Despre metodeMetodele constituie elementul esential al strategiei didactice, ele reprezentand latura executorie. In acest context, ea poate fi considerata ca instrumentul de realizare intr-o cat mai mare masura a obiectivelor prestabilite ale activitatii de invatare.Optiunea pentru o metoda sau alta este in stransa relatie cu personalitatea profesorului/invatatorului si gradul de pregatire, predispozitie si stilurile de invatare ale grupului cu care lucreaza.Din aceasta perspectiva, metodele pentru o invatare activa se pot clasifica:1.Metode care favorizeaza intelegerea conceptelorsiideilor, valorifica experienta proprie a elevilor,dezvolta competente de comunicare si relationare,de deliberare pe plan mental si vizeaza formareaunei atitudini active- discutia;- dezbaterea;- reteaua de discutii;- jocul de rol;-brainstormingul;

2.Metode care stimuleaza gandirea si creativitatea, iidetermina pe elevi sa caute si sa dezvolte solutiipentru diferite probleme, sa faca reflectii critice sijudecati de valoare, sa compare si sa analizezesituatii date- studiul de caz;- rezolvarea deprobleme;- jocul didactic;- exercitiul;etc.

3. Metode prin care elevii sunt invatati sa lucrezeproductiv cu altii si sa-si dezvolte abilitati decolaborare si ajutor reciproc- mozaicul;- cafeneaua;- proiectul in grupuri mici; etc.

