De exemplu, frazaCine m caut, nu snt acasconine un anacolut, pentru c ncepe cu o propoziie subordonat subiectiv, lsnd impresia c urmeaz informaii despre persoana carem caut, dar continu cu o propoziie principal care are deja subiectul subneleseu. Uneori ntreruperea structurii sintactice are loc de mai multe ori n cursul frazei.Exist dou tipuri de anacolut:[necesitcitare] Anacolut simplu vizeaz cazul, numrul, persoana; Anacolut multiplu constnd n combinarea unor construcii diferite, combinare lipsit de orice coeren.

a) Anacolut simplu: Fata mpratului, cum a ajuns la casa mirelui, i-au plcut palatele i socrii. (I. Creang,Povestea porcului) Fetele mpratului, ntmplndu-se de fa cnd a lovit spnul pe Harap-Alb, li s-au fcut mil de dnsul. (I. Creang,Harap-Alb)b) Anacolut multiplu: Eu, domn judector, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, i clondirul cu trei chile mastic prima, care venisem tomn atunci cu birja de la Marinescu Bragadiru din Pia, nc chiar domn zicea s-l iau n birje. (I. L. Caragiale,Justiie) Considernd c domnioara Lucreia Ionescu pretinde c este n dreptul su deoarece n virtutea contractului cu timbru n regul, cnd se tia c are domiciliu, neateptndu-se nicidecum, cci nu a avut nici cea mai mic somaiune iar biletul de nchiriat a fost pus ilegal i de aceea nu i-a dat nicio importan. (I. L. Caragiale,Proces verbal) Cei ce nu nchid geamurile de la ghen i se sparg din cauza curentului, vor plti toi studenii ce locuiesc pe acel etaj. (Academia Caavencu, 18 mai 2004) Cartea era la Vasile, care m costase 50.000 de lei, i nici nu era acas, c avea copert de carton i st tocmai n Giuleti i nici maic-sa.[1]

ANACOLUTULAnacolutuleste un fenomen sintactic de discontinuitate n constructia propozitiei sau a frazei, o deviere de la normele sintaxei literare, specifica limbii populare si familiare, mai ales variantei orale. Anacolutul reprezinta o "fractura" la nivelul organizarii si al coerentei unui enunt, constnd n ntreruperea, reluarea, de obicei la distanta, si modificarea constructiei sintactice dupa alt tipar structural. Anacolutul implica, n general, izolarea fonetica si sintactica a unei parti a enuntului, cu unele consecinte pragmatice si stilistice legate de tematizarea / focalizarea componentului izolat.1.ASPECTE SINTACTICE1.1.ntreruperea constructiei sintactice se produce, de cele mai multe ori, prinintercalarea, ntre componentel 737k109h e unui enunt, a unuia sau a mai multor componente. Componentele intercalate pot avea structuri diferite, reprezentnd:un grup sintactic (n cadrul unei propozitii):Harap-Alb, vazndu-le asa,ise face mila de dnsele.(I. Creanga,Harap-Alb);mai multe grupuri sintactice (n cadrul unei propozitii):Atuncimparatul, vaznd asa mare obraznicie, pe de-o partei-a venit a rde, iar pe de alta se tulbura grozav.(I. Creanga,Harap-Alb);o propozitie (n cadrul unei fraze):Mosneagul, cnd a vazut-o,is-au umplut ochii de lacrimi si inima de bucurie.(I. Creanga,Fata babei);mai multe propozitii (n cadrul unei fraze):mparatul a dat de stire prin crainicii sai n toata lumea caoricines-a afla sa-i faca, de la casa aceluia si pna la curtile mparatesti, un pod de aur pardosit cu pietre scumpe si fel de fel de copaci, pe de o parte si pe de alta, si n copaci sa cnte tot felul de pasari, care nu se mai afla pe lumea asta,aceluiai da fata.(I. Creanga,Povestea porcului);o constructie incidenta, care nu apartine structurii enuntului:Barbatul,ce sa-ti mai spun, nu-iardea de nunta.