geografia continentelor extraeuropene. caiet pentru clasa a vii-a. i. marculet, m. dumitrescu.pdf

50
Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, Bucureşti IOAN MĂRCULEŢ MIHAI DUMITRESCU GEOGRAFIA CONTINENTELOR EXTRAEUROPENE Caiet pentru clasa a VII-a ISBN 978-973-0-20574-9 BUCUREŞTI 2015

Upload: geografie

Post on 28-Jan-2016

182 views

Category:

Documents


17 download

TRANSCRIPT

Page 1: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, Bucureşti

IOAN MĂRCULEŢ MIHAI DUMITRESCU

GEOGRAFIA CONTINENTELOR EXTRAEUROPENE

Caiet pentru clasa a VII-a

ISBN 978-973-0-20574-9

BUCUREŞTI 2015

Page 2: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

2

IOAN MĂRCULEŢ MIHAI DUMITRESCU

GEOGRAFIA CONTINENTELOR EXTRAEUROPENE

Caiet pentru clasa a VII-a

Prefaţă: Prof. dr. Lucian ȘERBAN

ISBN 978-973-0-20574-9

Bucureşti 2015

Page 3: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

3

Ioan MĂRCULEŢ – doctor în geografie cu teza Culoarul Mureșului între Arieș și Strei. Studiu geomorfologic,

susținută la Institutul de Geografie al Academiei Române (2011, publicată în 2013) și profesor gradul I – este autorul sau coautorul a 38 cărți și broșuri (studii de specialitate, monografii, enciclopedii, dicționare, cărți școlare etc.). A publicat, singur sau în colaborare, peste 200 de studii de geografie (geomorfologie, climatologie, geografia mediului, geografia populației și așezărilor, geografie economică, geografie culturală, geografie politică și geopolitică), istorie și sociologie, precum și peste 120 de articole de popularizare și cu caracter școlar.

Între lucrările destinate sistemului școlar se remarcă: • Geografie şi istorie. Ghid de pregătire pentru examenul de bacalaureat (teste) (2011, coord.); • Mic dicţionar geografic şcolar (2012; coord.); • Dicţionarul ariilor naturale protejate din România (2012; coord.); • Dicţionarul așezărilor urbane din România (2013; coord.); • Judeţul Ilfov. Mapa de geografie a orizontului local (2013); • Geografie. Bacalaureat 2014. Ghid de pregătire intensivă (teste cu rezolvări) (2013, coord.); • Introducere în geografie. Valea Lungă – orizontul local. Activităţi de învăţare, Clasa a IV-a (2013, coautor); • 15 teste de geografie pentru pregătirea examenului de bacalaureat (2014); • Statele Uniunii Europene. Mică enciclopedie (2014; coord.); • Mic dicţionar geografic școlar cu superlative și singularităţi, Vol. I, Geografie fizică (2014; coord.); • Geografie. Bacalaureat 2015. Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale. Sinteze și teste cu rezolvări

(2014; co-coord.); • Geografia României. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a VIII-a (2015); • Statele Americii de Sud. Mică enciclopedie (2015, coord.); • Oraşele României. Mic dicţionar geografic şcolar (2015, coord.); • Geografie. Fişe de lucru şi teste pentru pregătirea examenului de bacalaureat (2015).

Mihai DUMITRESCU a absolvit Facultatea de Geografia Turismului din Sibiu şi este licenţiat al Facultăţii de Geografie din Bucureşti (1998). În 1999-2000, a urmat cursuri de studii aprofundate în domeniul Climatologie aplicată şi protecţia mediului. Din anul 2013 este doctor în geografie, titlu obţinut cu teza Bazinul Bratia. Studiu de geografie, susținută la Facultatea de Geografie a Universității Bucureşti. Este profesor gradul I. A publicat, singur sau în colaborare, numeroase lucrări cu caracter ştiinţific (de geografie fizică, geografie regională, climatologie, hidrologie, toponimie, turism etc.) şi didactic (ghiduri, cărţi şcolare şi hărţi).

Între lucrările destinate pregătirii profesorilor şi elevilor se evidenţiază: • Ghid practic pentru aplicaţii geografice (2006; coautor.); • Bucureşti – harta orizontului local (2009; coord.); • Geografia oraşului Bucureşti (2011, coautor); • Landkartensammlung für Erdkundeunterricht (set de hărţi pentru ora de geografie, în limba germană) (2010, 2012; coord.); • Rumänien allgemeine geografische Karte (România – hartă geografică generală) (2014; coord.); • Tehnici şi metode de realizare a fotografiei geografice. Ghid de buzunar pentru săptămâna „Şcoala altfel” (2015).

ISBN 978-973-0-20574-9

Important: Prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face numai

cu acordul autorilor.

Multiplicarea prezentei lucrări a fost realizată cu sprijinul doamnei specialist economic MIRELA ENĂCHESCU.

Adrese de contact: [email protected] [email protected] [email protected] [email protected]

Page 4: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

4

C U P R I N S

Prefaţă (Prof. dr. Lucian Șerban) .........................................................................................................................................5 Notă introductivă …………………………………………………………………………….…………………………………..…....6

Asia – poziţia geografică, limitele, întinderea ……………………………………………………….....................................7

Relieful Asiei …………………………………………………………………………………………………………………........8

Clima Asiei ………………………………………………………………………………………………………………………...9

Apele Asiei …………………………………………………………………………………………….....................................11

Vegetaţia, fauna şi solurile Asiei …………………………………………………………………………………………........13

Populaţia şi aşezările umane din Asia ………………………………………………………………………………………...15

Harta politică a Asiei …………………………………………………………………….......................................................17

Resursele naturale şi economia Asiei …………………………………………………………………………………….......19

Asia de Vest şi de Sud-Vest (Orientul Apropiat şi Mijlociu). Elemente specifice …………………………………………21

Israel şi Turcia ………………………………………………………………………………………………............................22

Asia de Sud – caracteristici generale ……………………………………………………...................................................23

India ………………………………..................................................................................................................................24

Asia de Vest şi de Sud-Est – caracteristici generale …………………………………………………………….................25

Japonia ………………….…………………………………………………………………....................................................26

China ……………………………………………………………………………………………………………………………...28

Africa (I). Cadrul natural ……………………………………………………………………………………………………..….30

Africa (II). Populaţia, aşezările umane şi harta politică ……………………………………………………………………...31

Africa (III). Resursele naturale şi economia …………………………………………………………………………………..32

America. Poziţia geografică şi limitele …………………………………………………………….......................................33

Populaţia, aşezările umane şi harta politică a Americii ……………………………………………………………………..34

Resursele naturale şi economia Americii ……………………………………………………………………………………..36

America de Nord şi Centrală. Specificul geografic .......................................................................................................38

Statele Unite ale Americii .............................................................................................................................................39

Canada şi Mexic ………………………..……………………………………………………………………………………….41

America de Sud. Specificul geografic ..........................................................................................................................43

Brazilia .........................................................................................................................................................................44

Oceania – caracteristici geografice ..............................................................................................................................46

Australia – caracteristici geografice .............................................................................................................................47

Antarctica – caracteristici geografice ...........................................................................................................................49

Bibliografie selectivă ……………………………………………………………………………………………………………......50

Page 5: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

5

P R E F A Ţ Ă

Fenomenul de globalizare a lumii contemporane a determinat o comprimare rapidă a barierelor spaţio-

temporale, apropiind de noi, locuitorii bătrânului continent, populaţii şi teritorii considerate până nu demult în

categoria exoticului sau a periferiilor amorfe. Evoluţiile unei lumi multipolare ne obligă să eliminăm

remanenţele eurocentrismului, în condiţiile în care fluxurile demografice, informaţionale şi de capital nu mai

sunt concentrate (şi mai ales controlate) între Oceanul Atlantic şi Munţii Ural. Osmoza acestor fluxuri la nivel

extraeuropean imprimă fenomenelor geografice dinamici aparte şi noi forme de localizare. În acest context,

lucrarea Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, elaborată de prof. dr. Ioan

Mărculeţ şi prof. dr. Mihai Dumitrescu, reprezintă un suport de instruire mai mult decât binevenit, care reuşeşte

să reactualizeze conţinuturile propuse de programa şcolară şi ofertate de un set venerabil de manuale rămase

în urma realităţilor geografice şi geopolitice actuale.

Lucrarea conține 29 de fișe de lucru, proiectate pe 1-2 pagini, oferind cadrelor didactice posibilitatea de

a le introduce cu uşurinţă în diferite secvenţe ale orei şi permiţând strategii flexibile, centrate pe activitatea

individuală sau pe grupe de elevi. Itemii propuşi valorizează gândirea critică, problematizarea, comparaţia,

schemele logice, familiarizarea cu transformarea informaţiei cantitative în reprezentări grafice, demonstrarea

unor succesiuni şi relaţii cauzale. Varietatea activităţilor de învăţare şi a tipurilor de itemi elimină caracterul

monoton frecvent întâlnit la auxiliare didactice din această categorie, captivând atenţia şi permiţând însuşirea

eficientă a competenţelor specifice disciplinei.

Conţinuturile sunt atent selectate, au relevanţă pentru înţelegerea specificului regional. Casetele cu rol

explicativ şi notele de subsol oferă elevilor instrumente atractive de analiză, oferind o racordare la situaţii-

problemă de actualitate, informaţiile oferite completând consolidarea cunoştinţelor printr-o aplicabilitate

sporită. Suporturile grafice şi cartografice sunt atent concepute, lizibile, atractive, elementele de conţinut şi

cerinţele asociate fiind corelate preponderent cu manualul de geografie publicat la Editura Humanitas

Educaţional. De asemenea, temele pentru acasă contribuie la sistematizarea şi esenţializarea informaţiilor

relevante pentru achiziţia durabilă a cunoştinţelor teoretice.

În concluzie, apreciem noua apariţie editorială ca fiind una deosebit de utilă pentru înţelegerea

specificului geografic regional actual al continentelor vizate, pentru obţinerea unor rezultate superioare atât la

clasă, cât şi pentru pregătirea elevilor capabili de performanţă la concursurile geografice şcolare. Nu putem să

nu menţionăm şi altruismul prof. dr. Ioan Mărculeţ, datorită căruia, la fel ca şi în cazul multor auxiliare didactice

publicate de domnia sa în ultimii ani (Dicţionarul așezărilor urbane din România; Geografie. Fişe de lucru şi

teste pentru pregătirea examenului de bacalaureat; Statele Uniunii Europene. Mică enciclopedie ş.a.),

prezenta lucrare va fi disponibilă tuturor profesorilor de geografie din ţară prin varianta electronică oferită cu

generozitate. Felicităm autorii pentru acest demers şi dorim succes elevilor în cunoaşterea acestei discipline

fascinante!

Prof. dr. Lucian ŞERBAN Inspectoratul Școlar Județean Bacău

Page 6: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

6

N O T Ă I N T R O D U C T I V Ă

Prezenta lucrare, „Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a”, este

destinată activităţii elevilor la clasă, sub directa coordonare a profesorului. Ea are în compunere 29 de fișe de

lucru.

Fișele au fost elaborate în scopul lucrului individual cu manualul. Textele și cerinţele din conţinuturi sunt

realizate, în cea mai mare parte, pe baza manualului publicat la Editura Humanitas Educaţional (autori: Silviu

Neguţ şi Gabriela Apostol), în conformitate cu preveserile programei pentru o oră pe săptămână.

La decizia profesorului, conţinuturile unor fișe – „Clima Asiei”, „Vegetaţia, fauna şi solurile Asiei” ș.a. –

pot fi lucrate în perechi de elevi (colegii de bancă) ori pe grupe. Resursele de timp alocate se stabilesc de

cadrul didactic, în funcţie de potenţialul clasei.

Unele casete cu rubrica „Exerciţiu” oferă posibilitatea unor activităţi practice. Cele cu rubrica

„Verificaţi-vă cunoștinţe acumulate” pot fi folosite în structura lecţiei ca teste destinate evaluării

cunoștinţelor acumulate (evaluării performanţei).

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Page 7: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

7

ASIA – POZIȚIA GEOGRAFICĂ, LIMITELE, ÎNTINDEREA

Elev_______________________________________ Data_____________________

I. Citiți textul alăturat și scrieți în fișa de lucru:

a) Cuvântul de la care provine numele Asiei.

………………........................................................................

b) Ponderea pe care o ocupă Asia în cadrul uscatului

Terrei. ..................................................................................

c) Numele canalului care leagă Marea Mediterană de

Marea Roșie. .......................................................................

d) Numele strâmtorii care desparte Asia de America de Nord. ....................................................................................

Denumirea de Asia provine, se pare, din cuvântul asirian „asu”, care înseamnă răsărit. A fost folosită mai întâi de greci, in antichitate, pentru a desemna pământurile aflate la răsărit de lumea lor.

Asia ocupă 30% (44.407.000 km2) din suprafața uscatului Terrei.

Canalul Suez, inaugurat în anul 1869, leagă mările Mediterană și Roșie și separă Asia de Africa, iar Strâmtoarea Bering desparte Asia de America de Nord.

Punctele extreme ale continentului sunt reprezentat de capurile: Celiuskin, în nord, Dejnev, în est, Piai (sau Buius), în sud, şi Baba, în vest. Identificaţi pe harta murală aceste capuri.

II. Analizați Harta fizico-geografică a Asiei, din manual (pag. 10), și scrieți în fișa de lucru:

a) oceanele care încadrează Asia și poziția lor în raport cu continentul: ..............................................................

................................................................................................................................................................................

b) mările care mărginesc continentul, pe direcția acelor de ceasornic, începând cu Marea Kara: .......................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

c) lanțurile montane și apele care delimitează Asia de Europa: ............................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

d) peninsulele continentului, pe direcția acelor de ceasornic, începând cu Peninsula Taimîr1): ............................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

e) principalele insule și arhipelaguri, pe direcția acelor de ceasornic, începând cu Insulele Severnaia Zemlia: ..

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Arătaţi pe harta murală oceanele, mările, peninsulele şi insulele menţionate mai sus.

Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau false (F).

Dacă afirmaţiile sunt false, scrieţi voi răspunsurile corect (R.c.). 1. Capul Celiuskin este situat în nordul Peninsulei Malacca._____ R.c.: .............................................................

2. Arhipelagul Japonez este situat la Oceanul Indian._____ R.c.: .......................................................................

3. Canalul Suez separă Asia de Europa._____ R.c.: .............................................................................................

4. Între Marea Arabiei şi Golful Bengal se găseşte Peninsula Arabia._____ R.c.: ……….......................................

5. Insula Sri Lanka (Ceylon) este situată în apropierea Peninsulei India._____ R.c.: ………...............….................

1)

Între mările Japoniei şi Galbenă se găseşte Peninsula Coreea, iar între mările Mediterană şi Neagră, Peninsula Asia Mică.

Page 8: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

8

RELIEFUL ASIEI

Elev_______________________________________ Data_____________________

Relieful Asiei este extrem de variat având altitudinea medie de 960 m. Cel mai înalt punct: Vârful Chomolungma («Zeiţa mamă a munţilor») sau Everest (8.848 m), în Munții

Himalaya. În nord şi pe munţii înalţi este prezent relieful glaciar (câmpii de eroziune, morene etc., în nord, şi circuri

glaciare, văi glaciare, creste, pe munţii înalţi), iar în regiunile aride tropicale şi temperate, dune, câmpuri cu bolovănişuri ş.a.

Unitățile de relief Analizați Harta fizico-geografică a Asiei, din manual (pag. 10), și scrieți în fișa de lucru:

a) principalele lanțuri montane: .............................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

b) principalele podișuri: Podişul Arabiei, Podişul Anatoliei, ...................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

c) principalele câmpii: Câmpia Mesopotamiei, ......................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Arătaţi, pe harta murală, unităţile de relief menţionate mai sus.

În Asia se găsesc numeroşi vulcani activi şi stinşi (Fuji-yama, Krakatau, Bandai-san, Tambora ş.a.), unii cu erupţii catastrofale.

De reținut: Munţii Himalaya, cei mai înalţi din lume (8.850 m), sunt cei mai tineri din Asia (până la 15 milioane ani).

Împreună cu Munţii Karakorum formează cel mai înalt sistem montan, cu 14 vârfuri la peste 8.000 m: Everest (8.848 m, după alte surse 8.850 m), K2 (8.611 m) ş.a.

Podişul Tibet (Xizang) este cel mai înalt de pe Terra (4.785 m altitudine medie) şi cel mai tânăr platou alpin de pe Glob. Este străbătut de lanțuri muntoase cu înălțimi de 6.000-7.000 m. Pe suprafața sa (2.000.000 km2) își au obârșiile numeroase fluvii (Mekong, Yangtze / Chang Jiang, Hoang He, Irrawady, Salouen, Tsangpo / Brahmaputra şi Indus).

Câmpia Siberiei de Vest, cea mai mare câmpie din Asia (aproximativ 3.000.000 km2), se întinde pe 2.500 km, de la nord la sud, și între 900 km (în nord) și 1.500 km (în sud), de la est la vest. În ansamblu, este o vastă depresiune de scufundare, cu fundamentul de vârstă paleozoică, situat la 2.500-4.000 m adâncime, peste care s-au acumulat depozite sedimentare. Altitudinea sa scade, treptat, de la sud (200-400 m) la nord (0 m).

Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:

1. Podişul Dekkan (Deccan) este situat în Peninsula: a. Arabia b. Coreea c. India

2. Cei mai tineri munţi sunt: a. Altai b. Himalaya c. Verhoiansk

3. Este un întins deşert, Podişul: a. Anatoliei b. Gobi c. Siberiei Centrale

4. Cel mai înalt platou alpin din Asia este: a. Himalaya b. Pamir c. Tibet

5. Cea mai întinsă câmpie este: a. Câmpia Chinei de Est b. Câmpia Indo-Gangetică c. Câmpia Siberiei de Vest

Page 9: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

9

CLIMA ASIEI

Elev_______________________________________ Data_____________________

Datorită extinderii în latitudine (aproximativ între Polul Nord şi Ecuator), a întinsei suprafeţe

continentale, a lanţurilor montane (care împiedică circulaţia maselor de aer), a unităţilor acvatice vecine etc., clima Asiei este extrem de variată.

I. Analizați Asia – harta climei, din manual (pag. 11), și scrieți, în fișa de lucru, tipurile de climă de

pe continent, de la nord la sud. ………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

II. Cu ajutorul hărţilor Asia – harta fizico-geografică şi Asia – harta climei, din manual (pag. 10 şi 11), scrieţi, în fişa de lucru, tipurile de climă din:

1. Peninsula Arabia: ……………………………………………………………………………………………………………………

2. Peninsula Asia Mică: ………………………………………………………………………………………………………………..

3. Peninsula India: ……………………………………………………………………………………………………………………...

4. Arhipelagul Indonezian şi Insulele Filipine: ……………………………………………………………………………………….

5. Arhipelagul Japoniei: ………………………………………………………………………………………………………………..

6. Munţii Himalaya şi Podişul Tibet: …………………………………………………………………………………………………..

7. Podişul Karakorum: ………………………………………………………………………………………………………………….

8. Podişul Siberiei Centrale: …………………………………………………………………………………………………………..

9. Câmpia Siberiei de Vest: ……………………………………………………………………………………………………………

10. Câmpia Chinei de Est: …………………………………………………………………………………………………………….

III. Citiţi textul de mai jos. Clima polară: temperaturi medii anuale: -10…-50oC; precipitaţii: sub 150-200 mm/an (sub formă de ninsoare);

bat vânturile polare. Clima subpolară: temperaturi medii anuale: cca. 0oC; temperatura medie în cursul verii: sub 10oC; precipitaţii:

sub 300-400 mm/an (predominant sub formă de ninsoare); bat vânturile polare. Clima temperat-continentală (temperată rece): temperaturi medii anuale: 1-5oC; în timpul iernii temperaturile

coboară frecvent la -35oC;1) precipitaţii: sub cca. 400 mm/an; bat vânturile de vest (pătrunderi ale vânturilor polare); ierni geroase, cu ninsori.

Clima continental-excesivă (temperat-continentală excesivă): temperaturi medii anuale: 5-12oC; amplitudini termice: peste 20oC; precipitaţii: sub 300-350 mm/an.

Clima continentală aridă: temperaturi medii anuale: 5-10oC; amplitudini termice: peste 20oC; precipitaţii: sub 200 mm/an.

Clima temperată umedă: temperaturi medii anuale: 5-12oC; precipitaţii: 600-1.000 mm/an (venite dinspre Oceanul Pacific).

Clima subtropicală (mediteraneană): temperaturi medii anuale: 15-20oC; precipitaţii: 400-800 mm/an; verile sunt calde şi uscate, iar iernile blânde şi umede.

Clima subtropicală cu ploi de vară: în estul continentului; temperaturi medii anuale: 15-18oC; precipitaţii: 1.000-1.500 mm/an (cantităţi mai ridicate vara, aduse de musoni).

Clima tropicală uscată: temperaturi medii anuale: 25-30oC (cu diferenţe mari de temperatură între zi şi noapte: peste 40oC); precipitaţii: sub 300 mm/an (au caracter neregulat); bat vânturile alizee şi sunt frecvente furtunile de nisip.

Clima musonică: temperaturi medii anuale: 20-25oC;2) precipitaţii: peste 1.500-2000 mm/an (cad în timpul verii); la poalele Munţilor Himalaya se înregistrează chiar şi 10.000 mm/an;3) bat vânturile musonice; sunt două anotimpuri (sezoane): cald şi uscat (iarna) şi cald şi ploios (vara).

1)

Oimeakon (Oimiakon) este localitatea în care s-a înregistrat temperatura minimă absolută a Emisferei Nordice (-71,2°C, la 26 ianuarie 1926; -67,7

oC, la 6 februarie 1933). Așezarea este situată într-o depresiune din Siberia Centrală

(Federaţia Rusă), la 63o27’39” lat. N și 142

o47’09” long. E.

Page 10: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

10

Clima ecuatorială: temperaturi medii anuale: 26-27oC; amplitudini termice: 3-4oC; precipitaţii: peste 2.000 mm/an (plouă aproape în fiecare zi, după amiaza); este calm ecuatorial (nu bat vânturi permanente şi sezoniere).

Pe baza textului de mai sus, caracterizaţi clima din:4)

1. Insulele Novaia Siberia: …………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

2. Peninsula Kamceatka: …………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

3. Insula Taiwan: ……………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

4. Insulele Filipine: ………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

5. Vestul Peninsulei Asia Mică: …………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

6. Podişul Iran: ………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:

1. În nordul Câmpiei Siberiei de Vest clima este: a. subecuatorială b. subtropicală c. subpolară

2. Clima musonică este specifică Peninsulei: a. Asia Mică b. Coreea c. Indochina

3. În estul Mării Caspice predomină clima: a. continentală aridă b. temperată umedă c. tropicală uscată

4. Precipitaţiile în climatul ecuatorial au valori medii anuale de: a. sub 1.000 mm b. 1.000-2.000 mm c. peste 2.000 mm

5. Cele mai scăzute temperaturi din Asia s-au înregistrat în localitatea: a. Bangkok b. Oimiakon c. Tokyo

Temă pentru acasă. Analizaţi graficul alăturat (temperaturile medii lunare) şi precizaţi: 1. Valoarea maximă a temperaturii medii lunare,

precum şi luna în care se înregistrează.

………………………………………………………………..

2. Valoarea minimă a temperaturii medii lunare, precum

şi luna în care se înregistrează.

………………………………………………………………..

3. Tipul de climă redat de grafic.

………………………………………………………….. 2)

Bangkok este capitala în care se înregistrează temperatura medie anuală cea mai ridică (28°C). Localitatea este situată în Thailanda, la 13

o45’ lat. N și 100

o28’ long. E.

3) Assam, regiunea geografică în care s-a înregistrat recordul de precipitaţii (peste 10.000 mm pe an), este un stat în India.

În localitatea Cherrapunji / Cherrapunjee a căzut cea mai mare cantitate de precipitaţii dintr-un an (22.990 mm în 1861; „Polul Ploii”). Oraşul este situat la poalele regiunii prehimalayene Garo-Khassi-Jaintia, la 25

o lat. N şi 91

o long. E.

4) Pentru rezolvarea cerinţei, se va lucra pe grupe.

Page 11: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

11

APELE ASIEI

Elev_______________________________________ Data_____________________

Continentul Asia este bogat în ape curgătoare şi lacuri.

A. Rețeaua hidrografică

În Asia, din cauza condiţiilor climatice, a întinderii uscatului, a particularităţilor reliefului etc., sunt mari contraste în repartiţia geografică a apelor curgătoare.

I. Cu ajutorul textului din manual (pag. 13), scrieţi în fişa de lucru principalele regiuni:

endoreice: ........................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

areice:................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

II. Analizați Harta fizico-geografică a Asiei, din manual (pag. 10), și scrieți, în fișa de lucru, fluviile care se varsă înspre: a) Oceanul Arctic: ..................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

b) Oceanul Pacific: ................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

c) Oceanul Indian: .................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

d) lacuri interioare: .................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Arătaţi, pe harta murală, fluviile menţionate mai sus.

III. Analizați cu atenție graficele de la pagina 13, din manual (Principalele fluvii asiatice ca lungime şi Principalele fluvii asiatice ca debit mediu), și scrieți în fișa de lucru:

1. cele mai lungi patru fluvii: ..................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

2. primele patru fluvii cu cele mai mari debite: ......................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Explicați debitele ridicate ale fluviilor Gange și Brahmaputra.

De reținut: Obi /Ob este fluviul cu cea mai largă gură de vărsare (estuar – circa 800 km lungime, 30-90 km lăţime

şi 10-12 m adâncime). Are izvoarele în Munţii Altai, lungimea de 3.650 km (5.410 km, împreună cu estuarul) şi se varsă în Marea Kara cu un debit mediu de 12.500 m3/s. Bazinul său hidrografic, întins pe 2.970.497 km2, adună o parte din apele curgătoare care străbat Munţii Altai, Podişul Kazah şi Câmpia Siberiei de Vest.

Huang He / Hwang Ho / Huan he („Fluviul Galben”), fluviul cu cea mai mare turbiditate permanentă, cu cea mai mare cantitate de aluviuni transportă anual, cu cele mai multe schimbări naturale ale albiei de curgere (27) şi ale gurii de vărsare (5) şi cu cea mai rapidă avansare anuală a deltei (aproximativ 200 m), izvorăşte din Podişul Tibet (din lacurile Gyaring şi Ngoring) şi se varsă în Marea Galbenă (Oceanul Pacific). Îşi adună apele de pe o suprafaţă de circa 752.000 km2 (după alte surse: 771.000 km2 ori 745.000 km2) şi atinge un debit mediu de 2.571 m3/s. Pe parcursul celor 4.845 km străbătuţi (5.464 km, după alte lucrări), traversează Munţii Daxue, Podişul de Loess şi Câmpia Chinei de Est. Cantitatea mare de aluviuni transportată (34-50 kg/m3 sau 1,1 mil. t/an), poziţionează fluviul pe primul loc pe Glob (17% din aluviunile transportate de apele curgătoare ale Terrei).

Page 12: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

12

B. Lacurile

În Asia se găsesc numeroase lacuri. Unele sunt foarte întinse – Marea Caspică (371.000 km2), Marea/Lacul Aral (66.458 km2) –, din această cauză fiind numite „mări”, unele sunt foarte adânci – Lacul Baikal (1.620 m), iar altele au nivelul apei sub cel al Oceanului Planetar – Marea Moartă (-398 m).

IV. Analizați Harta fizico-geografică a Asiei, din manual (pag. 10), și scrieți, în fișa de lucru, numele principalelor lacuri de pe continent1).

................................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................

Arătaţi, pe harta murală, lacurile menţionate mai sus.

Originile cuvetelor lacustre sunt extrem de variate. Se evidenţiază lacurile: tectonice: Marea Caspică, Baikal, Aral, Balhaş, Lobnor, Kukunor, Marea Moartă, Tuz, Van, Biwa; vulcanice: Tazawa, Shikotsu, Mashu, Toya (în Japonia), Kavak-Idjen (în Indonezia); glaciare: Taimîr; carstice: Kizören (în Podişul Anatoliei, Turcia); antropice (artificiale): Kreasnoiarsk (pe Enisei), Kamensk şi Novosibirsk (pe Obi), Trei Defileuri (pe Chang Jiang).

V. Analizați tabelul de la pagina 14, din manual, și scrieți în fișa de lucru:

1. lacurile cu suprafețe variabile: ...........................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

2 lacurile aflate la cea mai joasă altitudine: ...........................................................................................................

................................................................................................................................................................................

3. cauza pentru care Lacul Balhaș are suprafața fluctuantă: ................................................................................

................................................................................................................................................................................

Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:

1. Fluviul Lena se varsă înspre Oceanul: a. Arctic b. Indian c. Pacific

2. Cel mai lung fluviu este: a. Amur b. Indus c. Obi

3. Regiunea Lacului Aral este: a. areică b. endoreică c. exoreică

4. Fluviul Gange are debitul ridicat datorită climatului: a. ecuatorial b. musonic c. tropica-uscat

5. Lacul Toya este de origine: a. carstică b. tectonică c. vulcanică

Temă pentru acasă. Citiţi textul din manual (pag. 14) – referitor la fluviul Changjiang / Chang Jiang („Fluviul Lung”) / Yangzi / Yangtze („Fluviul Albastru”) – şi răspundeţi la întrebările de mai jos.

1. Ca lungime în Asia, ce loc ocupă fluviul Chang Jiang? …………………………………………………………….

2. Unde se găsesc izvoarele fluviului? …………………………………………………………………………………..

3. În care mare se varsă fluviul Chang Jiang? ………………………………………………………………………….

4. Pe ce lungime se desfăşoară defileurile din Sanxi? ………………………………………………………………...

5. Ce se găseşte la Gezhouba? ………………………………………………………………………………………….

6. Care sunt marile oraşe situate pe malurile fluviului? ………………………………………………………………..

7. Care sunt activităţile economice care valorifică apa fluviului? ……………………………………………………..

1)

Alte lacuri importante sunt: Van şi Tuz (în Turcia), Tiberiada / Marea Galileii (între Israel şi Siria), Marea Moartă (între Israel şi Iordania), Lobnor / Lop Nur şi Kukunor / Qinghai (în China).

Page 13: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

13

VEGETAŢIA, FAUNA ŞI SOLURILE ASIEI

Elev_______________________________________ Data_____________________

Clima şi relieful determină tipurile de vegetaţie. Vegetaţia asigură hrană şi adăpost animalelor.

Vieţuitoarele contribuie la formarea solurilor.

I. Analizați Asia – harta vegetaţiei, din manual (pag. 16), și scrieți, în fișa de lucru, tipurile de

vegetaţie de pe continent, de la nord la sud. ……………………………………………………………………..…

………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

II. Cu ajutorul hărţilor Asia – harta fizico-geografică şi Asia – harta vegetaţiei, din manual (pag. 10 şi 16), scrieţi, în fişa de lucru, tipurile de vegetaţie din:

1. Peninsula Arabia: ……………………………………………………………………………………………………………………

2. Peninsula Asia Mică: ………………………………………………………………………………………………………………..

3. Peninsula India: ……………………………………………………………………………………………………………………...

4. Arhipelagul Indonezian şi Insulele Filipine: ……………………………………………………………………………………….

5. Arhipelagul Japoniei: ………………………………………………………………………………………………………………..

6. Munţii Himalaya şi Podişul Tibet: …………………………………………………………………………………………………..

7. Podişul Karakorum: ………………………………………………………………………………………………………………….

8. Podişul Siberiei Centrale: …………………………………………………………………………………………………………..

9. Câmpia Siberiei de Vest: ……………………………………………………………………………………………………………

10. Câmpia Chinei de Est: …………………………………………………………………………………………………………….

III. Analizaţi tabelul de mai jos.

Zonă de vegetaţie Vegetaţia Fauna Solul

Zona de tundră Ierburi mărunte, muşchi, licheni, mesteceni pitici, sălcii pitice.

Urs polar (alb), ren, vulpe polară, lup de tundră.

Soluri de tundră (mlăştinoase în timpul verii).

Zona pădurii de conifere (taiga)

Pin, larice, brad, molid. Samur, vulpe, râs, elan, ren, hermelină, zibelină.

Cenuşii de pădure, podzoluri.

Zona pădurii de foioase Mesteacăn, plop tremurător, arţar, stejar, tsuga.

Cerb pătat, tigrul de Amur, câine enot, leopard, fazan auriu.

Brune şi cenuşii de pădure.

Zona de stepă Ierburi mărunte: păiuş, colilie, pelin, pir.

Antilopă saiga, cal sălbatic (calul lui Przewalski), cămilă cu două cocoaşe (bactriană).

Cernoziom.

Zona deşerturilor temperate Pelin, rogoz, cătină roşie, saxaul. Asin sălbatic (culan), cămilă cu două cocoaşe, vulpe corsac, râs de deşert (caracal), pisică de barcană.

Cenuşii de deşert, arenosoluri.

Zona subtropicală În regiunea Mării Mediterane: stejari, cedru de Liban, pin de Alep, laur. În estul Asiei: chiparos, cedru, arbore de camfor, magnolie, palmieri.

Şacal, hienă, muflon, broască ţestoasă, scorpion. Cerb sika, câine enot, vierme de mătase.

Terra rossa. Brune şi cenuşii de pădure.

Zona deşerturilor tropicale Ierburi, arbuşti spinoşi (saxaul). În oaze: palmieri, curmal.

Reptile, gazelă Oryx, râs de deşert, pisică de barcană, cămilă cu o cocoaşă (dromader).

Arenosoluri, calcisoluri, gipso-soluri.

Zona pădurii musonice Pădure luxuriantă în care o parte din speciile de arbori îşi pierd frunzele în anotimpul secetos. Abanos, teck, santal, bambus.

Panda, tigru, ursul buzat, ursul negru himalayan, reptile (cobră, piton).

Feralisoluri.

Zona de savană Ierburi înalte, acacia. Bivol indian, rinocer cu un corn, elefant indian, antilopă, panteră, tigru, hienă dungată.

Roşii de savană.