Prelegerea - o perspectiva modernaDiscutia*Reteaua de discutii*DezbatereaBrainstormingStarbustingCiorchinele*Copacul ideilorTurul galeriei*Metoda "6-3-5"*Metoda "Phillips 6-6"Reuniunea-panel*Masa rotunda*Graffiti*Scaunul intervievatului*CvintetulStiu/Vreau sa stiu/ Am invatatJurnalul cu dubla intrare*SINELG*Metoda cadranelorCubulBulgarele de zapadaMozaiculOrganizatorul grafic*Diagrama VennJocul de rol*ModelareaProblematizarea*Studiul de cazInvestigatiaProiectulPortofoliulEseul de cinci minuteAutoevaluareaInventar metodologicPrelegerea - o perspectiva modernaIntr-o abordare traditionala prelegerea este fara indoiala cea mai frecventa alegere. Este tipica imaginea profesorului la catedra sau tabla care vorbeste elevilor asezati in banca si asculta sau scriu dupa dictare. Ea poate fi introdusa intr-un demers modern, centrat pe achizitiile elevului. Din aceasta perspectiva ,cadrul didactic trebuie sa se preocupe de:-stimularea interesului elevilorprin:intrarea in prelegere prin intermediul unei poante, povesti, imagini captivante si in deplina relatie cu ceea ce urmeaza sa fie predat prin intermediul prelegerii;prezentarea unei probleme/ a unui caz pe care se focalizeaza prezentarea;lansarea unei intrebari incitante ( astfel incat elevii sa fie atenti la prelegere pentru a afla raspunsul);-aprofundarea intelegerii elevilorprin:folosirea de exemple si analogii pe parcursul prezentarii;dublarea verbalului cu alte coduri-imagini, grafice,alte materiale ilustrative; folosirea limbajului corporal;-implicarea elevilor pe parcursul prelegeriiprin intreruperea acesteia:pentru a incita elevii la a oferi exemple, analogii, experiente personale;pentru a da raspunsuri la diferite intrebari;pentru a efectua o sarcina scurta care clarifica diverse pozitii enuntate;-evitarea unui punct final la final:incheierea prelegerii prin intermediul unei probleme/aplicatii care urmeaza sa fie rezolvate de elevi;solicitarea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona.DiscutiaConsta intr-un schimb organizat de informatii si de idei, de impresii si de pareri, de critici si de propuneri in jurul unei teme sau chestiunideterminate in scopul examinarii si clarificarii in comun a unor notiuni si idei, al consolidarii si sistematizarii datelor si conceptelor, al explorarii unor analogii,similitudini si diferente,al solutionarii unor probleme care comporta alternative.Discutia cu clasa este fundamentala pentru invatarea interactiva. Din perspectiva unui participant, discutia presupune avansarea unor ideisi receptarea unei multitudini de idei, unele in acord, altele in dezacord cu parerile proprii, dar tocmai aceasta varietate este aceea care provoacagandirea la actiune.Avantaje:crearea unei atmosfere de destindere;facilitarea intercomunicarii si a acceptarii punctelor de vedere diferite;constientizarea situatiilor in aparenta simple;optimizarea relatiilor profesor-elevi;realizarea unui climat democratic la nivelul clasei;exersarea abilitatilor de ascultare activa si de respectare a regulilor de grup.Etape: Stabilirea regulilor discutiei si reamintirea acestor reguli pe parcursuldiscutiei;- Asculta persoana care vorbeste.- Vorbeste cand iti vine randul.- Ridica mana daca doresti sa spui ceva.- Nu intrerupe pe cel care vorbeste.- Critica ideea si nu persoana care o exprima.- Nu rade de ce spune colegul tau.- Incurajeaza-ti colegii sa participe la discutii. Dispunerea elevilor in cerc sau semicerc; Prezentarea subiectului discutiei cu claritate si intr-un mod care saincurajeze exprimarea ideilor; Moderarea discutiei, facilitand exprimarea punctelor de vedere.Intr-o discutie, rolul profesorului este de facilitare a fluxului coerentde idei al elevilor ceea ce presupune incurajarea lor de a se exprima adecvat si la obiect.Actiuni care faciliteaza discutia:1. Parafrazarea;2. Verificarea intelegerii;3. Complimentarea unui punct de vedere interesant sau pertinent;4. Sugerarea unei noi perspective sau a unui contraexemplu pentru a contracara - fara a critica insa;5. Energizarea discutiei;6. Medierea divergentelor prin reformularea punctelor de vedre opuse din perspectiva tolerantei;7. Evidentierea relatiilor dintre interventiile diferitilor elevi;8. Rezumarea ideilor principale.Sugestii: Puneti intrebari la care pot fi date mai multe raspunsuri; evitand raspunsurile cu "da" sau "nu". "De ce credeti asta?" "De ce credeti ca.?" (pentru aprofundarea problemei); "Ce s-a intamplat?" (pentru clarificarea perspectivei asupra problema pusa in discutie); "De ce s-a intamplat aceasta?" (pentru cautarea motivelor); "Se puteaintampla si altfel?" "Cum?" (pentru sublinierea unei alternative); "Ce ai fi facut tu intr-o astfel de situatie?""Ce crezi ca a simtit persoana respectiva?" ( pentru a-si exprima capacitatea de empatie); "A fost corect?" "De ce ?" (pentru a stimula dezvoltarea morala a elevilor). Evitaticomportamentede genul:-acapararea discutiei de catre profesor;-criticare unor puncte de vedere sau a unui elev;-interventia dupa fiecare elev;-impunerea unui punct de vedere.*Reteaua de discutiiSe recomanda utilizarea metodei la disciplinele umaniste, cu conditia ca tema sa permita abordari contradictorii.Etape: Stabilirea temei pusa in discutie. Profesorul adreseaza o intrebare prin care se solicita un raspunspozitiv sau negativ insotit de argumente. Identificarea argumentelor de catre elevi. Individual se completeaza o lista cu argumente care sustin raspunsulpozitiv, apoi una cu cele care sustin un raspuns negativ. In perechi se construiesc doua liste cu argumente pro si contra; Fiecare pereche va lucra cu alta pereche, aducand argumente peambele liste. Reflectarea asupra argumentelor Si stabilirea argumentelor pro saucontra.Reteaua de discutii poate fi o etapa pregatitoare pentru o dezbatere.*DezbatereaMetoda dezbaterii presupune abordarea uneimotiuni(o propozitie care reprezinta tema dezbaterii) din doua perspective opuse. Deaceea, in toate tipurile de dezbateri existadoua echipe:-echipa afirmatoarecare trebuie sa sustina motiunea;-echipa negatoarecare combate motiunea.Tipul de abordarepro-contale dezvolta participantilor abilitatea de a analiza probleme controversate din multiple perspective, ii stimuleaza sa emita judecati asupra unui fapt pe baza unor criterii obiective, sa apere o pozitie folosind argumente sustinute de dovezi si nu de opinii.Tehnicile dezbaterii dezvolta:gandirea critica;toleranta fata de opiniile diferite sau adverse;stilul de prezentare a unei argumentatii in fata unei audiente;capacitatea de persuasiune;abilitatile de lucru in echipa.Etape:Se prezinta motiunea de catre profesor.Se imparte clasa in doua echipe:afirmatoare si negatoare.Profesorul stabileste impreuna cu elevii motivele pro si contra.Fiecare echipa construieste sistemele de argumente una in cazulafirmator, cealalta, in cazul negator.Are loc dezbaterea prin schimbul de idei si argumente intre cele douaechipe.In etapa finala are loc analiza dezbaterii si feed-back-ul profesorului.Brainstormingul (sau asaltul de idei)Etimologic,cuvantul brainstorming provine din limba engleza si inseamna "furtuna in creier", aflux de idei, asalt de idei.Principiul dupa care se ghideaza estecantitatea genereaza calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai mare.Pentru derularea optima a acestei metode se pot parcurge urmatoareleetape:Alegerea temei si a sarcinii de lucru pentru grupuri de minim 10persoane;Solicitarea intr-un mod cat mai rapid,in fraze scurte si concrete,fara cenzura, a tuturor ideilor - chiar trasnite, neobisnuite, fanteziste, asa cum vin ele in minte legate de rezolvarea de situatii - problema conturate. Se pot face asociatii in legatura cu afirmatiile celorlalti, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup. Nu se vor admite referirile criticesub nici un motiv.Nimeni nu are voie sa faca observatii negative.Inregistrarea in scris a tuturor ideilor pe tabla sau pe flipchart;Anuntarea unei pauze pentru asezarea ideilor (de la 15 minutepana la o zi);Reluarea ideilor emise si gruparea lor pe categorii, simboluri,cuvinte-cheie, imagini care reprezinta posibile criterii;Analiza critica, evaluarea, argumentarea, contraargumentareaideilor emise anterior se poate realiza printr-o dezbatere la nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici;Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de solutiifezabile pentru problema pusa in discutie; Afisarea ideilor rezultate in forme cat mai variate si originale:cuvinte, propozitii, colaje,imagini, desene, cantece, joc de rol.O asemenea metoda presupune o serie deavantaje:participarea activa a tuturor participantilor;dezvoltarea capacitatii de a trai anumite situatii, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea solutiei optime;exprimarea personalitatii;exersarea creativitatii si a unor atitudini deschise la nivelul grupului;dezvoltarea relatiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecaruia;realizarea unei ambiante pline de prospetime si emulatie.