REVISTA ONLINEA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVAinfogov

„2014 va intra în istorie drept anul în care am devenit mailiberi şi cu mai multe perspective”

„Vă doresc tuturor un an bun şi prosper! Vă doresc să vă fie sănătoşi copiii şi părinţii, să aveţi parte de zile pline de bucurii şi împliniri, iar grijilesă fie… atât cât e firesc într-o viaţă deom!”

Iurie Leancă, Prim-ministru în exercițiu

3

8

11

16

19

24

Peste 200 de artiştivor încinge

atmosfera dinPiața Marii Adunări

Naționale,în noaptea de

Revelion

Ministerele și-aufăcut bilanțul de activitate pentruanul 2014

Un moldoveanstabilit în

America s-a gândit cum să-şi

aducă ţara deorigine mai

aproape şi a organizat acolo o

sărbătoare caacasă

„UniuneaEuropeană vaajuta Chişinăul săînainteze pe caleasa europeană”

„O ţarăputernică şi

curată - acestaeste principul

de care trebuiesă se conducă

guvernarea”

14

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VANr.11/ DECEMBRIE 2014

INTERVIU:Iurie Leancă:

„În 2015, suntem datori să facem din Republica Moldova o ţară puternică şi curată”

VIZITĂ OFICIALĂ:Iurie Leancă a avut, la Bruxelles,

întrevederi la nivel înalt

GALA STUDENŢILOR:La Harvard „se coace” un viitor

arhitect-şef al Moldovei

ISTORII DE PESTE OCEAN:Cu inima în Moldova, a dus

„Toamna de Aur” peste Atlantic

ARTA FĂRĂ FRONTIEREO moldoveancă le predă

copiilor americani… baletul

BILANȚRezultatele ministerelor în anul 2014

Concert de Revelion în Piața Marii Adunări Naționale

Mesajul de felicitare al Prim-ministrului în exercițiu, Iurie Leancă,

adresat cu prilejul sărbătorilor de iarnă

2

23

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

INTERVIU 3

Premierul Iurie Leancă:„În 2015, suntem datori să facem din

Republica Moldova o ţară puternică şi curată”

Anul care se încheie a fost, pentru multălume, unul al reevaluărilor, iarconsecinţele lor au fost în egală măsurăpozitive şi negative. În cazul unor ţări şipopoare aceste reevaluări s-au soldat cunoi opţiuni de progres şi dezvoltare, încazul altora ele au generat frică, ură şirăzboi. Şi nu puţine au fost zilele cândne-am zis că lumea s-a întors pe dos -iar ţara noastră nu avea cum să nu fieafectată de această realitate.

Despre modul în care a făcut faţăacestui an Republica Moldova, dar şidespre aşteptările de la viitorul 2015,am discutat cu dl Iurie Leancă,Prim-ministru în exerciţiu.

„…din acest bulversat 2014, ieşimînvingători”

- Dle Prim-ministru, cum aţi califica printr-uncuvânt anul care se încheie?

- Aş opta pentru mai multe cuvinte, totuşi. Săzicem, un-an-trăit-la-limită. Acum, când din 2014n-au rămas decât ore numărate, pot să spun cămi s-a întâmplat nu o dată să am această senzaţiede limită. Atunci când îmi părea că nu vom reuşitot ce ne-am pus în gând, că nu vom avea puteresă ne mobilizăm şi să ducem la bun sfârşitiniţiativele lansate. Este o stare umană firească,însă ea nu ţi se iartă atunci când eşti răspunzătorpentru prezentul şi viitorul unei ţări. Mă bucur că nune-am lăsat copleşiţi de acest sentiment. Şi, chiardacă în Republica Moldova mai sunt multe de făcutpentru ca lucrurile să meargă bine, pot afirma că, dinacest bulversat 2014, ieşim învingători.

- Care sunt cele mai semnificative victorii?

- Înainte de toate, am asigurat stabilitatea în ţară,ceea ce este extrem de important pe fundalulcrizei din regiune, dar şi al alegerilor parla-mentare. Apoi, este vorba de paşii fermi făcuţide Republica Moldova pe calea integrării eu-ropene. Şi aceste victorii sunt cu atât maipreţioase, cu cât schimbă în bine viaţa oame-nilor. Astfel, nu mă tem să spun că una dintrevictoriile istorice ale anului 2014 este ridi-carea, începând cu 28 aprilie, a vizelor decălătorie în UE, urmată de semnarea, la 27iunie, a Acordului de Asociere la UniuneaEuropeană, care e şi punct de pornirepentru crearea Zonei de Liber Schimb,

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

INTERVIU 4

adică deschiderea pieţei europene pentruprodusele moldoveneşti. Ştiu că sunt multecârcotele - chipurile, mare brânză aţi făcut!Dar cârcotesc tocmai cei care, de fapt, îşi„aranjaseră” demult fie paşapoarte ale ţărilorUE, fie alte poziţii ce le permiteau să meargăliber în Europa pe care, „oficial”, o detestă.Dimpotrivă, nu veţi auzi vreun cuvânt ironic înacest sens de la cei pentru care vizele cuadevărat au fost o barieră pentru a călători, adescoperi noi lumi şi a-şi îmbrăţişa oameniidragi, pe care nu i-au văzut ani de zile. Şi dacăar fi să fac un top al emoţiilor din acest an, credcă pe primul loc aş pune sentimentul de liber-tate şi demnitate pe care le-am trăit, alături deconaţionalii mei, în ziua de 28 aprilie, la Atena.

„Merele şi prunele moldoveneşti sunt la felde bune!”

- Totuşi, apropierea de Europa ne-a adus nudoar emoţii pozitive. La mai puţin de o lunăde la semnarea Acordului de Asociere,Federaţia Rusă a sistat importurile de fructeşi legume moldoveneşti. Adăugate la vinurilecare de câţiva ani nu mai au acces pe piaţarusească, am putea spune că 2014 a trecutsub zodia embargourilor, care i-au înge-nuncheat pe fermieri.

- I-ar fi îngenuncheat, mai exact, dacă am fi rămasindiferenţi la nivel de stat! Noi însă am căutat soluţiipentru această situaţie extrem de dificilă, ne-amimplicat, am oferit compensaţii pentru a acoperipierderile suportate de fermieri. În acest scop, amdirecţionat mijloace bugetare de circa 160 de mil-ioane de lei, iar Fondul de subvenţionare aproapecă a fost dublat. În total, sprijinul acordat în acestan agricultorilor se ridică la un miliard de lei.Referitor la embargouri, nu cred că astăzi cinevamai pune la îndoială faptul că aceste măsuri restric-tive sunt decizii politice, care nu au nici cea mai micălegătură cu calitatea. Merele şi prunele moldoveneştisunt la fel de bune! Tocmai de aceea, ţin să lemulţumesc încă o dată celor care nu s-au lăsatintimidaţi, care nu au renunţat să facă agricultură şicare, în pofida tuturor piedicilor, au încercat săgăsească pieţe noi de desfacere. Iar astfel audemonstrat - în acest an plin de evenimente crucialepentru viitorul european al ţării noastre - că, într-adevăr, ceea ce nu ne distruge, ne face mai puternici.

- În ce mod ne-a făcut mai puterniciZona de Liber Schimb cu UE?