(M. Sadoveanu,Judet al sarmanilor)n sintaxa orala, ntreruperea constructiei sintactice este involuntara, conditionata n plan afectiv si emotiv de circumstantele actului de comunicare, de lipsa planificariiprealabile a structurii enuntului, de starea si atitudinea locutorului (goluri de memorie, oboseala, nesiguranta), precum si de interventiile colocutorului /colocutorilor, avnd ca urmare pierderea controlului vorbitorului asupra ansambluluiorganizarii sintactice a enuntului.n sintaxa limbii scrise, ntreruperea constructiei sintactice este, n general, rezultatul elaborarii enuntului, ca organizare sintactica complexa, fiind uneori intentionata, n vederea reproducerii ct mai fidele a vorbirii populare, a obtinerii unor efecte stilistice.n cazuri mai rare, ntreruperea unei constructii sintactice are loc fara intercalareaunuia sau a mai multor componente ale aceluiasi enunt, reorganizarea constructiei facndu-se direct, cu toata proximitatea celor doua parti ale enuntului anacolutic, componentul izolat si componentul modificat:Norocul, luinu-itrebuie ochi.(apudserban 1970).1.2.Reluarea constructiei ntrerupte se face ntr-o noua organizare sintactica, "deviata", n cadrul careia pozitiile si functiile sintactice, precum si relatiile unor componente ale enuntului se schimba. Dezorganizarea sintactica afecteaza acele componente ale enuntului ale caror relatii sintactice impun constrngeri de forma gramaticala de tipul acordului si al rectiunii. Prin anacolut sunt perturbate att relatii de interdependenta (de tipul subiect - predicat):Omul, ctu-i pe pamnt, nu-itrebuie altceva dect sanatate.,Cinenu munceste lucrul nu-isporeste, ct si relatii de dependenta (de tipul regent - subordonat):Pe ticalos, sa-idai o bataie strasnica. Reorganizarea constructiei sintactice se face cu numeroase modificari morfosintactice, care privesc realizarea categoriilor gramaticale de caz, persoana si numar (vezi infra,2).1.3.Izolarea sintactica a unui component al constructiei anacolutice este marcata fonetic prin pauza si schimbare de intonatie, grafic prin virgule sau, mai rar, linie de pauza. Ierarhizarea componentelor enuntului se schimba prin plasarea componentului izolat n pozitie parantetica, tematica, fara deplasarea sa. Partea izolata a enuntului este focalizata, concentrnd interesul comunicativ.Efectul stilistic al izolarii sintactice consta n evidentierea semantica a componentului izolat, reliefarea sa expresiva sau persuasiva, contribuind la transformarea unei devieri a uzului sintactic ntr-o figura de constructie sintactica (metataxa).1.4.Inconsecventa sintactica reprezentata de anacolut se manifesta diferit n cadrul enuntului:(a)Devierea sintactica afecteaza n ntregime structura enuntului, care se scindeaza ntr-un component izolat si un component modificat, ambele incomplete:Fetele mparatului, ntmplndu-se de fata cnd a fost lovit spnul pe Harap-Alb,lis-au facut mila de dnsul.(I. Creanga,Harap-Alb)(b)Discontinuitatea sintactica afecteaza numai o parte a enuntului, daca anacolutul este urmat de o constructie care restabileste continuitatea sintactica. Devierea sintactica este, n acest caz, corectata:(b1)Atuncimparatul,vaznd asa mare obraznicie, pe de-o partei-a venit a rde, iar pe de altase tulburagrozav.(I. Creanga,Povestea porcului);(b2)Credinciosulmparatului, auzind aceste, pe de o parte,l-a cuprins spaima, iar pe de alta,s-a ndracitde ciuda.