NapoleonHillGANDESTE,

SI VEI FI BOGAT

EDTTTE .q,cru^q.uzlrA rENTRU SECoLUL xxrDE DR ARTT{UR R PELI

Traducere din limba englezlde Cora Radulian

c.ft*Bucuregti

2018

cuPRtNS I

Prefayaautoruluilaediyiaoriginald .....9Prefayd laedlylaactuald .......17

Capitolull.Putereagindului. .......21Omul care gi-a ,,gandit" parteneriatulcuThomasA. Edison. .....21Ladoipagideaur... ......25Egti ,,Stipinul destinului t5"u, c5.pitanulsufletuluitS.u" . ...34

Capitolul 2. Doringa - punctul de pornire al tuturorrealizirilor (Primulpas citre bogigii). . . . . . . . 39

Doringa o intrece pe Mama Naturi in degtepticiune. . 53

Capitolul 3. Credinla -vizualizarea doringei gi credinlain indeplinirea ei (Al doilea pas citre bogilii) . . . . . . . 65

Capitolul 4. Autosugestia - mijlocul de influentarea subcongtientului (Al treilea pas citre bogilii) . . . . . . 89

Rezumatulinstrucgiunilor... .....93

Capitolul 5. Cunogtinlele specializate - experiengele sau

observaliile personale (Al patrulea pas citre bogiEii) . . 9/Meriti si stii cum si dobindesti cunostinte . . . . . . 102

Capitolul 6. Imaginagia - atelierul gindirii(Al cincilea pas citre bogilii)

Cum si-gi folosegti in mod practic imaginaEia

Capitolul 7. Planificarea organizati - cristalizareadorinlei intr-o acfiune (Al gaselea pas citre bogilii) . .

Planificarea v|.nzirii serviciilor

Atributele majore ale unui lider adevirat. . . .

Cum si obtii exact postul pe care gi-l doregti.

Noul mod de marketing al serviciilor . . .

Care este scorul tiu ,,CCS"?

Cele treizeci de cauze majore ale egecului. CAt de

multe dintre urmitoarele aspecte te trag inapoi? . . .

Fi-gi inventarul de personalitate . . . .

Chestionar de autoanalizi" pentru inventaruldepersonalitate.. ..161Unde gi cum pogi gisi oportunitigideaacumulabogigii .....164,,Miracolul" care a asigurat aceste binecuvintiri . . . 167

Capitolul 8. HotirArea - invingerea ezitlrii(Algapteleapascitrebogigii) ....... 175

Capitolul 9. Perseverenla - efortul necesar pentrua avea credingi (Al optulea pas citre bogilii) . . 191

Capitolul 10. Puterea Mingii Supreme - forga motrice(Al nouileapas citre bogilii) . . . : . . . . . . . . . 207

DobAndirea puterii prin intermediul,,Mingii Supreme" . .209

Capitolul 11. Misterul transmutirii energiei sexuale(Alzeceleapascitrebogigii) .......219

Cei zece stimuli ai mintii . . 222

115

na

r33

137

138

r48

150

151

153

161

,,Geniul" este dezvoltat prin cel de-al gaselea simE . . 223

De ce reugesc arareori in viat5. oamenii inaintede vArsta de patruzeci de ani. . . . . .229

Capitolul 12. Subcongtientul - veriga de legituri(Al unsprezecelea pas citre bogilii) . . 243

Capitolul 13. Creierul - o stalie de emisie-recepfiepentru ginduri (Al doisprezecelea pas citre bogigii). . . 253

Cele mai mari forge sunt ,,intangibile". . . . . 255

,,Ceestetelepatia?" .......257

Capitolul 14. Al gaselea simt - uga citre templulingelepciunii (Al reisprezecelea pas citre bogilii) . . . 261

Capitolul 15. Cum si picilegti cele gase fantomealefricii .....273

Capitolul 16. Atelierul diavolului(Algapteleariufundamental). .....289

PREFATA AUTORULUILA EDTTTA ORTGTNALA

iN rrecene capitol al acestei clrgi este mengionat secretul

de a face bani, datoriti ciruia au fi.cut avere peste 500 de

oameni foarte bogagi pe care i-am studiat atent pe o perioadide mai mulgi ani.

