DR. CAROTYN BERNSTEINELAINE MCARDTE

slt

MIGRENELE

Traducere din englezi deConstantin Dumitru-palcus

Ltfe{tyle

:"il

Cuprins

Introducere. ,,Mai bine mor decAt si mai am o migreni!"...,..... j..13

Partea I..-...:........... ..............................:......... ,.....29

Lista de control pentru migrene ......................44Sau,.. este o durere de cap provocati de tensiune?...............51

Durerea de cap sinuzali, o migreni deghizati?...................55Alte tipuri de dureri de cap......... ,;....................60

Tipuri de migreni.. ......................63Cind si suni doctorul. Atenlie la schimb are ......................... 67

Capitolul 2. Creierul migrenos.Prin ce este diferit gi ce inseamni asta...............................71

Depresia rispinditi cortical (DRC) *

lntrebiri pentm doctor.......... ......79Nervul trigemen ......80Migrena 9i accesul epileptic...... .......................83Veriga genetici...... ...................... 84 .

Legitura inimi-migreni, ,FOP" ......................85Creierul tiu migrenos se poate schimba in timp..................85Ce nu este migrena...... ................88O boali stranie, fascinanti ..........88Poveqti despre migrene, migrenogi celebri gi altele .,..,........92

=O

Capitolul 3. Cele patru etape ale unei migrene...................... 97Cele patru etape........... ................98Prima etapi, prodromul ............ 100Etapa a doua, aura - tulburiri vizuale sau de alti nature ......102Etapa a treia, migrena principali sau faza durerii ............. 108

Etapa a patra, postdromul sau mahmureala de migreni.....112Cum si-fi alcituiegti Profilul migrenos..... ......114

Capitolul 4. Factorii care if i declangeazi migrena...... .......... ll7Care este lista ta de factori declangatori?.................. ..........117Jurnalul durerii de cap ...............123Cum si evifi declangatorii........... ....................127Lista personali cu primii zece factori declangatoride migreni .............152

Capitolul 5. Horrnonii feminini gi migreneleprin ciclulviefii.............. ...........154Rolul hormonilor feminini.................. ...........155Sunt migrenele tale legate de menstruafie? ........................159Migrenele in timpul ciclului viegii ........... .......173Planificarea sarcinii........ ............774Sarcina ...................176Perimenopauza................ ......... 184Menopauza. ..........:......... ............185

Ve gti importante pentru birbagii cu migrene ......................195Birbalii. Cum si ai griji de senetatea ta ............................203

Partea a II-a............ ....2O7Capitolul 7. Cum si-fi misori migrena.

Cele mai bune autoevaluiri................. .........209

10 - Migrenele

Capltolul 8. Cum si-fi gisegti doctorul potrivit ...................218Ce fel de doctor ar trebui si alegi? .................222Cum si gisegti un medic specializat in dureri de cap.........224Daci nu pop si gisegti un specialist in dureri de cap ........227Prima consultalie ........... ...........228

Capitolul 9. Medicamente eficiente ..................239O varietate de medicamente pentru tratarea migrenei.......240Cele trei tipuri de medicamente: preventive, abortivegi de salvare ...........241Medicamentele preventive .........242Medicamentele abortive ,...........256Medicamente de salvare ,...........262Medicamente eliberate firi releti (de tip OTC)........... ......265Chirurgie;i alte op,tiuni.......;........... ..............270

Capitolul l0. Cind trebuie si ajungi la urgenfi... ................273Cum si faci ca vizita la urg'enfi si fie reugiti.Un formular semnat de doctor ......................279Ce si iei cu tine la urgenfi - trusa de prim ajutor.............281Daci egti internat in spital........... ..................292Recuperarea dupi o migreni...... ...................294Tratament pentru bolnavii de migreni spitaIi2afi..............286

Capitolul L1. Ttatamente complementare qi alterrrative...... 288Biofeedbackul................... .......".295AIte tehnici de reIaxare...................... ..........,.299Acupunctura ..........301Yoga............ ................;..............305Medita1ia.... ....;......309Masajul....... ...........311Masajul cu gheati..... .................312Magneziul .............313

;

Riboflavina si coenzima Q10.............. ............315Plantele medicinale qi suplimentele din plante.................. 316Vindecarea energetici.... ............319

Partea a III-a. Planul personal pentru starea de bine..........321Introducere.. ..........321.Opt pagi spre starea de bine a creierelormigrenoase (gi a oricui).. ...........324

