Scorr O'Dnr,l (1898-1989) este unul dintre cei mai cunosculiscriitori americani de literaturd pentru copii gi adolescenfi,renumit gi pentru romanele sale istorice. De-a lungul timpuluia primit numeroase distincfii, intre care Newbery Medal pentruInsula Delfi,nilor Albagtri gi Hans Christian Andersen Award,cel mai prestigios premiu internafional care se oferd pentrucontribufia adusi literaturii pentru copii.

Publicatd ln 1970, Descd,ntec pentru lund. (Sing Down. the Moon)a fost distinsd cu Newbery Honor, iar New York Times a nu-mit-o una din cele mai importante cdrli ale anului. Aldturi deInsula Delfi.nilor Albagtri (Arthur, 2015), Descd.ntec pentrulund. se numdrd printre cele mai indrdgite titluri ale literaturiipentru copii.

Scorr O'Drm

Traducere din englezide Alex Moldovan qi Mariana Buruiand

Descd,ntec pentru lund'

AFI{UR

Redactor: Anamaria OmerCorector: Elena BifuTehnoredactor: Crengu.fa RonteaCopert6: Alexandru Dag

I)escrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiO'DELL, SCOTT

Descdntec pentru luni / Scott O'Dell trad. de AIex Moldovangi Mariana Buruiand. - Bucureqti: Editura Arthur, 2018

rsBN 978-606-788-489-0

I. Moldovan, Alex (trad.)II. Buruiani, Mariana (trad.)

821.111

Scott O'DellSing Down the Moon

Copyright O 1970 by Scott O'DellAll rights reservedPublished by arrangement with Edward Necarsulmer fV LiteraryManagement LLC

@ Editura Arthur, 2019, pentru prezenta edifieEditura Arthur este un imprint al Grupului Editorial ART

Capttot ul 1

Primdvara a venit mai devreme in anul acela pe

terasele inalte de deasupra canionului nostru' Pidu-

nle depifi.onl s-au scuturat de stratul de omdt in luna

cdprioarei. VAnturile calde au topit zdpada,iar pe sub

copaci s-a strans ape albastrd ce-a inceput sd se

scurgi pe lunci gi prin barrancas2 ad6nci' Departe,

spre nord, unde peretii de piatr6 ai canionului sunt

atAt de apropiali cd-i poli atinge cu mainile desfbcute,

apele s-au unit gi au luat-o spre sud, spre Spider Rock

gi Lost Sheep Mountain, fficAnd un cot mare qi tre-

cAnd in cele din urmd pe ldnge satul nostru'

Ziuaincare au venit apele a fost o zi minunatd'

Am auzit primele sunete ce le vesteau venirea noap-

tea,tteazd frind. La inceput a fost o Foapte' ca o paH

de v6nt ce trece printre cocenii uscati din lanul nostru

de porumb. Dupd un timp, sunetul a inceput sd

semene cu cel al picioarelor unor rSzboinici care dan-

seaze,. Apoi s-a transformat intr-un vuiet care a zglu'

duit pdm6ntul. De-abia aqteptam sd rdsari soarele'

1 ,Pin", in lb. spaniold in original (1. re!.)., ,,nenieuri", i;lb. spaniolS in original (n. red')'

&5qS

Scor O'Dm,r"

Cdnd s-a ivit prima geand de lurnin6, m-am rcpezitafafi sd vdd cum curge rdul. Tata, mama gi sora mea,Lapana, mai vdzuserl multe primdveri timpurii, agacd dormeau.

Stdteam singurd in livadS, unde cregteau piersi-cile. Era un miracol. Ieri nu vedeai nimic in afard decopaci golagi gi intinderi vaste de nisip galben. Pestenoapte, totul se schimbase. Copacii incepuserd sdlnmugureasci gi nisipul era acoperit de apa albastrdcurgitoare.

imi venea sd c6nt. Voiam si sar gi sd dans ez debucurie, cu toate astea am stat linigtitd qi am privitcum curge rdul printre copacii verzi de bumbac, cdciqtiam cd aduce ghinion sd fii atAt de fericit. Zeilor nule place sd-!i arSfi fericirea gi-i pedepsesc pe cei carenu le dau ascultare. Mi-au pedepsit fratele. Au per-mis trdsnetului s5-l loveascd pe cAnd se intorceaacasd de la v6ndtoare. Fratele meu omordse un cerbcu coarne cu gase ramifica{ii pi c6nta pentru cd eraprimul cerb cu qase ramificalii ucis in vara aceea.Trdsnetul l-a lovit gi l-a omorAt.