Page 14: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

14

Zona pădurii ecuatoriale Pădure luxuriantă, coronament etajat. Palmieri, arbore de pâine, ficus, ferigi arborescente, orhidee, liane.

Maimuţe (urangutan, maimuţă cu nas mare, gibon), rinocer cu un corn, şopârlă zburătoare, pasărea paradisului, reptile (varan1), cobră, piton).

Laterite.

Pe baza datelor din tabelul de mai sus, caracterizaţi vegetaţia, fauna şi solurile din:2)

1. Nordul Câmpiei Siberiei de Vest: ………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

2. Partea sudică a Podişului Siberiei Centrale: ………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

3. Estul Mării Caspice: ……………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

4. Peninsula Arabia: ………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

5. Peninsula Indochina: …………….……………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

6. Arhipelagul Indonezian: …………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

De reținut: Mangrovele – prezente pe ţărmurile peninsulelor India şi Indochina, Insulelor Filipine şi Arhipelagului

Indonezian – sunt formaţiuni forestiere supuse fluctuaţiilor diurne ale nivelului oceanic. Sunt păduri dese, impenetrabile, veşnic verzi, contorsionate. Arborii au talie redusă şi prezintă rădăcini aeriene (pneumatofori), care le asigură stabilitatea. Dispun de un mecanism care asigură eliminarea excesului de sare prin frunze. Înmulţirea se realizează prin păstăi alungite şi ascuţite, care se înfig în mâl.

Iacul (Poephagus grunniens) este un animal caracteristic regiunilor înalte din Podişul Tibet. Este un mamifer rumegător, cu înălţimea, la greabăn, de cca. 2 m, acoperit cu păr lung, de culoare brună, aspru în părţile laterale. Are umerii aduşi, o cocoaşă pe ceafă şi coarne mari, curbate în sus.

Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:

1. Vegetaţie subtropicală se găseşte în Peninsula: a. Asia Mică b. Ciukotka c. Taimîr

2. Feralisolurile sunt caracteristice: a. pădurii de conifere b. pădurii de foioase c. pădurii musonice

3. Trăieşte în zona pădurii de foioase: a. gazela Oryx b. tigrul de Amur c. ursul panda

4. Cernoziomurile sunt caracteristice: a. savanei b. stepei c. tundrei

5. Lacul Baikal este situat într-o regiune cu: a. pădure de conifere b. pădure ecuatorială c. stepă

1)

Varanul de Komodo (Varanus komodoensis), cea mai mare şopârlă din lume (2-3 m lungime şi 110-130 kg greutate), trăieşte în Arhipelagul Indonezian. Se hrăneşte cu mamifere mici, şerpi şi păsări, dar poate ucide şi mamifere mari (porci, capre, căprioare etc.). În cazul unei muşcături, saliva sa, încărcată cu bacterii, provoacă infecţii mortale. 2)

Pentru rezolvarea cerinţei, se va lucra pe grupe.

Page 15: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

15

POPULAŢIA ŞI AŞEZĂRILE UMANE DIN ASIA

Elev_______________________________________ Data_____________________

A. Populaţia

Demografic, Asia este cel mai populat continent. Numără circa 4,175 miliarde locuitori (aproximativ 60% din populaţia Globului).

Densitatea medie a populaţiei este de 94 loc./km2.

I. Cu ajutorul hărţilor Asia – concentrarea (densitatea) populaţiei, din manual (pag. 20), scrieţi în fişa de lucru: a) regiunile geografice cu concentrare mare de populaţie: ...................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

b) regiunile geografice cu concentrare redusă de populaţie: .................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Evoluţia numerică a populaţiei a fost şi se menţine ascendentă: 0,902 miliarde în anul 1900, 1,118 miliarde în 1930, 1,408 miliarde în 1950, 2,398 miliarde în 1975, 3,684 miliarde în 2000, 4,117 miliarde în 2009 şi 4,175 miliarde în 2012.

II. Citiţi textul din manual, Evoluţia numărului populaţiei (pag. 21), şi scrieţi, în fişa de lucru, factorii care menţin sporul natural (bilanţul natural)1) pozitiv (18,1‰ în anul 1985 şi 16,8‰ în intervalul 2000-2005). ................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Deplasările populaţiei sunt, în general, pentru muncă. Se adaugă cele cauzate de presiunile politice şi de conflicte.

III. Cu ajutorul textului din manual, Popoarele Asiei (pag. 22), completaţi, în tabelul de mai jos, rasele umane din Asia şi popoarele care aparţin acestora.

Rasa Popoare care aparţin rasei

…………………………………………

…………………………………………

…………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………...

…………………………………………

…………………………………………

…………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………...

…………………………………………

…………………………………………

…………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………...

B. Aşezările rurale

În Asia populaţia rurală depăşeşte media mondială.

IV. Cu ajutorul profesorului de la clasă, a textului şi a imaginilor din manual (pag. 23-24), scrieţi, în fişa de lucru, regiunile geografice în care se găsesc: a) „sate-stup”: ........................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

b) sate cu iurta: ......................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

1)

Sporul natural (bilanţul natural) reprezintă diferenţa dintre numărul naşterilor şi cel al deceselor, exprimată în ‰. Se poate calcula pentru un an sau pentru o perioadă determinată de timp.

Page 16: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

16

a) sate de tip „galerie” (pe piloni): ..........................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

C. Aşezările urbane

Cu unele excepţii – Singapore, Kuwait, Japonia, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Liban –, în statele Asiei ponderea populaţiei urbane este relativ redusă.

Totuşi, în Asia se remarcă cele mai vechi civilizaţii urbane antice: în valea Iordanului, în Mesopotamia (în văile Tibrului şi Eufratului), în valea Indusului, în Podişul Iranului etc.

Procesul de urbanizare a continuat şi în perioadele istorice următoare.

V. Se dau oraşele: Babilon, Bangkok, Calcutta, Damasc, Ierusalim, Jerihon, Kyoto, Mohenjo Daro, Riyadh, Shanghai, Teheran, Tokyo, Ur, Uruk şi Xi’an.

Cu ajutorul textului din manual (pag. 24), scrieţi, în tabelul de mai jos, oraşele enumerate mai sus, în funcţie de perioada istorică în care au fost fondate.

Perioada istorică Oraşe

Antichitate

prima generaţie de aşezări urbane: …………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………..

Antichitate

a doua generaţie de aşezări urbane: …………………………………………………

……………………………………………………………………………………………..

Evul Mediu

generaţia aşezărilor urbane feudale: …………………………………………………

……………………………………………………………………………………………..

În secolul XX, datorită unor activităţi economice, unele aşezări urbane au înregistrat creşteri spectaculoase: Al Kuwait (în Kuwait), Abadan (în Iran), Abu Dhabi (în Emiratele Arabe Unite), datorită exploatării şi prelucrării petrolului; Ras Tannurah (în Arabia Saudită), datorită exportului petrolului; Wuhan (în China), datorită siderurgiei.

În Asia, în Arhipelagul Japoniei, se găseşte cel mai populat megalopolis2) de pe Terra, Tokaido3), cu peste 80.000.000 locuitori. Include oraşe precum Tokyo, Nagoya, Osaka, Kobe etc.

În prezent, pe continent se găsesc mai multe oraşe mari, unele cu peste 10 milioane locuitori.

VI. Identificaţi pe harta Asia – harta politică şi a principalelor oraşe, din manual (pag. 27), sau pe harta murală, oraşele: Tokyo, Yokohama (în Japonia), Seul (în Coreea de Sud), Mumbai / Bombay, Calcutta, Delhi, Madras (în India), Beijing, Shanghai, Tianjin (în China), Teheran (în Iran), Manila (în Filipine), Jakarta (în Indonezia), Istanbul (în Turcia), Karachi (în Pakistan), Dacca (în Bangladesh) şi Bangkok (în Thailanda).

Temă pentru acasă. Completaţi graficul alăturat* (Evoluţia numerică a populaţiei Asiei între anii 1930 şi 2012), pe baza valorilor evoluţiei numerice a populaţiei din fişa de lucru.

*diagramă în coloane

Evoluţia numerică a populaţiei Asiei între anii 1930 şi 2012

2) Megalopolisul este o arie urbană supradimensională, care a evoluat prin unirea metropolelor şi oraşelor şi numără

peste 10.000.000 locuitori 3)

Megalopolisul Tokaido se întinde, în principal, pe coasta pacifică a Japoniei şi ocupă o suprafaţă de 44.045 km2.

Datorită numărului mare de locuitori, densitatea medie a populaţiei din cadrul său se ridică la circa 1.880 loc./km2.

Page 17: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

17

HATRA POLITICĂ A ASIEI

Elev_______________________________________ Data_____________________

Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, definiţi harta politică.

Pe teritoriul Asiei se găsesc 48 de state1) (ţări), unele, prin întindere şi prin numărul de locuitori, cele mai mari din lume.

Cele mai recente modificări produse pe harta politică a Asiei sunt: în anul 1991, în urma destrămării Uniunii Sovietice, au devenit independente statele: Armenia, Azerbaidjan,

Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan; în 1997, Hong Kong, şi în 1999, Macao2), au intrat în componenţa Chinei; în 2002, Timorul de Est şi-a proclamat independenţa faţă de Indonezia.

Statele se clasifică după mai multe criterii: poziţia geografică a teritoriului, întinderea teritoriului, numărul populaţiei (locuitorilor), forma de guvernământ, structură internă etc.

I. Se dau statele: Afganistan, Arabia Saudită, Bangladesh, Brunei, China, Coreea de Sud, Filipine, Georgia, India, Indonezia, Iran, Japonia, Kazahstan, Mongolia, Nepal, Pakistan, Sri Lanka, Turcia, Turkmenistan şi Vietnam.

Cu ajutorul hărţii Asia – harta politică şi a principalelor oraşe, din manual (pag. 27), scrieţi, în tabelul de mai jos, ţările enumerate mai sus, în funcţie de poziţia geografică a teritoriului.

Poziţia geografică a teritoriului State

State fără ieşire la mare

…………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………

State cu faţadă la mare (au deschidere la mare dar nu se află în peninsule sau insule)

………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………

State peninsulare

…………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………

State insulare

….……………………………………………………………………………………..

…….…………………………………………………………………………………..

După forma de guvernământ, statele se împart în: a) republici, care au ca şef de stat un preşedinte: Afganistan, Israel, Maldive, Mongolia, Nepal, Pakistan,

Siria, Timorul de Est ş.a. b) monarhii, care au în fruntea statului un împărat (Japonia), rege (Iordania, Bhutan), sultan (Oman),

emir (Qatar, Kuwait), şeic (Bahrain).

Care sunt deosebirile între un preşedinte şi un monarh?

După structura de stat, se disting: a) state unitare, caracterizate prin existenţa unei autorităţi unice: Armenia, Coreea de Nord, Filipine,

Singapore, Taiwan, Turkmenistan ş.a. b) federaţii, forme de organizare statale care constau prin unirea, de bună voie, în cadrul unor state

federale, a mai multor state care îşi păstrează organizările proprii, dar care dispun de parlamente şi guverne federale: India (22 de state federale şi 9 teritorii autonome), Pakistan (4 provincii, un teritoriu federal şi un areal federal), Malaysia (13 state şi un teritoriu federal), Emiratele Arabe Unite (7 emirate).

1)

Statul (ţara) este o unitate administrativ-politică, independentă, guvernată, limitată de graniţe bine definite şi recunoscute internaţional. 2)

Până în anul 1997, Hong Kong a fost teritoriu dependent al Marii Britanii, iar până în 1999, Macao a fost teritoriu dependent al Portugaliei.

Page 18: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

18

II. Analizaţi tabelul de mai jos.

Statul Suprafaţa (km2) Populaţia Forma de guvernământ

Arabia Saudită 2.150.000 25.200.000 monarhie Bangladesh 147.570 160.000.000 republică Bhutan 38.394 687.000 monarhie Brunei 5.565 392.000 monarhie China 9.596.961 1.337.500.000 republică India 3.287.263 1.210.000.000 republică Japonia 377.930 12.7513.000 monarhie Oman 309.500 2.909.000 monarhie (sultanat) Rusia 17.098.240

(cca. 12.900.000 în Asia) 142.000.000 republică

Turcia 783.562 (cca. 759.800 în Asia)

73.914.100 republică

Pe baza informaţiilor din tabel de mai sus, scrieţi în fişa de lucru: 1. primele două state ca întindere: ……………………………………………………………………………………………………

2. statele cu peste un miliard de locuitori: ………………………………………………………………………………….………..

3. statele republici: …………………………………………………………………………………………………………………......

………………………………………………………………………………………………………………….....................................

4. statele monarhii: ……………………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………….....................................

Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate Completaţi propoziţiile de mai jos:

1. Teritoriul unei ţări este limitat de ………………………………….

2. După forma de guvernământ, Mongolia este ………………………………….

3. Partea asiatică a Turciei este situată în Peninsula ………………………………….

4. Statul situat pe locul al doilea ca număr de locuitori este ………………………………….

5. În fruntea Japoniei se află un ………………………………….

Temă pentru acasă. Analizaţi harta alăturată (Asiei – harta politică) şi scrieţi numele ţărilor marcate cu numere de la 1 la 20.

1. ……………………………………………..

2. ……………………………………………..

3. ……………………………………………..

4. ……………………………………………..

5. ……………………………………………..

6. ……………………………………………..

7. ……………………………………………..

8. ……………………………………………..

9. ……………………………………………..

10. ..…………………………………………..

11. ..…………………………………………..

12. ..…………………………………………..

Asia – harta politică

13. ..…………………………………………..

14. ..…………………………………………..

15. ..…………………………………………..

16. ..…………………………………………..

17. ..…………………………………………..

18. ..…………………………………………..

19. ..…………………………………………..

20. ..…………………………………………..

Page 19: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

19

RESURSELE NATURALE ŞI ECONOMIA ASIEI

Elev_______________________________________ Data_____________________

Resursele naturale. Asia dispune de o mare varietate de resurse naturale (resurse ale subsolului,

păşuni, păduri, ape curgătoare cu potenţial hidroenergetic ş.a.).

I. Cu ajutorul textului din manual (pag. 28-29), scrieţi, în fişa de lucru, ţările şi regiunile geografice din care se exploatează: a) cărbuni: …………………………………………………………………………………………………………………...

b) petrol şi gaze naturale: ……………………………………………………………………………………………….…

………………………………………………………………………………………………………………………………...

c) minereu de fier: …………………………………………………………………………………………………………..

d) aur: ...………………………………………………………………………………………………………...…………....

e) argint: …………………………………………………………………………………………………………………......

f) platină: ………………………………………………………………………………………………………………….....

Activităţile industriale. În Asia, prelucrarea resurselor naturale şi a produselor agricole are o lungă tradiţie. Unele state sunt bine dezvoltate industrial (Japonia, Israel, Coreea de Sud, Singapore ş.a.), iar altele nu (Mongolia, Bhutan, Nepal ş.a.).

II. Utilizaţi textul din manual (pag. 30) şi completaţi, în fişa de lucru, regiunile ori statele în care este localizată industria prelucrătoare. a) în bazine: ………………………………………….. (Fushun, în China, Assam, în India),

………………………………………….. (în regiunea Golfului Persic) sau de ……………………

…………………….. (Anshan, în China);

b) în ………………………………………….. (în statele care importă materii prime: …………………………………

…………………………………………..…………………………………………..………..);

c) în ………………………………………….. şi în jurul acestora: …………………………………………..…………

……………………………….. în China, Mumbai şi ………………………………………….. în India, Jakarta în

………………………………………….., Kytakyushu în …………………………………………..;

d) în regiunile cu …………………………………………..………………………………………………………………..

Agricultura. În cele mai multe state de pe continent, agricultura este principala activitate economică. Pe lângă orez (în China, India, Indonezia, Bangladesh ş.a.) şi grâu (în China, India ş.a.), în ţările asiatice se cultivă un număr mare de plante tropicale şi subtropicale (cauciuc natural, bumbac, susan, arahide, nuci de cocos, ananas, mango ş.a.).

III. Citiţi textul din manual (pag. 33 şi 34) şi scrieţi, în fişa de lucru, numele statelor în care se cultivă: a) cauciuc natural: ………………………………………………………………………………………………………….

b) bumbac: ……………………………………………………………………………………………….………………….

c) iută şi cânepă: ……………………………………………………………………………………………………………

d) ceai: ...………………………………………………………………………………………………………...…………..

e) tutun: …………………………………………………………………………………………………………………......

Comparativ cu terenurile arabile, păşunile şi fâneţele ocupă suprafeţe mai întinse. Datorită acestui fapt, Asia deţine efective foarte mari de bubaline, caprine, ovine, bovine etc.

IV. Cu ajutorul textului din manual (pag. 35), scrieţi, în fişa de lucru, speciile de animale domestice care se cresc în efective mari în: a) China: ………….………………………………………………………………………………………………………….

b) India: ….……………………………………………………………………………………………….………………….

c) Pakistan, Iran şi Uzbekistan: …………………………………………………………………………………………..

Page 20: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

20

Transporturile. Deşi Asia dispune de toate tipurile de transporturi, continentul rămâne unul al marilor contraste.