Capitolul L2. Exercifiile fizice, somnul,nutrifia gi relaxarea. ................326Exerciliile fi2ice........... ..............326Somnul........ ..........342Alimentalia sinitoasi ...............353Obezitatea si migrenele. ............357Relaxarea gi reducerea stresului ....................362

Capitolul 13. Familia, casa, sexul, siinitatea mentali.......... 367Viafa alituri de o persoani care suferi de migreni............369Cum si-!i faci o locuinli feriti de migrene.........................390Sexul gi migrenele .....................387Sinitatea mentali si migrenele .....................390

Capitolul L4. Migrenele, munca 9i cilitoriile ......................409Munca ...................409Cilitoriile... ...........425

Capitolul L5. Tratamentul general pentru migrene: Cum si-ficreezi un plan personal de prelntimpinare a migrenei......441

Lista zilnici de control pentru migrene...... .......................47 3

Anexd .......... .,..............475Mulgumin.... ................494

L2 - Migrenele

Introducere

,,Mai bine mordecAt si mai am o migreni!"

Melissa este chelnerifi, are in jur de treizeci si cinci de aniqi suferea de migrene groaznice inci de cind era fetifi. Cucateva luni inainte si-mi devini pacienti, a niscut primulei copil. Am intrebat-o cum a decurs travaliul.

- Nu-mi place si spun asta, mi-a mirturisit, dar a fostfloare la ureche fafi de durerile cu care sunt obisnuiti.

Dupi intrarea in travaliu, mi-a spus Melissa, obstetri-cianul i-a cerut si-l anunle cAnd incepeau durerile intenseca si-i faci o injeclie epidurali. Dar Melissa nici nu gi-a datseama cAnd s-a niscut fetifa, n-a avut nevoie de anestezie.

- Se afirmi ci durerile nagterii sunt cele mai rele, dareu nu sunt de acord cu asta! mi-a zis Melissa clitinand dincap. Pentru cineva obignuit cu durerile migrenei, nastereanici micar nu se apropie.

Terry este un om de afaceri de gaizeci;i cinci de anicare suferi de migrene de la treizeci de ani. De cAteva oripe luni, simte bubuituri in cap, vomiti in mod repetat,iabia se mai poate misca. Anul trecut, a fost diagnosticat cucancer la prostati gi a inceput un tratament chimioterape-utic intens. El mi-a mirturisit:

- ;tii ceva? N-am lipsit nici micar o zi de la munci dincauza chimioterapiei. Dar migrenele? Nici nu mi mai potfine pe picioare. N-am cuvinte si-!i spun cAte absenfe amficut la munci din cauza migrenelor.

=13

Gwen este o profesoari de liceu trecuti de patruzecide ani, care suferi inci din adolescenfi de migrene de-

vastatoare. in timpul unui atac, simte intr-o parte a fefeipalpitafii gi pulsalii atAt de dureroase, incAt este obligati sistea complet nemigcati intr-o inciLpere intunecoasi. Gwen

suferi;i de probleme cardiace, ceea ce inseamni ci nu are

voie si ia noile medicamente eflciente pentru migrene, de-

numite triptani.Cu pufin timp in urmi, in cadrul unui grup de sprijin

pe care l-am coordonat la Cambridge, Massachusetts, Gwen

s-a ridicat gi a ficut un anunf dramatic: va risca si va luatriptani.

- $tiu ci nu-mi fac bine la inimi, dar nu mai pot si su-

port durerile astea, a spus ea. Mai bine mor decAt si maiam o migreni!

Vestea buni este ci nu trebuie si faci aceasti alegere.

Daci te-ai simlit weodati asemenea acestor pacienfi, nuegti deloc singur. in Statele Unite a1e Americii, treizeci de

milioane de oameni suferi de migrene. Daci nu suferi de

aga ceva, cu siguranfi cunoqti pe cineva in aceasti situafie.Unu din zece oameni din aceasti fari este migrenos (per-soani care suferi de migrene) gi una din patm familii ame-

ricane are in rindurile ei un suferind de migrene.

Una din patru familii americane are in rindurile ei

un suferind de migrene.