- O face, ajutându-ne să fim maiindependenţi din punct de vedere eco-nomic. Şi primele efecte suntîmbucurătoare. Începând cu 1 septem-brie, data punerii în aplicare provizorie aAcordului de Asociere, vin tot mai multesemnale despre prezenţa produselornoastre în magazinele din Europa. Doarîn lunile septembrie şi octombrie amavut o creştere impresionantă, faţă de2013, a exporturilor de vinuri (+26%),mere (de 2,7 ori), prune (de 8,1 ori),struguri de masă (de peste 5,8 ori), po-rumb dulce congelat (de peste 3 ori) şicereale cu (+77%). Apropo de vinuripentru care, în semn de solidaritate,Europa şi-a deschis necondiţionat

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

INTERVIU 5

poarta încă la 1 ianuarie 2014. Pentruacest sector embargourile ruseşti, lafel, au însemnat o catastrofă. Însă,într-un final, asta i-a determinat pevinificatori să înţeleagă că diversifi-carea pieţei este vitală. Şi iată căastăzi mărcile noastre cucerescgradual piaţa europeană, dar şi ceamondială. Astfel, în anul curent, noi amreuşit să creştem exporturile de vin îm-buteliat - inclusiv, cu 20 la sută, în UE.Este o dinamică ce ne bucură.Sunt paşi timizi, dar timide sunt toateînceputurile. Totodată, aceste cifredemonstrează că Zona de LiberSchimb - care, după ce au fost deschisehotarele pentru oameni, a eliminat „bari-erele de călătorie” şi pentru mărfuri -este vitală pentru integrarea economieimoldoveneşti în cea europeană. Acum, misiunea Guvernului e să se fo-cuseze pe îmbunătăţirea sistemului decalitate şi pe asigurarea unui sistem via-bil în domeniul standardizării. Doar astfelvom valorifica plenar beneficiile oferite deAcordul de Asociere cu UE.

„Avem parte de prieteni buni, care ne ajută la renovarea ţări”

- Prin ce s-a remarcat anul 2014 acasă?

- Într-o lume globalizată, din care facem parte şinoi, este destul de greu să spui unde e „acasă” şiunde nu. Gazoductul Iaşi-Ungheni, bunăoară, pecare l-am inaugurat la 27 august, parcă ar fi strict„acasă”. De facto, însă, el este construit cu spri-jinul financiar al UE. Astfel, am pus bazele inter-conexiunii energetice cu Uniunea Europeanăcare, în doi ani, va consolida securitatea ţării şiva aduce cetăţenilor servicii de calitate, la preţuriavantajoase. Am continuat, şi în 2014, să construim drumuribune, de calitate. Şi acestea sunt făcute „acasă”,dar cu sprijinul prietenilor noştri din Europa şiSUA. De facto, proiecte ample, de infrastructură,au demarat în majoritatea sectoarelor. Fie căsunt realizate din sprijinul oferit de donatorii ex-terni, fie din investiţii de la Bugetul de stat, aces-tea urmăresc două principii-cheie -modernizarea Republicii Moldova şiîmbunătăţirea vieţii cetăţenilor ei.

Un exemplu relevant este renovarea şidotarea cu bunuri a peste 850 de grădiniţedin satele noastre, realizată graţie ajutoruluide 23 de milioane de euro, oferit de GuvernulRomâniei şi suplimentat zilele acestea cuîncă cinci milioane.Aş mai menţiona faptul că au fost majoratesalariile pentru profesori, medici şi angajaţii dincultură. Am continuat proiectele deaprovizionare cu apă şi canalizare, şi cele decreare a locurilor de muncă, oferindu-le antre-prenorilor dornici să-şi lanseze propriile afaceripeste 100 de granturi… Nu în ultimul rând, ampus baza unor schimbări temeinice în sistemuleducaţional, prin adoptarea Codului Educaţieişi a Strategiei „Educaţia 2020”. Sunt douădocumente fundamentale, ce vor transformadomeniul în unul accesibil, relevant şi de cali-tate. Accentul e pus pe noi reguli la BAC, peîmbunătăţirea condiţiilor de muncă a cadrelor di-dactice şi pe educaţia vocaţională.

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

INTERVIU 6- Rezultă, de aici, că în 2015 intrăm fără povaraunor datorii neîmplinite?

- Dimpotrivă. Şi sunt ferm convins că ceea ce amrealizat până acum este doar un punct de pornirepentru schimbarea calitativă profundă a RepubliciiMoldova. Pensiile şi salariile, chiar dacă au fost ma-jorate, sunt încă departe de cele care să le poatăasigura cetăţenilor o viaţă decentă. Iar pentru ca săle avem, este nevoie de o revigorarea economicăveritabilă. Reforme ample urmează să fie făcute întoate domeniile vieţii publice. Pentru că, în pofidaeforturilor din ultimii ani, nu am reuşim să sporim în-crederea oamenilor în instituţiile statului, săconstruim o clasă politică responsabilă, aflată exclu-siv în serviciul cetăţeanului. Dar cel mai grav este cănu am reuşit să pornim o reală luptă cu corupţia şi săreformăm justiţia, astfel încât cetăţenii să simtă cuadevărat schimbările din sistem. Da, am avut în acestan câteva cazuri în care judecătorii au fost arestaţi înflagrant şi condamnaţi, fapt ce a transmis societăţii unsemnal că această castă nu e deasupra legii. Daradevărata luptă cu corupţia abia urmează să prindăviteză, căci de justiţie depind investiţiile, dezvoltareaeconomică şi, în definitiv, bunăstarea noastră, a tu-turor.

„O ţară puternică şi curată - acesta este principiulde care trebuie să se conducă guvernarea”

- Se pare că declaraţiile dumneavoastră tot maitranşante la acest subiect - inclusiv privind adu-cerea unei misiuni EUJUST în Moldova, care sămonitorizeze activitatea zilnică a unor judecătorisau a unor procurori, ofiţeri CNA - nu plac nicicastei judecătoreşti, nici unor reprezentanţi ai claseipolitice. Nu riscaţi să intraţi într-un război tacit cuprea mulţi inamici?

- Am mai spus: prin EUJUST, prin aducerea unui comisaranti-corupţie din partea UE sau a unor experţi europeniîn instituţiile statului nu ne propunem să substituim sis-temul judiciar naţional şi nici autorităţile publice naţionale.Dar nici să batem pasul pe loc, pe motiv că „nu ne trebuienouă străini”, nu mai avem dreptul. Societatea nu ne vaierta acest lucru. Experţii străini sunt buni pentru că aducexperienţă, cunoştinţe, integritate şi credibilitate. În plus,ei sunt şi o dovadă a faptului că există voinţă politică pen-tru reforme. Şi sunt convins că cei care au votat, la 30noiembrie, pentru partidele pro-europene, au votat şi pen-tru continuarea reformelor, şi pentru combaterea corupţiei. Tocmai de aceea, suntem datori ca în anul care vine săfim consecvenţi şi să ne ţinem această promisiune.

Cetăţenii au dreptul la justiţie echitabilă,au dreptul să ştie ce s-a întâmplat, totuşi,cu sistemul bancar - şi pentru oinvestigaţie serioasă la acest subiect totla experţii străini vom apela… Este tim-pul să facem din Moldova o ţarăputernică şi curată, întru binele ei şi aloamenilor. Acesta este principul de caretrebuie să se conducă guvernarea.

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

INTERVIU 7

Pe ce se va axa viitorul Program de guvernare?