Cu gAndul la fratele meu, am rdmas linigtitd.Nimeni nu gi-ar fi putut da seama cum md simfeam.Cu toate astea, imi era greu. imi era foarte gr€u,pentru c5 acum, cEvenise primdvara, aveam din nouocazia si mdn oile pe cdrarea cea lungd spre teras6.

Le mai m6nasem acolo o datd, cu un an in urm6,in ziua in care lncepuserS. si curgi apele. Dar fuseseun moment prost pentru mine. M-am g6ndit la prim6-vara aceea. Nu mai era at6t de greu sd stau calmd gisd mi gAndesc la asta.

Descd'ntec Pentru lund'

Primivara trecutd urcam fericiti cdrarea, in sunet

de t5l6ngi, iar oile albe, cu blana lor de iarnd, tAnjeau

si ajungd la pdgunea primdvdraticS' in momentul incare am iegit de pe cdrare' m-am bucurat si le vdd

imprdqtiate pe luncd qi pdscdnd primele fire de iarbd,

de parcdn-ar mai fi mAncat in viala lor'

A fost distractiv toat6 dimineala 9i o parte din

dupS-amiaz6. Apoi au apdrut nori albi, care, dupd

un-timp, s-au frcut negri. Atunci ar fi trebuit si plec

din luncd gi sd mAn turma la vale, spre casS' Asta ar

fr trebuit sd fac, aqa cum qtie orice pdstor adevdrat'

Ce am fbcut a fost gregit. Am rdmas, gdndindu-mi cd

norii negri vor dispdrea sau cd, dacd va veni furtuna,

va fi micd.F\rrtuna n-a fost una mic6. La inceput doar a plouat

gi am mdnat turma intr-o dumbravi de plopi ca s-o

i"""t" de vAntul care se fbcuse rece. Apoi a inceput

sd ning6.Nu-mi mai fusese niciodatS fric6, sau poate o sin-

gurd dat6. Mi-a fost frici odatd, cAnd l-am vdzut pe

bunicul, care murise de mult, plimbAndu-se' Era

noapte, la fel ca in primdvara trecutd, cu zipadi, 9i

bdtea un vAnt rece. El a ieqit dintre copaci qi dintrefulgii care cddeau 9i s-a indreptat spre mine, spu-

n6ndu-mi pe nume.Asta s-a intAmplat pe cAnd aveam zece arrj' Acum,

cd aveam paisprezece, n-ar fi trebuit sd md tem, dar

degeaba. M-am gAndit ce cald trebuie si fi fost in casa

noastr6, care aveaperqi grogi de pimAnt qi o u95 atAt

de micufd cd trebuia sd te tAriqti pe coate gi pe ge-

nunchi ca sd intri. Oile erau in siguranldla addpostul

&s 6 -r& &*7@

Scor O'Dnlr,

plopilor. N-aveau cum s6 inghefe cu blana lor groasdqi dimineatd md puteam intoarce.

Le-am l6sat acolo gi am cobordt pe cdrare. Labazacanionului nu ningea. M-am tdrdt pe ugd. Tata,mama gi sora mea, care stdteau in jurul focului, s-auuitat la mine - la picioarele mele murdare, la haineleude gi la pdrul meu lung, acoperit de zipad5. $i-audat seama c5. ceva nu era in reguld.

Lapana, sora mea, a spus:

- Am vdzut cum s-au adunat norii de furtund peteras6.

Lapana avea doar cu doi ani mai mult ca mine, darvorbea de parcd ar fi fost cu zece ani mai mare.

.

- Credeam cd te vei intoarce acasd inainte de fur-tund, a spus tata.

- Unde sunt oile? a intrebat mama.Se gdndea la oi, pentru ci erau ale ei. in tribul

Navaho, din care fac parte, majoritatea oilor aparfinfemeilor. Nu-i de mirare, agadar, cd prima datd s-agAndit la oi.

- Sunt in siguranfd, am spus.

- Unde? a intrebat Lapana.