(I. Creanga,Povestea porcului).n ambele enunturi, eliminarea constructiei deviate prin anacolut reface coerenta sintactica si logica a componentelor enuntului, eliminnd izolarea unuia sau a mai multor componente:Atuncimparatul,vaznd asa mare obraznicie[.],se tulburagrozav, respectiv,Credinciosulmparatului, auzind aceste[.],s-a ndracitde ciuda.Manifestarea partiala a devierii (numai a unor componente ale enuntului) arata ca anacolutul reprezinta, n constructia unui enunt, un "accident" sintactic, care nu este ireparabil.n schimb, recuperarea continuitatii sintactice complica organizarea generalaa enuntului, care se caracterizeaza prin discontinuitatea unor componente, combinatacu altele a caror organizare este coerenta. Componentul initial al constructiei, ntrerupt si reluat prin doua constructii diferite, una afectata de anacolut si alta fara anacolut, este, pe de o parte, izolat fata de constructia sau componentele "deviate" si, pe de alta parte, neizolat fata de constructia care corecteaza discontinuitatea sintactica.Fenomenul de anacolut se poate manifesta de mai multe ori n cuprinsul aceluiasi enunt, dezorganiznd ntreaga structura a enuntului:Omul,dupa ce vazuse acestea toate, nu-imai pasa, nctvecinulsau tot nu-ivenea sa creada. (M. Preda,Morometii)2.ASPECTEMORFOSINTACTICEDiscontinuitatea sintactica reprezentata de constructiile anacolutice are manifestari diferite la nivelul realizarii formale a enuntului, care privesc categoriile gramaticale de caz, persoana si numar.n functie de modificarile morfosintactice pe care le implica, se pot deosebi mai multe variante ale anacolutului.2.1.Anacolutul cazului, numit siantipalaga, nregistrat cel mai frecvent, se exprima prin nerespectarea unor restrictii de caz (rectiunea cazuala) sau de prepozitie (rectiune prepozitionala), impuse de centrul grupului verbal cu rol de predicat.Schema prototipica a anacolutului cazului cuprinde un grup nominal sau pronominal al carui centru realizeaza o valoare de caz corespunzatoare pozitiei sintactice din structura unei propozitii principale sau subordonate, care devine neconforma cu regimul cazual sau prepozitional al regentului verbal din aceeasi propozitie sau din alta propozitie.2.1.1.De cele mai multe ori, anacolutul cazului afecteaza pozitia de nominativ-subiect, care ocupa, n general, primul loc n enunt, fiind puternic tematizata prin izolare (nominativus pendens). Cele mai multe anacoluturi ale cazului se explica prin tendinta spontana a vorbitorului de a ncepe un enunt cu subiectul, adesea un subiect personal.Discontinuitatea sintactica a constructiei anacolutice consta n suspendarea relatiei de interdependenta a subiectului n nominativ cu predicatul si nlocuirea ei cu o relatie de dependenta fata de verbul sau constructia verbala cu functie de predicat, impusa de regimul cazual sau de regimul prepozitional.(1)Fatamparatului, cum a ajuns la casa mirelui,i-au placut palaturile si socrii.(I. Creanga,Povestea porcului);(2)Atunciea,desi i fugeau ochii de attea straluciri, se uita mai cu bagare de seama si ndata cunoaste podul cel minunat din aceea lume si palatul n care traise ea cu Fat-Frumos asa de putin si ndataise umplura ochii de lacrimi.(I. Creanga,Povestea porcului);(3)DartuIlie a lui Cocosila, ce-tidadu nea Gheorghe cnd te nsurasi?(M. Preda,Morometii);(4)Iaravoiniculcare s-a bizui sa vie ca s-o ceara de nevasta si n-a izbuti sa faca podul, asa cum ti-am spus,aceluiape loc i si taie capul.