A. Transporturile rutiere se evidenţiază (prin modernizare şi parcuri de autovehicule) în Asia de Est (Japonia, Coreea de Sud) şi de Sud-Vest (Israel, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită ş.a.).

Explicați faptul că în Asia de Est şi în Asia de Sud-Vest transporturile rutiere sunt modernizate.

B. Transporturile feroviare sunt mai puţin dezvoltate. India, China şi Japonia concentrează aproximativ jumătate din întreaga reţea feroviară de pe continent. Pe teritoriul Rusiei a fost construit Transsiberianul (între Ekaterinburg şi Vladivostok, în Asia), iar în Japonia (trenul Hikari), China şi Coreea de Sud au fost amenajate căi ferate cu trenuri de mare viteză.

Precizaţi oraşul rusesc european din care porneşte, spre Asia, Transsiberianul.

C. Transporturile fluviale sunt foarte active în regiunile cu densitate mare de populaţie din China, India şi Orientul Mijlociu.

Numiţi şase ape curgătoare pe care transporturile fluviale sunt intense.

D. Transporturile maritime contribuie la dezvoltarea comerţului şi industriei din Asia.

V. Citiţi textul din manual (pag. 37) şi scrieţi, în fişa de lucru, numele celor şase state asiatice cu mari

flote comerciale. ………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………

Turismul. Asia dispune de un variat patrimoniu turistic: vestigii istorice, temple, locuri de pelerinaj, palate, pagode etc.

Temă pentru acasă.

I. Utilizând Asia – harta transporturilor din manual (pag. 36) și atlasul şcolar:

1. Trasaţi, pe harta alăturată, traseul magistralei feroviare Transsiberianul.

2. Notaţi, tot pe harta alăturată, cu culoare albastră, porturile Kharq, Kobe, Yokohama, Shanghai, Hong Kong, Singapore, Madras şi Vladivostok, şi cu culoare roşie, aeroporturile Tokyo, Bangkok, Calcutta, New Delhi, Seul, Abu Dhabi, Tel Aviv şi Ankara.

II. Scrieţi şase destinații sau obiective turistice din Asia. ………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

Page 21: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

21

ASIA DE VEST ŞI DE SUD-VEST (Orientul Apropiat şi Mijlociu) ELEMENTE SPECIFICE

Elev_______________________________________ Data_____________________

Această arie geografică ocupă vestul Asiei, la contactul cu Europa şi Africa.

I. Analizaţi Asia de Vest şi de Sud-Vest – harta politică şi a principalelor oraşe, din manual (pag. 41), şi scrieţi în fişa de lucru: a) oceanul şi mările care încadrează regiunea: …………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………...

b) peninsulele care intră în componenţa regiunii: ……………………………………………………………………….

II. Cu ajutorul cunoştinţelor acumulate până în prezent, scrieţi, în fişa de lucru, pentru Asia de Vest şi de Sud-Vest: a) principalele unităţi de relief: …………………………………………………………………………………………….

b) tipurile de climă: ………………………………………………………………………………………………………….

c) principalele ape curgătoare: ……………………………………………………………………………………………

d) două lacuri: ……………………………………………………………………………………………………………….

e) tipurile de vegetaţie: ……………………………………………………………………………………………………..

f) principalele resurse ale subsolului: …………………………………………………………………………………….

În această regiune a Asiei trăiesc: arabi, persani, turci, evrei, armeni, georgieni, greci ş.a., iar religia

dominantă este cea musulmană.

În Asia de Vest şi de Sud-Vest se găsesc 16 state1).

III. Analizaţi tabelul Ţările Asiei de Vest şi de Sud-Vest, din manual (pag. 42), şi scrieţi în fişa de lucru: a) primele trei ţări ca întindere: ……………………………………………………………………………………………

b) ţările cu suprafaţa mai mică de 10.500 km2: ………………………………………………………………………….

c) cele mai populate trei ţări: ………………………………………………………………………………………………

Temă pentru acasă. În coloana A sunt numele unor ţări, iar în coloana B, numele unor oraşe-capitală. Stabiliţi

corespondenţa dintre ţări şi oraşele-capitală.

A B ____ a. Arabia Saudită 1. Abu Dhabi

____ b. Armenia 2. Al Kuwait

____ c. Bahrein 3. Amman

____ d. Emiratele Arabe Unite 4. Ankara

____ e. Georgia 5. Bagdad

____ f. Iordania 6. Beirut

____ g. Irak 7. Damasc

____ h. Iran 8. Erevan

____ i. Liban 9. Manama

____ j. Oman 10. Muscat

____ k. Siria 11. Riyadh

____ l. Turcia 12. Tbilisi

13. Teheran

1)

Bahrain este singurul stat insular din Orientul Apropiat şi Mijlociu.

Page 22: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

22

ISRAEL ŞI TURCIA

Elev_______________________________________ Data_____________________

ISRAEL TURCIA

Stat cu o istorie zbuciumată, Israelul – cu suprafaţa de 20.770 km2 – se învecinează cu: Liban, Siria, Iordania, Cisiordania, Egipt şi Fâşia Gaza.

Cu ajutorul hărţilor şi textului din manual (pag. 43 şi 44), completaţi, în fişă, pentru Israel: a) mările la care are ieşire: ……………………………..

……………………………………………………………..

b) unităţile de relief: ……………………………..............

……………………………………………………………..

c) tipurile de climă: ……………………………...............

……………………………………………………………..

d) principala apă curgătoare: …………………………..

e) două lacuri: ……………………………......................

f) tipurile de vegetaţie: ……………………………..........

……………………………………………………………...

g) fauna caracteristică: …………………………….........

……………………………………………………………..

Populaţia Israelului (cca. 7.430.000 loc.) este compusă din evrei (75,5%), arabi (20%) ş.a., iar structura confesională, din: mozaici (75,5%), musulmani (16,8%), creştini (2,1%) ş.a.

Populaţia urbană deţine 91,8% din totalul locuitorilor.

Pentru Israel, completaţi în fişa de lucru: h) oraşul-capitală: ………………………. (774.000 loc.)

i) principalele oraşe: ……………………………………..

……………………………………………………………...

Cu excepţia fosfaţilor şi a sărurilor de potasiu, resursele naturale ale ţării sunt modeste. Dar datorită populaţiei înalt calificate, Israelul este un stat bine dezvoltat economic, cu industrie de vârf, agricultură mecanizată şi bazată pe irigaţii, transporturi modernizate etc.

Pentru Israel, completaţi în fişa de lucru: î) principalele industrii: …………………………………..

……………………………………………………………...

j) principalele plante cultivate: ………………………….

……………………………………………………………...

k) un oraş-port: .…………………………………………..

l) un oraş cu aeroport: .…………………………………..

m) patru atracţii turistice: ………………………………..

……………………………………………………………...

Turcia (779.425 km2) este situată în Asia (Peninsula Asia Mică) şi în Europa (Peninsula Balcanică).

Cu ajutorul hărţilor şi textului din manual (pag. 45 şi 47), completaţi, în fişă, pentru Turcia: a) mările la care are ieşire: ……………………………..

……………………………………………………………..

b) statele vecine: …………………………………………

……………………………………………………………..

……………………………………………………………..

c) principalele unităţi de relief: .…………………….......

……………………………………………………………..

……………………………………………………………..

d) tipurile de climă: ……………………………...............

……………………………………………………………..

e) două lacuri: ……………………………......................

Arătaţi, pe harta murală, principalele ape

curgătoare din Turcia: Tigru, Eufrat şi Kizil Irmak.

Precizaţi două tipuri de vegetaţie din Turcia.

Populaţia ţării (73.900.000 loc.) este formată din: turci (65%), kurzi (19%), arabi (2%), armeni (1%) ş.a. Aproximativ 99,8% din locuitori sunt musulmani.

Pe baza cunoştinţelor acumulate până în

prezent, scrieţi numele capitalei Turciei:

………………………. (3.764.000 loc.).

Identificaţi pe harta din manual (pag. 45) oraşele: Istanbul, Izmir, Bursa, Adana, Antalya şi Samsun şi apoi le indicaţi poziţia geografică pe harta murală.

În subsolul Turciei se găsesc: borax, lignit, bauxită, şi sare.

Pentru Turcia, completaţi în fişa de lucru: f) principalele industrii: …………………………………..

……………………………………………………………...

g) speciile de plante cultivate şi animale crescute în

agricultură: ………………………………………………..

……………………………………………………………...

h) două oraşe-porturi: .…………………………………

……………………………………………………………...

i) patru atracţii turistice: ………………………………..

……………………………………………………………...

Page 23: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

23

ASIA DE SUD – CARACTERISTICI GENERALE

Elev_______________________________________ Data_____________________

Această arie geografică ocupă sudul Asiei, la contactul cu Asia de Sud-Vest, Centrală, de Est şi de Sud-

Est.

I. Analizaţi Asia de Sud – harta politică şi a principalelor oraşe, din manual (pag. 51), şi scrieţi în fişa de lucru: a) oceanul şi mările care încadrează regiunea: …………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………...

b) peninsula şi principalele insule care intră în componenţa regiunii: ………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

II. Cu ajutorul cunoştinţelor acumulate până în prezent, scrieţi, în fişa de lucru, pentru Asia de Sud: a) principalele unităţi de relief: …………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………...

b) tipurile de climă: ………………………………………………………………………………………………………….

c) principalele ape curgătoare: ……………………………………………………………………………………………

d) tipurile de vegetaţie: ……………………………………………………………………………………………………..

Arătaţi, pe harta murală, Asia de Sud, mările mărginaşe, principalele unităţi de relief şi fluvii

regiunii.

III. Citiţi textul din manual (pag. 52) şi scrieţi, în fişa de lucru, principalele etnii care populează Asia de Sud. ………………………………………………………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………………………………………………………...

În Asia de Sud se găsesc 8 ţări.

IV. Analizaţi tabelul Ţările Asiei de Sud-Vest, din manual (pag. 52), şi scrieţi în fişa de lucru: a) primele trei ţări ca întindere: ……………………………………………………………………………………………

b) ţările cu suprafaţa mai mică de 100.000 km2: ………………………………………………………………………..

c) cele mai populate trei ţări: ………………………………………………………………………………………………

d) statele fără ieşire la mare: ………………………………………………………………………………………………

e) statele insulare: ………………………………………………………………………………………………………….

Temă pentru acasă. În coloana A sunt numele unor ţări, iar în coloana B, numele unor oraşe-capitală. Stabiliţi

corespondenţa dintre ţări şi oraşele-capitală.

A B ____ a. Afganistan 1. Colombo

____ b. Bangladesh 2. Dacca

____ c. Bhutan 3. Damasc

____ d. India 4. Islamabad

____ e. Maldive 5. Kabul

____ f. Nepal 6. Kathmandu

____ g. Pakistan 7. Malé

____ h. Sri Lanka 8. New Delhi

9. Thimphu

Page 24: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

24

INDIA

Elev_______________________________________ Data_____________________

India (3.165.596 km2) este situată în cea mai mare parte în Peninsula India.

I. Analizați India – harta economico-geografică, din manual (pag. 55), și scrieți, în fișa de lucru, pentru India:

a) țările vecine (de la vest la est): ..........................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

b) mările la care are ieșire: ....................................................................................................................................

Relieful este variat, cuprinzând lanțuri muntoase, platouri și câmpii.

II. Analizați India – harta fizico-geografică, din manual (pag. 54), și scrieți, în fișa de lucru, unitățile de relief de pe teritoriul Indiei: •munții: Vindhya, ....................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

•podișurile:..............................................................................................................................................................

•câmpiile:................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Clima este în cea mai mare parte musonică. În VNV, în Deșertul Thar, este tropicală uscată.

Precizați principalele caracteristici ale climei musonice.

Apele. Alături de râurile Godavari și Narbada, în India se găsesc fluviile: ..................................................

................................................................................................................................................................................

Vegetația este foarte diversificată: pădure tropicală (musonică), savană, stepă, stepă cu mărăcini, vegetație deșertică, păduri de conifere.

Fauna: peste 500 specii mamifere, 550 de specii reptile, 2.000 specii de păsări.

II. Cu ajutorul textului din manual (pag. 56), menționați câteva specii de animale care trăiesc în India. ................................................................................................................................................................................

Populația Indiei: 1.210.000.000 loc.1) (indieni, mongoli, chinezi ş.a.), cu o densitate medie de 380 loc./km2. Capitala: ………………………………. (303.600 loc.).

Arătaţi, pe harta murală, principalele orașe: Calcutta, Mumbai, Delhi și Madras.

În India se găsesc importante resurse naturale: cărbuni, minereuri de fier, petrol, fosfați, diamante, aur etc.

III. Cu ajutorul hărții de la pagina 55 (India – harta economico-geografică) și a textului de la paginile 57 și 58, din manual, scrieți în fișa de lucru: a) principalele ramuri industriale: .......................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................

b) principalele plantele cultivate: ........................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................

c) animalele crescute în zootehnie: ...................................................................................................................................

d) orașele în care se găsesc: a. mari porturi: ....................................................................................................................

.................................................. și b. mari aeroporturi: .......................................................................................................

e) principalele produse exportate: ......................................................................................................................................

d) principalele obiective turistice: .......................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................

1)

Hinduişti (80,5%), musulmani (13,4%) ş.a.

Page 25: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

25

ASIA DE EST ȘI DE SUD-EST – CARACTERISTICI GENERALE

Elev_______________________________________ Data_____________________

Asia de Est și de Sud-Est este cea mai întinsă regiune geografică asiatică şi este cuprinsă între fluviul

Amur, Mongolia, India, Oceanul Indian și Oceanul Pacific. Are în compunere o parte continentală, trei peninsulele și numeroase insule și arhipelaguri.

I. Analizați Asia - harta fizico-geografică, din manual (pag. 10), și scrieți, în fișa de lucru, numele peninsulelor şi principalelor insule și arhipelaguri care aparțin Asiei de Eest și de Sud-Est: a) peninsule: ......................................................................................................................................................................

b) insule și arhipelaguri: ...................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................

Relieful regiunii este constituit din munți, podișuri și câmpii.

II. Cu ajutorul hărţii menţionate mai sus, scrieți, în fișa de lucru, numele principalelor unități de relief

care aparțin Asiei de Est și de Sud-Est: ........................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................

III. Pe baza cunoştinţelor acumulate, scrieţi, în fişa de lucru, pentru Asiei de Est și de Sud-Est: a) tipurile de climă: ............................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................

b) principalele ape curgătoare: ........................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................

c) principalele tipuri de vegetaţie: ....................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................

Precizați principalele caracteristici ale pădurii musonice.

În subsol regiunii se găsesc: cărbuni, petrol, minereuri feroase și neferoase.

Populația este alcătuită din chinezi, indonezieni, japonezi, vietnamezi, coreeni, cambodgieni ș.a.

În regiune se găsesc teritoriile a 14 state.

IV. Cu ajutorul hărții de la pagina 59 (Asia de Est şi de Sud-Est – harta politică şi a principalelor oraşe), din manual, scrieţi, în fişa de lucru, numele țărilor marcate, pe harta alăturată, cu numere de la 1 la 10.

1. ……...………………………………………..

2. ……………………………………………….

3. ……………………………………………….

4. ……………………………………………….

5. ……………………………………………….

6. ……………………………………………….

7. ……………………………………………….

8. ……………………………………………….

9. ……………………………………………….

10. ……………………………………………...

Temă pentru acasă. Precizaţi numele statelor insulare. ............................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Page 26: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

26

JAPONIA

Elev_______________________________________ Data_____________________

Japonia – „Ţara Soarelui Răsare” (377.891 km2) – este un stat insular cu ieşire la Oceanul Pacific şi la

mările Ohotsk, Japoniei, Chinei de Est şi Filipinelor.

Arătaţi, pe harta murală, în dreptul Japoniei, oceanul şi mările menţionate mai sus.

Desfăşurată pe aproape 2.000 km, Japonia este compusă din patru insule mari şi din aproximativ 4.000 de insule mai mici.

I. Analizaţi Japonia – harta fizică, din manual (pag. 61), şi scrieţi, în fişa de lucru, de la nord la

sud-vest, cele patru insule mari care alcătuiesc cea mai mare parte a ţării. .................................................

................................................................................................................................................................................

Relieful Japoniei este predominant muntos. Sunt prezenţi vulcani activi şi se produc numeroase cutremure1).

II. Identificaţi, pe harta menţionată mai sus, munţii Kitakami şi Abukuma, vulcanul Fuji-Yama (3.776 m) şi Câmpia Kanto.

Clima este influenţată de unităţile acvatice vecine, de relieful muntos, de vânturile musonice şi de curenţii oceanici – Qya Shivo (în nord) şi Kuro Shivo (în sud) –, iar clima îşi pune amprenta asupra biodiversităţii.

Explicați influenţa curenţilor oceanici (calzi şi reci) asupra climei.

III. Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, scrieţi, în fişa de lucru, pentru Japonia: a) tipurile de climă: ............................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................

b) tipuri de vegetaţie: ........................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................

Râurile au potenţial hidroenergetic bogat şi bine valorificat, iar lacurile sunt numeroase dar puţin întinse.

Exerciţiu:

Precizaţi două argumente care să demonstreze potenţialul hidroenergetic ridicat al râurilor din Japonia.

