***Desertul sau pustiul este o zona care primeste foarte putine precipitatii, ap roximativ 250 mm pe an. Deserturile au reputatia de a sustine foarte putine forme de viata desi, la o comparatie mai at enta cu un mediu mai umed, formele de viata din desert sunt de cele mai multe ori variate si raman in general ascunse pentru a-si pastra umiditatea. Aproximativ o treime din suprafata Terrei este acoperita de deserturi. In regiun ile de desert sunt in general diferente mari de temperatura de la zi la noapte. Cauza lipsei de vegetatie dintr-un dese rt (pustiu) poate fi lipsa apei sau in regiunile arctice lipsa caldurii necesare vietii. ***Vegetatia lemnoasa este foarte rara, citiva pomi crescand doar in lungul albi ilor uscate Chiar daca astazi apele de suprafata au disparut , tufisurile de tamarix, ulmii sau plopii amintesc de vechile cursuri de apa. In locurile in care apa freatica este foarte aproape de suprafat a, arborii si arbustii se inmultesc, Aici flora este reprezentata de rogozuri ca Carex hostii, Carex pachystylis, Car ex physodes, prin graminee ca Poa bulbosa, Aristida karelini si unele terofite efemere ca Erophila verna, Holosteu m umbellatum, Lepidium perfoliatum. Pe unele locuri se mai pot intilni si grupuri de arbusti care ating inaltimea de 3-4 m ca Haloxylon persicum, de Caligonum sp. si Ephedra alata. formand adesea oaze de vegetatie. Datorita usca ciunii si pustietatii se gaseste doar un pom la fiecare 500 de km. *** Odata cu secarea treptata a surselor de apa si a secetelor successive este amenintata si supravetuirea animalelor salbatice specific zonei. In desert mai supravetuiesc camila cu doua cocoase, dincare au ramas in salbaticie doar 400 de exemplare, Argalul de Gobi (o speci de oaie, pe cale de disparitie), capra ibex si gazela cu coada neagra, sau persona. Pe linga speciile mai deosebite de animale salbatice din desert ex ista si specii de pasari, dintre care aproape toate sunt migratoare, specii de reptile, majoritatea sopi rle si specii de mamnifere, printre care se numara rozatoare mici, precum hamster, sobolani,soareci saritori de desert si soareci de cimp. Probabil ca cel mai spectaculos si mai rar intilnit dintre animalele desertului este ibrisul, numit si leopardul zapezilor, o specie pe cale de disparitie care traieste in regiunile muntoase. ***Adaptarile plantelor la desert***.Unele plante de desert au radacini lungi, p entru a ajunge la apa din adancime. Tufele mesquito au radacini care cresc pana la 30m adancime pentru a ajunge la apa din subteran. Alte plante profita de scurtele perioade ploioase, facandu-si depozite de apa in corpul lor in mome ntele cand apa este din belsug in jur. In general, plantele pierd multa apa prin frunze, dar plantele de desert sunt n evoite sa retina apa. Unele au frunze speciale "acumulatoare de apa". Tumboa Tumboa africana inmagazineaza apa in imen sa radacina subterana. Frunzele ei lungi au o cuticula speciala, groasa, pentru a impiedica evaporarea apei.Alte p lante isi pierd frunzele in perioadele lipsite de ploaie. Ocotilo nu poate retine apa, dar isi prepara hrana, atat in frunze cat si in tulpinile verzi. De indata ce apa de ploaie se usuca, ii cad frunzele pentru a economisi apa. Cactus ul are o tulpina suculenta, care retine multa apa in urma ploilor. Majoritatea plantelor isi prepara hrana in fru nze. Cactusii nu au frunze, in schimb, isi prepara hrana in tulpinile lor verzi. Prin tepii ca

ctusilor nu se pierde apa. Tepii protejeaza planta impotriva animalelor. Roua care se formeaza cateodata pe cact usi se prelinge in pamant si este preluata de radacini. ***Adaptarile animalelor***Antilopele si camilele sint animale rezistente la foa me si sete care in cautarea apei parcurg distante mari.Camila face rezrve de grasimi in gogoase. Sarpii si sopirl ele au corpul acoperit cu solzi cornosi prin care nu se evapora apa. Majoritatea animalelor noaptea sunt active iar ziua duc o viata pasiva.Animalele de desert trebuie sa-si pastreze temperatura corpului fara sa piarda prea multa apa prin evaporare.In acest scop ele folosesc multe metode.Adapostirea sub pamant sau la umbra este una dintre cele m ai obisnuite.Veveritele de pamant petrec pana la sapte luni in vizuine adanci unde dorm pana la sase ore odata con servand apa si enrgia.Vizuina se gaseste la un metru sub pamant. Majoritatea animalelor care trebuie sa-si petreca timpul la soare se misca astfe l icat sa reduca suprafata corpului aflata sn contact cu nisipul fierbinte