Denis Kambouchner

DESCARTES

nu a sDus...I

Un inventar al ideilor falsedespre autorul cdrliiDiscurs asupra metodei,

cu detaliile necesareqi cu o incercare de apologie

Traducere din limba frxtcezi de Cristina Sdvoiu

ffiTrwathrtt

zAM

Cuprins

Nota traducdtorului ...,...-. ..............5

CuvAnt-i:rainte................... ..........7

Notd bibliograficd........... ...........13f . in gcoti nu se invali nimic folositor..............................152. Simfurile ne amdgesc ............25

3. Numai ceea ce este clar gi distinct este adevdrat........334. Metoda constd in doar cAteva reguli .......43

5. Dumnezeu ar fi putut face ca 3 plus 2 sd facd 4..........51

5. ,,GAndesc, deci exist" este o mare descoperire...........597. Sufletul omenesc doar gAndire purd

care se oglindeEte pe sine .........................67

8. Mintea omeneascd nu are nevoie de corppentru a 94ndi........ ...............75

9. Mintea omeneascd nu cunoaste nimic dincolodeideile sale.............. ............83

10. Voin{a omeneascX este infinitd ...............93

11. Omul trebuie sd devini stdpAnul qi delindtorulnaturii (f olosindu-s e de mathe sis unioer s alis).......... 1 0 1

12. Materia nu este nimic altceva decAtintindere,adici spaliu .........................109

13. Fizica aproape cd nu are nevoie de experimente....\1714. Corpul omenesc este o maqindrie gi-atAt .................12515. Sufletul nostru dispune de o forld prin care

pune corpul in miscare. ........................133

16. Asupra animalelor avem toate drepturile ............... 1-43

L7. Raliunea este lipsiti de emolii .............151

18. Niciuna dintre judecifile noastre practice

nu este sigurd......... ...........161'

1"9. Morala perfectd nu este la indemAna noastri .........169

20. Generozitatea este sentimentul libertdfii ..... .........,.. 177

21. Politica trebuie lSsatd in setuna prin$lor .................187

Scurtd apologie sub forma dialogului.. .....1.95

Descartes - date biobibliografice ....................................203

1"

in gcoli nu se invafd nimic folositor

Dupd Montaigne qi inaintea lui Rousseau, amputea fi ispititi sX credem cd Descartes ar fi avut aver-siune fafd de gcoali; ori, cel putlrt ar fi socotit-o nefo-lositoare ori riu intocmiti. Ca orice spirit cu adevdratmoderrL el s-ar afla ,,intotal dezacord cu qcoala".

Dovada: primele pagini din Discurs asuprametodei, agadar din prima lucrare pe care Descartesa publicat-o gi, prin aceasta, din intreaga sa filosofie.Am petrecut, spune el, opt sau noui ani ,,intr-unadin cele mai celebre gcoli din Europa"T; am ftrvdlatacolo sumedenie de lucruri; pentru ca apoi sd-midau seama cd nu invdlasem nimic cu adevdrat ,,folo-sitor in via!6" , qi sd md vid ,,asemenea unui om careumbld de unul singur gi in intuneric"2.

Cel putin, asa sunt prezentate lucrurile pe scurt.Mult prea succint insd.

Trebuie inceput cu examinarea obiectului. Dis cursasupra metodei de a cdlduzi bine ratiunea qi de a cdutaadeudrul tn qtiinle este un fel de prefafd la o culegerede trei ,,Eseuri" qtiinfifice, Dioptrica (despre vedere giopticd), Meteorii (despre fenomenele atmosferice) gi

1-. Discurs,I AT VL 5.2. Discurs,Il AT VI, 16.