- Într-un fel, aş putea spune că viitorul Program de guvernare estefoarte simplu - avem Acordul de Asociere, care este o veritabilă agendăde reformare, bazată pe un program amplu de armonizare a legislaţieiţării noastre cu normele Uniunii Europene şi care poate şi trebuie sădevină fundamentul necesar pentru modernizarea Moldovei. Pentru caacest lucru să se întâmple, însă, este nevoie de câteva ingredienteesenţiale: muncă, dedicaţie, integritate - tot ceea ce se cheamă voinţăpolitică, de fapt. În ceea ce mă priveşte, sunt hotărât să merg înainte. Amdevenit şef al diplomaţiei moldoveneşti tocmai ca să asigur un viitor euro-pean ţării noastre. Am acceptat, în 2013, funcţia de Prim-ministru,deoarece am vrut să continuu pe calea schimbărilor în bine pentru întreagaţară. Şi sunt gata să îmi continuu activitatea de Prim-ministru, pentru ca vi-itorul european să devină realitate.Asta aş vrea să ştie toţi cetăţenii Republicii Moldova: integrarea europeanăva deveni o realitate şi va însemna un viitor mai bun, în pace şi demnitate,dacă vom munci asiduu. Doar astfel vom scăpa de corupţie şi vom cunoaşteo dezvoltare, aşa cum au cunoscut Ţările Baltice, Polonia sau România. Nuva fi uşor, însă nici în 2014 nu a fost uşor. Dar pentru că am fost uniţi şiconsecvenţi, am avut un an ce ne-a adus clipe de neuitat, pe care le-am trăitşi de care ne-am bucurat împreună. Astfel, 2014 va intra în istorie drept anulîn care am devenit mai liberi şi mai puternici. Anul în care ne-am apropiat maimult ca niciodată de Uniunea Europeană. Îmi doresc şi vă doresc ca 2015 săfie şi mai plin, şi mai bun pentru toţi!

- Vă mulţumim pentru interviu şi vă dorim şi noi, echipa de comunicare aGuvernului, un an nou fericit!

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

VIZITĂ OFICIALĂ 8

Iurie Leancă a avut la Bruxelles întrevederi la nivel înalt

Prim-ministrul în exercițiu, Iurie Leancă,s-a aflat la mijlocul lunii decembrie laBruxelles, unde a avut întrevederi cu maimulți oficiali europeni, inclusiv cuPreședintele Consiliului European,ex-Premierul polonez, Donald Tusk.Discuțiile au vizat reformele interne, înmod special în justiție, eficientizarealuptei cu corupția, asigurarea uneicreșteri economice sustenabile şidescentralizarea.

„UE va ajuta Chişinăul să înainteze pe calea sa europeană”

Iurie Leancă a ţinut să-l felicite pe Donald Tusk cu ocazia alegerii sale în funcţia dePreședinte al Consiliului European, fiind la prima întrevedere după învestirea lui în această funcţie.Premierul în exerciţiu şi-a exprimat încrederea în continuarea unei cooperării la fel de constructiveşi în noua capacitate a fostului Premier al Poloniei.

Discuţia a vizat subiecteleprioritare de pe agendaeuropeană a RepubliciiMoldova şi obiectivele pen-tru continuarea dialoguluidintre R.Moldova cu UE.Părţile au remarcat faptul cărezultatele scrutinului parla-mentar din 30 noiembrie aurelevat miza pe care o areRepublica Moldova în conti-nuarea procesului de inte-grare europeană şiperspectiva de aderare la fa-milia comunitară. Iurie Leancă a declarat că inte-grarea europeană va constitui fundamentul activităţii viitoarei coaliţii, printre priorităţile-cheie fiind continuarea reformelor pe plan intern, iar pe cel extern – obţinerea acordului ţărilormembre ale UE pentru trecerea Republicii Moldova în categoria statelor candidate la aderare. Donald Tusk a menţionat importanţa realizării neîntârziate a reformelor demarate, în vedereaasigurării ireversibilităţii parcursului european al Republicii Moldova. Oficialul european şi-a expri-mat disponibilitatea să efectueze o vizită la Chişinău în lunile ce urmează, înainte de reuniuneaParteneriatului Estic de la Riga, din mai 2015.

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

VIZITĂ OFICIALĂ 9

„Obţinerea statutului de stat candidat la aderare va modernizaRepublica Moldova”

Înaltul reprezentant al Uniunii Eu-ropene pentru Afaceri Externe şiPolitică de Securitate, FedericaMogherini, a îndemnat autorităţile de laChişinău să accelereze reformele pen-tru a combate corupţia, pentru a avea ojustiţie corectă şi pentru a depolitizainstituţiile nationale de reglementare. Laîntâlnirea cu Prim-ministrul în exerciţiu,Iurie Leancă, Federica Mogherini a de-clarat că Uniunea Europeană va ajutaMoldova să înainteze pe calea saeuropeană.În context, șeful Executivului de laChișinău a menţionat că în realizarea tu-turor priorităţilor Chişinăul mizează pe spri-jinul partenerilor externi. „Obţinereastatutului de stat candidat la aderare va im-pulsiona reformele şi va moderniza Repub-lica Moldova”, a reiterat Iurie Leancă.

„Republica Moldova trebuie să accelereze reformele”

Subiectul a fost abordat în cadrul întrevederii Premieruluiîn exerciţiu, Iurie Leancă, cu Johannes Hahn, ComisarEuropean pentru Politica de Vecinătate şi Negocierile deExtindere, care a avut loc la Bruxelles. Johannes Hahna menţionat importanţa impulsionării reformelor, în spe-cial în domeniul justiţiei și combaterii corupţiei, precumşi asigurării unei dezvoltări economice sustenabile caresă asigure o calitate mai bună a vieţii oamenilor. Comi-sarul a subliniat disponibilitatea Uniunii Europene de a-și consolida pe parcursul anului 2015 suportul îndomeniul reformării justiției, cu accent pe eficientizareaactivității judecătorilor, procurorilor și a ofițeriloranticorupție.

În context, Iurie Leancă a menţionat că noua coaliţiea partidelor pro-europene îşi propune să realizezetoate angajamentele de pe agenda europeană şi vaavea nevoie de deplina susţinere a UE in acest sens.O primă ocazie pentru trasarea unor acțiuni concretecare să propulseze în mod radical reformele într-oserie de sectoare cum ar fi justiția, sectorul bancar,combaterea corupției si descentralizarea o va con-stitui prima reuniune a Consiliului de Asociere, careurmează să fie organizată pe 19 ianuarie 2015.