Secretul mi-a fost adus in atengie de citre Andrew Carnegie,

cu peste un sfert de secol in urmi. Istegul si simpaticul bitrAnscogian mi l-a dezviluit in treacit, pe cind eram doar un

biietan. Apoi s-a lisat pe spate in jilgul lui, cu o scAnteie

veseli in ochi, gi m-a privit atent, ca si vadi daci sunt sufi-

cient de inteligent pentru a ingelege adevirata importantl a

lucrurilor pe care mi le spusese.

Cind a viztx cl.am prins ideea, m-a intrebat daci ag fi dis-

pus si petrec douizeci de ani sau mai mult pregitindu-mi siofer aceasti idee lumii, oamenilor care, necunoscAnd secretul,

Gdndegte gi vei fi bogot

ar putea trece prin viagi din eqec in egec. I-am spus ci vreau

9i, cu ajutorul domnului Carnegie, m-am ginut de promisiune.

Volumul de fagi contine secretul, cate a fost pus in prac-

tici de mii de oameni din aproape toate domeniile de activi-tate. Domnul Carnegie a avut ideea ca formula magici, princare a acumulat o uluitoare avere si fie pusi la dispoziliaoamenilor care nu au timp si studieze cum se fac banii gi a

sperat ci ag putea verifica gi demonstra soliditatea formuleiprin intermediul experientei oamenilor de toate profesiile. Elera de pirere ci formula ar trebui predati in toate gcolile gi

universitigile publice gi 9i-a exprimat opinia ci, dacl ar fipredati cum trebuie, ar revolutiona atet de mult intregtrl sis-

tem de invigimAnt, incAt timpul petrecut la gcoali ar putea

fi redus la mai pugin de jumitate.Experienga pe care a avut-o cu Charles M. Schwab gi cu

algi tineri de genul domnului Schwab l-a convins pe domnulCarnegie ci mult din ceea ce se predl la gcoali nu are nicio valoare in ceea ce privegte cAgtigarea existengei sau acu-

mularea bogigiilor. El a ajuns la aceasti concluzie pentru ciluase in firma sa mai multi tineri, dintre care mulgi nu aveau

decit cAteva clase, gi, pregitindu-i ca si foloseasci aceasti

formuli, a dezvoltat in ei aleasa arti de a fi lider. Mai mult,pregitirea oferiti de acesta le-a adus averi tuturor celor care

i-au urmat instrucgiunile.in capitolul despre credingi vei citi uluitoarea poveste a

organizirii giganticului United States Steel Corporation, asa

cum a fost aceasta conceputi si dusi la indeplinire de unuldintre tinerii prin care domnul Carnegie a dovedit ci for-mula sa va funcgiona in cazul tuturor celor care sunt pregi-tigi si o foloseasci. AplicAnd secretul, acel tAnir - Charles

M. Schwab - a produs o avere uriagi atat in bani, cXt gi ca

opORTUNITATT. Pe scurt, aceasti punere in practici a teorieia adus o avere de gase sute de milioane de dolari.

Aceste fapte - 9i e vorba despre fapte bine cunoscuteaproape de citre oricine il stia pe domnul Carnegie - igi dau

t0

Prefolo outorului lo edilio originold

o idee clarl in privinga avantajelor pe care gi le poate aduce

citirea acestei cirgi, cu condigia si;rtI cr i1I DoREgrI.inainte si fi trecut prin douizeci de ani de verificare prac-

tici, secretul a fost transmis unui numir de peste o sut5" de

mii de oameni, care l-au folosit in beneficiu personal, aga

cum fusese planul domnului Carnegie in acest sens. lJnii au

ficut averi cu ajutorul lui. Algii l-au folosit cu succes pentrua crea armonie in familiile lor.

Secretul la care mi refer a fost mengionat de nu mai pugin

de o suti de ori pe parcursul acestei clrgi. Nu a fost numitdirect pentru ci pare si funcgioneze rr,ai eficient cind este

doar dezviluit gi lisat la vedere, acolo unde cEI cARE suNTpnnc,4.rl1I 9i il ceur,i. il pot primi. De aceea domnul Carnegie

mi l-a dezviluit pe tecute, firl. a-l numi in mod clar.