(I. Creanga,Povestea porcului);(5)Drumetiiadunati n jurul focului,tuturorli se muiasera inimile.(M. Sadoveanu,Hanu Ancutei);(6)Fratelemeu, dupa cearta cu parintii, nu-mi mai pasade el.;(7)Ceice cred, n adevar, ca limba si scrierea romna se va ndrepta dupad. Cipariu sau Pumnul[.],cu aceianu avem ce discuta. (T. Maiorescu,Limba romna);(8)Eu,cnd ma gndesc la cele ntmplate,macuprinde o mare tristete."Ruptura" sau "fractura" sintactica afecteaza nominalul sau pronominalul n nominativ cu functie de subiect, care ramne izolat, mai ales dupa intercalarea unuia sau a mai multor componente ale enuntului, fiind reluat printr-un pronominal personal neaccentuat (1, 2, 3), printr-un pronume demonstrativ (4) sau printr-un pronume nehotart (5), n cazul dativ, cu functia de complement indirect, sau n cazul acuzativ cu prepozitie cu functia de complement prepozitional (6, 7), n conformitate cu rectiunea verbului-predicat (sau a unui subordonat al acestuia; vezi 7), mai rar n cazul acuzativ, cu functia de complement direct, n concordanta cu tranzitivitatea verbului-predicat (8).Uneori nominativul - subiect, izolat fata de componentul deviat al constructiei,restabileste relatia de interdependenta cu un alt predicat din alta propozitie a frazei.2.1.2.n unele constructii anacolutice, devierea sintactica a constructiei ntrerupteconsta n nlocuirea nominalului-subiect n cazul nominativ cu alt nominal-subiect, n acelasi caz, acceptat de verbul-predicat:Nu totdeauna denumirea unui termen este identica continutului acesteia, cum de pildaun sir ntreg de institutii medievale romnesti, desi poarta nume slave,continutulloreste deosebitde cele slave propriu-zise. (D. Bogdan,Paleografia).2.1.3.Un caz special al nominativului-subiect afectat de anacolut priveste subiectul propozitional, realizat ca o relativa libera, al carei conector ndeplineste functia de subiect al subordonatei relative, substituind nominalul-subiect al regentei (veziImbricarea, 1.1).(1)Cinese duce si umbla dupa ntelepciuneimerg toate apoi bine.(I. Zanne,Proverbele romnilor);(2)Cinestrca dragostile / Mnce-igru pasarile.(G. Dem. Teodorescu,Lirica populara);(3)Cinese poarta asa urt,de elnici nu amintesc.Forma de nominativ a pronumelui relativ-subiect, corespunzatoare relatiei de interdependenta cu predicatul subordonatei, nu corespunde regimului cazual de dativ (1, 2) sau regimului prepozitional (3) al verbului-predicat din regenta si, invers, n constructiile relative (4, 5), forma de dativ (4), respectiv de acuzativ prepozitional (5) a relativului pronominal, corespunzatoare relatiei acestuia din subordonata, nu corespunde pozitiei sintactice de nominativ, ceruta de relatia fata de verbul-predicat din regenta:(4)Cui i-e foame, codriviseaza.(I. Zanne,Proverbele romnilor);(5)Pe cinenu lasi sa moaranu te lasasa traiesti. (I. Zanne,Proverbele romnilor).2.1.4.Cazul nominativ-subiect al unui pronominal (relativ sau nehotart cu valoare relativa), pus n relatie de interdependenta cu verbul unei constructii gerunziale, poate fi reluat, ntr-o constructie anacolutica, de un nominal, cu alta referinta dect pronominalul izolat:Masa era compusa din doua mesute mici, asezate cap la cap,care, neavnd aceeasi forma si nici aceeasi naltime, mbinarealor alcatuia o figura geometrica cu totul arbitrara.Erau doua case,care,fiind foarte vechi, zidurilelor aproape nu mai aveau aceeasi culoare.2.1.5.Anacolutul poate reprezenta discontinuitatea cazului dativ cu functie de complement