IV. Scrieţi, în dreptul lacurilor de mai jos, originile acestora:

Biwa: Toya:

Populaţia numără circa 127.500.000 loc. (aproximativ 340 loc./km2). Alături de japonezi trăiesc aproape 50.000 de ainu2).

Aproximativ 66% din întreaga populaţie locuieşte în oraşe.

Capitala, .........................................., numără 8.800.000 loc.; 35.680.000 loc. în aglomeraţia urbană.

V. Identificaţi, pe harta din manual (Japonia – harta fizică; pag. 61), oraşele: Tokyo, Yokohama, Osaka, Kyoto, Hiroshima şi Sapporo.

1)

Cutremurul de pământ din Tōhoku, din 23 martie 2011, este cel mai recent de mare magnitudine (8,8-9 grade pe scara Richter, durată 5 minute) şi cu cel mai mare număr de replici (262 cu magnitudinea de 5 şi peste 5 grade pe scara Richter, înregistrate în următoarele 7 zile). Epicentrul s-a aflat în largul Oceanului Pacific, în apropierea orașului Sendai, la adâncimea de 24,4 km. Acesta a cauzat scurtarea zilei cu 1,8 microsecunde (din cauza rotației accelerate a Pământului) și deplasarea Japoniei cu 2,4 m față de poziția anterioară. A declanșat valuri tsunami înalte de 10 m, cu viteza de propagare de 700-800 km/h. Au fost afectate centralele nucleare Fukushima și au decedat circa 28.000 de persoane. 2)

Urmaşi ai vechii populaţii din arhipelag.

Page 27: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

27

VI. Pe baza textului alăturat, scrieţi, în fişă, răspunsurile pentru întrebările de mai jos: 1. Care sunt cele mai importante concentrări industriale din Japonia? .................................................................................

2. Care este principala plantă cultivată în Japonia? .................................................................................

3. Cum îşi asigură Japonia necesarul de materii prime? .................................................................................

4. Care este specia crescută în cadrul sericiculturii? .................................................................................

5. Cum se numeşte trenul de mare viteză din Japonia? .................................................................................

6. Ce funcţie îndeplineşte oraşul Nikko? .................................................................................

Sub raport economic, Japonia este cel mai dezvoltat stat din Asia.

Resursele Japoniei sunt limitate, din această cauză fiind nevoită să importe. Cu toate acestea, Japonia are industria prelucrătoare foarte diversificată şi modernă. Între cele mai mari concentrări industriale se evidenţiază: Keihin (în regiunea capitalei), Hanshin (Osaka–Kobe–Wakayama) şi Kitakyushu.

Agricultura este puternic mecanizată. Se cultivă orez (principala plantă cultivată), ceai, legume, trestie şi sfeclă de zahăr, pomi fructiferi etc. şi se cresc viermi de mătase.

În economia Japoniei, un loc important îl deţine pescuitul.

În sistemele de transporturi se evidenţiază trenurile de mare viteză (Hikari), marile porturi (Kobe, Chiba, Yokohama, Nagoya ş.a.) şi aeroporturi (în Tokyo, Osaka, Sapporo ş.a.).

Japonia exportă produse electronice şi electrotehnice, autoturisme, nave maritime etc.

În arhipelagul nipon pot fi vizitate: vechile capitale (Nara şi Kyoto), actuala capitală (Tokyo), muntele Fuji, oraşul-staţiune Nikko ş.a.

Temă pentru acasă.

1. Completaţi, pe harta alăturată, numele insulelor marcate cu literele A, B, C şi D.

2. Localizaţi şi scrieţi, pe harta alăturată, cu albastru, Marea Ohotsk.

3. Localizaţi şi scrieţi, tot pe harta alăturată, cu culoare roșie, oraşele: Tokyo, Sapporo, Yokohama, Nagoya, Kyoto, Kobe, Osaka, Hiroshima, Kitakyushu şi Fukuoka.

4. Identificaţi un factor care a contribuit la dezvoltarea economică a Japoniei.

.................................................................

.................................................................

.................................................................

5. Pe baza cunoştinţelor acumulate, scrieţi numele megalopolisului aflat pe teritoriul Japoniei.

.................................................................

De reținut: Fuji-Yama / Fuji-San, vulcanul cu cea mai perfectă formă conică (simetrică), este situat în Insula

Honshū (în nordul Peninsulei Izu). Este alcătuit dintr-un con central, înalt de 3.776 m, înconjurat de conuri mai mici (cca. 100) cu înălţimi de 1.500-1.900 m. Între inelul de conuri mai mici şi conul principal se află o depresiune cu lacuri vulcanice. Cea mai recentă erupţie a avut loc în perioada 1707-1708.

Asama este vulcanul cu cele mai frecvente explozii în epoca contemporană (2.000 erupţii în perioada 1900-1958). Este situat în partea centrală a Insulei Honshū şi este vulcan de tip complex, cu altitudinea de 2.568 m. A avut ultima erupţie la 2 februarie 2009.

Page 28: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

28

CHINA

Elev_______________________________________ Data_____________________

China este un stat de dimensiuni continentale (9.596.961 km2) şi are deschidere la mare. Deţine mai

multe insule, cea mai importantă fiind Insula Hainan (în Marea Chinei de Sud).

I. Utilizând China – harta fizico-geografică, din manual (pag. 68), completaţi, în fişa de lucru, pentru China: a) mările la care are ieşire: ....................................................................................................................................

b) ţările vecine: ......................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

II. Identificaţi pe harta din manual (amintită mai sus) şi pe harta murală principalele unităţi de relief din China: Munţii Himalaya, Munţii Tian-Shan, Munţii Qinling, Munţii Sichuan, Munţii Hinganul Mare, Munţii Chinei de Sud, Podişul Tibet, Deşertul Gobi şi Câmpia Chinei de Est.

III. Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, scrieţi, în fişa de lucru, principalele tipuri de climă şi vegetaţie din China. a) principalele tipuri de climă: ................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

b) principalele tipuri de vegetaţie: ..........................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

În China se găsesc atât regiuni areice sau endoreice, cât şi exoreice, cu fluvii cu debite bogate.

Explicați ce sunt regiunile areice, endoreice şi exoreice.

Arătaţi, pe harta murală, principalele fluvii din China: Amur, Huang He, Chang Jiang,

Mekong, Brahmaputra şi Indus.

Cele mai importante lacuri naturale ale ţării sunt: Kuku Nor / Qinghai şi Lob Nor.

Fauna Chinei este extrem de variată: peste 400 de specii de mamifere, câteva sute de specii de păsări şi circa 1.500 de specii de peşti. Ursul panda uriaş1) este simbolul ţării.

IV. Utilizând textul din manual (pag. 70), scrieţi, în fişa de lucru, pentru China:

a) câteva specii de mamifere: ................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

b) câteva specii de păsări: .....................................................................................................................................

China este cel mai populat stat de pe Glob: 1.337.500.000 locuitori (aproximativ 140 loc./km2). Pe teritoriul său se găsesc atât regiuni cu densitate foarte ridicată (peste 1.000 loc./km2), cât şi regiuni cu densitate foarte redusă (sub 2 loc./km2).

Explicați, în scris, aceste diferenţe mari de densitate a populaţiei.

Aproximativ 54% din totalul populaţiei locuieşte în mediul rural, iar peste 20 de aşezări urbane numără, fiecare, cel puţin un milion de locuitori.

Capitala, ......................................................, numără cca. 7.700.000 loc. (16.330.000 loc. în aglomeraţia

urbană).

1)

Wuolong este cea mai mare rezervaţie pentru urşi panda (circa 150 exemplare). A fost înfiinţată în anul 1963, se întinde pe 200.000 ha şi se află situată în provincia Sichuan.

Page 29: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

29

V. Identificaţi pe harta China – harta fizico-geografică, din manual (pag. 68), sau pe harta murală, oraşele: Beijing, Shanghai, Tianjin, Shenyang, Wuhan, Guangzhou, Harbin, Chongqing, Nanjing, Xi’an şi Hong Kong.

China este o ţară bogată în resurse minerale.

VI. Citiţi textul din manual (pag. 71) şi scrieţi, în fişa de lucru, resursele naturale din subsolul

Chinei. ...................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Industria prelucrătoare a Chinei este una dintre cele mai diversificate şi mai puternice din lume. În ultimele decenii China a devenit un mare producător de energie electrică, fontă, oţel, maşini şi utilaje2), produse chimice şi petrochimice, textile (din bumbac şi mătase naturală) şi produse alimentare3).

Cum explicați marea dezvoltare industrială a Chinei?

În China, agricultura este cooperativizată.

VI. Utilizând textul din manual (pag. 71 şi 72), scrieţi, în fişa de lucru, pentru agricultura Chinei:

a) principalele plante cultivate: ..............................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

b) animalele crescute în zootehnie: .......................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

China dispune de un sistem de transporturi diversificat, iar în cadrul comerţului exterior exportă: produse industriale, minereuri feroase şi neferoase, combustibili, produse agricole (orez, grâu, bumbac) ş.a.

Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:

1. În sud, China se învecinează cu statul numit: a. Kazahstan b. Rusia c. Vietnam

2. În sud-estul Chinei clima este: a. musonică b. temperat-continentală excesivă c. temperată umedă

3. Prin nord-estul Chinei curge fluviul: a. Amur b. Huang He c. Mekong

4. Simbolul Chinei este: a. dragonul b. tigrul de Ussuri c. ursul panda

5. Populaţia Chinei numără între: a. 1.000.000.000 şi 1.250.000.000 loc.

b. 1.250.000.000 şi 1.500.000.000 loc.

c. 1.500.000.000 şi 1.750.000.000 loc.

6. Capitala Chinei este oraşul: a. Beijing b. Hong Kong c. Shanghai

Temă pentru acasă.

Ce puteţi vizita, ca turişti, în China? Scrieţi şase destinații sau obiective turistice din China. ................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

2)

Autocamioane, maşini agricole, locomotive, nave (fluviale şi maritime), sateliţi artificiali, rachete cosmice ş.a. China ocupă locul I mondial la producţiile de televizoare, biciclete şi jucării. 3)

Produse din carne, zahăr, bere ş.a.

Page 30: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

30

AFRICA (I). CADRUL NATURAL

Elev_______________________________________ Data_____________________

Africa este singurul continent situat simetric față de Ecuator.

I. Analizați Africa – harta fizico-geografică, din manual (pag. 79) și scrieți în fișa de lucru: a) oceanele și mările care încadrează continentul, în funcție de punctele cardinale: la E ................................

.............................., la V ............................................................., la N .............................................................. și

la NE ....................................................

b) punctele extreme ale continentului: în E Capul Ras Hafun, în S ............................................................, în V

............................................................ și la N ............................................................

c) numele celei mai mari insule: ............................................................

d) principalele unități de relief. Munți: ..................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

...................................................................., podișuri: ...........................................................................................

................................................................................................................................................................................

............................................................................................., câmpii : ...................................................................

................................................................................. şi vulcani: Kilimandjaro (5.895 m), Kenya, (5.199 m).

e) principalele ape curgătoare: ............................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

.................................... și lacuri: ...........................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Arătaţi, pe harta murală, principalele unităţi de relief, fluvii şi lacuri din Africa.

II. Potrivit hărții de la pagina 82 (Africa – harta climei), din manual, principalele tipuri de climă de

pe continent sunt: ...............................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

III. Conform hărții de la pagina 83 (Africa – harta vegetației), principalele asociații vegetale din

Africa sunt: ...........................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Fauna este în strânsă legătură cu vegetația și clima. IV. Pe baza textului de la pagina 84 (FAUNA), din manual, scrieți, în fișa de lucru, principalele

specii de animale care trăiesc în: • pădurea ecuatorială: ..................................................................................

.........................................................................................................................., • în savană: ...............................

...............................................................................................................................................................................,

• în deşerturi: .........................................................................................................................................................

......................................................................, • în Insula Madagascar: ................................................................,

• în fluvii și lacuri: .................................................................................................................................................

De reținut: Africa este continentul cu cele mai ridicate temperaturi (3/4 din teritoriul său se află în zona

intertropicală), cu cele mai mari amplitudini termice diurne (de până la 60oC), cu suprafaţa aproximativ egală cu cea a Lunii (30.221.532 km2) și cu cea mai mare concentraţie de animale sălbatice din lume (în Tanzania). Muntele Kenya este situat la Ecuator şi este acoperit în permanenţă cu zăpadă. Este un stratovulcan format în urmă cu cca. 3 mil. ani, după apariţia Marelui Rift African. Din 1997 se află pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, iar în prezent este înscris în Parcul Naţional Muntele Kenia

Temă pentru acasă. Precizaţi tipurile de climă situate atât pe teritoriul Africii, cât şi pe teritoriul Asiei. .........................................

................................................................................................................................................................................

Page 31: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

31

AFRICA (II). POPULAȚIA, AȘEZĂRILE UMANE ŞI HARTA POLITICĂ.

Elev_______________________________________ Data_____________________

Populația Africii numără peste un miliard de locuitori, cu o densitate medie de circa 35 loc./km2.

I. Cu ajutorul textului din manual (pag. 86), scrieţi, în fişa de lucru, pentru Africa: a) regiunile cu concentrare mare de populaţie: .....................................................................................................

................. şi b) regiunile slab populate: ................................................................................................................

Pe continent se vorbesc peste 800 de limbi și se disting mai multe grupe de popoare:

II. Citiţi textul din manual (pag. 86) şi scrieţi, în fişa de lucru, arealele populate de: a) arabo-berberi: ..................................................................................................................................................

b) negri: .................................................................................................................................................................

• bantu: ...................................................................................................................................................

• sudanezi: .............................................................................................................................................

• niloţi:, ...................................................................................................................................................

• hotentoți: ..............................................................................................................................................

c) pigmei: ..............................................................................................................................................................

d) boșimani: .........................................................................................................................................................

Așezările rurale sunt dominante. Predomină casele rotunde din crengi împletite și din lut. Se evidențiază satele de tip tuk, nugas și kraal.

Explicaţi predominanţa spaţiului rural în Africa.

Orașele sunt mai puțin numeroase, circa 20 depășind un milion de locuitori.

Arătaţi, pe harta murală, oraşele: Addis Abeba, Alger, Cairo, Cape Town, Dakar, Kinshasa, Lagos, Luanda, Nairobi şi Tripoli.

În Africa se găsesc 54 de țări, majoritatea fiind republici. Cu excepția Etiopiei, Libiei și Egiptului, toate celelalte state și-au dobândit independența în secolul al XX-lea (deceniul șase al secolului a fost numit și deceniul decolonizării).

În funcție de structura internă, există un singur stat federal (Nigeria), restul fiind republici. Ca formă de stat, majoritatea sunt republici. Fac excepție monarhiile: Maroc, Lesotho și Swaziland, care au în fruntea statului un rege.

Cea mai recentă modificare pe harta politică a Africii s-a produs în anul 2011, când Sudanul de Sud şi-a obţinut independenţa.

Temă pentru acasă. Analizați harta alăturată și cu ajutorul hărții din manual

(pag. 88), scrieți pentru fiecare țară marcată cu numere (1-15): numele, dacă are sau nu ieșire la mare și capitala. 1. ................................................................................................................................................

2. ................................................................................................................................................

3. ................................................................................................................................................

4. ................................................................................................................................................

5. ................................................................................................................................................

6. ................................................................................................................................................

7. ................................................................................................................................................

8. ................................................................................................................................................

9. ................................................................................................................................................

10. ..............................................................................................................................................

11. ..............................................................................................................................................

12. ..............................................................................................................................................

13. ..............................................................................................................................................

14. ..............................................................................................................................................

15. ..............................................................................................................................................

Page 32: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

32

AFRICA (III). RESURSELE NATURALE ȘI ECONOMIA

Elev_______________________________________ Data_____________________

Citiți textul alăturat, referitor la Africa, și scrieți pe fișa de lucru:

a) principalele resurse naturale: ..................................

......................................................................................

b) regiunile geografice cu hidrocarburi: .......................

......................................................................................

c) principalele ramuri economice: ................................

......................................................................................

d) fluviile valorificate hidroenergetic: ...........................

......................................................................................

e) locul pe care îl ocupă agricultura în economia

Africii: ...........................................................................

f) principalele plante cultivate pentru export: ..............

......................................................................................

g) regiunea geografică africană în care se cresc

cămile: .........................................................................

h) ţările cu transporturi maritime dezvoltate: ...............

......................................................................................

i) principalele atracții turistice din Africa: .....................

......................................................................................

Pe teritoriul Africii se găsesc importante resurse naturale: metale și pietre prețioase (în Africa Australă), mangan, bauxită, fosfați, hidrocarburi (în Sahara și în Golful Guineii).

În cadrul industriei se evidențiază: industria minieră, rafinarea petrolului (în Algeria, Libia, Egipt, Nigeria), siderurgia (Africa de Sud, Keniya, Egipt), industria energiei electrice (hidrocentrale pe Nil, Congo, Zambezi) etc.