Daci egti cere si"J pui in aplicare, vei recunoagte acest

secret cel pugin o dati in fiecare capitol. Ag vrea si am pri-vilegiul si-gi spun cum vei gti ci egti pregitit, dar asta te-arpriva de multe dintre beneficiile pe care le vei avea cdnd vei

face singur descoperirea, in felul tiu.in timp ce scriam aceasti carte, fiul meu, care incheia pe

atunci ultimul an de facultate, a luat manuscrisul capitoluluidoi, l-a citit 9i a descoperit singur secretul. A folosit informagia

atit de eficient incAt a preluat direct un post de mare rlspun-dere, cu un salariu de inceput mai mare decAt ar cXgtiga unom obignuit. Povestea sa a fost descrisi succint in capitolul doi.

Cind o vei citi, poate vei alunga impresia pe care o vei fi avut

clnd ai inceput si citegti aceasti carte, anume aceea c5. ea ar

promite prea multe. $i daci ai fost vreodati descurajat, dacl ai

avur de depigit dificultlgi care au scos sufletul din tine, daciai incercat gi ai dat greg, daci ai fost vreodati handicapat de o

boali sau afecgiune fizicil, povestea descoperirii fi.cute de fiulmeu ;i a folosirii formulei Carnegie se poate dovedi a fi oaza

din Degertul Sperangelor Pierdute pe care o caugi.

Acest secret a fost folosit intens de pregedintele 'Woodrow

\7ilson, in timpul Primului Rizboi Mondial. A fost transmis

l1

Gdndegte qivei fi bogot

fiecirui soldat cate a luptat in r5.zboi, invelit atent in instrui-rea de care a beneficiat inainte si plece pe front. Pregedintele\trfilson mi-a spus ci acesta a reprezentat un factor importantpentru stringerea de fonduri necesare rizboiului.

La inceputul secolului XX, Manuel L. Quezon (pe atunciComisar Rezident al Insulelor Filipine) a fost inspirat de acest

secret in vederea cigtigirii libertigii pentru poporul filipinez,pe care l-a condus ulterior in calitate de prim pregedinte al siu.

Un lucru straniu legat de acest secret este cI toli cei care

il afli si-l folosesc ajung si fie efectiv impingi spre succes,

depunAnd foarte pugin efort, 9i nu mai accepti vreodati ege-

cul! Daci te indoiegti de acest lucru, studiazi numele celor

care l-au folosit, oriunde au fost mentionati, verifici realizi-rile lor 9i convinge-te.

Niciodatd NU zRTMESTT :EVA FARA sA DAr ALTCEU+ iw scnrua!Secretul la care mi refer nu poate fi obginut firi a pliti un

preg, degi pregul este mult mai mic decit valoarea acestuia.

Cei care nu-l cauti. cu tot dinadinsul nuJ pot avea cu nici unpret. Secretul nu poate fi oferit gratis gi nu poate fi cumpiratcu bani, deoarece el vine in doui pirgi. O parte se aflI deja

in posesia celor care sunt pregiti;i pentru el.

Secretul ii slujegte la fel de bine pe togi cei care sunt pregi-tigi siJ afle. Educagia nu are nici o legituri cu el. Cu multivreme inainte si mi fi niscut eu, secretul a ajuns in posesia

lui Thomas A. Edison, iar acesta l-a folosit atAt de inteligentincAt a devenit cel mai important inventator din lume, degi

avea doar trei luni de gcoali.Secretul a fost transmis unui asociat in afaceri al dom-

nului Edison. Acesta l-a folosit atit de eficient inclt, degi pe

atunci cigtiga doar 12 000 de dolari pe an, a acumulat o avere

mare 9i s-a retras din activitate incl din tinerege. ii vei gisipovestea la inceputul primului capitol. Aceasta ar trebui sL

te convingi. ci bogigiile nu-gi sunt inaccesibile, ci ai in con-tinuare toare sansele si. fii ceea ce-gi doregti si fii, ci de bani,