- Am ciulit urechile, a spus marna, dar nu audtdlSngi de oi.

Cu tolii gi-au dat seama ci ldsasem oile pe teras6,degi nu gtiau de ce.

- Oile sunt in dumbrava de plopi, am spus.

- Le-ai ldsat acolo pentru ci te-ai speriat, a zisLapana. Te-a speriat furtuna.

Mama n-a spus nimic. S-a ridicat de l6ngd" foc,a luat doud pdturi qi gi-a pus una pe umeri, d6n-du-mi-o mie pe cealaltd. A iegit, iar eu am urmat-o.

Descd'ntec Pentru lund,

Am traversat pArAul qi am urcat pe cirare. Pe terasiincd ningea, dar oile erau in siguranfd, ascunse indumbrava de plopi. Am cur6lat un petic de p6mdntqi ne-am a.qezat l6ngd ele, apoi ne-am invelit in pdturi.A fost o noapte lungd, cici mama nu mi-a vorbit.

N-a vorbit nici la venirea diminetii, c6nd am mAnat

turma pe cdrare gi peste pdrdu, p6nd in staul. N-amai vorbit niciodati despre noaptea aceea, dar totrestul primdverii qi vara gi toamna nu m-a mai ldsatsd duc turma pe terasd.

Acum primdvara venise din nou. De-abia aqteptam

si se trezeascdmama ca s-o pot intreba de oi.

6"8q6

Caprrolul 2

N-a trebuit si agtept mult gi nu era nevoie sd-ispun mamei cdvenise din nou primSvara qi civoiamsi duc oile pe teras5.. N-a fost nevoie sd mai spun nicici in zilele scurse intre cele doud primdveri invdlasemcd un pdstor nu-gi p5rdsegte turma pentru a se punepe sine la adipost, fie cd-i vorba de furtuni, de ani-male sdlbatice sau de orice alti pricine. MA aqteptala poarta staulului c6nd m-am intors de la rdu.

- Iarba e mai bund in sud, dincolo de dumbravade plopi, a spus ea. E incd apoasi 9i rard, dar oile se

vor bucura de ea dupd ce au m6ncat mesquitet toatiiarna.

Mi-a dat o bucatd de carne uscatd de ciprioard sd

mdnAnc la pr6nz qi a aqteptat sd mAn oile din staul,peste r6u. Cdnd am ajuns la cdrare, mi-a ficut cumAna.

Cirarea spre terasd e abruptd qi trece pe lAngd o

vale impdduritd, apoi gerpuiegte o weme. E singuracale de ieqire din canion pe o bucatd de doud leghe.Oamenii nogtri o folosesc c6nd pleacd in recunoagtere

Desci'ntec pentru lund'

sau cAnd merg la vdndtoare. Deoarece cdrarea eabruptd, e ugor de apdrat dacl'rdzboinicii de laApusvin si ne atace canionul.

Am ajuns la terasd c6nd soarele era de-o suli!6 pe

cer spre Rdsdrit, cu mult inainte sd ajungi qi celelaltefete din satul nostru, lucru care mi-a pl6cut. Oilesmulgeau iarba scurt6, iar cdinele stdtea gi se uitacum pe cdrare venea Cdprioara Albd cu turma ei. AmzAmbit qi am intAmpinat-o, acesta frind dreptul meupentru cd ajunsesem prima pe teras5. Am zAmbitam6ndoud gi am salutat-o pe Pasdrea-care-aleatgd',care a sosit doar c6nd cea mai mare parte a ierbii dinlunca sudicd fusese pdscut6.

Dar la prdnz am mAncat impreund toate trei intimp ce turmele noastre p6gteau.

- Ai aazit, a intrebat Pasirea-care-alearg6', cdgemenii sunt bolnavi?

- Ei sunt mereu bolnavi, a rdspuns CdprioaraAlbd.

- N-au niciun pic de forfd, a spus Pasdrea-care-

aleargd. Ar fr mai inlelept si existe doar unul dintregemeni, nu amdndoi. Nu e suficienti fo4d sS le ajung6la amAndoi.

- fi-ar pldcea si ai gemeni cdnd o si te mnrili?m-a intrebat Cdprioara Albd.

- Nu m-am gdndit niciodatd la asta, am spus,

evitdnd adevdrul.

- Se gdndegte intruna la asta, a spus Pasirea-care-

aleargd.