indirect al unui pronominal (relativ sau nehotart cu valoare relativa), pus n relatie cu un verb-predicat a carui relatie de interdependenta cu subiectul este nesatisfacuta:As vrea sa spun ceva, dar gndurile s-au departat de mine ca trebuie sa le trag napoica pe niste balonase captive,caroradndu-le libera sfoaras-au ridicatsi s-au lipit de tavan. (Camil Petrescu,Patullui Procust)2.1.6.Cazul afectat de anacolut poate fi acuzativul-complement direct al unuipronominal (relativ sau nehotart cu valoare relativa), pus n relatie de interdependentacu un verb-predicat (1) sau acuzativul-complement prepozitional al unui pronominalde acelasi tip, n relatie cu un verb-predicat regent cu regim de dativ (2, 3):(1)Va fi fost o experienta a celor de dinainte,pe careoamenii acestia stnd pe tusa, ca orice jucator care se respecta,nvatamai mult pe tusa.(Radio, 1991);(2)Pentru cinenu ajunge la timp, nuise mai acorda premiu.;(3)Negresit capentru oricarestie sa tina un condei cu trei degite sipentruoricaredin acei scriitori ce nu s-au patruns ca scrisul trebuie sa fie numai o urmare cugetata a gndirii si a studiului foarte lesnelevine a scrie "currente calamo" despre orice materie, stiuta sau necunoscuta lor.(Al. Odobescu,Pseudo-kinegetikos).2.2.Anacolutul persoanei priveste tot relatia de interdependenta dintresubiect si predicat, afectnd acordul predicatului cu subiectul. Discontinuitatea constructiei sintactice se manifesta ca o necorespondenta fie ntre persoana verbului-predicat si cea a pronominalului-subiect:Ce folossa citescorice carte bisericeasca, dacanu stiia nsemna macar ctusi de ct, e greu.(I. Creanga,Amintiri), fie ntre impersonalitatea verbului sau a constructiei verbale si persoana pronominalului subiect:Ea, cnda vazutasta, a fost imposibilsa reziste.Anacolutul persoanei este de multe ori efectul vorbirii directe legate:(1)Eu, domnule judecator, dumneaei zice, pardon, iarai venit, ma porcule?(I. L. Caragiale,Justitie);(2)Spnul neputndu-le strica hatrul,cheamape Harap Alb de fata cu dnsele si-invoi aceastansa cu tocmala, ca n tot timpul ospatului sa steie numai la spatele stapnu-sau si nici macar sa-si ridice ochii la ceilalti meseni,ca de l-oiu vedobraznicindu-se cumva,acolo pe loci si taiu capul.(I. Creanga, Harap-Alb).2.3.Anacolutul numarului, ca si cel al persoanei, priveste nu dezacordurile simple dintre subiect si predicat, care nu sunt considerate anacoluturi, ci discontinuitatea constructiei sub raportul numarului a diferitelor verbe-predicat ale enuntului, n relatie cu acelasi subiect:Dar fiindcate ntorci[.]lasa-tibutea sa vina pe urma siaideticu noi.(P. Ispirescu, Prslea cel voinic).2.4.Anacolutul elementelor relationale, conjunctionale sau relative, se produceprin evitarea sau neglijarea conectorilor, avnd drept consecinta amestecul constructiilor subordonate cu cele coordonate, care dezorganizeaza ntreagastructura a enuntului:Este ocriza,careasculta-ma pe mine, cadvnu stiti,care, ma-ntelegi.;Statulcum a devenit acuma,eudupa cum vaz ca se petrece,canu sunt prost, nteleg sieuatta lucru,fiindca nu mai mergecu sistema asta,care,cum te gndesti, te-apucagroaza, monser, groaza!(I. L. Caragiale,Caldura mare).Gradul abaterii de la normele limbii literare a diferitelor variante de anacolut este apreciat diferit dupa efectul discontinuitatii sintactice asupra inteligibilitatii constructiei, a ambiguitatii sau a echivocului creat, precum si dupa efectele stilistice ale fenomenului.