniei ↔ Depresiunea Tran-silvaniei), la 380 m alt., în jud. Mureş. A fost atestat documentar în anul 1567 şi declarat oraş în 2003. Numără 5.333 locuitori. MIERCUREA-SIBIULUI. Situat la 45°53’21” lat. N și 23°46’56” long. E, în Depresiunea Apoldului (Zona Peritransilvană ↔ Depresiu-nea Transilvaniei), la 290 m alt., în jud. Sibiu. A fost atestat documentar în perioada 1290-1301 şi declarat oraş în 2004. Numără 3.944 locuitori. MIHĂILEŞTI. Situat la 44°19’ lat. N şi 25°54’ long. E, în Câmpia Găvanu-Burdea (Sec-torul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 90 m alt., în jud. Giurgiu. A fost atestat documentar în sec. II î. Hr. şi declarat oraş din anul 1989. Numără 6.988 locuitori. MILIŞĂUŢI. Situat la 47°47’11’’ lat. N şi 26°00’16’’

51

long. E, în Culoarul Sucevei (Podişul Sucevei ↔ Podișul Moldovei), la 400 m alt., în jud. Suceava. A fost atestat documentar în 1487 şi declarat oraş în 2004. Numără 5.005 locuitori. MIOVENI. Situat la 44°57’24” lat. N și 24°56’00” long. E, în Gruiurile Argeşului (Podișul Getic), la 310 m alt., în jud. Argeş. A fost atestat docu-mentar in anul 1485 şi declarat oraş în 1989. Numără 31.038 locuitori. MIZIL. Situat la 45°00’00” lat. N și 26°25’25” long. E, în Glacisul Istriţei (Câmpia Română), la 125 m alt., în jud. Prahova. A fost atestat documentar în anul 1585 şi menţionat ca oraş din anul 1870. Numără 14.026 locuitori. MOINEŞTI. Situat la 46°47’ lat. N și 26°48’ long. E, în Munţii Tarcăului (Carpații Moldo-Transilvani ↔ Carpații Orientali), la 500 m alt., în jud. Bacău. A fost atestat documentar în 1478/1467, menţionat ca oraş în 1912 şi

declarat municipiu în 2001. Numără 20.915 locuitori. MOLDOVA-NOUĂ. Situat la 44°43’04” lat. N și 21°39’50” long. E, în Munţii Locvei (Munții Banatului ↔ Carpații Occidentali), la 480 m alt., în jud. Caraş-Severin. A fost atestat documentar în anul 1717 şi declarat oraş în 1968. Numără 11.603 locuitori. MORENI. Situat la 44°58’49” lat. N și 25°38’40” long. E, în Subcarpaţii Prahovei (Sub-carpații Curburii ↔ Subcar-pați), la 250 m alt., în jud. Dâmboviţa. A fost atestat documentar în anul 1584, menţionat ca oraş în 1917 şi declarat municipiu în 2003. Numără 18.976 locuitori. MOTRU. Situat la 44°48’13” lat. N și 22°58’15” long. E, în Piemontul Motrului (Podișul Getic), la 200 m alt., în jud. Gorj. A fost atestat documentar în anul 1385, menţionat ca oraş în 1966 şi declarat municipiu în 2000. Numără 18.001 locuitori. MURFATLAR. Situat la 44°10’25” lat. N și 28°24’30”

52

long. E, în Podişul Carasu (Podișul Dobrogei de Sud ↔ Podișul Dobrogei), la 50 m alt., în jud. Constanţa. A fost atestat documentar în anul 1885, şi declarat oraş în anul 1989. Numără 10.118 locuitori. MURGENI. Situat la 46°12’16” lat. N și 28°01’11”

long. E, în Dealurile Fălciului (Podișul Bârladului ↔ Podi-șul Moldovei), la 30 m alt., în jud. Vaslui. A fost atestat documentar în perioada 1400-1432 şi declarat oraş în 2003. Numără 6.543 locuitori.

53

N NĂDLAC. Situat la 46°10’ lat. N şi 20°45’ long. E, în Câmpia Nădlacului (Câmpia Banatului ↔ Câmpia de Vest), la 90 m alt., în jud. Arad. A fost atestat documentar în anul 1313 şi declarat oraş în 1968. Numără 7.234 locuitori. NĂSĂUD. Situat la 47°17’ lat. N şi 24°24’ long. E, în Culoarul Someşului Mare (Subcarpații Transilvaniei ↔ Depresiunea Transilvaniei), la 320 m alt., în jud. Bistriţa-Năsăud. A fost atestat documentar in anul 1264 şi menţionat ca oraş în 1765. Numără 10.053 locuitori. NĂVODARI. Situat la 44°19’21” lat. N şi 28°38’46’’ long. E, în Podișul Istriei (Podișul Dobrogei Centrale ↔ Podișul Dobrogei), la 8 m alt., în jud. Constanţa. A fost atestat documentar în anul

1412 şi declarat oraş în 1968. Numără 37.000 locuitori. NEGREŞTI. Situat la 46°50’25’’ lat. N şi 27°26’30’’ long. E, în Podişul Central Moldovenesc (Podișul Bârla-dului ↔ Podișul Moldovei), la 160 m alt., în jud. Vaslui. A fost atestat documentar în anul 1590 (sau 1591) şi declarat oraş în 1968. Numără 8.512 locuitori. NEGREŞTI-OAŞ. Situat la 47°52’10’’ lat. N şi 23°25’37’’ long. E, în Depresiunea Oaşului (Carpații Maramure-șului și ai Bucovinei ↔ Carpații Orientali), la 235 m alt., în jud. Satu Mare. A fost atestat documentar în anul 1270 şi declarat oraş în 1964. Numără 10.040 locuitori. NEGRU VODĂ. Situat la 43°49’12’’ lat. N şi 28°13’12’’

54

long. E, în Podişul Cobadi-nului (Podișul Dobrogei de Sud ↔ Podișul Dobrogei), la 130 m alt., în jud. Constanţa. A fost fondat în 1715 şi declarat oraş în 1989. Numără 5.500 locuitori. NEHOIU. Situat la 45°25’11’’ lat. N şi 26°17’51’’ long. E, în Munţii Buzăului (Carpații Curburii ↔ Carpații Orien-tali), la 400 m alt., în jud. Buzău. A fost atestat documentar în anul 1549 şi declarat oraş în 1989. Numără 10.389 locuitori. NOVACI. Situat la 45°10’48’’ lat. N şi 23°40’12’’ long. E, în

Subcarpaţii Gorjului (Subcar-pații Getici ↔ Subcarpați), la 560 m alt., în jud. Gorj. A fost atestat documentarl în anul 1502 şi declarat oraş în 1968. Numără 5.567 locuitori. NUCET. Situat la 46°29’03’’ lat. N şi 22°33’41’’ long. E, situat în Depresiunea Crişului Negru (Dealurile Crișurilor ↔ Dealurile Crișanei ↔ Dealuri-le de Vest), la 400 m alt., în jud. Bihor. Înființat în anul 1950, este declarat oraș în 1956. Numără 2.317 locuitori.