1"5

Denis Kambouchner

Geometria (despre probleme privind diferite feluri decurbe), alcdtuind o lucrare unicd in genul sdq publi-catd fdrd nume de autor la Amsterdam in 1637. Aceste,,Eselrri" discutd chestiuni arhicunoscute gi delocugoare, cum ar fi aceea a curcubeului ir Meteorii satrproblema lui Pappus la inceputul lucririi Geometria.Solufiile oferite acestor probleme trebuie infelese cao dovadd a minfii de exceplie a autorului lor, indeo-sebi a eficienfei metodei dupd care acesta s-a cdlduzit(cele- trei tratate sunt,,Eseuri ale acestei metode").

ln prefala sa - faimo sul Discurs - , autorullvorbeqte despre,,ciile pe care le-a urmat" de-a lungulcercetdrilor sale menite cdutdrii gi aflHrii adevdruluiin diferitele domenii ale cunoasterii. El prezintd prin-cipale reguli ale metodei urmate, insofindu-le cu oserie de considerafii aparfinAnd unei filosofii (meta-hzicd., hzic6,, fiziologie) pe care insd nu o descrie.ScuzAndu-se de-a nu o face publicd (motivul fiindrecenta condamnare a lui Galilei), el vorbeqte tofuqidespre agteptdrile cdrora ea le-ar putea rdspunde, gidespre modul in care roadele ei vor putea fi sporite.

Aceste date trebuie sd ne dea ceva de inteles: eleevoca ln ltrut marr ceea ce ne-am putea agtepta sicitim in titlul sec,tiunii asupra studiilor. Adicd:

1) in dimensiun"u "i autobiograficd, aceastdprefafd este, inevitabil, succintH gi simplificatd.Descartes susfine cd ,,nu propune aceastd scriere

1.. in realitate, asupra paternitdFi lucrdrii nu plana niciunmister. Irr privinla Meditaliilor, ele vor avea ca titlu inlatind (1641-L642): Renati Des-Cartes Meditationes dePrima Philosophia..., gi in francezd (1647): Les M1ditationsmitaplrysiques de Rend Descartes touchant la premidrePhilosophie...

16

DESCARTES nu a spus...

rlr.t'iil ca pe o povestire sau, daci preferafi, ca Pe ol,rlrrrlii"r. Chiar dacd tot ce cuprinde ea este veridic(r.rr in chestiunile referitoare la gAndire lucrul nu este

llriirr simplu de stabilit), scrierea va fi una putemicrrt'lt't'tivd. De pildd, ea nu pomenegte nimic desprerlouir evenimente hotdrAtoare din anii tinerefii: intdl-rrirca cu fizicianul-matematician Isaac Beeckman irrroicmbrie 1618 gi faimoasele vise din noaptea de 10

rrrricmbrie L619.2

2) Aceeagi prefafd - Discursul - este vXzutd ca

st'mnalul intregii noi filosofii, pregdtind terenul

1rt'ntru publicarea ei. OrL dach aceastd filosofie este

l)r'de-a-ntregul rodul unei anumite metode, de bundst'amd cd aceastd metodd trebuie sd fie ea insdqi unarrou5, desigur nu sub toate aspectele ei (dacd, aEa cum

.rvea sd scrie Descartes, nu existd ,,nimic mai vechi

rlecAt adeveflJl"3, afunci nu existi nici ceva la fel de

vcchi ca ,,bunul sim {' , pe care aceastd metod6 il cultivdqi il pune in practicd)a, ci in exactitudinea concepfiei

l. Discurs,l AT VL 4.

2. Povestirea acestor vise, care au adeverit vocalia luiDescartes, apare in AT X, 180-L88; este un extras din Vie

cle Monsieur Descartes / Viala Domnului Descattes, cartea

remarcabild a lui Adrien Baillet (2 vol., Paris, 1591.; reed.in 1 vol., Paris, ed. Des Malassis,2012), vol' 1, pp. 80-85. V.

Descartes, CEuares Philosophiques, ed. De F. Alqui6, Paris,Gamier, 1963 (reed. in 201,0), vol. 1", pp. 52-61'; Etude du bon

sens, La Recherche de Ia airitd et autres dcrits de jeunesse, ed'De V. Carraud gi G. Olivo, Paris, PUF, 2013, pp- 99-Ll4;G,uures complites, vol. L (Premiers dcrits' RDgIes pour Ia

direction de I'esprit), Paris, Gallimard-Tel, 2015.

3. Epistold cu dedicafie din Meditalii, NI,IX,6.4. Aceastd chestiune este tratati in Ia IV Rigle pour ladirection de t'esprit / Reguli pentru indrumarea min{ii (a IV-a).