Considerati cea de.a noua cauzi de dizabilitate la femei

9i a nouisprezecea din lume in privinta rispdndirii, mi-grena este intilnite mai des decAt diabetul sau astmul. De

asemenea, este una dintre cele mai dureroase si mai isto-vitoare. Durerea de cap palpitAndi gi greafa te pot scoate

L4= Migrenele

din functiune uneori zile in sir. Cam 6070 dintre migrenosispun ci familiile le sunt serios afectate de boala lor, dupicum s-a constatat in urma unui studiu. Intr-un alt studiu,U5olo dintre subiecfi au spus ci migrena le-a afectat in modsemnificativ capacitatea de a-gi indeplini indatoririle cas-nice. Migrena este responsabili de costuri medicale depeste l miliard de dolari pe an gi de pierderi de cel pulin 13

miliarde de dolari in economie ca unnare a absenteismuluigi a productiviterii scizute la locul de munci.

Degi este atAt de rispAnditi gi are un impact social atdtde mare, migrena rimAne una dintre bolile cel mai prostinfelese, gre;it diagnosticate gi netratate din lume.

Cei mai mul1i dintre cei care suferi de boala numitimigreni nici nu-si dau seama ci au aga ceva. Doar jumi-tate dintre suferinzii de migreni au apelat la ajutorul unuidoctor si jumitate dintre acegtia au primit un diagnosticgregit. Multe tratamente noi gi interesante pot aduce oimensi ugurare. Dar, pentru ci foarte multe mituri despremigrene persisti - chiar qi printre medici -, peste 22 demilioane de americani suferi inutil.

Lucrarea Migrenele.i;i propune si schimbe aceastisituafie.

Am avut prima migreni cAnd abia trecusem de 20 de anigi eram studenti la medicini. La inceput, am crezut ci eraudoar nigte dureri de cap mai urite, dar nu mi-a trecut prinminte si-i vorbesc despre ele doctorului meu. Durerile decap, chiar gi cele mai grave, nu par si fie o problemi me-dicali importanti. in plus, dispireau de fiecare dati, chiardaci uneori mi lineau toati noaptea gi treceau abia cind mitrezeam. Eram norocoasi ci durerile mele nu erau foartefrecvente. Dar, cind am inceput si studiez neurologia,

Ers

domeniul meu de specializare, mi-am dat seama ci, de fapt,aveam migrene. Din picate, informatiile utile referitoare lamigrene erau foarte pufine. Multe dintre referintele gdsitechiar in texte medicale erau pline de condescendenfi. Uniiautori sugerau ci migrena apirea din vina mea; mulfi luauin zeflemea severitatea durerilor resimfite de migrenosi.Absenla unor date medicale solide m-a $ocat, iar lipsa decompasiune m-a oripilat.

Am aflat ceea ce mulli migrenogi gtiu deja: oamenilor carenu suferi de migrene - inclusivmultormedici _ le vine greusi creadd cit de istovitoare sunt acestea. lntrucat migrena nueste fatali gi, dupi ce atacul inceteazi, nu par si persiste alteprobleme de sinitate, cum am putea si fim atAt de bolnavicAt pretindem? Cum poate fi durerea atd.t derea, se intreabi.Ei nu infeleg de ce treim cu teama unui alt atac gi nu-i ex_clus si ne creadi ipohondri sau persoane aflate in ciutarede droguri, care igi inventeazi simptomele ca si obtini an-algezice. O parte din aceasti atitudine de desconsiderare sebazeazd,poate pe anumite prejudecifi sau idei preconcepute,deoarece migrenele afecteazicu precidere femeile. Chiar siastizi, atenlia ;i fondurile pentru cercetirile ce au ca oUiectproblemele medicale care afecteazi in mod predominant fe-meile au rimas in urma celor alocate bolilor,,birbitesti,,. Dargi birbalii care suferi de migrene se lovesc de prejudecifi.

Nenumirafi pacienti imi spun ci prietenii sau angaja_torii lor - gi, din picate, chiar gi medicii - Ie cer imperios,,si se descurce"! De teami si nu fie etichetafi drept viiciretisauchiulangii, mulli birbafi migrenogi incearci si-gi ignoreboala si si stringi din dingi pentru a suporta durerea, con_tinuind si se duci la munci sau si se angreneze in alteactivitifi, indiferent cAt de groaznic se.simt. Dupi ce ataculinceteazi, mulfi suferi de un fel de,,anxietate de anticipare

! Migrenele16

a migrenei", fiind preocupali de momentul in care se va pro_duce brusc urmitorul atac, ceea ce le strici planurile pentruo zi productivi gi fericiti.