55

O OCNA MUREŞ. Situat la 4552’54’’ lat. N şi 2403’41’’ long. E, în Culoarul Turda–Alba Iulia (Zona Peritran-silvană ↔ Depresiunea Tran-silvaniei), la 250 m. alt., în jud. Alba. A fost atestat documentar în anul 1203 şi declarat oraş în 1956. Numără 12.663 locuitori. OCNA SIBIULUI. Situat la 45°52’54’’ lat. N şi 24°03’41’’ long. E, în Culorul Visei (Podișul Târnavelor ↔ Podi-șul Transilvaniei ↔ Depresiu-nea Transilvaniei), la 400 m. alt., în jud. Sibiu. A fost atestat documentar în anul 1263, menţionat ca oraş din 1910, a fost declarat oraș în 1968. Numără 3.680 locuitori. OCNELE MARI. Situat la 45°05’08’’ lat. N şi 24°18’17’’ long. E, în Subcarpaţii Vâlcii (subcarpații Getici ↔ Subcar-pați), la 300 m. alt., în jud.

Vîlcea. A fost atestat docu-mentar în anul 1247 şi menţionat ca oraş din sec. XVI. Numără 3.030 locuitori. ODOBEŞTI. Situat la 45°45’ lat. N şi 27°04’ long. E, în Câmpia Piemontană a Râmnicului (Sectorul Estic al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 180 m. alt., în jud. Vrancea. A fost atestat documentar în anul 1288 şi menţionat ca oraş din 1861. Numără 8.658 locuitori. ODORHEIU SECUIESC. Situat la 46°18’50’’ lat. N şi 25°18’06’’ long. E, în Subcar-paţii Homoroadelor (Subcar-pații Transilvaniei ↔ Depre-siunea Transilvaniei), la 500m alt., în jud. Harghita. A fost atestat documentar în anul 1333, menţionat ca oraş din 1485 şi declarat municipiu în 1968. Numără 32.846 locuitori.

56

OLTENIȚA. Situat la 4405’12’’ lat. N şi 2638’12’’ long. E, în Lunca Dunării, la 14 m. alt., în jud. Călăraşi. A fost atestat documentar în anul 1515, menţionat ca oraş în 1853 şi declarat municipiu în 2000. Numără 23.307 locuitori. ONEŞTI. Situat la 46°29’ lat. N şi 26°46’ long. E, în Depresiunea Tazlău–Caşin, la 210 m. alt., în jud. Bacău. A fost atestat documentar în anul 1436, menţionat ca oraş în 1952 şi declarat municipiu în 1968. Numără 40.013 locuitori. ORADEA. Situat la 47°03’05’’ lat. N şi 21°56’25’’ long. E, în Câmpia Joasă a Crişurilor (Câmpia Crișurilor ↔ Câmpia Crișanei ↔ Câmpia de Vest), la 120 m. alt., în jud. Bihor. A fost atestat documentar în anul 1113, menţionat ca oraş din 1449 şi declarat muni-cipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Bihor. Numără 184.861 locuitori. ORAVIŢA. Situat la 45°02’25’’ lat. N şi 21°41’07’’

long. E, în Dealurile Oraviţei (Dealurile Banatului ↔ Dealurile de Vest), la 350 m. alt., în jud. Caraş-Severin. A fost atestat documentar în anul 1690, menţionat ca oraş din 1800. Numără 11.820 locuitori. ORĂŞTIE. Situat la 4551’ lat. N şi 2312’ long. E, în Culoarul Orăştiei (Carpații Meridionali), la 225 m alt., în jud. Hunedoara. A fost atestat documentar în anul 1224, menţionat ca oraş din 1433 şi declarat municipiu în 1995. Numără 18.823 locuitori. ORŞOVA. Situat la 4443’31’’ lat. N şi 2223’46’’ long. E, în Defileul Dunării (Munții Banatului ↔ Carpații Occi-dentali), la 70 m. alt., în jud. Mehedinţi. A fost atestat documentar în anul 1371, menţionat ca oraş în 1923 şi declarat municipiu în 2000. Numără 10.080 locuitori. OTOPENI. Situat la 4432’ lat. N şi 2606’ long. E, în Câmpia Vlăsiei (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 91 m. alt., în jud.

57

Ilfov. A fost atestat documen-tar în 1587 şi declarat oraş în 2000. Numără 12.343 locuitori. OȚELU ROȘU. Situat la 45°31’07’’ lat. N şi 22°21’10’’ long. E, în Culoarul Bistriţei (Munții Banatului ↔ Carpații Occidentali), la 268 m. alt., în jud. Caraş-Severin. A fost atestat documentar în anul 1795 (sau 1806) şi declarat

oraş în 1960. Numără 8.097 locuitori. OVIDIU. Situat la 44°16’12’’ lat. N şi 28°33’36’’ long. E, în Podişul Istriei (Podișul Dobrogei Centrale ↔ Podișul Dobrogei), la 20 m. alt., în jud. Constanţa. A fost atestat documentar în sec. II şi declarat oraş în 1989. Numără 11.830 locuitori.

58

P PANCIU. Situat la 45°54’36’’ lat. N şi la 27°5’24° long. E, în Câmpia Piemontană a Râmnicului (Sectorul Estic al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 280 m alt, în jud. Vrancea. A fost atestat documentar în anul 1589 şi declarat oraş în 1956. Numără 8.123 locuitori. PANTELIMON. Situat la 44°27’14’’ lat. N şi 26°12’09’’ long. E, în Câmpia Vlăsiei (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 72 m alt., în jud. Ilfov. A fost atestat documentar în anul 1660 şi declarat oraş în 2005. Numără 23.201 locuitori. PAŞCANI. Situat la 47°14’58’’ lat. N şi 26°43’38’’ long. E, în Podişul Fălticeniului (Podișul Sucevei ↔ Podișul Moldovei), la 250 m alt., în jud. Iaşi. A fost atestat documentar în anul 1419, menţionat ca oraş

din 1923 şi declarat muni-cipiu în 1995. Numără 32.503 locuitori. PĂTÂRLAGELE. Situat la 45°19’08’’ lat. N şi 26°21’35’’ long. E, în Depresiunea Pătârlagele (Subcarpații Curburii ↔ Subcarpați), la 500 m alt., în jud. Buzău. A fost atestat documentar în anul 1573 şi declarat oraş în 2004. Numără 7.210 locuitori. PÂNCOTA. Situat la 46°19’21’’ lat. N şi 21°41’13’’ long. E, în Câmpia Joasă a Crişurilor (Câmpia Crișurilor ↔ Câmpia Crișanei ↔ Câmpia de Vest), la 110 m alt., în jud. Arad. A fost atestat docu-mentar în anul 1202 şi declarat oras în 1968. Numără 7.108 locuitori. PECICA. Situat la 46°10’12’’ lat. N şi 21°04’12’’ long. E, în