77

Denis Kambouchner

sale. Aceastd metodd gi aceastd filosofie sunt, cel pu$ninif,al, opera unei singure min{i: ele trebuie prezentateca atare, adicd trebuie ardtat cAt de pu,m datorcazdcrearea lor unei invXlifuri insugite anterior.

3) in acelagi timp insd, pentru autorul acestuiDiscurs, nu este vorba despre a contraria nici printr-oambifie nemdsurat5, nici printr-o devalorizareprea accentuatd a stdrii gtiinfelor sau a institufiilor.Precau,tiile sunt aici esenliale, iar Prima Parte nu vaface excepfie cu cAt pentru ca filosofia sa si poatdcircula in continuarea, he in Franfa, fie tr Europacatolic5, autorul se bizuie increzfitor pe bundvoinfagi pe influenla vechilor sdi maegtri iezuifi.

Sd recitim, agadar, aceste pagini faimoase: maiintAi cd ele nu cuprind nimic stAnjenitor Ia adresastudiilor pe care Descartes a fost silit sd le urmeze.Autorul nu doar cd pomenegte colegiul regal de LaFldche ca fiind ,,una dintre cele mai faimoase scolidin Europal'; ci adaug6:

LuAnd cunogtinfd de judecdlile pe care ceilalgi lefdceau asupra mea, nu gdseam sd fi fost consideratinferior colegilor mei, degi printre ei erau cAlivadestinafi a lua locul profesorilor nogtri.l

Ceea cene face sd revenim la sublinierea exigenfeicu care erau aleqi acegti profesori. Care este, atunci,obiectul criticii? Nu atAt materiile de invdfdmAnt(imbi, adicd latina gi greaca, fabule, istorii gi operemorale, poezie, elocinf5, matematici, fiIosofie, fdrda mai socoti ceea ce are legifurd cu religia), care iqi

L. Discurs,l AT, VI, 5.

18

DESCARTES nu aspus...

.tu, li(lcare, importanla lor, cAt o anume promisiunerlr, r'rrre acestea erau nelipsite. Dupd cum rezultd dinrt('('ritc rAnduri de mare importanfd:

Am fost hrdnit cu literaturdl incd din copil5rie 9i, cum

cram tot mai convins cd prin ea puteam dobAndi o

cunoagtere clarX qi distinctd a tot ce este folositor viefilaveam o extremd dorinfd de a o studia maiindeaproape.

insd, indatd ce am terminat studiile dupd care, in mod

obigrurit, egti primit in r5ndul invdfafilor, imi sdrimbai

in irrtregime pdrerea, cdci md gdseam impiedicat de

atAtea indoieli qi erori, incAt mi se pirea c6, voind simd instruiesc, n-am avut alt profit decAt acela de a-mi fidescoperit din ce in ce mai mult propria neEtiinfd.2

Ideea c5, datoritd studiilor, o minte bine inzestratd

iqi descoperi arn ergura propriei ignoranfe este un fel

tlc loc comun pe careil aflilrr9 de pild5, 9i la Montaigne3,

insh a cdrei sursd o gesim cel pulin la Socrate.a in ceea

t'e privegte ,,ciza scepticd" ce ar fi pus stdp6nire pe

t6ndrul Descartes la ieqirea sa din colegiu sau univer-sitatg nu suntem ir posesia niciunui document care

s-o adevereascd. Ar fi mai indreptdlit sd credem cd stili-zarea ,,f.abulei" a avut de urmat acest parcurs.

l. ,,Literele" cuprind tot ceea ce se afld in cdrfi, inclusiv inmaterie de gtiinf6.2. Discurs,I, AI VI, 4.

3. Essais / Eseuri,Il,l2 (Apologie de Raimond Sebond / Apologia

IuiRaimond Sebond), ed. Villey, p' 500 (A).4. Despre cariera temei socratice a i:rdoielii la inceputulepocii clasice, a se vedea lucrarea lui Gianni Paganini,

{kepsis. Le Dibat moderne sur le scepticism / Dezbaterea

modernd asupra scepticismului, Paris, Vrin, 2008'

19