*StarbustingStarbusting - explozia stelara - se aseamana cu brainstormingul.Etape: Profesorul propune elevilor o tema. Clasa este impartita in grupe. Grupele formuleaza cat mai multe intrebari de tipul: "Cine?" ,"Ce?", "Cand?" , "Cum?", "De ce?" etc. Intrebarile formulate initial pot genera alte intrebari, mai complexe.Dupa expirarea timpului acordat, fiecare grupa prezinta lista deintrebari pe care a intocmit-o.Sunt evidentiate intrebarile mai interesante, se pot formula chiar siraspunsuri.Este apreciata activitatea desfasurata de fiecare grupa.CiorchineleEste o varianta de brainstorming neliniar care stimuleaza gasirea conexiunilor intre idei. Poate fi utilizat atat in evocare (faza de reactualizare a cunostintelor, de captarea atentiei si de trezire a interesului) obtinandu-se o buna inventariere si organizare grafica a cunostintelor elevilor, cat si in etapa de reflexie (recapitulare, sistematizare a cunostintelor) evidentiindu-se conexiunile dintre idei.Etape: Se scrie un cuvant/tema (care urmeaza a fi cercetat/a) in mijlocultablei sau al unei foi de hartie; Se noteaza toate ideile, sintagmele sau cunostintele care le vin inminte elevilor, in legatura cu tema respectiva in jurul cuvantului din centru, tragandu-se linii intre acesta si cuvantul initial; In timp ce le vin in minte idei noi si le noteaza prin cuvintelerespective, elevii vor trage linii intre toate ideile care par a fi conectate; Activitatea se opreste cand se epuizeaza toate ideile sau cand s-a atinslimita de timp acordata;Etapele pot fi precedate de brainstorming in grupuri mici sau in perechi.In acest fel se imbogatesc si se sintetizeaza cunostintele. Rezultatele grupurilor se comunica profesorului care le noteaza la tabla intr-un ciorchine fara a le comenta sau judeca.In etapa finala a lectiei, ciorchinele poate fi reorganizat utilizandu-se anumite concepte supraordonate gasite de elevi sau de profesor.*Copacul ideilorEste o metoda grafica, asemanatoare ciorchinelui, diferit fiind modul de dispunere a ideilor sub forma unui copac cu ramificatii.Etape: Se scrie cuvantul-cheie intr-un dreptunghi la baza paginii, in partea centrala; Se noteaza ideile, facand conexiuni intre ele, asemanandu-se curamurile unui copac.Este util in special pentru evidentierea unor aspecte pozitive/ negative.Turul galerieiAceasta metoda presupune evaluarea interactiva si profund formativa a produselor realizate de grupuri de elevi.Etape:Elevii lucreaza in grupuri si reprezinta munca lor pe foaie deformat mare sub forma unui afis. Produsulpoatefi: o diagrama,o schema,o reprezentare simbolica (printr-un desen sau caricatura)etapele esentiale surprinse in propozitii scurte; etc.Produsele sunt prezentate pe scurt intregii clase, elevii explicandsemnificatia si raspunzand la eventuale intrebari.Afisele sunt expuse pe pereti. Langa fiecare afis se va lipi o foaiegoala pe care sa se poata scrie cumarkeresau creioane colorate.Profesorul va solicita grupurilor de elevi sa se opreasca in fatafiecarui afis , sa-l discute si sa noteze pe foaia anexata comentariile, sugestiile si intrebarile lor.In final, grupurile isi reexamineaza propriile produse prin compa-ratie cu celelalte si citesc ce a fost notat de colegii lor pe foile anexate. Se poate continua cu un raspuns al grupului la comentariile si intrebarile din anexe.*Metoda"6-3-5"Este o metoda care ofera elevilor posibilitatea sa se exprime in mod liber. Este tot un brainstorming .Etape: Se formeaza grupuri de cate sase membri,fiecare primind cate o foaieimpartita in trei coloane. Profesorul enunta problema. fiecare din cei sase membri ai grupului noteaza trei idei pentrurezolvarea problemei, cate una in fiecare rubrica. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia si o primestepe cea a colegului din stanga, cele trei idei emise de acesta fiind reluate si imbunatatite, completate, modificate sau prelucrate din prisma propriului punct de vedere. Urmeaza o noua deplasare a foilor de hartie, apoi alta si alta pana cand foile trec pe la toti ceilalti cinci membri ai grupului. Liderul strange foile. Profesorul impreuna cu elevii realizeaza o evaluare a ideilor obtinut*Metoda "Phillips 6-6"Etape: Clasa se imparte in grupe eterogene de cate sase elevi, care urmeazasa discute o tema data. Profesorul expune subiectul, explica scopul si modul de desfasurare aactivitatii. Fiecare grup desemneaza un coordonator si un purtator de cuvant. Cei sase membri ai grupului discuta timp de sase minute, facandschimb de idei cu privire la tema propusa. Fiecare grup intocmeste un raport pe baza ideilor expuse si apoipurtatorul de cuvant il prezinta in fata tuturor. Animatorul sau purtatorii de cuvant realizeaza o sinteza a rapoartelor,stabilind solutia finala, conform opiniei majoritare.Reuniunea-panel.Este tot un brainstorming.Etape: Pentru studiul unei probleme se organizeaza un grup restrans de elevicompetenti, reprezentativi, ceilalti elevi asculta in tacere si intervin prin mesaje scrise adresate primilor. Elevii care constituie esantionul-panel (5-6) la numar se asaza in jurulunei mese sub conducerea profesorului. Elevii care formeaza auditoriul primesc biletele de hartie pe care vorscrie mesaje si care vor fi inmanate esantionului-panel de catre un elev desemnat de la inceput. Elevii experti discuta , schimba opinii si idei cu privire la temapropusa, iar auditoriul tacut transmite mesaje care pot fi:intrebari, impresii, sugestii, manifestarea dezacordului, aducerea unor informatii suplimentare.Se face o sinteza a celor discutate.*Masa rotundaElevii abordeaza o tema ale carei parti componente au fost aprofundate de membrii grupului si prezentate rand pe rand.Etape: Profesorul anunta tema ce va fi abordata. Se imparte cate o foaie de hartie fiecarui grup. Fiecare membru al grupului noteaza cate o idee, pe rand, pana seepuizeaza toate. De preferinta, fiecare membru al grupului va folosio culoare diferita.Este important ca elevii sa primeasca din partea profesorului unfeed-backla ideile pe care le-au scris.*GRAFFITIEste tot un brainstorming.Etape: Un grup primeste un subiect, iar celalalt grup alt subiect. Fiecare grup noteaza ideile referitoare la subiectul primit. Apoi se schimba subiectele intre grupuri si fiecare grup completeazacunostintele. Foile revin la grupurile initiale. Se analizeaza si sintetizeaza ideile ingrup. Foile sunt afisate si prezentate de un reprezentant al grupului.Se poate realiza si cu ajutorul desenelor.*Scaunul intervievatuluiAceasta metoda se poate folosi in cadrul reactualizarii, in locul traditionalei conversatii sau la sfarsitul lectiei, pentru realizarea feed-back-ului.Etape: In mod practic, se numeste un elev care se aseaza pe un scaun in fataclasei si joaca rolul intervievatului. Colegii sai ii adreseaza intrebari, jucand rolul unor mici"reporteri".Exemplu concret:Pentru realizarea feed-back-ului in cadrul lectiei "Soarele si viata", "reporterii" pot pune intrebari de genul:" Ce este soarele ?"" Prin ce face Soarele viata posibila pe pamant?" Cum se formeaza anotimpurile ?"" De ce iarna este frig ?" etc.*CvintetulTermenul semnifica o poezie cu cinci versuri.Etape:Se porneste de la un subiect propus spre discutare, care sa se reflecteintr-un singur cuvant-cheiescris pe primul rand.Pe al doilea rand se scriu doua adjective care sa determine cuvantul-cheie.Pe al treilea rand se scriu trei verbe la gerunziu.Pe al patrulea rand se scriu patru cuvinte care exprima sentimente fatade subiect.Pe ultimul rand, un singur cuvant- sinteza, care sa contina intreagasemnificatie a mesajelor transmise prin celelalte versuri.Stiu /vreau sa stiu / am invatatCu grupuri mici sau cu intreaga clasa se trece in revista ceea ce elevii stiu deja despre o anumita tema si apoi se formuleaza intrebari la care se asteapta gasirea raspunsurilor in lectie.Etapele metodei:Cereti elevilor sa formeze perechi si sa faca o lista cu tot ce stiudespre tema ce urmeaza a fi abordata. In ac est timp construiti pe tabla sau flipchart un tabel cu urmatoarele coloane: Stiu/ vreau sa stiu/ am invatat.STIUCe credem ca stim?VREAU S STIUCe vrem sa stim?AM INVTATCe am invatat?