CAnd am avut prima migreni, decisesem deja si mi spe-cializez in neurologie. Dar propria experienfi legati demigreni gi infelegerea faptului ci medicina mai are inciatAt de multe de descoperit m-au determinat si investighezaceasti boali fascinanti.

In ultimii gaptesprezece ani petrecu,ti ca membru al cor-pului profesoral de la Facultatea de Medicini de la HarvardEi ca neurolog practician, am tratat mii de suferinzi demigrene, femei 9i birbafi. Am ascultat nenumirate rela-tiri despre migreni ;i despre modul in care le afecteaziviata pacienlilor mei. Am aflat o enormi varietate de simp_tome, de factori care le declangeazi atacurile gi de trata-mente care-i ajuti si se simti mai bine. Si am fost profundmultumiti observind ci mulfi dintre pacienfii mei sunt ca-pabili si oblini amelioriri uria;e ale sinitilii lor gi chiarsi-si transforme vietile in bine.

in martie 2OO6,am infiinfat Women,s Headache Center laCambridge Health Alliance din Cambridge, Massachusetts,gi am devenit directoarea acestuia, un spital universitar alFacultitii de Medicini Harvard. Centrul este una dintre pri_mele clinici de acest fel din lume, proiectat de paciente caresuferi de migrene si de alte tipuri de dureri de cap pentrua veni in intAmpinarea nevoilor gi solicitirilor lor speciale.Avem angajafi doi neurologi si un psihiatru care prescriutratamente medicale, dar putem si oferim si alte servicii,printre care grupuri de sprijin pentru migreno;i, un spe-cialist in biofeedback, un nutrilionist gi o gami largi demodalititi de asistenfi menite si-i ajute pe paciengii nogtrisi ajungi la o sinitate optimi.

=77

ln doar citeva zile de la inaugurare, la centrul pentrudureri de cap, unde era deja o forfoti continud a pacienlilornoi, primeam e-mailuri ;i apeluri telefonice de la suferinzide migrene din toati fara. O femeie azburatcu avionul dinPhiladelphia ca si o consult, iar alta a sunat din Florida.Am primit apeluri telefonice gi din striinitate. Este clar cimilioane de oameni igi doresc cu disperare o ugurare a mi-grenelor, dar nu gisesc ajutorul de care au nevoie.

De secole, migrena este o boali gregit sau insuficientinteleasi, de interes doar pentru un segment ingust alcomunitifii medicale. Dar, in ultimii zece ani, o revolufie aavut loc. Migrena este acum unul dintre cele mai ,,fierbinfi,,subiecte medicale gi incepe si-i intereseze tot mai mult pecercetitori, pe doctori, precum gi pe oamenii obignuifi.Astizi, numeroase studii desfigurate in spitale si in labo-ratoarele de cercetare din lumea intreage investigheazio gami largi de subiecte legate de migreni. Revistele deneurologie, precum gi de alte specialitili medicale publiciinformaSi despre migreni in fiecare numir, aproape sipti-mdnal. Dupi decenii de stagnare, explozia de date privindmigrena este firi precedent, entuziasmante si detetoare desperanle, noi tratamente profilAndu-se la orizont pentrubolnavi.

in aceasti carte, eu ;i coautoarea Elaine McArdle - giea o suferindi de cursi lungi - am adunat informatiile siinstrumentele de care ai nevoie din cele mai recente si maicredibile surse. Am inclus tot ce e mai nou gi mai de ca-litate despre migrene - informafii de ultimi ori pe carenu le vei gisi in alte lucriri. Ne-am inspirat din cercetirirevolulionare care demonstreazi, pentruprima oari in is-torie, ci, intr-adevir, creierul migrenos este diferit - gi iFvom explica ce inseafnni asta pentru tine. l1i aritim baza

18 E Migrenele

biochimici a migrenei, influenfa hormonilor;i cele mai noimedicamente gi alte tratamente, precum si motivele pentrucare acestea funcfioneazi. Abordim fiecare aspect al mi-grenei pe care trebuie si-l cunogti pentru a duce o viafi maisinitoasi gi mai fericiti.