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

VIZITĂ OFICIALĂ 10

„Moldova are potenţial pentru a-şi întări prezenţa pepiaţa europeană”

Comisarul European pentru Comerţ, Cecilia Malm-strom, a declarat la întâlnirea cu Iurie Leancă: „Măbucur să văd primele rezultate pozitive ale deschideriipieţei europene pentu produsele moldoveneşti. Esteimportant ca Republica Moldova să folosească lamaximum contingentele de export pe care le are pepiaţa europeană și să își diversifice pieţele de des-facere. Ne aşteptăm ca tot mai mulţi fermieri săsimtă avantajele aduse de Acordul de LiberSchimb”. Oficialii s-au referit şi la decizia Parlamentului Eu-ropean, care a aprobat pe 17 decembrie 2014 orezoluţie ce deschide şi mai mult piaţacomunitară pentru merele, prunele și struguriimoldovenești. Astfel, va fi permis importul fărătaxe a 40 de mii de tone de mere, a zece mii detone de struguri de masă şi a zece mii de tonede prune din Moldova. În lunile septembrie-octombrie, primele două

luni de la intrarea provizorie în vigoare a Acor-dului de Asociere, s-a constatat o creștere substanţială

a exporturilor pe piața europeană. Astfel, exportul de vinuri acrescut cu 26 la sută, cel de cereale cu 77 procente, cel de mere s-a

majorat de 2,7 ori, de prune de 8,1 ori şi de 5,8 ori a sporit comerţul de struguride masă. Ţările de destinaţie au fost în principal România, Bulgaria, Cehia, Polonia,

Suedia, Estonia şi Spania.În cadrul vizitei sale oficiale la Bruxelles, efectuată în perioada 17-18 decembrie 2014, Pre-mierul în exercițiu, Iurie Leancă, a participat și la Summitul Partidului Popular European.

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

GALA STUDENŢILOR DIN DIASPORĂ 11

La Harvard „se coace” un viitorarhitect-şef al Moldovei

Mircea Eni, laureatul Premiului Special alPremierului Iurie Leancă, schiţează idei cumnu ar trebui să arate arhitectura Chişinăului

Aproape 150 de tineri ce îşi fac studiilepeste hotare s-au „bătut” pentru premiileconcursului „Excelenţă Academică pen-tru Moldova”, oferite la 27 decembrie încadrul ediţiei a doua a Galei StudenţilorOriginari din Republica Moldova. Prinacest eveniment, Guvernul şi-a propussă sporească rezultatele remarcabile alestudenţilor noştri care învaţă la diverseuniversităţi din afara ţării, dar şi pentrusă conecteze diaspora moldovenească lacomunitatea universitară din Moldova.

Câştigătorul Premiului Special al Prim-ministrului în exerciţiu, Iurie Leancă, adevenit Mircea Eni, masterand la Ahitec-tura la Harvard, care a ieşit învingătordatorită modului său original de a gândi.În total, au fost premiaţi 29 de tineri.

De la Ialoveni la Harvad, ca să înveţe arhitectură

Are 25 de ani şi deja e masterand la Harvard,una dintre cele mai prestigioase universităţidin lume, unde studiază arhitectura. Estevorba despre Mircea Eni din Ialoveni, ab-solvent al Liceului Teoretic „Mircea Eliade”din capitală. Visurile sale erau mari - voiasă-şi croiască o carieră de invidiat. S-amobilizat şi… a fost admis la câtevafacultăţi din SUA. De atunci şi-a schimbatradical atitudinea faţă de carte: „În Amer-ica procesul de studii e un pic diferitdecât cel de la noi. Acolo contează foartemult propria opinie şi nu cât de bine ştiisă povesteşti ceea ce ai citit în manual.Noi discutăm cu profesorul, ne ex-punem părerea. Pe lângă studii teoret-ice şi practice, sunt organizate şiconferinţe cu participarea arhitecţilorvestiţi”.

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

GALA STUDENŢILOR DIN DIASPORĂ 12

A luat Premiul Special al Prim-ministrului

Mircea Eni este unul dintre cei 147 destudenţi şi absolvenţi din 26 de ţări,care şi-au depus dosarele pentru par-ticiparea la cea de-a doua ediţie a GaleiStudenţilor Originari din RepublicaMoldova. După ce o comisie specială aexaminat dosarele, Mircea a adunat celemai multe voturi ale juraţilor. Aşa că el estecel care s-a învrednicit de Premiul Specialdin partea Prim-ministrului în exerciţiu, IurieLeancă. Tânărul spune că a trăit emoţii denedescris atunci când şeful Executivului acitat unele gânduri expuse în scrisoarea sade motivare…

„I-aş propune lui Mircea poziţia de arhitect-şef al Moldovei”

„În scrisoarea sa de motivare, Mircea a spus că arhitectura reprezintă manifestaţia fizică aunei ţări din punct de vedere economic şi cultural. Şi a mai spus că prin arhitectură avemşansa de a schimba societatea - iar noi tot căutam soluţii cum să schimbăm societatea dinRepublica Moldova… Mircea a dat un răspuns. Pentru lucrarea de final ţi-aş propune şi otemă - „Cum nu trebuie să arate arhitectura unei capitale şi a unei ţări moderne”.

I-aş mai propune lui Mirceapoziţia de arhitect-şef alMoldovei, dar până atunci îlinvităm, de pe acum, să segândească la un plan dedezvoltare generală aChişinăului, cu o abordarede sistem”, a spus Prim-mi-nistrul în exerciţiu, în cadrulGalei Studenţilor Originaridin Republica Moldova.

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

GALA STUDENŢILOR DIN DIASPORĂ 13

„Nu trebuie să trăieşti visul cuiva, ci pe al tău personal”

„Îmi plac clădirile vechi din Chişinău şi faptul că oraşul este verde.Dar iarna e mai trist. Clădirile sovietice sunt interesante prin brutali-tatea şi dramatismul lor. Nu ştiu însă dacă e plăcut să trăieşti în ele.Mai mult deranjează ochiul clădirile construite recent, care sunt unfel de imitare a ceea ce se face în Europa. În arhitectura noastrălipseşte o abordare sistemică, motiv din care comisia de profil ar tre-bui să fie mai critică la acceptarea noilor proiecte. La fel, ar trebui săse ţină cont de spaţiul în care acestea vor fi construite”, ne-amărturisit Mircea Eni.Cert este că, după şapte ani de studii în Statele Unite ale Americii,şi-ar dori foarte mult să aibă o activitate în Moldova - fie în proiecte,fie într-o afacere. Mircea este convins că perseverenţa este cheiasuccesului: „Trebuie să fii foarte sincer cu tine şi cu ceea ce vrei săfaci. Nu trebuie să trăieşti visul cuiva, ci pe al tău personal”.

Iurie Leancă: „Îmidoresc din totsufletul să reveniţiacasă”

„Mi-am făcut şi eu studiile în străinătate, am lucrat şi eu în afară, dar am revenit acasă şi nu regret.Îmi doresc din tot sufletul să reveniţi şi voi acasă. Dar până atunci, sunteţi bineveniţi să contribuiţi ladezvoltarea ţării de acolo unde vă aflaţi”, le-a spus Iurie Leancă tinerilor care au venit din Austria,Belgia, Olanda, Spania sau Turcia, unde învaţă, pentru a-şi ridica premiile. În total, au fost 29 delaureaţi.Gala Studenţilor Originari din Republica Moldova este organizată, pentru al doilea an consecutiv, deBiroul pentru Relaţii cu Diaspora din cadrul Guvernului. Prima Gală s-a desfăşurat la începutul anului2014, în cadrul ei fiind premiaţi 32 de tineri.

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

ISTORII DE PESTE OCEAN 14

Cu inima în Moldova, a dus „Toamna de Aur” peste Atlantic

Un moldovean stabilit în America s-a gândit cum să-şi aducăţara de origine mai aproape şi a organizat acolo, peste At-lantic, o sărbătoare ca acasă - cu muzică moldovenească,cu hore, plăcinte, sarmale şi mămăligă. Ruslan Vdovicencolocuieşte de opt ani la San Francisco şi, în această toamnă,împreună cu alţi moldoveni stabiliţi în California, a organi-zat în premieră Festivalul „Toamna de Aur”. Eveni-mentul a adunat peste cinci sute de oameni dediverse naţionalităţi.