Cereti perechilor sa spuna ce au scris si notati in coloana dinstanga informatiile cu care tot grupul este de acord;Solicitati elevilor o lista de intrebari care vor evidentia nevoile deinvatare ale elevilor in legatura cu tema abordata;Cereti elevilor sa citeasca textul;Dupa lectura textului reveniti asupra intrebarilor formulate inprima coloana, constatati la care s-au gasit raspunsurile in text si treceti-le in coloanaAM INVTAT;Puneti elevii sa compare ceea ce cunosteau deja despre temaabordata, tipul si continutul intrebarilor pe care le-au formulat si ceea ce au invatat prin lecturarea textelor;Intoarceti-va la intrebarile care au ramas fara raspuns si sugeratielevilor unde ar putea sa gaseasca informatii. Intrebarile fara raspuns pot fi folosite capunct de plecare pentru investigatii personale;Cereti elevilor sa organizeze Informatia cuprinsa in coloana atreia in diferite categorii.Jurnalul cu dubla intrareEste o metoda prin care cititorii stabilesc o stransa legatura intre text si propria lor curiozitate si experienta.Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie sa imparta o pagina in doua, tragand pe mijloc o linie verticala. In partea stanga li se va cere sa noteze un pasaj sau o imagine din text care i-a impresionat in mod deosebitpentru ca le-a amintit de o experienta personala,pentru ca i-a surprins,pentru ca nu sunt de acord cu autorul,sau pentru ca o considera relevanta pentru stilul sau tehnica autorului.In partea dreapta li se va ceresa comenteze acel pasaj:De ce l-au notat?La ce i-a facut sa se gandeasca?Ce intrebare au in legatura cu acel fragment?Ce i-a facut sa-l noteze?De ce i-a intrigat?Un astfel de jurnal cu dubla intrare poate fi astfel:Fragment/paragraf semnificativComentarii/interpretari