in ultimii cincisprezece ani, noile medicamente pro-duse doar pentru migreni au revolutionat tratamentul,aducAndu-le o ugurare firi precedent oamenilor care leiau. Totugi, doar un mic procent de suferinzi de migrenele incearci. Degi s-ar putea ca unii oameni si nu vrea sifoloseasci medicamente - alegere personali pe care oinfelegem gi o suslinem -, aceasti statistici sugereazi oproblemi mai interesante: in majoritate, suferinzii de mi-greni pur;i simplu nu sunt la curent cu ultimele informatiireferitoare la boala lor. Celor mai mulli dintre ei nici micarnu li s-a oferit posibilitatea sI incerce aceste medicamente,care au potenfialul de a le schimba viafa. in acelaqi timp,s-a demonstrat ci numeroase tratamente medicale alter-native si complementare - inclusiv biofeedback, masaj cugheali, yoga gi acupuncturd - pot fi de folos, dar cei maimulti dintre migreno;i nu stiu nimic nici despre acesteopfiuni.

De cAliva ani, pacienlii mi roagi si scriu o carte in caresi fie descrise ultimele cercetiri legate de migrene, si fieexplicate cele mai noi ;i mai bune tratamente gi, in acelagitimp, si le dau posibilitate si-si relateze povestile de succesin ceea ce privegte migrenele.

$i Creierul migrenos tocmai asta face.imi iubesc munca de medic. Mi aflu in postura unici

de a-i putea ajuta pe pacienli si-gi infeleagi corpul gi sitriiasci mai sinitosi si mai fericili. intre mine ;i fiecarepersoani pe care o tratez se dezvolti o minunati energie

irg

pozitive, o relafie puternice bazatipe respect si increderereciproci. Cel mai important rol al meu este si ascult cuatenfie ;i si gAndesc clar. CAnd pacienfii imi relateazi ca_zuile lor, sunt foarte atenti la fiecare detaliu, astfel incAt sile pot infelege in contextul complet al viegii pe care o duc.Apoi gAndesc creativ, gtiinfific gi cu compasiune pentru a_iajuta si-gi cteeze un plan de tratament care si dea rezultate.Eu gi pacienfii mei suntem adevirati parteneri in ceea ceprive$te ingrijirea sinitifii.

in acela;i mod, cartea aceasta creeazd,un parteneriatcu tine. lmpreuni, ne vom confrunta cu fiecare aspect almigrenei tale. Vom aborda fiecare faleti a vielii tale _ fa_milia, serviciul, istoricul medical, felurile personale _pentru a pune la punct o abordare individuarizati de tra-tament care si funcfioneze in corpul tiu, in personalitateata gi la stilul tiu de viafi. ln ceea ce privegte migrena, nuexisti doi oameni identici, gi ce dd rezultate la prietenulsau vecinul tiu probabil ci n-o va face in cazul tiu. S-arputea si fie nevoie de mai multe incerciri pentru a gdsicombinafia optimi de tratamente pentru tine, dar sunt si-guri ci, ajutat de timp gi de o gindire limpede, te vei simti*"iliT.1',1#$ffi;,

de oricine i.ti pro-ite ,,o curd r.r*migreni". Migrena nu este vindecabili _ nu inci. Nu_tipot promite ci nu vei mai avea niciodati alti migreni. Darmigrena este o boali care se trateazi. Cei mai mulli dintrepacienlii mei observi o cregtere semnificativi, misura_bili a stirii lor de bine. printr_un stil sinitos de viafi _exercilii fizice regulate, renuntarea la fumat, mese regulatecu feluri de mAncare sinitoase, somn suflcient _, gi-tu i,tipo{i reduce numirul atacurilor de migreni. $i, in aceleocazii cAnd vei avea migreni in pofida eforturilor depuse

20 ! mig..r.r"

ca si n-o ai, rimAn o mulgime de modalititi de minimizare.r durerii gi dizabilititii,, ba chiar;i ca si opregti atacul sievolueze. Cu abordarea potriviti, pofi si duci o viafi multmai fericiti si sinitoasi, cu mai putine migrene si multmai pufine dureri.

Vreau si intelegi ci nu egti singur. pini foarte de cu-rind, migrenogii sufereau in ticere pentru ci simleau,rdesea ci nu erau luafi in serios, cu exceptia persoanelorcare suferi de migrene; in compania acestora, ne bucurimtle intelegerea de care avem nevoie. Empatizim unii cu alliiqi facem schimb de pove;ti cu migrene ;i sfaturi despre cumsi ne ferim de urmitorul atac. povestirile din aceasti carte,prezentate de frali de suferinli migrenoqi, arati cAt de ris-p6nditi este aceasti boali ;i totugi cAt de diferit se prezintila flecare persoani. Aceste povegti - unele amuzante, altelesfa$ietoare - scot in evidenfi de asemenea numeroaselenoastre exemple de succes, ca si infelegi ci ;i tu poli bene-ficia de o ameliorare semnificativi.