„Patriotismul înseamnă perpetuarea tradiţiilor”

Stabilit de opt ani în Statele Unite ale Americii, Ruslan nu uită nici pentru o clipă de patria sa şi nuscapă niciun prilej de a vorbi despre Moldova. „Am considerat dintotdeauna că patriotismul adevăratînseamnă perpetuarea limbii, a tradiţiilor şi a culturii, mai ales atunci când eşti departe de casă. Însă,de fiecare dată când, la facultate sau în viaţa de zi cu zi, încercam să explic de unde mi se tragrădăcinile, Moldova le părea interlocutorilor mei un nume desprins mai degrabă din poveste, decâto ţară din centrul Europei, independentă de peste 20 de ani…”, spune tânărul.

Pentru a-şi uşura misiunea benevol şi absolut voluntar asumată - cea de ambasador neformal alţării sale -, Ruslan Vdovicenco a constituit Comunitatea Moldovenilor din California. Ideea a prinscontur atunci când a întâlnit un grup de conaţionali împărtăşind aceleaşi viziuni şi acelaşi dor decasă… În iunie 2014 Asociaţia a fost înregistrată şi tot atunci au început pregătirile pentru Festivalul„Toamna de Aur”.

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

ISTORII DE PESTE OCEAN 15

Festivalul a fost şi „botezul”

„Festivalul „Toamna de Aur” a reprezentat şi „botezul”comunităţii noastre, dar succesul nu-mi aparţine doarmie şi este, în egală măsură, împărţit cu voluntarii,cărora le sunt foarte recunoscător. Am avut peste500 de vizitatori, a fost prezent şi dl IgorMunteanu, Ambasadorul Republicii Moldova înSUA. Au venit conaţionali de-ai noştri din LosAngeles, San Diego, New York, Sacramento,Fresno, precum şigeorgieni, ucraineni,greci, români, ruşi şi,desigur, americani.

La festival s-a ascultatm u z i c ăm o l d o v e n e a s c ă ,interpretată pe viu, aufost prezentate cos-tume naţionale, amavut o expoziţie de fo-tografii şi s-a servit mâncaretradiţională. M-a bucurat enorm săvăd că sarmalele, mămăliga şi altebucate au fost apreciate destrăini, iar despre vinul de cali-tate din Moldova acum se ştieşi în San Francisco”,povesteşte cu entuziasmRuslan. Şi, chiar dacă nu econvins că va păstra for-matul din 2014 al festivalu-lui, ştie că îşi doreşte caacesta să devină uneveniment anual.

„În America succesul nucade din pod”

Ruslan locuieşte în San Fran-cisco, zonă care e adevărat

epicentru al tehnologiilorinformaţionale, iar conducerea

Asociaţiei reprezintă doar o partedintre activităţile sale. În viaţa

cotidiană, el gestionează o micăcompanie de construcţii, un studio de

arte marţiale şi, totodată, este studentla Inginerie în Construcţii. Despre

America spune că, dacă faci un pic deefort pentru integrare, aceasta îţi poate

deveni uşor a doua patrie: „Este, într-adevăr, ţara cu foarte multe posibilităţi, dar

care - subliniez - nu cad din pod, ci vin prinmultă muncă şi un scop bine definit. America

m-a învăţat că punctualitatea, planificarea şietica de lucru se transformă însucces”.

Ruslan este unul dintre miile deconcetăţeni de-ai noştri, stabiliţiîn statul american California.Potrivit lui, moldovenii de aici audiverse ocupaţii: gestioneazăafaceri personale, muncesc înserviciul public sau în domeniulIT. Ruslan spune că, în ultimiicinci-şapte ani, în zona Bay Areaau ajuns să lucreze un număr im-

portant de moldoveni - în domeniul IT, la companii precumYahoo, Google, Cisco, Microsoft, sau la companii aeriene.

Tocmai pentru a-i reuni pe aceştia, Ruslan Vdovicenco îşidoreşte să continue activitatea Asociaţiei şi să le ofere

conaţionalilor săi din SUA ocazia de a vorbi româneşte şi de ase bucura de tot ceea au lăsat acasă, în Moldova.

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

ARTA FĂRĂ FRONTIERE 16

O moldoveancă le predă copiilor americani… baletul

Mișcări, grație și aplauze furtunoase. La23 de ani, Carolina Șișcanu știe foartebine ce-i place să facă - balet. Ca să seafirme în această meserie deloc ușoară,a parcurs un drum lung și anevoios,pavat cu ani de muncă epuizantă, cumulte sacrificii, cu eșecuri, dar și cusuccese. A dansat alături de mai mariidin lumea baletului, precum AndreiBatalov sau Leonid Sarafanov. A mersîn turnee în mai toată Europa, dar și înAmerica de Nord și Asia. Acum, îiinițiază în arta dansului clasic pecopiii americani, iar cea mai marerecompensă o simte când, pe final deore, micuții o îmbrățișează rând perând. Vă invităm să descoperiți viațaunei tinere balerine din Moldova,care a izbutit să iasă învingătoare.

Carolina a început să facă balet la vârsta de 14 ani,până atunci fiind pasionată de dansuri sportive. „Într-o bună zi, în timp ce ne antrenam, în sală a venit unadintre prietenele profesoarei de dans, care fusese ba-lerina profesionistă în trecut, iar pe atunci preda laColegiul de Coregrafie din Chișinău. Ea s-a apropiatde mine și mi-a spus să fac niște mișcări anume, pen-tru a-mi testa elasticitatea. În scurt timp, m-am mutatla o altă școală. Începusem să fac balet...”, îșiamintește tânăra balerină.

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

ARTA FĂRĂ FRONTIERE 17

„Nu oricine poate fi o balerină…”

Entuziasmul i-a dispărut însă după chiarcâteva luni de muncă intensă în clasă.Simțea că este pe cale să abandoneze bale-tul, că nu-l înțelege și nici îndrăgește.„Primele lecții au fost oribile, nu-mi reușeanimic, profesoara era foarte severă și îi totspuneam mamei că nu vreau să continuu, căvreau să renunț. Ea mi-a spus atât: „Baletuleste cel mai fin, cel mai plastic și cel mai fru-mos gen de dans, nu oricine poate fi obalerină”. Vorbele mamei m-au făcut să mergînainte”, spune Carolina.

Astăzi, dansatoarea Carolina Șișcanu esteconvinsă că baletul este o lume magică. Șiasta pentru că programul foarte încărcat, orelelungi și epuizante de repetiții, perseverența,efortul și sacrificiul sunt răsplătite din plin cu bu-curia pe care o simți atunci când ieși în scenăși, mai ales, cu ropotele de aplauze ale specta-torilor.

În cazul protagonistei noastre, acestea au venitatunci când, după absolvirea Colegiului deCoregrafie, a fost acceptată în trupa de balet aTeatrului de Operă și Balet, unde a început viațaadevărată a unei balerine: „Ore întregi petrecutela teatru, repetiții, învățatul mișcărilor pentruanumite spectacole în timp record… Dar simplulfapt de a juca pe scena mare din Chișinău eradeja un vis împlinit”.