Dupa ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi utilizat in faza dereflectie, daca profesorul revine la text, cerandu-le elevilor sa spuna ce comentarii au facut in legatura cu diverse pasaje. Si profesorul ar trebui sa fi facut comentariipentru a atrage atentia asupra unor parti din text pe care tine neaparat sa le discute cu elevii*"SINELG""Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si gandirii"este o modalitatede codificare a textului care permite celui care invata sa citeasca si sa inteleaga in mod activ si pragmatic un anumit continut.Ca metoda este tipica pentru etapa de realizare a sensului (invatare, comprehensiune). Cunostintele anterioare ale elevilor evidentiate prin activitati specifice de evocare se folosesc ac baza de plecare pentru lectura/ ascultarea textului.SINELG presupune urmatoareleetape: In timpul lecturii elevii marcheaza in text (sau noteaza pe hartie intimpul prelegerii):- cunostinte confirmate de text;- cunostinte infirmate/contrazise de text-;- cunostinte noi, neintalnite in text+ ;- cunostinte incerte, confuze, care merita sa fie cercetate? . Dupa lectura informatiile se trec intr-un tabel:-+?

Informatiile obtinute individual se discuta in perechi/grupuri etc. ,apoise comunica de catre perechi/grupuri profesorului care le centralizeaza intr-un tabel similar la tabla. Cunostintele pot amane ca tema de cercetare pentru lectiile urmatoare.*Metoda cadranelorActivitatea se poate desfasura frontal,individual sau pe grupe. Este o modalitate de rezumare si sintetizare a unui continut informational solicitand participarea si implicarea elevilor in intelegerea acestuia. Subiectul poate fi abordat din patru perspective.Etape: Se traseaza pe tabla doua axeperpendiculare astfel incat sa apara patru cadrane. In fiecare cadran se vor nota continuturi informationale avand in vedere patru perspective. Se face sinteza continuturilor in final.CubulMetoda este folosita in cazul in care se doreste explorarea unui subiect,a unei situatii din mai multe perspective. Permite elevilor o abordare complexa si integratoare.Etape:Realizarea unui cub pe ale carui fete se scriu cuvintele:descrie,compara, analizeaza, asociaza, aplica, argumenteaza.Anuntarea temei/subiectului pus in discutie.Impartirea grupului in sase subgrupuri, fiecare urmand saexamineze tema din perspectiva cerintei de pe una din fetele cubului,astfel:-Descrie: culorile, formele, marimile etc.-Compara: Ce este asemanator?Ce este diferit?-Analizeaza: Din ce este facut? Din ce se compune? etc.-Asociaza: La ce te indeamna sa te gandesti?-Aplica: Ce poti face cu el?Cum poate fi folosit?-Argumenteaza: pro sau contra si enumera o serie de motive care vin in sprijinul afirmatiei tale.Redactarea finala si impartasirea ei celorlalte grupe;afisarea pe tabla.Bulgarele de zapadaMetoda presupune reducerea numarului de elemente, aspecte, fatete ale unei probleme/situatii pentru focalizarea asupra celor esentiale.Se recomanda urmatoareleetape: Impartiti grupul in echipe de cate 7-8 persoane; Enuntati tema; Fiecare membru noteaza pe unpost-itideea sa si o pune pe centrulmesei; Fiecare membru citeste toate ideile si le ierarhizeaza (1-7 sau 1-8).Seretin primele douaidei. Se reuneste tot grupul cu cele doua idei de la fiecaresi se repetaalgoritmul, astfel se vor retine doar ideile/aspectele pe care tot grupul le considera relevante.Mozaicul:Este o metoda de invatare prin colaborarecare are la baza impartirea grupului mare de elevi /cursanti in mai multe grupe de lucru, coordonate de profesor/indrumator.Etape: Se imparte colectivul de elevi in grupe eterogene de cate patru elevi,numarand in fiecare grup de la unu la patru,astfel :1234

Subiectul ce urmeaza a fi abordat se imparte in prealabil in patruparti,de intindere si grad de dificultate similare. Fiecare din cei patru membrii ai grupului va avea de studiat cate o parte din cele patru. Se prezinta succint subiectul tratat. Se formeaza grupuri de experti (din elevii cu acelasi numar),obtinandu-se astfel grupuri de experti:11111