Pentru prima dati in istorie, dizabilitatea noastripiriseqte conul de umbri si incepe si primeasci atentia peeare o meriti. Mul1i sportivi, arti$ti gi alte celebritifi su-I'cri de migrene, printre ei numiLrAndu-se: gigantii din LigaNafionali de Fotbal Terrell Davis ;i Troy Aikman, marea,iucdtoare de tenis Serena Williams, superstarul baschet-halist Kareem Abdul-Jabbar gi vedetele baseballului JohnPapelbon gi Jonny Damon; actorii Ben Affleck ;i WhoopiGoldberg; muzicienii Loretta Lynn, Carly Simon gi JeffTlveedy. Pe misuri ce acegtia incep si discute despre modulin care le afecteaz; viata migrena, capteazi atenfia publi-cului gi risipesc miturile qi lucrurile gregit infelese. Sperimctr le vei imprumuta aceasti carte gi celor din familia ta, gialtora din preajma ta. Vrem ca persoanele care-1i sunt dragi,

=21

colegii de munci gi opinia publici in general si inleleagi ce

este migrena gi ce nu este.

Treizeci de milioane de oameni din Statele Uniteale Americii au migrene. Aproape jumitate n-aufost niciodati diagnostica,ti cu migreni' qi 25o/o auprimit diagnostice gregite, legate de alte boli.

ln ultimii douizeci de ani, am mai avut migrene din cAndin cAnd. Uneori, ajungeam si mi intind pe podeaua cabine-tului: mi-era atAt de riu, incit nu puteam si mi mai mi;c.Dar astdzi, avind la dispozilie atatea tratamente noi gi fiindhotiriti si duc o viafi sinitoasi, am redus numirul atacu-rilor. Stiu ce pot si fac astfel incAt si reduc probabilitateaacestora gi cum si le tratez, atunci cind totusi apar ca si mipot bucura de viafi. Asta sper si !i se intAmple si fie. Chiardaci migrenele nu sunt ceva ce poate fl complet evitat, nutrebuie nici si Ie la;i si-!i conduci viafa.

Suntem impreuni in povestea asta. $i impreund putemduce cu tofii o viafi mai fericiti gi mai sinitoasi.

Mantrele noastre pentru migrene

o Migrena este o boali tratabili - poli si te simfi multmai bine.

o Ai dreptul si faci din sinitatea ta o prioritate.o Controlarea migrenelor inseamnd,50o/o educa,tie qi

50%o tratament.

Trei elemente-cheie ca se lii migrenele Ia distanfio Preintimpini-le asigurAndu-te ce nu declansezi

reac$ile chimice care duc la un atac. Asta inseamni

22 i Migreaele

si faci din sinitatea ta o prioritate 9i si identiflci 9i sievif, declantatorii personali ai migrenei

o Stopeazi-le evolulia dupd ce au inceput. Vei invilacum si pui stavili unei migrene cAnd simfi ci se

apropie inainte si 9i se faci riu.o Salveazi situa$a: CAnd nu e;ti capabil si previi sau si

opre;ti o migreni, pogi, totu;i, si reduci severitatea

durerii qi durata atacului.

Chestionar pentru migrene

lnainte de a citi lucrarea Migrenele, completeazi acest ches-

tionar ca si observi ce gi cit gtii despre migrene.

Adevirat sau fals?

1. Migrena este doar un tip de durere de cap'

2. Persoanele cu migrene au o toleranfi scizuti ladurere.

3. Migrena poate fi fatali.4. Atacurile de migreni includ schimbirivizuale stranii,

cum ar fi flash-uri luminoase in fala ochilor.5. Oamenii suferinzi de migrene sunt mai predispuqi la

depresie.6. Atacurile de migreni tind si se acutizeze la vArste cu-

prinse intre 30 gi 40 de ani.7. Ciocolata, vinul rogu qi bananele provoaci migrene.

8. Femeile sunt mai predispuse la migrene decAt

birbafii.9. Copiii fac rareori migrene.

10. Durerea migrenoasi se manifestiL intotdeauna intr-osinguri parte a caPului.

=23