Calea spre succes

A urmat o perioadă frumoasă pentru tânăradansatoare care, la doar doi ani de practicarea baletului, deja lucra cu maeştriexperimentaţi, foşti solişti principali. Încurând a mers și în primul său turneu, înMarea Britanie. Atunci, timp de 90 de zile, aevoluat în 86 de spectacole și tot atunci aînvățat cum este să dansezi în așa fel, încâtsă-ți economisești puterile - pentru a rezista.După acel turneu a început cariera saadevărată de balerină. Apoi au fost sceneledin Belgia, Italia, Suedia, Franța, Spania,Elveția, China, Cehia, Canada, StateleUnite ale Americii.

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

ARTA FĂRĂ FRONTIERE 18

În șapte ani, peste 500 de spectacole

„În cei șapte ani, cât am lucrat la Teatrul de Operă șiBalet din Chișinău, am dansat în toate spectacoleledin repertoriul acestei instituții, între care voimenționa câteva - „Frumoasa adormită”, „Don Qui-jote”, „Spărgătorul de nuci”, „Lacul Lebedelor”,„Giselle”, „Romeo și Julieta”, „Albă-ca-Zăpada șicei șapte pitici”!.. După Marea Britanie, am dansatîn circa 30 de reprezentații în Franța. Apoi a fostElveția, unde am avut marea șansă de a evoluaalături de prim-solistul Operei de Stat din Berlin,moldoveanul Dinu Tamazlâcaru. Într-un turneudin Spania i-am cunoscut pe greii din lumeabaletului de astăzi: Andrei Batalov sau LeonidSarafanov. Să-i vezi cum dansează este cevade nedescris”, povestește cu mândrie Ca-rolina. Tânăra ne-a mai mărturisit că plecafericită de la toate spectacolele, cu oîncărcătură fantastică.

Vrea să cucerească scenele internaționale

Acum ea este în America, unde revine dejapentru al treilea an. Prima dată a mers într-un turneu de două luni. Ulterior, i s-a făcutpropunerea de a-i învăța pe copiii ameri-cani coregrafia, lucru pe care îl face înprezent. „Copiii americani sunt foarte re-ceptivi, zâmbitori, mereu atenți și tarecurioși. Elevii mei au între șase și 14 ani,iar cei mai mici sunt și cei mai nostimi.Cea mai mare răsplată este momentul încare, atunci când se termină lecțiile,copiii vin și te îmbrățișează foartestrâns. Este lucrul care mă face să măsimt împlinită, căci înțeleg că le-auplăcut orele de dans”.

Cu toate acestea, Carolina nu are degând să se oprească aici - visul eieste să cucerească tot mai multescene internaționale și să-șiîmbogățească palmaresul. Noi sun-tem convinși că va reuși. Pentru că- așa cum o demonstrează șipovestea de viață a CarolineiȘișcanu - cu mult efort, orice visdevine realitate.

MĂSURI PENTRU FERMIERIR

EVISTA ON

LINE A

GU

VERN

ULU

IREPU

BLIC

IIMO

LDO

VA19BILANȚ 2014

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene

La 28 aprilie au fost ridicate vizele europenepentru cetățenii moldoveni. Până în prezent,peste 300 de mii de persoane au călătorit înspațiul european în baza pașapoartelor bio-metrice moldovenești. Un alt eveniment im-portant s-a produs la 27 iunie, când a fostsemnat Acordul de Asociere la UniuneaEuropeană, care prevede și crearea Zonei deLiber Schimb cu UE. Tot în acest an, a fostlansat Dialogul Strategic cu SUA, cereprezintă o platformă multidimensională pen-tru aprofundarea relaţiilor moldo-americane. Înplus, a fost liberalizat regimul de vize cu Turcia,Muntenegru, Albania și Israel. În contextul pro-cesului de reglementare transnistreană a fostfinalizată demontarea segmentului de pe maluldrept al râului Nistru al funicularului industrialsituat în preajma oraşelor Rezina şi Râbniţa.

Ministerul Educației

Au fost aprobate noul Cod al Educației și Strate-gia Sectorială de Dezvoltare „Educația 2020”.Guvernul a decis crearea Inspectoratului NaționalȘcolar și a Agenției Naționale de Asigurare aCalității în Învățământul Profesional (ANACIP),structuri ce vor asigura calitatea în educație prinevaluarea activității și acreditarea instituțiilor deînvățământ. La fel, au fost renovate 30 degrădinițe și două centre de reabilitare pentru copiiicu cerințe educaționale speciale. Au fost dotate cumobilier și jucării 89 de grupe pregătitoaredeschise în școli; în 30 de grădinițe au fost ame-najate terenuri de joacă și de sport, 64 de instituțiiau fost dotate cu mobilier și materiale didactice, iaralte zece - cu echipament tehnic. Rețeaua detransport școlar a fost suplimentată cu 100 demicrobuze din donația oferită de GuvernulRomâniei. În cadrul Proiectului de Sprijinire a Re-formei Educației în Republica Moldova, desfășuratde Fundația Soros-Moldova în colaborare cuMinisterul Educației, în 29 de școli din tot atâtearaioane au fost deschise clase multimedia.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor

Proiectele realizate în 2014 sunt diverse și numeroase.Au fost construite sisteme de aprovizionarea cu apăpotabilă a 12 mii de locuitori din raionul Ungheni; a fostamenajat traseul eco-turistic „Pădurea Domnească”; aufost reparate drumul L -510 Ștefan Vodă - Talmaz,traseul Lipcani - Balasineşti - Corjeuţi - Târnova, sec-torul din satele Corjeuţi şi Trinca; a fost reabilitat Mo-numentul istorico-arhitectural „Conacul pommer” şidrumul de acces la parcul din Ţaul, Donduşeni. La fel,a fost asigurată salubrizarea localităţilor din raioaneleNisporeni, Străşeni şi Călăraşi pentru un mediu curatşi sănătos, și a fost eficientizat managementuldeșeurilor menajere solide în opt raioane ale Regiuniide Dezvoltare Sud. În domeniul construcțiilor, au fostaprobate Legea privind autorizarea executăriilucrărilor de construcție, Legea privind performanțaenergetică a clădirilor, Planurile de amenajare a teri-toriilor raionale Briceni și Edineț. În prezent, suntconstruite locuințe sociale în raioanele Sângerei,Briceni, Călărași, Leova, Hâncești, Ialoveni șiSoroca. Primele 40 de apartamente au fost dejadate în folosință la Călărași.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

Pentru perioada ianuarie-septembrie 2014, a fostatestată o creștere de 8,6% a producției globaleagricole, față de aceeași perioadă a anului trecut.Pe final de an, recolta globală de fructe va atinge415 mii de tone, iar recolta globală de legume seestimează la 700 mii tone. Volumul exporturilor,în primele opt luni, a atins o valoare de 683,5milioane de dolari, având o creștere de 91milioane sau 15,4%, comparativ cu anul prece-dent. Importurile au înregistrat valoarea de 479,6milioane de dolari și prezintă o scădere de șasela sută. În premieră, Fondul de subvenționare aproducătorilor agricoli a acumulat un buget decirca1,3 miliarde de lei pentru anul 2014, fiindatrase și surse de la partenerii de dezvoltare.Astfel, valoarea totală a proiectelor şi pro-gramelor de asistenţă externă, negociate şisemnate în perioada 2011-2014, constituie cca8,5 miliarde lei. Din acestea, circa 3,7 miliardeau fost primite de beneficiarii creditelor şi aigranturilor.