59

Lunca Mureşului (Câmpia Mureșului ↔ Câmpia Bana-tului ↔ Câmpia de Vest), la 100 m alt., în jud. Arad. A fost atestat documentar în anul 1335 şi declarat oraş în 2004. Numără 11.735 locuitori. PETRILA. Situat la 45°27’00’’ lat. N şi 23°25’12’’ long. E, în Depresiunea Petroşani (Car-pații Meridionali), la 250 m alt., în jud. Hunedoara. A fost atestat documentar în anul 1499 şi declarat oraş în 1956. Numără 21.672 locuitori. PETROȘANI. Situat la 45°24’44’’ lat. N şi 23°22’24’’ long. E, în Depresiunea Petro-şani (Carpații Meridionali), la 360 m alt., în jud. Hunedoara. A fost atestat documentar în anul 1850, menţionat ca oraş în 1930 şi declarat municipiu în 1968. Numără 35.239 locuitori. PIATRA-NEAMŢ. Situat la 46°55’39’’ lat. N şi 26°22’15’’ long. E, în Depresiunea Cracău-Bistriţa (Subcarpații Moldovei ↔ Subcarpați), 420m alt., în jud. Neamţ. A fost atestat documentar în perioada 1387-1392,

menţionat ca oraş în sec. XVII şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Neamț. Numără 87.739 locuitori. PIATRA-OLT. Situat la 44°23’ lat. N şi 24°16’ long. E, în Câmpia Romanaţiului (Câm-pia Olteniei ↔ Câmpia Româ-nă), la 140 alt., în jud. Olt. A fost atestat documentar în secolele II-III şi declarat oraş în, 1989. Numără 5.812 locuitori. PITEŞTI. Situat la 44°51’38’’ lat. N şi 24°52’04’’ long. E, în Câmpia Piteştiului (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 300 m alt., în jud. Argeş. A fost atestat documentar în anul 1385, menţionat ca oraş în 1507 şi declarat municipiu în 1968. Numără 151.682 locuitori. PLOIEŞTI. Situat la 44°56’24’’ lat. N şi 26°01’48’’ long. E, în Câmpia Piemon-tană a Prahovei (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 150 m alt., în jud. Prahova. A fost atestat documentar în anul

60

1503, menţionat ca oraş în sec. XVII şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Prahova. Numără 201.226 locuitori. PLOPENI. Situat la 45°02’59’’ lat. N şi 25°56’09’’ long. E, în Subcarpaţii Prahovei (Sub-carpații Curburii ↔ Subcar-pați), la 250 m alt., în jud. Prahova. A fost atestat documentar în anul 1940 şi declarat oraş în 1968. Numără 8.301 locuitori. PODU ILOAIEI. Situat la 47°22’67’’ lat. N şi 27°27’30’’ long. E, în Câmpia Jijiei Inferioare (Câmpia Moldo-vei/Jijiei ↔ Podișul Moldo-vei), la 80 m alt., în jud. Iaşi. A fost atestat documentar în anul 1646 şi declarat oraş în 2005. Numără 8.975 locuitori. POGOANELE. Situat la 44°55’ lat. N şi 26°59’ long. E, în Câmpia Bărăganul Ialomiţei (Câmpia Bărăganului ↔ Sectorul Estic al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 65 m alt, în jud. Buzău. A fost atestat documentar în anul 1332 şi declarat oraş în

1989. Numără 7.415 locuitori. POPEŞTI-LEORDENI. Situat la 44°22’48’’ lat. N şi 26°10’12’’ long. E, în Câmpia Vlăsiei (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 70 m alt., în jud. Ilfov. A fost atestat docu-mentar în anul 1532 şi declarat oraş în anul 2004. Numără 22.400 locuitori. POTCOAVA. Situat la 44°15’ lat. N şi 24°17’ long. E, în Câmpia Găvanu-Burdea (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 180 m alt., în jud. Olt. A fost atestat documentar în anul 1412 şi declarat oraş în 2004. Numără 5.603 locuitori. PREDEAL. Situat la 45°30’16’’ lat. N şi 25°34’42’’ long. E, în Pasul Predeal (Clăbucetele Predealului ↔ Carpații Curburii ↔ Carpații Orientali), la 1.060 m alt., în jud. Braşov. A fost atestat documentar în anul 1805 şi declarat oraş în 1952. Numără 4.496 locuitori.

61

PUCIOASA. Situat la 45°04’27’’ lat. N şi 25°26’03’’ long. E, în Subcarpaţii Praho-vei (Subcarpații Curburii ↔ Subcarpați), la 350 m alt, în

jud. Dâmboviţa. A fost atestat documentar în anul 1760 şi menţionat ca oraş în 1911. Numără 14.150 locuitori.

62

R RĂCARI. Situat la 4438’ lat. N şi 2544’ long. E, în Câmpia Titu-Sărata (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câm-pia Română), la 130 m alt., în jud. Dâmboviţa. A fost atestat documentar în anul 1725 şi declarat oraş în 2004. Numără 6.649 locuitori. RĂDĂUŢI. Situat la 47°50’33’’ lat. N şi 25°55’09’’ long. E, în Podişul Sucevei (Podișul Moldovei), la 360 m alt., în jud. Suceava. A fost atestat documentar în anul 1393, menţionat ca oraş în 1819 şi declarat municipiu în 1994. Numără 25.076 locuitori. RÂMNICU SĂRAT. Situat la 45°22’48’’ lat. N şi 27°03’36’’ long. E, în Câmpia Piemon-tană a Râmnicului (Sectorul Estic al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 140 m alt., în jud. Buzău. A fost

atestat documentar în anul 1439, menţionat ca oraş în 1574 şi declarat municipiu în 1994. Numără 33.118 locuitori. RÂMNICU VÂLCEA. Situat la 45°06’17’’ lat. N şi 24°22’32’’ long. E, în Subcarpaţii Vâlcii (Subcarpații Getici ↔ Subcar-pați), la 250 m alt., în jud. Vâlcea. A fost atestat documentar în anul 1370, menţionat ca oraş din 1389 şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Vâlcea. Numără 98.668 locuitori. RÂȘNOV. Situat la 45°35’36’’ lat. N şi 25°27’37’’ long. E, în Depresiunea Braşovului (Car-pații Curburii ↔ Carpații Orientali), la 630 m alt., în jud. Braşov. A fost atestat documentar în anul 1331 şi menţionat ca oraş în 1600. Numără 14.221 locuitori.

63

RECAȘ. Situat la 45°48’05’’ lat. N şi 21°30’48’’ long. E, în Câmpia Timişului (Câmpia Banatului ↔ Câmpia de Vest), la 110 m alt., în jud. Timiş. A fost atestat documentar în anul 1359 şi declarat oraş în 2004. Numără 7.942locuitori. REGHIN. Situat la 46°46’33’’ lat. N şi 24°42’30’’ long. E, în Dealurile Mureşului (Subcar-pații Transilvaniei↔ Zona Peritransilvană ↔ Depresiu-nea Transilvaniei), la 390 m alt., în jud. Mureş. A fost atestat documentar în anul 1228 şi menţionat ca oraş în 1863 şi declarat municipiu în 1994. Numără 31.273 locuitori. REȘIȚA. Situat la 45°18’00’’ lat. N şi 21°53’25’’ long. E, în Culoarul Reşiţei (Munții Banatului ↔ Carpații Occi-dentali), la 350 m alt., în jud. Caraş-Severin. A fost atestat documentar în sec. XV, menţionat ca oraş în 1769, declarat ca municipiu în 1968. În present este reședință a jud. Caraș-Severin. Numără 72.856 locuitori.