12

Prefolo oulorului lo edilio originol6

faimi, recunoastere si fericire pot avea parte togi cei care sunt

pregitigi gi hotirAEi si beneficieze de aceste binecuvAntlri.De unde gtiu aceste lucruri? Ar trebui si ai deja rispunsul

inainte si termini de citit aceasti carte. Poate il vei gisi chiarin primul capitol sau poate il vei glsi la ultima pagini.

in timpul celor douS.zeci de ani de cercetare, activitatepe care am desfigurat-o la cererea domnului Carnegie, am

analizat sute de oameni bine-cunoscugi, dintre care mulgi au

recunoscut ci 9i-au acumulat vastele averi cu ajutorul secre-

tului lui Carnegie. Printre acesti oameni s-au numirat:

Henry Ford

Theodore Roosevelt

William \Wrigley

John -Wanamaker

James J. Hill\Tilbur \Tright'ST.illiam

Jennings Bryan

\Toodrow \Tilson

\7illiam Howard TaftElbert H. Gary

King Gillette

Alexander Bell

John D. Rockefeller

Thomas A. Edison

F.W. \Toolworth

Clarence Darrow

Aceste nume reprezinti doar o micl fracgiune din sutele

de americani renumigi ale ciror realizi.ri, de naturi financi-ari sau altfel, dovedesc ci aceia carc ingeleg 9i aplici secretul

lui Carnegie ajung pe treptele inalte ale realizi,rii in viagi. Nuam cunoscut vreodati un om care si fi fost inspirat si folo-

seasci secretul gi care si nu fi ajuns si dobAndeasci un succes

r3

G6ndegte gi vei fi bogot

notabil in domeniul de activitate ales. Nu am cunoscut vreo

persoanl care si se distingi din mulgime sau si dobAndeasci

averi de orice fel firi si degini acest secret. Din aceste douifapte trag concluzia ci secretul este mai important, ca parte

a cunogtinlelor esengiale in scopul autodeterminirii, decAt

orice cunogtinge obtinute prin ceea ce este gtiut sub denumi-

rea populari de ,,educagie".in fond, ce este roucelle? S-a rispuns detaliat la aceasti

intrebare. Mulgi dintre acegti oameni aveau extrem de puginigcoali. John'sTanamaker mi-a spus cAndva ci puEina gcoali

pe care o avea o dobAndise cam la fel cum o locomotivimoderni iaapi,,,luind-o cu lingura, din mers". Henry Ford

nu a ajuns si faci liceul, ca si nu mai vorbim despre vreo uni-versitate. Nu incerc si minimalizez valoarea gcolarizirii, dar

vreau si-mi exprim cea mai sinceri convingere ci aceia care

stipAnesc gi aplici secretul vor ajunge departe, vor acumula

averi gi vor negocia cu viaga in condigiile lor, chiar daci nu au

mulgi ani de gcoali.Undeva, pe misuri ce citegti cartea, secretul la care mi

refer va ,,siri" de pe paginl 9i va iegi in relief in faga ochilortii, oeci rgrr nnrcirrt(i) si.-r orscoprnr! CAnd va apdrea,

il vei recunoagte. Indiferent daci primesti semnul in primulsau in ultimul capitol, opregte-te pentru o clipi cind 9i se

reveleazi., pentru ci acea ocazie va insemna cel mai impor-tant punct de cotiturS. al viegii tale.

Trecem acum la capitolul intAi 9i la povestea draguluimeu prieten, care a recunoscut atAt de generos ci a vizutsemnul mistic gi ale clrui rezultate in afaceri reprezinti odovadi suficienti cI a procedat cum trebuie. in timp ce-i

vei citi povestea, dar gi cind vei citi celelalte povegti, nu uitaci protagonigtii se confrunti cu problemele importante ale

viegii asemenea tuturor celodalgi oameni din lume: probleme

care provin din incercarea de a-gi cigtiga piinea, de a gisisperanli, curaj, mulgumire gi pace sufleteasci, de a acumulabogigii gi de a se bucura de libertatea trupului gi a sufletului.

14

Prefolo outorului lo edilio originold

Nu uita, de asemenea, pe misurS. ce parcurgi cartea, ci ea

descrie fapte reale, nu povetti inventate, scopul ei fiind acela

de a transmite un mare adevir universal prin care togi cei

care sunt rnrcirrlr pot inviga nu doar cE si FAC;., cI gI cuMs.i. pnocrosze! $i pot si primeasci, de asemenea, sTIMULUL

NECESAR CA S;. DEMAREZE LUCRURILE.