- Elevii din grupul de experti nr.1 vor studia prima parte.22222

- Elevii din grupul de experti nr.2 vor studia a doua parte.33333

- Elevii din grupul de experti nr.3 vor studia a treia parte.44444

- Elevii din grupul de experti nr.4 vor studia a patra parte. Elevii invata prin cooperare partea ce le revine din lectie. Ei citesc,discuta, incearca sa inteleaga mai bine, hotarasc modul in care sa predea ce au inteles in grupul initial. Elevii experti se intorc in grupurile initiale si prezinta fiecare parteape care a studiat-o,astfel fiind studiat intregul subiect. Daca exista neclaritati, se adreseaza intrebari expertului sau chiar intregului grup de experti in acea parte de lectie. Se trece in revista subiectul abordat in unitatea lui logica, prinprezentare orala cu toti participantii. Pentru feedback-ul activitatii se poate aplica un test sau poate adresaintrebari.Este foarte important ca profesorul sa monitorizeze predarea pentru caachizitiile sa fie transmise corect; stimuleaza cooperarea, asigura implicarea,participarea tuturor membrilor.Avantaje:stimularea increderii in sine a elevilor;dezvoltarea abilitatilor de comunicare argumentativa si de relationare in cadrul grupului;dezvoltarea gandirii logice, critice si independente;dezvoltarea raspunderii individuale si de grup;optimizarea invatarii prin predarea achizitiilor altcuiva.Observatie:Grupele de lucru pot fi alcatuite si din cinci,sase membri, sau chiar mai multi, dar atunci subiectul ce urmeaza a fi abordat se imparte intr-un numar de parti egal cu numarul membrilor fiecarui grup.Organizatorul graficEste o metoda care faciliteaza esentializarea unui continut informativ care urmeaza sa fie exprimat sau scris, prin schematizarea, sistematizarea si vizualizarea ideilor.OG se poate utiliza pentru prezentarea structurata a informatiei in cinci moduri:1. OGpentru monitorizarea structurilorde tip comparativ(este pentruasemanari si deosebiri)2. OGpentru structuride tip descriere(este folosit pentrunotarea/ descrierea caracteristicilor, proprietatilor, utilizarilor, componenteloretc.)3.OGpentru structuride tip secventialIn acest caz elevii sunt solicitati sa listeze conceptele, evenimentele,itemii, lucrurile etc. ,in ordine cronologica, numerica, deci etapizat, secvential.Exemplu schematic:1.____________2.____________3.____________sau4.____________

4.OGpentru structuride tip cauza-efectPrin aceasta metoda se face legatura intre cauza si efectul rezultat al unei actiuni, al unui fenomen etc.5.OG pentru structuri de tip problema - solutieIn aceasta situatie elevilor li se cere sa detecteze problema/situatia-problema si apoi sa o rezolve, sa gaseasca solutia.*Diagrama VennEste o metoda grafica realizata cu ajutorul a doua elipse partial suprapuse.In parte comuna se trec asemanarile, iar in partile ramase se trec deosebiriletriunghiul isoscelJoculMetoda jocului de rol se bazeaza pe ideea ca se poate invata nu numai din experienta directa, ci si din cea simulata.Simularea prin joc de rol duce la crestereagradului de adaptabilitate si la ameliorarea relatiilor dintre persoane, dezvoltand in acelasi timp gandirea critica, capacitatea de exprimare si pe cea empatica. De exemplu, in cadrul unui joc de rol despre un furt, jucand rolul victimei, elevul poate intelege ce simte o persoana atunci cand este victima unui delict.Exista mai multevariante, dintre care mentionam:-Jocul cu rol prescris, dat prin scenariu - participatii primesc cazul si descrierea rolurilor si le interpreteaza ca atare;-Jocul cu rol improvizat, creat de cel care interpreteaza - se porneste de la o situatie data si fiecare participant trebuie sa-si dezvolte rolul.Etapelemetodei: Stabiliti obiectivele pe care le urmariti, tema/problema pe care joculde rol trebuie sa le ilustreze si personajele de interpretat. Pregatiti fisele cu descrierile de rol. Decideti impreuna cu elevii cati dintre ei vor juca roluri, cati vor fiobservatori, daca se interpreteaza simultan, in grupuri mici sau cu toata clasa. Stabilitimodul in care se va desfasura jocul de rol:-cao povestire(cu narator si personaje);-cao sceneta;-caun procescare respecta in mare masura procedura oficiala. "Incalziti" grupul in vederea acceptarii jocului de rol. Acordati elevilor cateva minute pentru a analiza situatia si pentru a-sipregati rolurile/reprezentatia. Elevii interpreteaza jocul de rol. In timpul interpretarii, uneori este util sa intrerupeti interpretareaintr-un anumit punct pentru a le cere elevilor sa reflecteze la ceea ce se intampla. In final, este important ca elevii sa reflecteze la activitatea desfasurataca la o experienta de invatare. Evaluati activitatea impreuna cu "actorii" si "spectatorii".In cazul in care jocul de rol nu este reusit, discutati cu elevii in ce modpoate fi imbunatatit.*ModelareaEste o metoda foarte eficienta si de mare utilitatefolosita pentru formarea deprinderilor de autoinstruiresi cercetare. Desi este distincta, totusi modelarea este o forma a descoperirii bazata pe analogie intre model si sistemul nou de cunoscut.ProblematizareaIncercati sa definiti urmatorii termeni:"problema"; "situtie-problema";"problematizare".