ROMAN. Situat la 46°55’48’’ lat. N şi 26°55’48’’ long. E, în Culoarul Siretului (Podișul Moldovei), la 170 m alt., în jud. Neamţ. A fost atestat documentar în perioada 1388-1391, menţionat ca oraş în sec. XVII şi declarat municipiu în 1968. Numără 53.120 locuitori. ROȘIORI DE VEDE. Situat la 44°06’41’’ lat şi N, 24°59’39’’ long. E, în Câmpia Boianului (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 100 m alt., în jud. Teleor-man. A fost atestat documen-tar în anul 1385, menţionat ca oraş în sec. XVI şi declarat municipiu în 1995. Numără 24.880 locuitori. ROVINARI. Situat la 44°54’00’’ lat. N şi 23°09’00’’ long. E, în Subcarpaţii Gor-jului (Subcarpații Getici ↔ Subcarpați), la 240 m alt., în jud. Gorj. A fost atestat ca localitate şi menţionat ca oraş în 1981. Numără 12.627 locuitori. ROZNOV. Situat la 46°50’08’’ lat. N şi 26°30’42’’ long. E, în

64

Subcarpaţii Neamţului (Sub-carpații Moldovei ↔ Subcar-pați), la 260 m alt., în jud. Neamţ. A fost atestat documentar în anul 1835 şi declarat oraş în 2003. Numără 8.509 locuitori. RUPEA. Situat la 46°02’20’’ lat. N şi 25°13’21’’ long. E, în

Podişul Hârtibaciului (Podi-șul Târnavelor ↔ Podișul Transilvaniei ↔ Depresiunea Transilvaniei), la 480 m alt., în jud. Braşov. A fost atestat documentar în anul 1324 şi declarat oraş în 1951. Numără 5.101 locuitori.

65

S SALCEA. Situat la 47°38’00’’ lat. N și 26°22’12’’ long. E, în Podișul Dragomirnei (Podișul Sucevei ↔ Podișul Moldovei), la 340 m alt., în jud. Suceava. A fost atestat documentar în sec. XVII și declarat oraș în 2004. Numără 7.105 locuitori. SALONTA. Situat la 46°47’60’’ lat. N și 21°39’00’’ long. E, în Câmpia Joasă a Crișurilor (Câmpia Crișanei ↔ Câmpia de Vest), la 100 m alt., în jud. Bihor. A fost atestat documentar în 1332, declarat oraș, probabil, în 1606 (sau sec. XVIII) și municipiu, în 2001. Numără 16.889 locuitori. SATU MARE. Situat la 47°47’24’’ lat. N și 22° 53’24’’ long. E, în Câmpia Joasă a Someșului (Câmpia Crișanei ↔ Câmpia de Vest), la 120 m alt., în jud. Satu Mare. A fost

atestat documentar în 1150, menționat ca oraș în 1712 și declarat municipiu în 1968. În prezent este reședința jud. Satu Mare. Numără 97.753 locuitori. SĂCELE. Situat la 45°37’12’’ lat. N și 25°42’35’’ long. E, în Depresiunea Brașovului (Car-pații Curburii ↔ Carpații Orientali), la 640 m alt., în jud. Brașov. A fost atestat documentar în 1366 (sau 1482-1496), declarat oraș în 1950 și municipiu, în 2000. Numără 28.435 locuitori. SĂCUENI. Situat la 47°21’19’’ lat. N și 22°05’00’’ long. E, în Câmpia Ierului (Câmpia Cri-șanei ↔ Câmpia de Vest), la 160 m alt., în jud. Bihor. A fost atestat documentar în 1214 și declarat oraș în 2004. Numără 10.943 locuitori.

66

SĂLIȘTE. Situat la 45°47’39’’ lat. N și 23°53’11’’ long. E, în Depresiunea Săliștei (Zona Peritransilvană ↔ Depresiu-nea Transilvaniei), la 540 m alt., în jud. Sibiu. A fost atestat documentar în 1354 și declarat oraș în 2003. Numără 5.084 locuitori. SĂLIȘTEA DE SUS. Situat la 47°39’01’’ lat. N și 24°20’56’’ long. E, în Depresiunea Maramureșului (Carpații Maramureșului și ai Bucovi-nei ↔ Carpații Orientali), la 480 m alt., în jud. Maramureș. A fost atestat documentar în 1365 și declarat ca oraș în 2004. Numără 4.410 locuitori. SĂRMAȘU. Situat la 46°45’03’’ lat. N și 24°09’47’’ long. E, în Câmpia Sărmașului (Câmpia Transilvaniei ↔ Po-dișul Transilvaniei ↔ Depre-siunea Transilvaniei), la 360 m alt., în jud. Mureș. A fost atestat documentar în 1329 și declarat oraș în 2003. Numără 6.858 locuitori. SĂVENI. Situat la 47°56’ lat. N și 26°52’ long. E, în Câmpia Jijiei Superioare (Câmpia

Moldovei/Jijiei ↔ Podișul Moldovei), la 120 m alt., în jud. Botoșani. A fost atestat documentar în 1546 și declarat oraș în 1968. Numără 7.232 locuitori. SÂNGEORGIU DE PĂDURE. Situat la 46°25’49’’ lat. N și 24°50’30’’ long. E, în Dea-lurile Târnavei Mici (Podișul Târnavelor ↔ Podișul Tran-silvaniei ↔ Depresiunea Transilvaniei), la 330 m alt., în jud. Mureș. A fost atestat documentar în 1333 și declarat oraș în 2003. Numără 5.081 locuitori. SÂNGEORZ-BĂI. Situat la 47°22’12’’ lat. N și 24°40’48’’ long. E, în Muscelele Năsă-udului (Subcarpații Transil-vaniei ↔ Depresiunea Tran-silvaniei), la 450 m alt., în jud. Bistrița-Năsăud. A fost atestat documentar în 1245 și declarat oraș în 1960. Numără 10.425 locuitori. SÂNNICOLAU MARE. Situat la 46°04’20’’ lat. N și 20°37’46’’ long. E, în Câmpia Mureșului (Câmpia Banatului ↔ Câmpia de Vest), la 85 m alt., în jud. Timiș. A fost

67

atestat documentar în 1247 și declarat oraș în 1950. Numără 11.671 locuitori. SÂNTANA. Situat la 46°35’ lat. N și 21°50’ long. E, în Câmpia Mureșului, la 110 m alt., în jud. Arad. A fost atestat documentar în 1334 și declarat oraș în 2003. Numără 11.539 locuitori. SCORNICEȘTI. Situat la 44°32’12’’ lat. N și 24°33’00’’ long. E, în Piemontul Cotmenei (Podișul Getic), la 240 m alt., în jud. Olt. A fost atestat documentar în 1577 și declarat oraș în 1989. Numără 10.781 locuitori. SEBEȘ. Situat la 45°57’36’’ lat. N și 23°34’12’’ long. E, în Valea Sebeșului, la 250 m alt., în jud. Alba (Zona Peritransilvană ↔ Depresiu-nea Transilvaniei). A fost atestat documentar în 1245, menționat ca oraș în 1341 și declarat municipiu în 2000. Numără 24.722 locuitori. SEBIȘ. Situat la 46°22’ lat. N și 22°07’ long. E, în Depresiunea Zarandului (Dealurile Crișurilor ↔ Dea-

lurile Crișanei ↔ Dealurile de Vest), la 160 m alt., în jud. Arad. A fost atestat docu-mentar în 1542 și declarat oraș în 1968. Numără 6.219 locuitori. SEINI. Situat la 47°44’52’’ lat. N și 23°17’07’’ long. E, în Câmpia Joasă a Someșului (Câmpia Crișanei ↔ Câmpia de Vest), la 150 m alt., în jud. Maramureș. A fost atestat documentar în 1490 și declarat oraș în 1989. Numără 8.693 locuitori. SFÂNTU GHEORGHE. Situat la 54°51’49’’ lat. N și 25°47’15’’ long. E, în Depresiunea Brașovului (Car-pații Curburii ↔ Carpații Orientali), la 560 m alt., în jud. Covasna. A fost atestat documentar în 1332, mențio-nat ca oraș în 1461 și declarat municipiu în 1979. În prezent este reședința jud. Covasna. Numără 56.094 locuitori. SIBIU. Situat la 45°47’45’’ lat. N și 24°09’08’’ long. E, în Depresiunea Sibiului (Zona Peritransilvană ↔ Depresiu-nea Transilvaniei), la 435 m