Agricultura este principala ramură economică a continentului, însă se practică monocultura. Pentru consumul intern se cultivă manioc, mei, sorg, sisal, iar pentru export: arahide (în Africa de Vest și ecuatorială), cafea (în Kenya, Uganda, Etiopia), cacao (în Côte dʼIvoire, Ghana, Nigeria, Camerun) ș.a. Creşterea animalelor este slab dezvoltată. În nord se cresc cămile, iar în est, caprine.

Transporturile sunt deficitare. Se evidențiază șoseaua Transsaharianul. Transporturile maritime sunt mai dezvoltate în Egipt, Algeria, Maroc și Africa de Sud.

Principalele atracții turistice sunt: safari, Valea Nilului (Valea Regilor, Karnak-Luxor), vestigiile feniciene și romane din Africa de Nord, arta populară și etnografia populației negre.

Exerciţiu:

1. Citiţi textul de mai jos.

Africa este un continent bogat în resurse de subsol. Principalele astfel de resurse sunt:

- aur, platină, diamante: Africa de Sud; - bauxită: Guineea, Sierra Leone; - cupru: Zambia R. D. Congo; - petrol: Libia, Algeria, Nigeria, Egipt; - cărbuni: Africa de Sud.

Cu ajutorul hărţii din manual (pag. 89), redați pe harta alăturată, prin simboluri, principalele resurse naturale.

2. Explicaţi slaba dezvoltare a creşterii animalelor în Africa.

Temă pentru acasă. Explicaţi faptul că transporturile din Africa sunt deficitare.

.....................................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................................

Page 33: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

33

AMERICA. POZIȚIA GEOGRAFICĂ ŞI LIMITELE

Elev_______________________________________ Data_____________________

Continentul american este situat în întregime în Emisfera Vestică și este alcătuit, de fapt, din două mase

continentale (America de Nord și America de Sud) legate printr-un istm, dublat de un șir de insule (Antile), care poartă denumirea de America Centrală.

Între punctele extreme, America măsoară 14.800 km, de la vest la est, și 13.800 km, de la nord la sud.

I. Cu ajutorul hărții America – harta fizico-geografică, din manual (pag. 114), marcați pe harta de mai jos: cu Peninsula Boothia, cu Capul Forward, cu Capul Prince of Wales și cu Capul Coqueiros.

II. Tot cu ajutorul hărții citate mai sus, rezolvaţi cerințele de mai jos:

a) Numele oceanelor și mărilor marcate, pe harta alăturată, cu literele A, B și C.

A. …...…………………………………………..

B. …...…………………………………………..

C. …...…………………………………………..

b) Numele golfurilor marcate, pe harta alăturată, cu literele D, E și F.

D. …...…………………………………………..

E. …...…………………………………………..

F. …...…………………………………………..

c) Numele insulelor marcate, pe harta alăturată, cu numerele 1, 2 și 3.

1. …...…………………………………………..

2. …...…………………………………………..

3. …...…………………………………………..

d) Numele peninsulelor marcate, pe harta alăturată, cu 4, 5, 6, 7 și 8.

4. …...…………………………………………..

5. …...…………………………………………..

6. …...…………………………………………..

7. …...…………………………………………..

8. …...…………………………………………..

Harta Americii

De reținut: Groenlanda / Grønland / Kalaallit Nunaat, cea mai întinsă insulă a Terrei (2.166.086 km2; 2.175.600 km2,

după alte surse), este situată dincolo de Cercul Polar de Nord, la 59o46’-83o39’ lat. N și 11o39’-73o09’ long. V. Este alcătuită din roci cristaline (bazalt şi granit) şi sedimentare (gresii şi calcare) şi este acoperită în proporţie de 85% de o calotă de gheaţă. În prezent este teritoriu dependent de Danemarca, având statutul de stat autonom. În Groenlanda se află cel mai întins parc naţional din lume (cca. 700.000 km2). Este situat în nord-estul insulei şi include Ţara lui Peary. Relieful atinge altitudinea de 2.940 m (Vf. Peterman) şi sunt ocrotite: vestigiile istorice, gheţarul continental, fiordurile, vegetaţia şi fauna de tundră. Din gheţar se desprind cele mai numeroase aisberguri (15.000), iar apa rezultată prin topire contribuţie cu 28% la creşterea nivelului Oceanului Planetar. Oamenii de ştiinţă consideră că, pe fondul încălzirii globale, în următorii 2.000 de ani gheţarul s-ar topi complet.

Temă pentru acasă. Precizaţi câteva consecinţe rezultate în urma topirii complete a gheţarului groenlandez.

…………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………..

Page 34: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

34

POPULAŢIA, AŞEZĂRILE UMANE ŞI HARTA POLITICĂ A AMERICII

Elev_______________________________________ Data_____________________

A. Populaţia

În America de Nord şi în America de Sud (peste 800.000.000 loc.) densitatea medie a populaţiei este circa 20 loc./km2, însă repartiția sa este inegală.

I. Cu ajutorul textului din manual (pag. 120), scrieţi, în fișa de lucru, principalele regiuni: a) cu densitatea mică a populaţiei: ..............................................................................................................

................................................................................................................................................................................

b) cu densitatea mare a populaţiei: .............................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Populația celor două continente este foarte diversă – băştinaşi (amerindieni şi eschimoşi), albi şi negri (sau afroamericani) –, datorită originii diferite a acesteia.

II. Citiţi textul din manual (pag. 120-121) și scrieţi, în fișa de lucru, care sunt regiunile de pe Glob de unde au venit aceste populaţii şi regiunile pe care le populează: amerindienii sunt originari din ………………………………………….. şi sunt mai numeroşi în ………………….

................................................................................................................................................................................

eschimoşii (inuiţii) trăiesc în ……………………………………………………………………………………………..

................................................................................................................................................................................

albii sunt urmaşii ………………………………………………………………………………………………………. şi

populează ……………............................................................................................................................................

afroamericanii sunt urmaşii …………………………………………………………………………...…………………

…………………………………… şi formează majoritatea populaţiei în ……………………………………………….

................................................................................................................................................................................

B. Aşezările umane

Comparativ cu alte continente, în America se găsesc cele mai puţine sate. Cu ajutorul profesorului de la clasă, încercaţi să explicaţi această situaţie.

Gradul de urbanizare este cel mai ridicat (peste 70%), pe continent găsindu-se unele dintre cele mai mari orașe ale lumii.

III. Folosind textul și harta de la pagina 121, notaţi în tabelul de mai jos orașele mari din America de Nord și din America de Sud şi ţările în care se găsesc.

America de Nord America de Sud

Pe teritoriul Americii se găsesc patru megalopolisuri: BOSWASH, Megalopolisul Marilor Lacuri, Megalopolisul de pe Coasta Pacificului şi Megalopolisul brazilian.

Arătaţi, pe harta murală, poziţiile geografice ale celor patru megalopolisuri menţionate mai sus.

C. Harta politică

Cei peste 800 de milioane de locuitori de pe continent se găsesc răspândiţi pe teritoriile a 35 de state. 25 de ţări sunt republici (Argentina, Brazilia, Chile, Cuba, Mexic, Statele Unite ale Americii, Venezuela ş.a.), iar 10 sunt monarhii (Bahamas, Belize, Canada, Grenada, Jamaica ş.a.)1).

1)

Toate monarhiile din America au în fruntea statului pe Elisabeta a II-a, regina Marii Britanii.

Page 35: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

35

Cu excepţia statelor Bolivia şi Paraguay, toate celelalte au ieşire la Oceanul Planetar.

Explicați importanţa ieşirii la mare pentru state.

IV. Analizaţi America – harta politică din manual (pag. 121) şi tabelele de la paginile 133 și 151 și identificaţi statele din America notate, pe harta alăturată, cu cifre de la 1 la 10, precizând şi capitala fiecărui stat:

STATUL CAPITALA

1 …………………………/………………..…

2 …………………………./………………….

3 …………………………./………………….

4 …………………………./………………….

5 ……..……………………/…………………

6 …………………………./………………….

7 …………………………./………………….

8 ….………………………./…………………

9 …………………….……./…………………

10 ……………..…………./………………….

V. Analizând harta de la pagina 121 din manual (America – harta politică), notaţi numele celor

mai întinse cinci țări din America: .....................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:

1. Inuiţii locuiesc în Insula: a. Cuba b. Groenlanda c. Ţara de Foc

2. Densitatea populaţiei este mai ridicată în: a. Câmpia Amazonului b. Câmpia Mississippi c. Podişul Patagoniei

3. Pe coasta estică a S.U.A. se găseşte megalopolisul numit: a. BOSWASH b. de pe Coasta Pacificului c. al Marilor Lacuri

4. Este monarhie: a. Argentina b. Canada c. Mexic

5. Nu are ieşire la mare statul numit: a. Bolivia b. Ecuador c. Venezuela

Page 36: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

36

RESURSELE NATURALE ŞI ECONOMIA AMERICII

Elev_______________________________________ Data_____________________

A. Resursele naturale

America dispune de importante resurse naturale de subsol şi de suprafaţă.

I. Folosind textul din manual (pag. 123), completaţi tabelul de mai jos cu informații privind tipurile de resurse naturale din America.

Resursele de subsol Resursele de suprafață

B. Economia

Resursele naturale sunt prelucrate de către diferite ramuri industriale.

II. Utilizând textul din manual (pag. 124 -125), scrieţi, în tabelul de mai jos, numele țărilor în care se găsesc principalele ramuri industriale.

Industria prelucrătoare

Industria energiei electrice

Siderurgia și metalurgia neferoasă

Industria construcțiilor

de mașini

Industria chimică și

petrochimică

Industria lemnului

Industria alimentară

Pe continentul american agricultura este foarte variată. De exemplu, în America anglo-saxonă (America de Nord) se evidenţiază aşa-numitele belts (centuri), iar în America de Sud, plantaţiile.

III. Analizaţi America – harta agriculturii (pag. 126) şi textul de la paginile 126 şi 127 din manual şi scrieţi numele principalelor ţări care:

a) cultivă următoarele specii de plante:

grâu: ………………………………………………………………………………………………………………………..

porumb: ……………………………………………………………………………………………………………………

bumbac: ……………………………………………………………………………………………………………………

citrice: ……………………………………………………………………………………………………………………...

orez: ………………………………………………………………………………………………………………………..

bananieri: ………………………………………………………………………………………………………………….

tutun: ……………………………………………………………………………………………………………………….

arbori de cafea: …………………………………………………………………………………………………………...

Page 37: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

37

b) cresc următoarele specii de animale:

bovine: ……………………………………………………………………………………………………………………..

caprine: …………………………………………………………………………………………………………………….

porcine: ……………………………………………….……………………………………………………………………

cabaline: ……………………………………………….…………………………………………………………………..

Temă pentru acasă.

I. Utilizând textul din manual (pag. 128) și atlasul şcolar:

1. Trasaţi, pe harta alăturată, traseele celor mai importante trei magistrale feroviare americane.

2. Notaţi, tot pe harta alăturată, cu culoare roșie, principalele porturi din America.

II. Ce puteţi vizita, ca turişti, pe

continentul american? Scrieţi câte trei destinații sau obiective turistice din America de Nord și din America de Sud.

America de Nord: ....................................

......................................................................

......................................................................

......................................................................

......................................................................

America de Sud: ……………....................

......................................................................

......................................................................

......................................................................

......................................................................

Lectură Obiective turistice naturale din America de Nord*

Niagara este cea mai celebră cascadă, aici fiind turnate numeroase filme. Este situată la graniţa dintre Canada şi S.U.A. și este constituită dintr-un ansamblu alcătuit din trei căderi de apă: Cascada Americană (American Falls), Cascada Vălul Miresii (Bridal Veil Falls) și Cascada Potcoavă (Horseshoe Falls). Căderea de apă, cu debitul mediu de 4.200 m3/s, are înălțimea de 51 m. Cascada a îngheţat pentru prima dată complet în iarna anului 1932.

Yellowstone, cel mai vechi parc naţional (1 martie 1872), cel mai complex, cu cele mai numeroase gheizere (peste 300), este situat în S.U.A. (96 % - Wyoming, 3% - Montana, 1% - Idaho). Întins pe 8.987 km2, cuprinde lanţuri muntoase (Rocky Mountain, 3.462 m altitudine), vulcani (Caldeira Yellowstone), lacuri (Yellowstone), râuri, gheizere etc. Caldeira Yellowstone, cel mai mare super-vulcan din America de Nord, a erupt în ultimele două milenii de mai multe ori. În parc sunt protejate numeroase specii de animale, precum: ursul grizzli, lupul, bizonul ş.a.

Mammoth Cave System („Peştera Mamutului”), cel mai mare complex de peșteri de pe Glob (627,6 km lungime, 591 km după alte surse), dezvoltată pe minim cinci niveluri, este situată în statul Kentucky, S.U.A. În anul 1941, o parte din peșteră a intrat în cadrul Parcului Național Peștera Mamutului (din 1990 numită Rezervație a Biosferei). *După Mic dicţionar geografi şcolar cu superlative şi singularităţi, Vol. I, Geografie fizică, 2014.

Page 38: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

38

AMERICA DE NORD ŞI CENTRALĂ. SPECIFICUL GEOGRAFIC

Elev_______________________________________ Data_____________________

Cele două regiuni geografice – America de Nord şi America Centrală – se întind pe cca. 7.000 km, în

latitudine, şi pe aproximativ 5.000 km, în longitudine.

I. Pe baza cunoştinţelor acumulate, scrieţi, în fişa de lucru, oceanele care încadrează America de Nord şi Centrală.

La nord: la est: la vest:

Spre sud, America de Nord se întinde până la Istmul Tehuantepec, iar America Centrală este cuprinsă între istmul mai sus menţionat şi Istmul Panama.

America Centrală leagă America de Nord de America de Sud şi este formată din două părţi: I. o parte continentală (istmică), lungă de cca. 2.000 km, şi II. una insulară, alcătuită din arhipelagurile Antilele Mari şi Antilele Mici.

Arătaţi, pe harta murală, America Centrală istmică, Antilele Mari şi Antilele Mici.

În special în partea septentrională, ţărmurile Americii de Nord sunt foarte arcuite.

Arătaţi, pe harta murală, peninsulele şi golfurile Americii de Nord: Pen. Boothia, Pen. Labrador,

Pen. Florida, Pen. California, Pen. Alaska, G. Hudson, G. Sf. Laurenţiu, G. Mexic, G. Californiei şi G. Alaska.

Relieful este compus din două lanţuri muntoase dispuse paralel, de la nord la sud, separate de o regiune mai joasă cu platouri şi câmpii (Câmpia Canadiană, Podişul Preriilor, Câmpia Mississippi ş.a.).

I. Citiţi textul din manual (pag. 131 şi 132) şi scrieţi în fişa de lucru:

a) numele munţilor care intră în compunerea Cordilierilor: ....................................................................................

................................................................................................................................................................................

b) numele podişurilor din cadrul Cordilierilor: ........................................................................................................

................................................................................................................................................................................

c) numele lanţului muntos paralel cu Oceanul Atlantic: .........................................................................................

d) numele principalelor ape curgătoare: ................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

e) numele principalelor asociaţii vegetale: .............................................................................................................

f) numele principalelor elemente faunistice: ..........................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Arătaţi, pe harta murală, poziţiile geografice ale tipurilor de climă şi principalele lacuri din Americii de Nord şi Centrală (clima polară, clima subpolară, clima temperat-continentală rece, clima temperat-oceanică, clima temperat-continentală, clima continental-excesivă, clima continental aridă, clima subtropicală, clima tropical-uscată, L. Urşilor, L. Sclavilor, L. Athabaska, L. Renilor, L. Winnipeg, Marile Lacuri şi Marele Lac Sărat.

În America de Nor se găsesc: urmaşii populaţiei colonizatoare (englezi, francezi şi spanioli), urmaşii populaţiei băştinaşe („indieni” sau „piei roşii” şi eschimoşi), afroamericani şi asiatici (chinezi, japonezi ş.a.).

Populaţia Americii Centrale este formată dintr-un amestec de creoli, metişi şi afroamericani.1)

Explicați reducerea drastică a populaţiei băştinaşe şi prezenţa populaţiei afroamericane.

Pe teritoriul Americii de Nord şi Centrale se găsesc 23 de ţări: 3 în America de Nord – Canada, Statele Unite ale Americii şi Mexic – şi 20 în America Centrală.

II. Analizaţi tabelul Ţările din America de Nord şi Centrală, din manual (pag. 133), şi scrieţi pentru America Centrală:

a) ţările care depăşesc 100.000 km2: ....................................................................................................................

b) ţările cu peste 10 milioane locuitori: ..................................................................................................................

1)

Urmaşii vechii populaţii maya mai numără aproximativ un milion de persoane.

Page 39: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

39

STATELE UNITE ALE AMERICII

Elev_______________________________________ Data_____________________

Cu o suprafaţă de 9.553.306 km2, Statele Unite ale Americii (S.U.A.) este un stat federal (50 de state şi

un district federal) situat în centrul Americii de Nord. Fac excepţie statele Alaska, situat în nord-vestul continentului, şi Hawaii, arhipelag în Pacificul Central.

I. Analizaţi S.U.A. (în medalion Alaska) – harta fizico-geografică, din manual (pag. 135) şi scrieţi, în fişa de lucru, pentru S.U.A.:

a) oceanele şi mările care mărginesc ţara: ............................................................................................................