Ca ultim cuvAnt de pregitire, inainte si incepi primulcapitol, imi permigi si-9i ofer o scurtl sugestie care-gi poate

da un indiciu prin care poate fi recunoscut secretul luiCarnegie? Iati - oRICE REALIZARE, oRICE eocillr noeAN-orrr iNcsp cu o rorr! Daci egti pregitit si afli secretul, deja

degii jumitate din el; prin urmare, vei recunoagte imediatcealalti jumitate in momentul in care igi va ajunge in minte.

Napoleon H.ill,1937

l5

CAPITOLUL ]

PUTEREA GANDULUI

Omul core ;i-o,,g6ndil" portenerioiulcu Thomos A. Edison

Cu eosvinar, ,,gAndurile sunt lucruri", gi inci lucruri Puter-nice c6.nd sunt ingeminate cu claritatea scopului, perseYe-

renga gi o oouNli. enzitoenE de a le transpune in boglgiisau in alte obiecte materiale.

Edwin C. Barnes a descoperit cAt este de adevirat faptulca oamenii cANoesc sr sn iNrsoci:rnsc. Nu a ficut aceasti

descoperire dintr-odati. Ea a venit treptat, incepind cu

DoRTNTA lui enziroens de a deveni partener de afaceri al

marelui Thomas Edison.Una dintre principalele caracteristici ale Dorintei lui

Barnes era claritatea. Dorea si lucreze czz Edison, n[ ?entrud. Observi atent descrierea modului in care Barnes a trecut

21

Gdndegle gi vei fi bogot

la transpunerea DoRINTEI sale in realitate si vei intelege mai binecele treisprezece principii care duc la acumularea boglgiilor.

Cind aceasti oonrNli., sau acest impuls al gindirii, i-atrecut fulgeritor pentru prima dati prin minte, Barnes nuera in postura si acgionezeinbaza acestui gAnd. Doui obsta-cole ii stiteau in cale. Nu-l cunogtea pe domnul Edison gi

nu avea destui bani pentru a-si pllti biletul de tren pini laOrange, New Jersey.

Aceste dificultigi erau suficiente pentru a-i descuraja pe

majoritatea oamenilor de a mai incerca sl-gi indeplineascidoringa. Dar dorinEa lui Barnes nu era una obignuitil El era

atit de hotirit s5. glseasci o cale de a-gi indeplini doringa,incit a decis in final si cilitoreasci ,,precum un bagaj" in locs5. se lase invins. (Pentru necunoscitori, asta inseamni ci a

mers in East Orange cu un tren de marfi.)El s-a prezentat la laboratorul domnului Edison 9i a anungat

ci venise sl intre in afaceri cu inventatorul. Vorbind, peste ani,despre prima sa intA.lnire cu Barnes, domnul Edison spunea:

,,St5tea acolo in fata mea, arilta ca un cersetor ordinar, dar era

ceva in expresia de pe faga lui care-mi didea impresia ci e hoti-rXt si obgini lucrul pentru care venise. invS.gasem, din ani de

experienli cu oamenii, cI atunci cAnd un om igi DoRESTE cu

adevirat atit de profund un lucru incit e dispus si-gi mizeze

intregul viitor pe o singurl carte pentru a-l obgine, acelava cig-tiga cu sigurangi. I-am oferit oportunitatea pe care a cerut-o,deoarece am vizut ci se hotirise si nu plece pAni nu reusegte.

Evenimentele ulterioare au dovedit c5. nu fi.cusem o greseali".Ceea ce i-a spus tAnirul Barnes domnului Edison cu acea

ocazie e mult mai putin important decit ceea ce gAndea. Edi-son insugi a spus asta! Nu inflEisarea l-a ajutat pe Barnessi inigieze colaborarea cu Edison cAnd a ajuns pentru primadati in biroul acestuia; infitigarea sa era categoric defavora-bili. A contar ceea ce cANoee Barnes.

Daci importanta cruciali a acestei afirmagii ar putea fitransmisi fiecirui om care o cireste, restul cirtii ar fi inutil.

22