68

alt., în jud. Sibiu. A fost atestat documentar în 1191, mențio-nat ca oraș în 1366 și declarat municipiu în 1968. În prezent este reședința județului Sibiu. Numără 134.828 locuitori. SIGHETU MARMAȚIEI. Situat la 47°55’ lat. N și 23°53’ long. E, în Depresiu-nea Maramureșului (Carpații Maramureșului și ai Bucovine ↔ Carpații Orientali), la 280 alt., în jud. Maramureș. A fost atestat documentar în 1326, menționat ca oraș în 1329 (sau 1459) și declarat municipiu în 1968. Numără 36.378 locuitori. SIGHIȘOARA. Situat la 46°13’01’’ lat. N și 24°47’28’’ long. E, în Culoarul Târnavei Mari (Podișul Târnavelor ↔ Depresiunea Transilvaniei), la 360 m alt., în jud. Mureș. A fost atestat documentar în 1280, menționat ca oraș în 1367 și declarat municipiu în 1968. Numără 27.706 locuitori. SIMERIA. Situat la 45°51’00’’ lat. N și 23°00’36’’ long. E, în Culoarul Mureșului, la 200 m alt., în jud. Hunedoara. A fost

atestat documentar în 1449-1555 și declarat oraș în 1952. Numără 12.316 locuitori. SINAIA. Situat la 45°21’00’’ lat. N și 25°32’33’’ long. E, în Valea Prahovei (între Munții Bucegi și Munții Baiului), la 780 m alt., în jud. Prahova. A fost atestat documentar în 1690 și menționat ca oraș în 1880. Numără 10.039 locuitori. SIRET. Situat la 47°57’11’’ lat. N și 26°04’21’’ long. E, în Culoarului Siretului (Podișul Sucevei ↔ Podișul Moldovei), la 330 m alt., în jud. Suceava. A fost atestat documentar 1339 (1340) și menționat ca oraș în 1340. Numără 8.118 locuitori. SLATINA. Situat la 44°26’13’’ lat. N și 24°22’12’’ long. E, în Piemontul Cotmenei (Podișul Getic), la 170 m alt., în jud. Olt. A fost atestat documentar în 1368, menționat ca oraș în sec. XX și declarat municipiu în 1979. În prezent este reședința jud. Olt. Numără 64.608 locuitori.

69

SLĂNIC. Situat la 45°14’00’’ lat. N și 25°56’21’’ long. E, în Subcarpații Prahovei (Sub-carpații Curburii ↔ Subcar-pați), la 400 m alt., în jud. Prahova. A fost atestat documentar în 1532 și menționat ca oraș în 1879. Numără 6.007 locuitori. SLĂNIC-MOLDOVA. Situat la 46°20’ lat. N și 26°43’ long. E, în Munții Nemirei (Carpații Moldo-Transilvani ↔ Carpații Orientali), la 530 m alt., în jud. Bacău. A fost atestat documentar în 1747 (sau 1757) și menționat ca oraș în sec. XIX. Numără 3.760 locuitori. SLOBOZIA. Situat la 44°33’53’’ lat. N și 27°21’06’’ long. E, în Câmpia Bărăganul Ialomiței (Sectorul Estic al Câmpiei Română ↔ Câmpia Română), la 30 m alt., în jud. Ialomița. A fost atestat documentar în 1594 (sau 1614), menționat ca oraș în 1912 și declarat municipiu în 1979. În prezent este reședință a jud. Ialomița. Numără 46.216 locuitori.

SOLCA. Situat la 47°42’09’’ lat. N și 25°49’54’’ long. E, în Podișul Solcăi (Podișul Suce-vei ↔ Podișul Moldovei), la 400 m alt., în jud. Suceava. A fost atestat documentar în 1418 și declarat oraș în 1926. Numără 2.422 locuitori. SOVATA. Situat la 46°35’46’’ lat. N și 25°04’28’’ long. E, în Depresiunea Sovatei (Subcar-pații Transilvaniei ↔ Depre-siunea Transilvaniei), la 460 m alt., în jud. Mureș. A fost atestat documentar în 1597 (sau 1602) și menționat oraș în 1952. Numără 10.234 locuitori. STREHAIA. Situat la 44°37’20’’ lat. N și 23°11’50’’ long. E, în Piemontul Motrului (Podișul Getic), la 140 m alt., în jud. Mehedinți. A fost atestat documentar în 1471 și declarat oraș în 1921. Numără 9.711 locuitori. SUCEAVA. Situat la 47°39’05’’ lat. N și 26°15’20’’ long. E, în Culoarul Sucevei (Podișul Sucevei ↔ Podișul Moldovei), la 300 m alt., în jud. Suceava. A fost atestat documentar în 1388,

70

menționat ca oraș în sec. XV și declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Suceava. Numără 91.030 locuitori.

SULINA. Situat la 45°09’34’’ lat. N și 29°39’10’’ long. E, în Delta Dunării, la 1 m alt., în jud. Tulcea. A fost atestat documentar în 1318 și menționat ca oraș în 1856. Numără 3.903 locuitori.

71

Ș ŞEGARCEA. Situat la 44°05’37’’ lat. N, 23°44’46’’ long. E, în Câmpia Des-năţuiului (Câmpia Olteniei ↔ Câmpia Română), la 130 m alt., în jud. Dolj. A fost atestat documentar în anul 1416 şi declarat oraş în 1968. Numără 7.217 locuitori. ŞIMLEU SILVANIEI. Situat la 47°13’48’’ lat. N, 22°48’00’’ long. E, în Depresiunea Silvaniei (Dealurile Silvano-Someșene ↔ Dealurile Crișa-nei ↔ Dealurile de Vest), la alt. 220 m alt., în jud. Sălaj. A fost atestat documentar în anul 1251 şi declarat oraş în 1968. Numără 13.972 locuitori. ŞOMCUTA MARE. Situat la 47°30’ lat. N, 23°28’ long. E, în Dealurile Chioarului (Dea-lurile Silvano-Someșene ↔ Dealurile Crișanei ↔ Dealu-rile de Vest), la alt 200 m alt.,

în jud. Maramureş. A fost atestat documentar în anul 1358 şi declarat oraş în 2004. Numără 7.562 locuitori. ŞTEFĂNEŞTI. Situat la 44°51’53’’ lat. N, 24°57’00’’ long. E, în Piemontul Cân-deştilor (Podișul Getic), la 260 m alt., în jud. Argeş. A fost atestat documentar în 1452 şi declarat oraş în 2004. Numără 13.880 locuitori. ŞTEFĂNEŞTI. Situat la 47°48’ lat. N, 27°12’ long. E, în Câmpia Jijiei Superioare (Câmpia Moldovei/Jijiei ↔ Podișul Moldovei), la alt. 100 m alt., în jud. Botoşani. A fost atestat documentar în anul 1435 şi menţionat ca oraş în 2004. Numără 5.297 locuitori. ŞTEI. Situat la 46°32’24’’ lat. N, 22°28’12’’ long. E, în Depresiunea Crişului Negru

72

(Dealurile Crișurilor ↔ Dea-lurile Crișanei ↔ Dealurile de Vest), la 200 m alt., în jud. Bihor. A fost atestat docu-

mentar în anul 1580 şi menţionat ca oraş în 1956. Numără 6.591 locuitori.