................................................................................................................................................................................

b) statele vecine: ...................................................................................................................................................

c) unităţile de relief. Munți: .....................................................................................................................................

............................................................................................................................................................. şi podișuri:

................................................................................................................................................................................

....................................................................; în est şi sud se găsesc Câmpia Litorală Atlantică şi Câmpia Mississippi.

d) principalele ape curgătoare: ..............................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

e) principalele lacuri: Marele Lac Sărat, ................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Arătaţi, pe harta murală, munţii Brooks, Alaskăi, Stâncoşi, Apalaşi, Câmpia Mississippi, fluviile

Yukon, Sf. Laurenţiu, Mississippi, Colorado, Marele Lac Sărat şi Marile Lacuri.

Clima este în cea mai mare parte temperată. În Peninsula Alaska clima este polară şi subpolară, în Podişul Marelui Bazin, continental aridă, în sud-estul şi sud-vestul ţării, subtropicală, în sudul Peninsulei Florida, tropicală, şi în Hawaii, ecuatorială.

Din cauza dispunerii reliefului, dinspre Oceanul Arctic pătrund spre sud mase de aer rece tot timpul anului.

Explicați pătrunderea aerului rece spre sudul S.U.A.

II. Cu ajutorul textului din manual (pag. 137), scrieţi, în fişa de lucru, pentru S.U.A.:

a) tipurile de vegetaţie: ..........................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

b) speciile faunistice caracteristice zonelor:

1. polară: ................................................................................................................................................................

2. temperată: .........................................................................................................................................................

3. tropicală: ............................................................................................................................................................

Populaţia S.U.A. (cca. 311.700.000 persoane), locuieşte preponderent în mediul urban (82%) şi este compusă din: albi (75%), afroamericani (12,3%), mexicani (5,4%), amerindieni (0,9%), chinezi (0,9%), filipinezi (0,7%), indieni (0,6%), japonezi (0,3%) ş.a. Ea este inegal distribuită în teritoriu.

III. Citiţi textul din manual (pag. 138) şi scrieţi, în fişa de lucru, regiunile geografice ale S.U.A. cu

concentrare mare de populaţie. .........................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Capitala, ................................................................., numără cca. 600.000 loc. (5.400.000 loc. în aglomeraţia urbană).

Cum am arătat, Statele Unite ale Americii sunt puternic urbanizate.

IV. Localizaţi pe harta de la pagina 139 (S.U.A. – harta resurselor şi activităţilor industriale) din manual, oraşele din tabelul de la pagina 138 (Principalele oraşe şi aglomeraţii urbane).

Page 40: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

40

Arătaţi, pe harta murală, megalopolisurile BOSWASH, al Marilor Lacuri şi Californian.

Resursele naturale de pe teritoriul S.U.A. susţin economia naţională.

V. Utilizând textul din manual (pag. 139), scrieţi, în fişa de lucru, regiunile geografice ale S.U.A. din care se exploatează:

a) cărbuni: ..............................................................................................................................................................

b) petrol şi gaze naturale: ......................................................................................................................................

c) minereu de fier: ..................................................................................................................................................

d) minereuri neferoase: .........................................................................................................................................

e) metale preţioase: ...............................................................................................................................................

VI. Citiţi textul din manual şi scrieţi (pag. 139), în fişa de lucru, produsele realizate de industria S.U.A.:

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Agricultura S.U.A. este puternic mecanizată, iar randamentul este pe măsură. Aici se găsesc regiuni agricole specializate, aşa-numitele „belts” (centuri), Se cultivă grâu, porumb, orz, cartofi, bumbac, trestie de zahăr ş.a. şi se cresc cornute mici, bovine, porcine, cabaline etc.

VII. Analizaţi S.U.A. – harta agriculturii, din manual (pag. 140), şi precizaţi regiunile geografice în care se cultivă grâu, porumb şi bumbac.

Transporturile sunt diversificate (rutiere, feroviare, maritime, aeriene ş.a.) şi bine echipate.

VIII. Cu ajutorul hărţii de la pagina 139 din manual, scrieţi, în fişa de lucru, pentru S.U.A.:

a) oraşele cu mari porturi maritime: .......................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

b) oraşele cu mari aeroporturi: ..............................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau false (F).

Dacă afirmaţiile sunt false, scrieţi voi răspunsurile corect (R.c.). 1. Statul Alaska este situat în nord-estul Americii de Nord._____ R.c.: ..............................................................

2. Munţii Apalaşi (Appalachi) sunt situaţi în sudul S.U.A._____ R.c.: .................................................................

3. În S.U.A. este majoritară populaţia urbană._____ R.c.: ..................................................................................

4. Los Angeles este oraş-port la Golful Mexic._____ R.c.: ………..........................................................................

5. Capitala S.U.A. este oraşul New York._____ R.c.: ………...............….................................................................

Temă pentru acasă. II. Ce puteţi vizita, ca turişti, pe continentul american?Ce puteţi vizita, ca turişti, în S.U.A.? Pe

baza textului din manual (pag. 141), precizaţi patru obiective turistice din S.U.A.

..............................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Lectură: Grand Canyon / Gran Canyon (Marele Canion) este valea de tip canion cea mai mare de pe Glob (349

km lungime, 6-30 km lăţime, 2.133 m adâncime maximă). A fost săpat de fluviul Colorado în rocile sedimentare ale Podişului Colorado (Arizona), situat în sud-vestul S.U.A. Pe versanţii săi se diferenţiază, prin culoare, fiecare perioadă geologică. A fost explorat prima oară în intervalul 24 mai-29 august 1869, de către profesorul John W. Powell, însoţit de un grup de studenţi de la Universitatea din Illinois. Din 1919, sectorul său cel mai spectaculos, a fost declarat parc național (Grand Canyon National Park).

Valea Morţii, depresiunea în care s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură pe termen lung (48,9°C timp de 43 de zile consecutiv), este situată în California. Are lungimea de 120 km şi adâncimea de 85,5 m sub nivelul mării. Au fost găsite aici urme drepte sau în zigzag ale pietrelor călătoare (neexplicate până în prezent). Vara se înregistrează temperaturi de peste 45oC (sau chiar peste 50oC) mai multe zile la rând.

Page 41: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

41

CANADA ŞI MEXIC

Elev_______________________________________ Data_____________________

A. Canada

I. Cu ajutorul hărţii de la pagina 142 din manual (Canada – harta fizico-geografică), scrieţi, în fişa de lucru, desfășurarea în latitudine şi în longitudine a Canadei:

- în latitudine, între cca. ........................... lat. N și ........................... lat S;

- în longitudine, între cca. ........................... long. E și ........................... long. V.

Relieful Canadei este caracterizat prin prezenţa de trei mari trepte de relief: munţi, podişuri şi câmpii. II. Utilizând harta menţionată mai sus şi atlasul geografic, scrieţi, în fişa de lucru, unităţile de

relief situate în: a) vest: ...................................................................................................................................................................

b) centru: ...............................................................................................................................................................

c) est: .....................................................................................................................................................................

Datorită întinderii vaste a teritoriului, în Canada se întâlnesc următoarele tipuri de climă: polară şi subpolară, în nord, temperat-oceanică, pe litoralul pacific şi atlantic, şi temperat-continentală, în partea central-sudică.

III. Cu ajutorul hărţii de la pagina 142 şi a textului din manual (pag. 143), scrieţi, în tabelul de mai jos, principalele ape curgătoare din Canadei după locul de vărsare.

În Oceanul Atlantic În Oceanul Arctic În Oceanul Pacific

Arătaţi, pe harta murală, principalele lacuri de pe teritoriul Canadei: Marile Lacuri, L. Urşilor,

L. Sclavilor şi L. Winnipeg.

IV. Citiţi textul din manual (pag. 143) şi identificaţi repartiţia geografică a vegetaţiei naturale din Canada. Pe baza acestor informaţii, completaţi ordinatorul grafic alăturat.

V. Utilizând textul referitor la populaţia Canadei, aflat în manual (pag 143), completaţi graficele de mai jos: 1. Valorile densităţii populaţiei pe regiuni geografice.

2. Structura etnică a populaţiei.

Arătaţi, pe harta murală, principalele

oraşe ale Canadei: Ottawa, Toronto, Winnipeg,

Calgari şi Edmonton.

VI. Citiţi textul din manual (pag. 144) şi scrieţi, în graficul alăturat, principalele resurse naturale din Canada.

Agricultura este specializată pe cultivarea cerealelor (orz şi grâu) şi creşterea animalelor (ovinelor şi bovinelor).

VII. Utilizând conţinutul din manual (pag. 145), completaţi textul de mai jos:

Page 42: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

42

Oceanele Atlantic şi Pacific sunt legate prin magistrale transcontinentale …………............................... şi

…………............................... Acestora li se adaugă calea navigabilă …………............................... –

…………...............................

A. Mexic

I. Cu ajutorul hărţii din manual (pag. 146), scrieţi, în fişa de lucru, pentru Mexic: a) unităţile acvatice la care are ieşire: ...................................................................................................................

b) statele vecine: ...................................................................................................................................................

c) unităţile de relief1): .............................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

d) principala apă curgătoare şi golful în care se varsă: .........................................................................................

Datorită altitudinii reliefului, clima Mexicului este variată, având caracteristici diferite şi purtând denumiri adecvate.

II. Citiţi textul din manual (pag. 146) şi completaţi numele tipurilor de climă care au caracteristicile de

mai jos: .................................................. (climă tropicală), cu temperaturi mai mari de 22°C și precipitații de 1.000 –

2.500 mm/an. .................................................. (climă subtropicală), cu temp. de 15-20°C și precipit. de 700 mm/an.

.................................................. (climă temperată), cu temp. moderate şi precipit. scăzute. ..................................................

(climă rece), pe munţii înalţi, cu temp. scăzute şi precipit. sub formă de ninsoare.

Vegetația este influenţată de caracteristicile climatice şi relief. În Mexic se găsesc: păduri ecuatoriale, păduri de foioase, păduri de conifere, stepă etc.

III. Cu ajutorul textului din manual (pag. 146-148), scrieţi, în fişa de lucru, pentru Mexic: a) altitudinea la care locuieşte cea mai mare parte a populaţiei: ...........................................................................

b) cea mai populată regiune: .................................................................................................................................

c) ramurile industriale care se bazează pe resursele autohtone: ..........................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

d) locul pe care-l ocupă în ierarhia cultivatorilor de cafea: ....................................................................................

e) animalele care se cresc în cadrul zootehniei: .................

.............................................................................................

IV. Citiţi textul din manual (Agricultura; pag. 148) şi completaţi graficul alăturat (→) cu plantele care se cultivă în Mexic.

V. Cu ajutorul textului din manual (Transporturile; pag. 148), scrieţi, în fişa de lucru, numele arterei rutiere care leagă continentul american

de la nord la sud şi care traversează Mexicul. ............................................................................

Mexicul dispune de importante resurse turistice.

VI. Utilizând textul din manual (Turismul; pag. 148), completaţi tabelul de mai jos cu principalele obiective turistice din Mexic.

Vestigiile şi monumentele precolumbiene

Localităţile în care se găsesc monumente din perioada colonială

Stațiunile balneomaritime

1)

Pico de Orizaba (5.747 m) şi Popocatépetl (5.452 m) sunt vulcani activi.

Page 43: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

43

AMERICA DE SUD. SPECIFICUL GEOGRAFIC

Elev_______________________________________ Data_____________________

Continentul America de Sud – de forma unui triunghi isoscel (vârful ascuţit îndreptat spre sud) – are

lungimea de 7.600 km şi lăţimea maximă de 6.000 km. Se desfăşoară în cea mai mare parte Emisfera Sudică. I. Pe baza cunoştinţelor acumulate, scrieţi, în fişa de lucru, numele mării şi oceanelor care

încadrează America de Sud.

În nord: ....................................... în est: ....................................... în vest: .......................................

În relieful Americii de Sud se disting trei zone paralele nord-sud: în vest – Munţii Anzi, în centru – câmpii, în est – podişuri.

Arătaţi, pe harta murală, următoarele unităţi de relief: Munţii Anzi1)

, Podişul Guyanelor,

Podişul Braziliei, Podişul Patagoniei, Câmpia Amazonului, Gran Chaco şi Câmpia Enter Rios (La Plata).

II. Cu ajutorul cunoştinţelor acumulate până în prezent, scrieţi, în fişa de lucru, de la Ecuator spre latitudinile mai mari, tipurile de climă şi de vegetaţie din America de Sud. a) tipurile de climă: ................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

b) tipurile de vegetaţie: ..........................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

III. Cu ajutorul textului din manual (pag. 150), completaţi cu specii faunistice, din America de Sud, tabelul de mai jos.

Mamifere Reptile Peşti

America de Sud este bogată în ape curgătoare.

Arătaţi, pe harta murală, următoarele fluvii şi lacuri: Orinoco, Amazon2)

, Tocantins, São

Francisco, Parana, Uruguay, Rio Colorado, Rio Negro, Laguna Maracaibo, L. Titicaca şi L. Poopo.

Populaţia, cu o densitatea de cca. 21,5 loc./km2, este formată din albi/europeni (spanioli, portughezi, francezi, englezi ș.a.), amerindieni (urmaşii băştinaşilor: quechua, aymara, guaraní, alcalufi ș.a.), africani/negri, metişi (din părinţi albi şi indieni), mulatri (din părinţi albi şi negri), asiatici (indieni, indonezieni, chinezi, japonezi, pakistanezi etc.) ş.a.

Majoritatea populaţiei locuieşte în aşezări urbane: 93% în Venezuela, 92,8% în Argentina, 92% în Uruguay, 86,2% în Brazilia, 77% în Perú, 75% în Columbia etc.

Pe continent sunt prezente unele dintre cele mai mari aglomeraţii urbane de pe Glob: Rio de Janeiro, São Paulo, Buenos Aires, Caracas, Salvador, Buenos Aires, Brasília, Valparaíso, Bogotá, Lima ş.a.

America de Sud este bogată în resurse ale subsolului.

IV. Pe baza textului din manual (pag. 151 şi 152), scrieţi, în tabelul de mai jos, numele ţărilor în care se găsesc: petrol, bauxită, cupru, minereu de fier şi metale preţioase.

Petrol Bauxită Cupru Minereu de fier Metale preţioase

Arătaţi, pe harta politică, statele America de Sud.

1)

Cel mai înalt vârf din Munţii Anzi este Aconcagua (6.959 m). În cadrul sistemului montan se găsesc numeroşi vulcani stinşi sau latenţi – Aconcagua, Chimborazo, Cotopaxi ş.a. – şi activi – El Misti (în Perú), Osorno (în Chile). 2)

Amazon, cel mai lung fluviu din lume (7.025 km), cu cea mai largă albiei de curgere (25 km după confluenţa cu Madeira), cu cel mai întins bazin hidrografic (7.050.000 km

2), cu cel mai mare număr de afluenţi şi subafluenţi (15.000), cu cel mai mare debit

mediu (219.766 m3/s), cu cea mai mare lungime de pătrundere a apelor marine în timpul fluxului mareic (cca. 1.000 km;

„pororoca”) și cu cel mai lung curs navigabil (transatlanticele pătrund aproximativ 1.600 km, iar vasele mai mici 3.700 km), are izvoarele în Masivul Nevado Mismi (Munții Anzi, Perú) și se varsă în Oceanul Atlantic. Primește ca importanți afluenți pe: Madeira, Purus, Yapura, Tocantins, Juruá, Negro, Xingu, Tapajós, Içá / Putumayo, Napo, Marañón și Tapajós.

Page 44: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

44

BRAZILIA

Elev_______________________________________ Data_____________________

I. Cu ajutorul textului din manual (pag. 153), identificaţi şi scrieţi, în fişă, motivul pentru care

Brazilia este numită „subcontinentul Brazilia”. ................................................................................................................................................................................

Datorită întinderii (8.547.404 km2), Brazilia are numeroşi vecini.

II. Utilizând Brazilia – harta fizico- şi economico-geografică din manual (pag. 153), notaţi, pe harta alăturară, oceanul şi statele vecine Braziliei.

În Brazilia se găsesc mai multe podișuri. Acestea încadrează Câmpia Amazonului.

III. Citiţi textul din manual (pag. 153-154) și scrieţi, în fişa de lucru, pentru Brazilia:

a) unităţile de podiş: .........................

..........................................................

..........................................................

b) tipurile de climă: ...........................

..........................................................

c) principalele fluvii: ..........................

..........................................................

d) doi afluenţi ai Amazonului: ...........

..........................................................

e) principalele tipuri de vegetaţie: ..........................................................................................................................

Populația Braziliei numără 192.376.000 loc. (aproximativ 22,6 loc./km2). Structura sa etnică este compusă din: albi (cca. 54%), mulatri și metiși (39%), negri (6%), amerindieni (0,4%) ș.a.

Brazilia este una din țările cu cele mai numeroase orașe mai din America de Sud. Capitala statului este .......................................... (2.364.000 loc., 4.041.000 loc. în zona metropolitană).