Este una din cele mai utile metode, prin potentialul ei euristic siactivizator. Aceasta metodaconsta in crearea unor dificultati practice sau teoretice, a caror rezolvare sa fie rezultatul activitatii proprii de cercetare efectuate.Se face o distinctie clara intre conceptul "problema" si conceptul "situatie-problema". Primul vizeaza problema si rezolvarea acesteia din punctul de vedere al aplicarii, verificarii unor reguli invatate, al unor algoritmi ce pot fi utilizati in rezolvare. O situatie-problema desemneaza o situatie contradictorie, conflictuala, ce rezulta din trairea simultana a doua realitati:-experienta anterioara, cognitiv-emotionala ;-elementul de noutate, necunoscutul cu care se confrunta subiectul. Acest conflict incita la cautare si descoperire, la intuirea unor situatii noi, a unor relatii aparent inexistente intre ceea ceeste cunoscut si ceea ce este nou pentru subiect. O intrebare devine situatie-problema atunci cand declanseaza curiozitatea, tendinta de cautare,de depasire a obstacolelor. In problematizare, cea mai importanta este crearea situatiilor problematice si mai putin punerea unor intrebari.Etape posibile in abordarea unei situatii-problema": Se defineste punctul de plecare si se stabileste scopul urmarit. Se pune problema prin cunoasterea profunda a situatiei de plecare sise selecteaza informatia. Se organizeaza informatia. Se transforma informatia pe calea rationamentului, inductiei sideductiei, a intuitiei si analogiei, inclusiv a utilizarii si a altor procedee para-logice in vederea identificarii solutiilor posibile; Se ia decizia - optiunea pentru solutia optima. Se verifica solutia aleasa si rezultatele.Utilizarea acestei metode presupune o antrenare plenara a personalitatii elevilor, a componentelor intelectuale, afective si volitive.*Studiul de cazEste o metoda care se bazeaza pe cercetare si stimuleaza gandirea critica prin analiza, intelegerea, diagnosticarea si rezolvarea unui caz. Pentru a intari ideea de participare activa si efectiva la solutionarea unei probleme, se recomanda ca situatiile folosite sa fie unele reale.Alegerea cazului se face in functie de anumite criterii - nu orice situatie este un caz, trebuie sa intruneasca urmatoarelecaracteristici:-sa fie autentica;-sa propuna o interventie urgenta, sa fie o situatie-problema care suscita interesul;-sa fie legata de preocuparile grupului, pentru ca participantii la rezolvarea cazului sa detina informatiile necesare si sa gaseasca solutii de rezolvare;-sa fie complet prezentata - sa contina toate datele necesare pentru a fi solutionata.Etapeleunui studiu de caz: Se alege cazul. Elevii cerceteaza materialul. Pentru a-i ajuta profesorul formuleazaintrebari de genul: "Ce s-a intamplat in situatia cercetata?""Care sunt partile implicate?""Ce elemente sunt importante?""Lipseste ceva semnificativ din prezentareafaptelor?""De ce au actionat cei implicati in acel mod?"La prima vedere a cazului, elevii vor avea pareri diferite si controversate, deoarece nu vor lua in considerare toate elementele cazului. Se revine la caz , se stabilesc din nou toate datele problemei,conceptualizare, ierarhizare si sistematizare. Elevii vor face referiri la caz apeland la reglementari legale, standarde, prevederi etc. In faza de conceptualizare, discutiile pot fi orientate in urmatoareledirectii:-"priveste in urma" asupra conditiilor si contextului in care s-apetrecut cazul;-"priveste dedesubt" asupra principiilor operationale care pot fi generalizate;-"priveste in jur" asupra tuturor situatiilor similare;-"priveste inainte" asupra necesitatii modificarii atitudinilor noastre personale daca vrem sa rezolvam astfel de cazuri intr-un mod eficient.In final se trag concluzii cu valabilitate si in alte situatii de viata.InvestigatiaEste o metoda de evaluare alternativa, utila in situatia in care se doreste atat urmarirea procesului si realizarea produsului, cat atitudinea elevului implicat in aceste activitati.Etape: Profesorul enunta sarcina de lucru. Sub indrumarea profesorului, elevii identifica modalitatile prin carepot obtine datele/informatiile necesare. Elevii strang datele/informatiile. Profesorul ii indruma pe elevi in procesul de strangere adatelor/informatiilor. Elevii scriu un raport privind rezultatele investigatiei.Continuati listele:

puncte fortepuncte slabe

-stimuleaza creativitatea si initiativa;-dezvolta capacitatea de argumentare si gandire logica;-............-............-consuma mult timp;-presupune o evaluare holistica, asadar mai putin obiectiva;-.............-.............

ProiectulAti participat la activitati de proiect? Ce proiecte ati realizat?