73

T TĂLMACIU. Situat la 45°40’35” lat. N şi 24°16’21” long. E, în Depresiunea Sibiului (Zona Peritransilvană ↔ Depresiunea Transilva-niei), la 400 m alt., în jud. Sibiu. A fost atestat docu-mentar în anul 1318 şi declarat oraş în 1989. Numără 6.320 de locuitori. TĂŞNAD. Situat la 47°28’38” lat. N şi 22°35’00” long. E, în Câmpia Înaltă a Someşului (Câmpia Someșului ↔ Câm-pia Crișanei ↔ Câmpia de Vest), la 200 m alt., în jud. Satu Mare. A fost atestat documentar în anul 1246 şi declarat oraş în 1968. Numără 8.738 de locuitori. TĂUȚII MĂGHERĂUŞ. Situat la 47°40’04” lat. N şi 23°28’20” long. E, în Depre-siunea Baia Mare (Dealurile Silvano-Someșene ↔ Dealu-rile Crișanei ↔ Dealurile de

Vest), la 158 m alt., în jud. Maramureş. A fost atestat documentar în anul 1490 şi declarat oraş în 2004. Numără 7.225 de locuitori. TÂRGOVIŞTE. Situat la 44°55’27” lat. N şi 25°27’24” long. E, în Câmpia Târgoviştei (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 290 m alt., în jud. Dâmboviţa. A fost atestat documentar în anul 1396, menţionat oraş în 1418 şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Dâmbovița. Numără 77.800 de locuitori. TÂRGU BUJOR. Situat la 45°51’ lat. N şi 27°54’ long. E, în Podişul Covurluiului (Podișul Bârladului ↔ Podișul Moldovei), la 90 m alt., în jud. Galaţi. A fost atestat documentar în anul

74

1491 şi declarat oraş în 1968. Numără 6.752 de locuitori. TÂRGU CĂRBUNEŞTI. Situat la 44°58’11” lat. N şi 23°31’11” long. E, în Lunca Gilortului (Subcarpații Getici ↔ Subcarpați), la 220 m alt., în jud. Gorj. A fost atestat documentar în sec. XIV şi declarat oraş în 1968. Numără 8.236 de locuitori. TÂRGU FRUMOS. Situat la 47°12’35” lat. N şi 27°00’47” long. E, în Câmpia Jijiei Inferioare (Câmpia Moldo-vei/Jijiei ↔ Podișul Moldo-vei), la 100 m alt., în jud. Iaşi. A fost atestat documentar în anul 1448 şi menţionat ca oraș în sec. XV și declarat oraş în 1968. Numără 12.551 de locuitori. TÂRGU JIU. Situat la 45°02’02” lat. N şi 23°16’29” long. E, în Subcarpaţii Gorjului (Subcarpații Getici ↔ Subcarpați), la 200 m alt., în jud. Gorj. A fost atestat în anul 1406 şi menţionat ca oraş în 1597 şi declarat municipiu în 1968. Numără 81.163 de locuitori.

TÂRGU LĂPUŞ. Situat la 47°27’09” lat. N şi 23°51’47” long. E, în Depresiunea Lăpuşului (Zona Peritransil-vană ↔ Depresiunea Transil-vaniei), la 340 m alt., în jud. Maramureş. A fost atestat documentar în anul 1291 şi declarat oraş în 1968. Numără 11.940 de locuitori. TÂRGU MUREŞ. Situat la 46°32’59” lat. N şi 24°33’35” long. E, în Culoarul Mureşului (Podișul Transilvaniei ↔ Depresiunea Transilvaniei), la 320 m alt., în jud. Mureş. A fost atestat în anul 1300, menţionat ca oraş în sec. XVI şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Mureș. Numără 131.753 de locuitori. TÂRGU NEAMŢ. Situat la 47°12’09” lat. N şi 26°21’31” long. E, în Subcarpaţii Neamţului (Subcarpații Mol-dovei ↔ Subcarpați), la 425 m alt., în jud. Neamţ. A fost atestat documentar în anul 1387 şi menţionat ca oraş în sec. XV. Numără 20.113 de locuitori.

75

TÂRGU OCNA. Situat la 46°16’48” lat. N şi 26°37’12” long. E, în Subcarpaţii Tazlăului (Subcarpații Moldo-vei ↔ Subcarpați), la 263 m alt., în jud. Bacău. A fost atestat documentar în anul 1291/1580 şi menţionat ca oraş în 1846. Numără 10.976 de locuitori. TÂRGU SECUIESC. Situat la 46°00’0” lat. N şi 26°07’60” long. E, în Depresiunea Braşovului (Carpații Curburii ↔ Carpații Orientali), la 570 m alt., în jud. Covasna. A fost atestat în anul 1407, menţionat ca oraş în 1463 şi declarat municipiu în 2000. Numără 18.468 de locuitori. TÂRNĂVENI. Situat la 46°19’47” lat. N şi 24°17’12” long. E, în Culoarul Târnavei Mici (Podișul Târnavelor ↔ Podișul Transilvaniei ↔ Depresiunea Transilvaniei), la 300 m alt., în jud. Mureş. A fost atestat documentar în anul 1217, menţionat ca oraş în 1912 şi declarat municipiu în 1998. Numără 21.641 de locuitori.

TECHIRGHIOL. Situat la 44°03’27” lat. N şi 28°35’45” long. E, în Podişul Mangaliei (Podișul Dobrogei de Sud ↔ Podișul Dobrogei), la 30 m alt., în jud. Constanţa. A fost atestat documentar în anul 1600 şi declarat oraş în 1930. Numără 6.111 de locuitori. TECUCI. Situat la 45°50’48” lat. N şi 27°25’40” long. E, în Câmpia Tecuciului (Sectorul Estic al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 45m alt., jud. Galaţi. A fost atestat documentar în anul 1134, menţionat ca oraş în 1659 şi declarat municipiu în 1968.. Numără 29.560 de locuitori. TEIUŞ. Situat la 46°12’ lat. N şi 23°41’ long. E, în Culoarul Turda-Alba Iulia (Zona Peritransilvană ↔ Depresiu-nea Transilvaniei), la 250 m alt., în jud. Alba. A fost atestat documentar in anul 1290 și menţionat ca oraş în 1994. Numără 6.823 de locuitori. TIMIŞOARA. Situat la 45°44’58” lat. N şi 21°13’38” long. E, în Câmpia Timişului (Câmpia Banatului ↔ Câmpia de Vest), la 94 m alt., în jud.