De reținut: Brasília, capitala Braziliei, este situată în partea central-sudică a ţării (la 15o47’38’’ lat. S şi 47o52’58’’

long. V), la altitudinea de 1.172 m. Oraşul a fost fondat la 21 aprilie 1960, pentru a servi ca nouă capitală naţională, în locul vechii capitale Rio de Janeiro. Găzduieşte Guvernul federal, Congresul, Preşedinţia, Curtea Supremă de Justiţie şi 124 de ambasade. În prezent, Brasília se întinde pe 5.802 km2 şi este un important centru economic (cu predominanţa serviciilor şi turismului), cultural şi universitar (Universitatea din Brasilia, Universitatea Catolică, Universitatea Paulista, Institutul Superior de Educaţie ş.a.).

Megalopolisul brazilian, situat în sud-estul ţării, a rezultat prin contopirea a mai multor aşezări umane, între care trei giganţi urbani: São Paulo (20.900.000 loc.), Rio de Janeiro (6.500.000 loc.) şi Belo Horizonte (2.500.000 loc.). Are forma unui triunghi, cu baza spre Oceanul Atlantic (peste 1.000 km lungime în zona litorală şi peste 500 km în interior). Concentrează peste 15% din populaţia Braziliei şi peste 30% din cea urbană. Este cea mai importantă regiune industrială a Braziliei şi realizează cca. 80% din producţia naţională. Industria din megalopolis a fost impulsionată de poziţia geografică, de metalele feroase şi neferoase din apropiere (fier, mangan, nichel, bauxită, zinc, plumb, aur etc.) şi de activităţile portuare. Metropola industrială a regiunii – São Paulo –, cu cele 40.000 de întreprinderi, realizează cca. 50% din producţia industrială naţională.

Page 45: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

45

IV. Utilizând Brazilia – harta fizico- şi economico-geografică din manual (pag. 153), scrieţi, în tabelul de mai jos, oraşele braziliene situate în:

Podișul Minas Gerais Țărmul atlantic

Datorită întinderii mari, Brazilia are o varietate mare de resurse naturale.

V. Citiţi textul din manual referitor la resursele naturale (pag. 155) și completaţi în tabelul de mai jos:

Resursele de suprafaţă Resursele subsolului

VI. Utilizând Brazilia – harta fizico- şi economico-geografică din manual (pag. 153), scrieţi, în fişa de lucru, regiunile geografice din care se exploatează:

a) cărbuni: ..............................................................................................................................................................

b) petrol: ................................................................................................................................................................

Industria Braziliei este foarte variată. Ea a înregistrat o puternică dezvoltare în ultimele decenii ale secolului XX. Industria prelucrătoare este concentrată în triunghiul economic São Paulo–Rio de Janeiro–Belo Horizonte.

VII. Cu ajutorul textului din manual (pag. 156), scrieţi, în fişă, cele mai importante ramuri/domenii ale industriei prelucrătoare.

................................................................................. .................................................................................

................................................................................. .................................................................................

.................................................................................

VIII. Tot cu ajutorul textului din manual (pag. 156), completaţi tabelul de mai jos, referitor la agricultura Braziliei.

Plante cultivate Animale crescute în cadrul zootehniei

Căile de comunicaţii din Brazilia nu acoperă întreg teritoriul ţării, fiind mai concentrate în sud şi sud-est.

IX. Citiţi textele din manual referitoare la transporturi şi turism (pag. 156, 157 şi 158) și răspundeţi la întrebările de mai jos:

1. Care sunt transporturile rutiere mai bine dezvoltate din Brazilia? ....................................................................................

2. Cum se numeşte şoseaua construită în Câmpia Amazonului? .......................................................................................

3. Care sunt oraşele cu cele mai importante aeroporturi din Brazilia? .................................................................................

4. Care sunt oraşele cu cele mai mari porturi din Brazilia? ...................................................................................................

5. Care este marfa predominantă exportată prin portul Santos? ..........................................................................................

6. Cum se numeşte oraşul lângă care se găseşte staţiunea balneomaritimă Copacabana? ............................................

7. Sub raport turistic, prin ce se evidenţiază „oraşele istorice” braziliene? ...........................................................................

8. Cum se numeşte cea mai importantă cascadă din Brazilia? ............................................................................................

Temă pentru acasă.

1. Trasaţi cu albastru, pe harta de mai sus, cursul Amazonului. 2. Notaţi, tot pe harta alăturată, cu culoare roșie, principalele oraşe din Brazilia: Belem, Belo

Horizonte, Brasília, Fortaleza, Porto Alegre, Manaus, Recife, Rio de Janeiro, Salvador şi São Paulo.

Page 46: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

46

OCEANIA – CARACTERISTICI GEOGRAFICE

Elev_______________________________________ Data_____________________

Regiunea geografică Oceania cuprinde insulele din centrul şi sud-vestul Oceanului Pacific.

I. Cu ajutorul textului din manual (pag. 164-165), scrieţi, în fişa de lucru, pentru Oceania:

a) lungimea sa de la nord la sud (între Insulele Hawaii şi sudul Noii Zeelande): ..................................................

b) lungimea sa de la est la vest (între Insula Paştelui şi Australia): ......................................................................

c) numele celor patru subdiviziuni care formează regiunea şi poziţiile geografice ale acestora: ..........................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Arătaţi, pe harta murală, cele patru subdiviziuni ale Oceaniei.

Insulele care compun Oceania sunt de origine continentală, vulcanică şi coraligenă. Cea mai întinsă insulă este Noua Guinee.

II. Citiţi textul din manual (pag. 165) şi scrieţi, în fişa de lucru, principalele caracteristici ale

reliefului Insulei Noua Guinee. ...........................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Insulele Noii Zeelande (de Sud şi de Nord) sunt mai mari şi predominant de origine continentală. Ele sunt situate între Oceanul Pacific şi Marea Tasman.

III. Cu ajutorul textului de mai sus, completaţi, pe harta alăturată, numele insulelor din compunerea Noii Zeelande şi numele unităţilor acvatice vecine.

IV. Analizaţi harta alăturată şi scrieţi, în fişa de lucru, pentru Noua Zeelandă:

a) numele munţilor din compunere: ....................

.............................................................................

b) altitudinea maximă: ........................................

c) numele vulcanului din Insula de Nord: ............

.............................................................................

Clima Oceaniei este preponderent caldă şi umedă, iar vegetaţia, tropicală. Face excepţie Noua Zeelandă, cu climă temperată şi cu păduri de foioase şi conifere.

Densitatea populației din Oceania este de cca. 10 loc./km2.

V. Citiţi textul din manual (pag. 166-167) şi scrieţi, în fişa de lucru, principalele populaţii băştinaşe din Oceania. ................................................................................................................................................................................

Economia Oceaniei este mai slab dezvoltată.

VI. Cu ajutorul textului din manual (pag. 167), completaţi, în tabelul de mai jos, pentru Oceania:

Resurse subsolului Ramurile industriale Plantele cultivate Transporturile dominante

Page 47: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

47

AUSTRALIA – CARACTERISTICI GEOGRAFICE

Elev_______________________________________ Data_____________________

Australia este o ţară-continent (7.682.300 km2) situată în Emisfera Sudică. În compunerea sa intră

Insula Tasmania, separată de Strâmtoarea Bass.

I. Cu ajutorul figurii Australia – harta fizico- şi economico-geografică, din manual (pag. 168), completaţi, pe harta alăturată, numele unităţilor acvatice vecine continentului şi scrieţi, în fişa de lucru, numele unităţilor de relief marcate cu numere de la 1 la 7.

1. .....................................................

2. .....................................................

3. .....................................................

4. .....................................................

5. .....................................................

6. .....................................................

7. .....................................................

Relieful Australiei este format din lanțuri montane, în est, depresiuni (centrale) care corespund unor câmpii și un mare podiș, în vest (Marele Podiş Vestic).

II. Citiţi textul din manual (pag. 168-169) şi scrieţi în fişa de lucru pentru Australia:

a) tipurile de climă şi locurile în care se găsesc: ...................................................................................................

................................................................................................................................................................................

b) apele curgătoare: ..............................................................................................................................................

c) tipurile de vegetaţie şi localizarea lor: ................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

d) principalele specii faunistice: .............................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

Arătaţi, pe harta murală, fluviul Murray, afluentul Darling şi Lacul Eyre1)

.

Exerciţiu: Australia este continentul cu cel mai sărac sistem fluvial. Majoritatea râurilor sunt scurte (pe coaste) sau sunt endoreice. Explicați această situaţie.

Cu excepţia Antarcticii, Australia este continentul cel mai slab populat (22.797.000 loc.). Din această cauză, densitatea medie a populaţiei este cca. 2 loc./km2.

Explicaţi densitatea medie redusă a populaţiei Australiei.

Structura sa etnică este compusă din: albi (92%, preponderent britanici şi irlandezi), asiatici (2,8%, chinezi, vietnamezi ş.a.), aborigeni (2%) ş.a.

1) Eyre este lacul cu cele mai mari variaţii de întindere şi volum de apă din cauza condiţiilor climatice şi meteorologice

(2 ani durează evaporarea completă a apei lacului). Aflat la 2834’ lat. S și 13716’ long. E, el a fost denumit după numele cercetătorului britanic Edward John Eyre, care a descoperit lacul în 1840, într-o regiune aridă. Interesant este că forma sa văzută de la mare altitudine se aseamănă cu o stafie, iar în centrul bazinul lacului se găseşte un lac sărat.

Page 48: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

48

Capitala, .................................................., numără cca. 340.000 loc. (aproximativ 388.000 loc. în aglomeraţia urbană).

III. Cu ajutorul Australiei – harta fizico- şi economico-geografică, din manual (pag. 168), scrieţi, în

fişa de lucru, principalele oraşe ale Australiei. ............................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................

Pe continent se găsesc importante resurse ale subsolului: bauxită, plumb, zinc, minereu de fier etc.

Explicaţi importanţa resurselor subsolului pentru Australia.

Economia Australiei este una dintre cele mai dezvoltate din lume.

IV. Citiţi textul din manual (pag. 170) şi completaţi tabelul de mai jos cu informaţii despre Australia:

ramurile industriei prelucrătoare

plantele cultivate şi animalele crescute

principalele: a) porturi şi b) aeroporturi

a)

b)

materiile prime şi produsele prelucrate exportate

principalele atracţii turistice

Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau false (F).

Dacă afirmaţiile sunt false, scrieţi voi răspunsurile corect (R.c.). 1. Golful Carpentaria este situat în sudul Australiei._____ R.c.: .........................................................................

2. Deşertul ocupă partea central-vestică a Australiei._____ R.c.: ......................................................................

3. Densitatea medie a populaţiei Australiei este de cca. 20 loc./km2._____ R.c.: ...............................................

4. Australia este traversată de Tropicul Capricornului._____ R.c.: ……….............................................................

5. Capitala Australiei este oraşul Sydney._____ R.c.: ….…...............….................................................................

Temă pentru acasă. Cu ajutorul atlasului geografic, desenaţi/trasaţi pe harta Australiei de la pagina 47: 1. cu verde, Marea Barieră de Corali; 2. cu albastru, Lacul Eyre; 3. cu roşu, Transaustralianul.

De reținut: Australia este continentul cu cea mai mică suprafaţă (7.682.300 km2; 7.617.930 km2, după alte

surse), cu cea mai mică altitudine medie (210 m), pe teritoriul căruia s-a descoperit cea mai veche rocă (zirconul, estimat la o vârstă de 4,4 miliarde de ani, în condiţiile în care vârsta Pământului este de aproximativ 4,57 miliarde de ani), situat în întregime în emisfera sudică (între 10o41’ și 43o39’ lat. S), pe teritoriul căruia se află 75% din flora mondială (peste 13.000 de specii).

Transaustralianul este cea mai lungă cale ferată din Australia (cca. 4.400 km, din care 540 km în linie dreaptă prin Câmpia Nullarbor). Leagă, prin sudul continentului, oraşele Sydney-Melbourne-Perth (Oceanul Pacific de Oceanul Indian).

Lectură: Marele Desert Australian, cel mai întins pustiu din Emisfera Sudică (3.830.000 km2), este situat în

partea central-vestică a Australiei, la nord de Câmpia Nullarbor. Este, în mare parte, un deşert nisipos, cu dune destul de întinse. Pietrele acoperă porţiuni reduse şi sunt învelite cu un strat de oxizi de fier. În fauna sa se evidenţiază reptilele, numărând peste 100 specii (Gecko, Skink ş.a.).

Page 49: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

49

ANTARCTICA – CARACTERISTICI GEOGRAFICE

Elev_______________________________________ Data_____________________

Cea mai mare parte a Antarcticii este cuprinsă între Cercul Polar de Sud şi Polul Sud. Continentul a fost

descoperit de francezul Dumont d’Urville (în 1840), iar Polul Sud a fost atins de expediţia norvegiană condusă de Roland Amundsen (la 14 decembrie 1911).

Cum se numeşte primul român ajuns în Antarctica? ............................................................................

I. Cu ajutorul textului şi a Hărţii Antarcticii din manual (pag. 171), scrieţi în fişa de lucru:

a) ce este Antarctica: .............................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

b) ce este Antarctida: .............................................................................................................................................

c) două arhipelaguri din componenţa Antarcticii: ...................................................................................................

d) oceanele care încadrează continentul: ..............................................................................................................

e) altitudinea medie a reliefului: .............................................................................................................................

f) principalele unităţi montane: ...............................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

g) suprafaţa acoperită cu gheaţă, grosimea medie şi grosimea maximă a calotei: ...............................................

................................................................................................................................................................................

Clima Antarctidei este deosebit de aspră.

II. Citiţi textul din manual (pag. 172) şi scrieţi, în fişa de lucru, pentru Antarctica:

a) factorii care contribuie la geneza climei: ...........................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

b) temperatura minimă absolută şi locul în care s-a înregistrat: ............................................................................

c) valoarea până la care ajunge viteza vântului: ...................................................................................................

d) speciile vegetale: ...............................................................................................................................................

e) speciile faunistice: .............................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................ f) singura activitate întreprinsă de om: ..................................................................................................................

De reținut: Antarctida este continentul cel mai izolat şi

cu cea mai mare altitudine medie (2.165 m). Aici se înregistrează cea mai mare valoare a radiaţiei solare de pe Glob (120.000 cal/cm2, cea mai mare parte a energiei pierzându-se însă prin reflecţie) și a fost măsurată cea mai scăzută temperatură de pe Pământ (după unele surse -89,2°C sau -94,5°C). Este continentul acoperit de cea mai întinsă şi cea mai groasă calotă glaciară de pe Glob. ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Temă pentru acasă. Cu ajutorul manualului şi atlasului geografic, redaţi pe harta alăturată:

1. cu albastru, mările: Weddell, d’Urville, Ross, Roosevelt, Amundsen, Bellingshausen;

2. cu negru, munţii: Vinson, Regina Maud şi Transantarctici;

3. cu rovu, Polul Sud Magnetic; 4. cu verde, staţiunile de cercetări

ştiinţifice: Amundsen-Scott, Vostok, Dumont d’Urville şi Marele Zid.

Page 50: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a. I. Marculet, M. Dumitrescu.pdf

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-20574-9.

50

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Bărgăuanu P., Sucitu I., Stoica Valentina: Geografie. Manual pentru clasa a VI-a (Continentele: Africa,

Australia şi Oceania, Antarctida, America), Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993. Dragomirescu Ş., Săgeată R.: Statele lumii contemporane, Edit. Corint, Bucureşti, 2011. Dulamă Maria Eliza: Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie, Edit. Clusium,

Cluj-Napoca, 2002. Dumitrescu M., Szepesi Al., Cruceru N.: Landkartensammlung für Erdkundeunterricht (colecție de hărți pentru

orele de geografie), București, 2009. Dumitrescu M., Szepesi Al, Cruceru N.: Landkartensammlung für Erdkundeunterricht (colecție de hărți pentru

orele de geografie), Ediția a doua cu completări, București, 2010. Ielenicz M., Erdeli Ge., Marin I.: Dicţionar de termeni geografici pentru gimnaziu şi liceu, Edit. Corint,

Bucureşti, 2007. Mărculeţ I. (coord.): Mic dicţionar geografic şcolar cu superlative şi singularităţi, Vol. I, Geografie fizică,

Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, ISBN 978-973-0-16969-0, Bucureşti, 2014. Mărculeţ I. (coord.): Statele Americii de Sud. Mică enciclopedie, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, ISBN 978-

973-0-18226-2, Bucureşti, 2015. Mândruţ O.: Atlas geografic şcolar, Edit. Corint, Bucureşti, 2008. Neguţ S., Apostol Gabriela: Geografia. Manual pentru clasa a VII-a, Edit. Humanitas Educaţional, Bucureşti,

1999. Posea Gr. (coord.): Geografia de la A la Z. Dicţionar de termeni geografici, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică,

Bucureşti, 1986. Trufaş Constanţa (coord. ştiinţific): Atlas geografic şcolar, Edit. Cartographia, Budapesta, 1999. ***: Atlasul statelor lumii, Edit. RAO, Bucureşti, 1999.

Ioan MĂRCULEŢ, Mihai DUMITRESCU

GEOGRAFIA CONTINENTELOR EXTRAEUROPENR. CAIET PENTRU CLASA A VII-A

ISBN 978-973-0-20574-9

Bucureşti – 2015