Este o activitate mai ampla, ce permite o apreciere complexa si nuantata a invatarii,ajutand la identificarea unor calitati individuale ale elevilor. Este o forma de evaluare puternic motivata pentru elevi.Metoda este recomandata pentru evaluarea unor capacitati de nivel superior precum aplicarea, analiza,sinteza si evaluare (emiterea unei judecatiprivind valoarea unui material si/sau a unei metode).Etape: Se enunta sarcina de lucru. Se impart responsabilitatile in cadrul grupului. Se colecteaza datele/materialele. Are loc prelucrarea si organizarea datelor/materialelor. Se realizeaza produsul. Se prezinta proiectul de catre elevi.Criterii de evaluare-pentru produsul final -- pentru proces - validitate; raportare la tema proiectului; elaborare si structurare; documentare; calitatea materialului utilizat; creativitate; creativitate. calitatea rezultatelor.PortofoliulEste util pentru invatare si nu pentru simpla colectare a datelor. El nu trebuie sa capete doar caracterul de "vitrina" frumos aranjata, ci sa permita strangerea unor informatii despre activitatea elevului intr-o anumita perioada de timp (semestru, an scolar) si, in functie de acestea, sa ofere o imagine a dezvoltarii unor deprinderi, capacitati in functie de obiectivele de invatare propuse. De aceea este bine sa fie centrat pe o tema anume (portofoliul tematic).Portofoliul poate contine:-lucrari scrise curente;-teste criteriale;-compuneri libere;-fise;-proiecte;-raspunsuri la chestionare/interviuri;elaborarea de chestionare/interviuri;-creatii literare proprii;-prezentarea unor fise de autori sau de opere literare citite;-postere, colaje, machete, desene caricaturi, etc.-jurnal personal;-contributii la reviste scolare ; etc.Eseul de cinci minuteEseul este o modalitate eficienta de a incheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi sa-si adune ideile legate de tema lectiei si pentru a-i da profesorului o idee mai clara despre ceea ce s-a intamplat, in plan intelectual, in acea ora.Acest eseu le cere elevilordoua lucruri: sa scrie un lucru pe care l-au invatat din lectia respectiva; sa formuleze o intrebare pe care o mai au in legatura cu aceasta.Profesorul strange eseurile de indata ce elevii le-au terminat de scris si le foloseste pentru a-si planifica la aceeasi clasa lectia urmatoare.AutoevaluareaAceasta metoda de evaluare are efect numai daca este folosita in mod constant. Este important ca elevul sa nu o perceapa ca pe o imixtiune in intimitatea sa, ci ca pe o metoda utila de autocunoastere.Etape: Se prezinta sarcinile de lucru, obiectivele curriculare pe care trebuiesa le atinga elevii; Se incurajeaza evaluarea in cadrul grupului. Se completeaza un chestionar la terminarea unei sarcini de lucru importante. Chestionarul poate fi pus in portofoliul elevului. Datele obtinute se compara cu propriile noastre informatii despre el.Periodic pot fi prezentate parintilor.Comportamente fundamentaleCercetatorii au izolat urmatoarele comportamente fundamentale ale cadrului didactic in activitatea instructiv-educativa cu clasa de elevi:.planificaactivitatile cu caracter instructiv si educativ, determina sarcinile si obiectivele pe variate niveluri, isi structureaza continuturile esentiale si alcatuieste orarul clasei, etc;.organizeazaactivitatile clasei, fixeaza programul muncii instructiv-educative, structurile si formele de organizare. Cousinet a atribuit educatorului sarcina de a constitui si determina climatul si mediul pedagogic;.comunicainformatiile stiintifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabileste canalele de comunicare si repertoriile comune. Activitatea educativa implica de altfel si un dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin arta formularii intrebarilor dar si prin libertatea acordata elevilor in structurarea raspunsurilor. Dialogul elev-profesor necesita un climat educational stabil, deschis si constructiv;.conduceactivitatea desfasurata in clasa directionand procesul asimilarii dar si al formarii elevilor prin apelul la normativitatea educationala. Durkheim defineste conduita psiho-pedagogica a educatorului prin intermediul notiunii de 'dirijare' care faciliteaza elaborarea sentimentelor siideilor comune;.coordoneazain globalitatea lor activitatile instructiv-educative ale clasei, urmarind inpermanenta realizarea unei sincronizari intre obiectivele individuale cu cele comune ale clasei, evitand suprapunerile ori risipa si contribuind la intarirea solidaritatii grupului;.indrumaelevii pe drumul cunoasterii prin interventii punctuale adaptate situatiilor respective, prin sfaturi si recomandari care sa sustina comportamentele si reactiile elevilor;.motiveazaactivitatea elevilor prin formele de intariri pozitive si negative; utilizeaza aprecierile verbale si reactiile nonverbale in sprijinul consolidarii comportamentelor pozitive; orienteaza valoric prin serii de interventii cu caracter umanist tendintele negative identificate in conduitele elevilor; incurajeaza si manifesta solidaritate cu unele momente sufletesti ale clasei;.consiliazaelevii in activitatile scolare dar si in cele extrascolare, prin ajutorare, prin sfaturi, prinorientarea culturala si axiologica a acestora. Un aport deosebit il are interventia educatorului inorientarea scolara si profesionala dar si in cazurile de patologie scolara.controleazaelevii in scopul cunoasterii stadiului in care se afla activitatea de realizare aobiectivelor precum si nivelel de performanta ale acestora. Controlul nu are decat un rol reglator si de ajustare a activitatii si atitudinii elevilor.evalueazamasura in care scopurile si obiectivele dintr-o etapa au fost atinse prin instrumente de evaluare sumativa, prin prelucrari statistice ale datelor recoltate si prin elaborarea sintezei aprecierilor finale. Judecatile valorice pe care le va emite vor constitui o baza temeinica a procesului de caracterizare a elevilor.