76

Timiş. A fost atestat documentar in anul 1212, menţionat ca oraş în 1342 şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Timiș. Numără 301.761 de locuitori. TISMANA. Situat la 45°03’02” lat. N şi 22°56’56” long. E, în Subcarpaţii Gorjului (Subcarpații Getici ↔ Subcarpați), la 230 m alt., în jud. Gorj. A fost atestat documentar în perioada 1375-1378 şi menţionat ca oraş în 2004. Numără 6.940 de locuitori. TITU. Situat la 44°39’44” lat. N şi 25°34’25” long. E, în Câmpia Titu-Sărata (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 155 m alt., în jud. Dâmboviţa. A fost atestat documentar în 1634 şi declarat oraş în 1968. Numără 9.435 de locuitori. TOPLIȚA. Situat la 46°55’25” lat. N şi 25°20’45” long. E, în Depresiunea Giurgeu (Carpa-ții Moldo-Transilvani ↔ Car-pații Orientali), la 680 m alt., în jud. Harghita. A fost atestat documentar în anul 1400,

menţionat ca oraş în 1956. şi declarat municipiu în 2002 Numără 13.708 de locuitori. TOPOLOVENI. Situat la 44°48’24” lat N şi 25°05’01” long. E, în Piemontul Cândeştilor (Podișul Getic), la 235 m alt., în jud. Argeş. A fost atestat documentar în anul 1421 şi declarat oraş în 1968. Numără 10.017 de locuitori. TULCEA. Situat la 45°11’24” lat. N şi 28°48’00” long. E, în Glacisul Nord Dobrogean (Podișul Dobrogei de Nord ↔ Podișul Dobrogei), la 40 m alt., în jud. Tulcea. A fost atestat documentar în sec. III î.Hr., menţionat ca oraş în sec. XIV şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Tulcea. Numără 68.608 de locuitori. TURCENI. Situat la 44°40’00” lat. N şi 23°23’00” long. E, în Piemontul Motrului (Podișul Getic), la 220 m alt., în jud. Gorj. A fost atestat documentar în anul 1499 şi declarat oraş în 2004. Numără 7.545 de locuitori.

77

TURDA. Situat la 46°34’15” lat. N şi 23°46’45” long. E, în Culoarul Turda–Alba Iulia (Zona Peritransilvană ↔ Depresiunea Transilvaniei), la 400 m alt., în jud. Cluj. A fost atestat documentar în anul 167 (1075), menționat ca oraş în 1568 şi declarat municipiu în 1968. Numără 46.160 de locuitori.

TURNU MĂGURELE. Situat la 43°45’ lat. N şi 24°52’ long. E, în Câmpia Boianului (Câmpia Olteniei ↔ Câmpia Română), la 30m alt., în jud. Teleorman. A fost atestat documentar în sec. III, menţionat ca oraş în sec. 1836 şi declarat municipiu în 1968. Numără 25.015 de locuitori.

78

Ț ȚĂNDĂREI. Situat la 44°38’25” lat. N şi 27°39’31” long. E, în Lunca Ialomiţei (Câmpia Bărăganului ↔ Sectorul Estic al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 20 m alt., în jud. Ialomiţa. A fost atestat documentar in anul 1594, şi declarat oraş în 1968. Numără 10.653 locuitori.

ȚICLENI. Situat la 44°52’ lat. N. şi 23°33’ long. E, în Subcarpaţii Gorjului (Subcar-pații Getici ↔ Subcarpați), la 240 m alt., în jud. Gorj. A fost atestat documentar in anul 1597, şi declarat oraş în 1968. Numără 4.690 locuitori.

79

U ULMENI. Situat la 47°27’ lat. N și 23°18’ long. E, în Depresiunea Baia Mare (Dealurile Silvano-Someșene ↔ Dealurile Crișanei ↔ Dealurile de Vest), la 170 m alt., în jud. Maramureş. A fost atestat documentar în 1405 și declarat oraș în 2004. Numără 7.104 de locuitori. UNGHENI. Situat la 46°29’09’’ lat. N și 24°27’39’’ long. E, în Culoarul Mureşului (Podișul Transilvaniei ↔ Depresiunea Transilvaniei), la 290 m alt., în jud. Mureş. A fost atestat documentar în 1264 și declarat oraș în 2004. Numără 7.792 locuitori. URICANI. Situat la 45°20’11’’ lat. N și 23°09’09’’ long. E, în Depresiunea Petroşanului (Carpații Meridionali), la 800 m alt., în jud. Hunedoara. A

fost atestat documentar în 1835 și declarat oraș în 1960. Numără 8.749 locuitori. URLAŢI. Situat la 44°59’28’’ lat. N și 26°13’50’’ long. E, în Subcarpaţii Prahovei (Sub-carpații Curburii ↔ Subcar-pați), la 150 m alt., în jud. Prahova. A fost atestat docu-mentar în 1515 și declarat oraș în 1818. Numără 10.493 locuitori. URZICENI. Situat la 44°43’5’’ lat. N și 26°38’43’’ long. E, în Bărăganul Ialomiței (Câmpia Bărăganului ↔ Sectorul Estic al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 50 m alt., în jud. Ialomița. A fost atestat documentar în 1596, declarat oraș în 1894 și municipiu în 1995. Numără 13.445 locuitori.

80

V VALEA LUI MIHAI. Situat la 47°31’12’’ lat. N și 22°07’48’’ long. E, în Câmpia Careiului (Câmpia Crișanei ↔ Câmpia de Vest), la 130 m alt., în jud. Bihor. A fost atestat documentar în 1270 și declarat oraș în 1989. Numără 10.032 de locuitori. VASLUI. Situat la 46°38’18’’ lat. N și 27°43’45’’ long. E, în Podișul Central Moldovenesc (Podișul Bârladului ↔ Podișul Moldovei), la 130 m alt., în jud. Vaslui. A fost atestat documentar în 1375, menționat ca oraș în 1435 și, declarat municipiu în 1979. În prezent este reședință a jud. Vaslui. Numără 55.503 locuitori. VAȘCĂU. Situat la 46°28’47’’ lat. N și 22°28’47’’ long. E, în Depresiunea Beiușului (Dea-lurile Crișurilor ↔ Dealurile Crișanei ↔ Dealurile de Vest),

la 330 m alt., în jud. Bihor. A fost atestat documentar în 1552 și declarat oraș în 1956. Numără 2.803 locuitori. VATRA DORNEI. Situat la 47°20’46’’ lat. N și 25°21’34’’ long. E, în Depresiunea Dornelor (Carpații Maramu-reșului și ai Bucovinei ↔ Carpații Orientali), la 900 m alt., în jud. Suceava. A fost atestat documentar în 1592, declarat oraș în 1908 și municipiu, în 2000. Numără 13.404 locuitori. VĂLENII DE MUNTE. Situat la 45°11’08’’ lat. N și 26°02’23’’ long. E, în Subcarpații Prahovei (Sub-carpații Curburii ↔ Subcar-pați), la 360 m alt., în jud. Prahova. A fost atestat docu-mentar în 1431 și menționat ca oraș în 1684. Numără 11.956 locuitori.