- E prea slabi ca sd aibd gemeni, a addugat C6pri-oara Albd.

1 Denumire genericd pentru mai multe specii de arbori piticiintAlnili in zonele degertice din sudul qi sud-vestul StatelorUnite qi din nordul Mexicului (n. tr.).

(b 10 *& &* 11 43

Scor O'Dnm

- E slabd pentru cd nu mdn6nc6 nimic, a zisPasdrea-care-aleargd.

Glumeau pe seama mea. Nu sunt slabd qi mdnAnc

mult. Sor6-mea zicecdmdnAnc caunbdrbat. Dar noiglumim aqa tot timpul. Numai ieri, tata a primit uncal nou. CAnd i-a sdrit in spate qi s-a plimbat mAndru

de colo colo, ca sd se dea mare, unchiul meu a rAs.

- Atingi pdmAntul cu picioarele, a spus el. Fiepicioarele noului tdu cal sunt prea scurte, fie picioa-

rele tale, dragi frate, sunt prea lungi.Ne place sd glumim agaunii cu ceila$i, astfel ci nu

m-am supbrat pentru ce au spus cele doud prietene

despre mine. M-am gAndit la o replicd usturitoare'dar inainte si apuc sd vorbesc, Pasdrea-care-aleargd

a zis:

- E posibil ca prietena noastrd si nu se cdsito-reasci niciodatd. Cine wea o fatd cu bralele ca nigte

be!e?

- O, a spus Cdprioara Albe, e posibil ca vreunamirAt s-o ia de nevast6. Va vedea cd m6ndncd pufinqi va crede ci nu conteaz6'dac6-i amdrAt sau nu.

- Si mai probabil, va vedea cd mama ei are multeoi, a addugat Pasdrea-care-alearg6.

- Da, majoritatea tinerilor viseazd la soacre cu

multe oi, a spus CdprioaraAlbS.

- Dar nu cred cd Bdiat Inalt e genul Ssta de vis6-

tor, a zis Pasirea-care-aleatg6.Eram o fetild sdnitoasi qi eram priceputd la fesut,

dar nu eram frumoasd ca prietenele mele. Mulfi cre-

deau cd singurul motiv pentru care pirinfii lui Bdiattnalt voiau s6-l cdsdtoreasci cu mine era faptul cimama avea multe oi.

Descd,ntec pentru lund'

- Nu conteazdce cred a$ii, a spus CdprioaraAlb6.Bdiat inalt se va.cdsdtori cu ea doar pentru cd e fru-moasd qi ascultdtoare.

- Fi mdndncd at6t de pufin, a addugat Pasdrea-care-aleargd.

Oile mele pigteau in apropiere. Am ascultat cunrretezau iarba lungd cu dintii. M-am uitat in sus lacerul albastru gi am ascultat susurul apei curgStoare.Prietenele mele a,steptau un rdspuns. Voiau sd vor-besc despre Bdiat Inalt, care de dimineald urma sdplece spre Apus cu luptdtorii nogtri.

Cdprioara Albd s-a impacientat c6nd avdzut ci tac.

- Bdiat inalt e foarte curajos, a spus ea.

- Uneori prea curajos, a spus Pasdrea-care-alearg5.

Md imboldeau sd vorbesc, dar am rdmas mut6.M-am ridicat gi am prins o oaie care se indepdrta qi

am mAnat-o inapoi in turm5. CAnd m-am a ezatlaloc, prietenele mele qugoteau ceva. Se purtau de parcd

nu eram acolo.

- in linutul tribului Ute, fetele sunt frumoase, a

spus Cdprioara Abe. Am auzit de la tata gi de la fraliimei care au fost acolo.

- Aqu e, a confirmat Pasdrea-care-alearg6. Odatdam vdzut o fatd de-acolo. Degi eram micd, n-am uitat-o.

- Poate cd Biiat Inalt va aduce una acasd, a spus

CdprioaraAlbS.

- Tot ce se poate, a rdspuns Pasdrea-care-alearge.Mi-am ridicat genunchii sub bdrbie qi mi-am pus

capul pe ei, privind turrnele care pdqteau. Dupd o

vreme i-am zis Ciprioarei Albe:

- Trei dintre oile tale s-au indepeftaL

fte L2 "€?tu13e&