81

VÂNJU MARE. Situat la 44°25’55’’ lat. N și 22°52’37’’ long. E, în Câmpia Blahniței (Câmpia Olteniei ↔ Câmpia Română), la 80 m alt., în jud. Mehedinți. A fost atestat documentar în 1772 și declarat oraș în 1968. Numără 5.633 locuitori. VICOVU DE SUS. Situat la 47°55’33’’ lat. N și 25°40’48’’ long. E, în Depresiunea Rădăuțiului (Podișul Sucevei ↔ Podișul Moldovei), la 400 m alt., în jud. Suceava. A fost atestat documentar în 1436 și declarat oraș în 2004. Numără 14.540 locuitori. VICTORIA. Situat la 45°44’34’’ lat. N și 24°41’24’’ long. E, în Depresiunea Făgărașului (Zona Peritran-silvană ↔ Depresiunea Tran-silvaniei), la 560 m alt., în jud. Brașov. A fost construit între 1948-1954 și declarat oraș în 1956. Numără 7.310 locuitori. VIDELE. Situat la 44°16’ lat. N și 25°32’ long. E, în Câmpia Gâvanu-Burdea (Sectorul Central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 100 m

alt., în jud. Teleorman. A fost atestat documentar în 1527 și declarat oraș în 1968. Numără 11.168 locuitori. VIȘEU DE SUS. Situat la 47°43’ lat. N și 24°25’ long. E, în Depresiunea Maramureșu-lui (Carpații Maramureșului și ai Bucovinei ↔ Carpații Orientali), la 480 m alt., în jud. Maramureș. A fost atestat documentar în 1365 și declarat oraș în 1956. Numără 14.239 locuitori. VLĂHIȚA. Situat la 46°21’00’’ lat. N și 25°31’48’’ long. E, în Munții Harghitei (Carpații Moldo-Transilvani ↔ Carpații Orientali), la 840 m alt., în jud. Maramureș. A fost atestat documentar în 1301 (1406) și declarat oraș în 1968. Numără 6.780 locuitori. VOLUNTARI. Situat la 44°29’33’’ lat. N și 26°11’29’’ long. E, în Câmpia Vlăsiei (Câmpia Română), la 80 m alt., în jud. Ilfov. A fost atestat documentar în 1660 și declarat oraș în 2004. Numără 33.919 locuitori.

82

VULCAN. Situat la 45°22’52’’ lat. N și 23°17’29’’ long. E, în Depresiunea Petroșani (Car-pații Meridionali), la 600 m alt., în jud. Hunedoara. A fost

atestat documentar în 1462, declarat oraș în 1953 și municipiu în 2003. Numără 25.036 locuitori.

83

Z ZALĂU. Situat la 47°11’28’’ lat. N și 23°03’26’’ long. E, în Dealurile Silvaniei (Dealurile Silvano-Someșene ↔ Dealu-rile Crișanei ↔ Dealurile de Vest), la 260 m alt., în jud. Sălaj. A fost atestat docu-mentar în 1246, în 1793 era menționat ca oraș, iar în 1979 a fost declarat municipiu. În prezent este reședința jud. Sălaj. Numără 56.838 de locuitori. ZĂRNEȘTI. Situat la 45°34’10’’ lat. N și 25°20’25’’ long. E, în Depresiunea Bra-șovului (Carpații Curburii ↔ Carpații Orientali), la 700 m alt., în jud. Braşov. A fost atestat documentar în 1367 și declarat oraș în 1956. Numără 21.330 locuitori.

ZIMNICEA. Situat la 43°39’12’’ lat. N și 25°21’51’’ long. E, în Câmpia Boianului (Sectorul central al Câmpiei Române ↔ Câmpia Română), la 35 m alt., în jud. Teleor-man. A fost atestat docu-mentar în 969-976 (1385) și menționat ca oraș în 1837-1839. Numără 13.170 locuitori. ZLATNA. Situat la 46°09’32’’ lat. N și 23°13’16’’ long. E, în Depresiunea Zlatnei (Munții Apuseni ↔ Carpații Occiden-tali), la 400 m alt., în jud. Alba. A fost atestat docu-mentar în 1347 și menționat oraș în 1387. Numără 7.509 locuitori.

84

B I B L I O G R A F I E S E L E C T I V Ă

Buza M., Badea L., Dragomirescu Ș. (coord.) (2008): Dicționar geografic al României, vol. I, Literele A-L, Edit. Academiei Române, București.

Buza M., Badea L., Dragomirescu Ș. (coord.) (2009): Dicționar geografic al României, vol. II, Literele M-Z, Edit. Academiei Române, București.

Cocean P. (2002): Geografie regională, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Cucu V. (2001): Geografia oraşului, Edit. Fundaţiei Culturale „Dimitrie Bolintineanu”, Bucureşti.

Erdeli G., Cucu V. (2005): România. Populaţie, aşezări umane, economie, Edit. Transversal, Târgovişte.

Grecu Florina, Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, Dobre R. (2008): Podișul Transilvaniei de Sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Edit. Universității din București.

Ianoş I. (1987): Oraşele şi organizarea spaţiului geografic, Edit. Academiei, Bucureşti.

Ianoş I. (2005): Dinamica urbană. Aplicaţii la oraşul şi sistemul urban românesc, Edit. Tehnică, Bucureşti.

Ianoș I., Tălângă C. (1994): Orașul și sistemul urban românesc în condițiile economiei de piață, Institutul de Geografie al Academiei Române, București.

Ielenicz M. (1996): Dealurile și podișurile României, Facultatea de Geografia Turismului din Sibiu.

Iordan I. (2003): România, încotro? Regionare – Cum? Când? Structuri administrativ-teritoriale în România, Edit. C.D. Press, București.

Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina, Marcu Daniela, Mărculeţ V. (2010): Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, Bucureşti.

85

Mândruț O. (2002): România – geografie regională, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș“, Arad.

Mândruţ O. (2008): Mic atlas de geografie a României, Edit. Corint, Bucureşti.

Posea Gr., Badea L. (1984): România. Unitățile de relief (Regionarea geomorfologică), Hartă la scara 1 : 750.000, Edit. Științifică și Enciclopedică, București.

Săgeată R. (2000): Municipiile – între deciziile politice și realitățile economice, Comunicări de Geografie, IV, Edit. Universității din București.

Săgeată D.-R. (2006): Deciziile politico-administrative și organizarea teritoriului. Studiu geografic cu aplicare la teritoriul României, Edit. Top Form, București.

Săgeată R. (2010): Geografie urbană, Edit. Universității „Lucian Blaga“ din Sibiu.

Vlăsceanu Gh., Ianoș I. (1998): Orașele României – mică enciclopedie, Edit. Odeon, București.

***(1982): Enciclopedia geografică a României, Edit. Științifică și Enciclopedică, București.

***(1983): Geografia României, vol. I, Geografie fizică, Edit. Academiei Române, București.

***(1984): Geografia României, vol. II, Geografie umană și economică, Edit. Academiei Române, București.

***(1987): Geografia României, vol. III, Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, Edit. Academiei Române, București.

***(1992): Geografia României, vol. IV, Dealurile și Câmpia Banatului și Crișanei, Podișul Mehedinți, Subcarpații, Piemontul Getic, Podișul Moldovei, Edit. Academiei Române, București.

***(2005): Geografia României, vol. V, Câmpia Română, Dunărea, Podișul Dobrogei și Litoralul românesc al Mării Negre, Platforma Continentală, Edit. Academiei Române, București.

*** Wikipedia.ro. *** www.recensamantromania.ro/

86

Ioan Mărculeț (coordonator) – Dicționarul așezărilor urbane din România, Colegiul Național „I. L. Caragiale“, București, 2013, 83 pag.

SUMMARY The Romanian urban settlements Dictionary

This study – conducted with a large group of students from the National College „Ion Luca Caragiale“ in Bucharest – designed as a tool and information source for internal use, is characterized by the arranging in alphabetical order of the 335 urban settlements from Romania. Out of these, 99 are cities and 41 are county seats.

In the dictionary there were presented the following aspects for each urban area: geographical position (the geographical coordinates and the landscape), the affiliation to a county, the year/period of the documentary certification and the number of inhabitants.

DICȚIONARUL AȘEZĂRILOR URBANE DIN ROMÂNIA Tiraj: 100 exemplare

ISBN 978-973-0-14631-8 Colegiul Național „I. L. Caragiale“

București, 2013