Rezultatele ministerelor în anul 2014

MĂSURI PENTRU FERMIERIR

EVISTA ON

LINE A

GU

VERN

ULU

IREPU

BLIC

IIMO

LDO

VA20BILANȚ 2014

Ministerul Economiei

Pentru a diversifica sursele de aprovizionare cugaze naturale, la 27 august a fost dat în ex-ploatare Gazoductul Iaşi - Ungheni. La 29 sep-tembrie, Moldova a devenit prima țară dinParteneriatul Estic, ce a aderat la Programul pen-tru Competitivitate a Întreprinderilor şi a Între-prinderilor Mici şi Mijlocii 2014-2020 (COSME). Aufost create două parcuri industriale în orașeleComrat și Durlești, iar la Ceadâr Lunga și în raionulNisporeni au fost lansate două incubatoare deafaceri. Realizările din domeniul economic s-au re-flectat și în clasamentul Doing Business 2015,elaborat de Banca Mondială, unde RepublicaMoldova a urcat 19 poziții, ocupând locul 63.

Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei

De la 1 iulie au fost majorate sumele suportului fi-nanciar de stat de la 50 la 100 de lei, de la 60 la120 de lei și de la 90 la 180 de lei, pentru deținătoriipensiei mai mici de 1500 de lei. Este vorba despre635 de mii de persoane sau 96 la sută din numărultotal de pensionari. Un alt rezultat este creștereasalariului mediu pe economie, care a atins nivelulde 4328,8 lei sau cu 71% mai mult decât în 2008.Sectorul bugetar a devenit mai atractiv - de exem-plu, retribuțiile pentru 55,6 mii de cadre didacticeau fost mărite cu 55 la sută, depășind salariulmediu pe economie.

Ministerul Sănătății

A fost încheiată construcţia şi dotarea cu dis-pozitive medicale a noului Bloc chirurgical alInstituţiei Medico-Sanitare Publice „SpitalulClinic Republican”; au fost inaugurate dupăreconstrucţie sau construcţie 117 Centre deSănătate: 82 cu suportul Băncii Mondiale, iar35 - din Fondul de dezvoltare şi modernizareal CNAM; a fost deschis noul sediu adminis-trativ al Stației Zonale de Asistență MedicalăUrgentă „Centru”, construit din temelie. Cusuportul Guvernului, au fost procurate 32 deambulanţe pentru Serviciul de Asistenţă deMedicină Urgentă, a fost cumpărat primul eli-copter care, cu regularitate, va presta serviciide ambulanţă aeriană pentru spitalele dinRepublica Moldova, au fost modernizate şidotate cu utilaj medial 91 de instituţii aleasistenţei medicale primare. În satulVăsieni, Ialoveni a fost inaugurat un punctde asistenţă medicală urgentă. A fost inau-gurat Laboratorul pentru Diagnostic Clinicdin Centrul Republican de DiagnosticareMedicală. A fost renovat Blocul ORL dincadrul Clinicii „Emilian Coţaga” și a fost in-augurat, după renovare capitală, Spitalulraional Taraclia. De asemenea, în 2014,a fost renovat şi reutilat blocul hemato-logic din cadrul IMSP Institutul Oncologic.

Ministerul Finanțelor

A continuat procedura de alocare amijloacelor financiare pentru construcţia șiprocurarea spaţiilor locative sau pentrurestaurarea caselor unor categorii decetăţeni. În acest scop, pentru anul 2014, înBugetul de stat a fost prevăzută suma de10,5 mln. lei. Ministerul a fost implicat înelaborarea unor proiecte importante, fiinddeja elaborate şi aprobate modificăriesențiale, în partea ce ține de sectorulachizițiilor publice, modificări bazate pe armo-nizarea legislaţiei naţionale la acquis-ul co-munitar în conformitate cu angajamenteleRepublicii Moldova faţă de UniuneaEuropeană. Odată cu semnarea Acordului deAsociere, piaţa achiziţiilor publice în ţările eu-ropene va fi deschisă pentru agenţii economicidin Moldova. de asemenea, au fost stabilitereglementări privind instituirea Agenţiei deSoluţionare a Contestaţiilor, un nou organ despecialitate care va contribui la excluderea con-flictului de interese ce poate să apară în activi-tatea Agenţiei Achiziţii Publice. Totodată, a fostasigurată continuitatea în desfăşurareaşedinţelor grupului coordonator pentru elabo-rarea Cadrului bugetar pe termen mediu pentruanii 2015-2017. Republica Moldova şi BERD ausemnat Acordul de împrumut în vederea realizăriiProiectului de alimentare cu apă în Regiunea deDezvoltare Nord a țării.

MĂSURI PENTRU FERMIERIR

EVISTA ON

LINE A

GU

VERN

ULU

IREPU

BLIC

IIMO

LDO

VA21BILANȚ 2014

Ministerul Afacerilor Interne

A fost lansat Centrul Unic de Monitorizare și Con-trol al Traficului (CMCT) al Serviciului TehnologiiInformaţionale al MAI. La Bălţi și Chișinău a fostinaugurat Centrul Serviciului Mobil de Urgență,Reanimare și Descarcerare din Moldova, încadrul proiectului național SMURD; a avut loclansarea liniei anticorupție a MAI cu numărul scurt1520. De asemenea, Inspectoratul General alPoliției a fost echipat cu peste 200 de automobile„Dacia Logan”, precum și cu 20 de autospecialepentru SPCSE; au fost inaugurate cinci centre dedeservire și reparație a mijloacelor de transport șiopt boxe auto ale Poliției de Frontieră. La Ocnița afost inaugurat primul Sector al Poliției de Frontierădin Republica Moldova, iar ulterior în țară au fostdeschise alte zece Inspectorate de poliție. Totodată,a fost inaugurat Centrul Operaţional de Dirijare înSituaţii Excepţionale.

Ministerul Justiției

S-a reușit obținerea celei de-a doua tranșe, de 13,2milioane de euro, din cele 60 de milioane oferite Re-publicii Moldova de Uniunea Europeană drept suportbugetar pentru reformarea justiției. Au fost introdusecondiții dure de angajare, evaluare și promovare ajudecătorilor în funcții. Sancțiunile disciplinare suntmai aspre, iar plafonul amenzilor pentru infracțiuni decorupție a crescut de trei ori. A fost redusă imunitateamagistraților - ei riscă dosare penale și confiscareaextinsă a averii dacă sunt bănuiți de corupție,îmbogățire ilicită și alte infracțiuni. Din luna augusteste pusă în aplicare Legea privind testareaintegrității profesionale a funcționarilor, iar rezultatelesunt îmbucurătoare. Pentru a oferi justițiabililorcondiții adecvate și accesul la o justiție transparentăși profesionistă, a continuat renovarea capitală ainstanțelor de judecată, iar la Ungheni a demaratconstrucția Palatului Justiției conform standardeloreuropene. De asemenea, a fost instituit obligativi-tatea înregistrării audio a tuturor ședințelor dejudecată, iar dosarele sunt repartizate aleatoriu cuajutorul unui sistem computerizat. Toate dosareleexaminate și agendele ședințelor tuturorjudecătoriilor pot fi accesate pe portalul unic alinstanțelor de judecată. De asemenea, RepublicaMoldova a ieșit din top zece al țărilor cu cele maimulte cereri la Curtea Europeană pentru DrepturileOmului, după o perioadă îndelungată în care neaflam printre fruntașii acestei categorii.

Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

A fost aprobat de Guvern proiectul de Lege privindparcurile IT, în care rezidenții vor beneficia de unregim fiscal avantajos. A fost promovată Legea cuprivire la semnătura electronică, precum și docu-mentul electronic, și Legea privind organizarea şifuncţionarea Serviciului naţional unic pentruapelurile de urgenţă 112, ce urmează a fi imple-mentat începând cu 2015. Un progres importanteste lansarea transferurilor bănești din Italia prinintermediul oficiilor poștale la un comision dedoar cinci euro pentru orice sumă de maximumo mie de euro. La fel, au fost asigurate condițiioptime pentru preschimbarea pașapoartelorsovietice, a fost lansat pașaportul biometric deculoare bordo și a fost pus în circulație buletinulde identitate electronic.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor

Din Fondul Rutier, în premieră în acestan, au fost alocate 430 de milioane de leipentru drumurile intravilane din 700 desate. În prezent, sunt efectuate lucrări dereabilitare a peste 400 km de drumurinaționale. Totodată, în proces de licitație,care urmează să se încheie până la fineleanului, sunt circa 125 km de drum. Au fostlansate şantiere noi de reabilitare atraseelor naţionale R1 Chişinău - Ungheni -Sculeni şi R33 Hâncești – Lăpușna - M1,Chişinău - Giurgiuleşti, Hâncești - Cimișlia.Pentru aceste drumuri va fi valorificată oinvestiţie de circa 2,3 miliarde de lei din fon-duri europene. A fost negociat un Acord definanțare de peste 100 de milioane de euro,bani destinați modernizării liniilor de caleferată și procurării de locomotive. În luna au-gust, a fost lansat exportul de cereale pe calenavală pe Prut. Totodată, s-a reușit lansarea atrei companii aeriene low-cost, iar fluxul depasageri în primele nouă luni ale anului curenta depășit cifra de un milion. Prognozele indicăfaptul că traficul de pasageri va crește, iar astaînseamnă că Republica Moldova va reuși săatragă în continuare noi companii ce oferă biletela preț redus.

MĂSURI PENTRU FERMIERIR

EVISTA ON

LINE A

GU

VERN

ULU

IREPU

BLIC

IIMO

LDO

VA22BILANȚ 2014

Ministerul Apărării

Armata Naţională a detaşat, în premieră,două contigente militare în operaţiuneaKFOR din Kosovo, astfel fiind realizatobiectivul strategic al Ministerului Apărării -cel de a transforma Republica Moldova dinconsumator în furnizor de securitate.Ministerul Apărării a reuşit restabilireacapacității de luptă a Armatei Naţionale,care a fost testată în cadrul exerciţiilormilitare desfăşurate în centrele de instru-ire.

Ministerul Mediului

A fost semnat Acordul de împrumutdintre Republica Moldova și BancaEuropeană pentru Reconstrucție șiDezvoltare, și Contractul definanțare dintre țara noastră șiBanca Europeană de Investiții învederea realizării Proiectului dealimentare cu apă în Regiunea deDezvoltare Nord a țării. Drepturmare, vor beneficia de sursesigure de apă circa 400 de mii decetățeni. Pentru punerea în apli-care a ,,Programului de suportbugetar în domeniulaprovizionării cu apă şicanalizare (ENPI 2009), la sis-temele de alimentare cu apă aufost conectaţi 6452 locuitori, iarla sistemele de canalizare -2351 de persoane dinlocalităţile cu o populaţie depeste zece mii. Au continuatactivitățile de eliminare adeșeurilor de pesticide dinRepublica Moldova, în anul2014 fiind evacuate pestehotare 119 tone, iar distruse- peste 99 de tone.

Ministerul Culturii

Au fost adoptate politici în domeniul culturii:Strategia de dezvoltare a Culturii „Cultura2020”, Legea cinematografiei, a fost avizatăLegea privind indemnizațiile viagere de meritpentru oamenii din domeniul culturii și elaborateproiectele de lege privind protejarea monu-mentelor istorice și a monumentelor comemo-rative de război. De asemenea, au fostorganizate diverse evenimente culturale, lansateîn premieră de Ministerul Culturii, precum ParadaPortului Popular, Festivalul Iei, Atelierul practic devopsire a lânii în coloranți naturali; NoapteaEuropeană a Muzeelor și Zilele Europene ale Pat-rimoniului s-au desfășurat în baza unor noi con-cepte modernizate. După o pauză de mai bine dezece ani, a fost reanimat Circul din Chișinău, fiindrenovată arena mică, iar primele două stagiuni auavut un mare succes la public. În parteneriat cuIREX Moldova, a fost lansat cu succes ProgramulNovateca, prin intermediul căruia 1000 de bibliotecivor beneficia de servicii inovatoare, inclusiv dotareacu calculatoare și instruirea bibliotecarilor. Au de-marat proiecte majore privind construcția edificiuluiTeatrului „B. P. Hașdeu” din Cahul și restaurareaMuzeului Național de Arte al Moldovei și a Sălii cuOrgă.

Ministerul Tineretului și Sportului

Au fost organizate şi finanţate 400 deevenimente/delegări la Campionate Mondiale, Campi-onate Europene, competiţii naționale. De finanţare aubeneficiat direct peste patru mii de sportivi. A fost majoratcu 20 de procente cuantumul bursei sportivilor deperformanţă, aceasta variind de la 2000 de lei până la 15mii. Pe parcursul anului, performerii ţării noastre auobţinut 45 de medalii la diverse genuri de sport olimpice.A fost aprobat Clasificatorul Sportiv Unic al RepubliciiMoldova pentru perioada 2014-2017 și reconstruită Salade haltere. A fost realizată reconstrucţia terenului de fotbaldin comuna Stăuceni. Tot în anul curent a fost aprobatăStrategia de Dezvoltare a Sectorului de Tineret până în2020. Programul de Granturi 2014 asigură realizarea a 21de proiecte în majoritatea raioanelor.

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

CONCERT DE REVELION 23

Începând cu ora 16.00, în PMAN va răsunamuzică (fundal), iar de la ora 18.00 publicul va fisalutat de moderatorii Evelina Vârlan şi SergiuBezniţchi. Primii vor urca în scenă copiii din ansam-blurile DoReMiShow şi Lollipops, care vor fi urmaţide interpreții Ștefan Roșcovan, Diana Brescan, AnnaGulko, Vlad Ciobanu şi In Quadro.

Începând cu ora 20.00, vor cânta Wow Band, Olpions,Brio Sonores şi Concertino. Publicul va fi colindat deansamblurile folclorice „Plaieșii”, „Crenguță de Iederă”și Maria Iliuț, iar actorii de la Teatrul Municipal „Satiricus”vor prezenta scenete umoristice. Vor urma Aura, ValiBoghean Band, Vitalie Dani, Nicoleta Gavriliță,Probachus, Corina Țepeș şi Costi Burlacu, NellyCiobanu, Adrian Ursu, Geta Burlacu şi Roxana. Pro-gramul artistic include şi o urătură din partea ansam-blului etnofolcloric „Moștenitorii”.

De la ora 23.00, vor evalua Pașa Parfeni, AnaBarbu, formaţia Catharsis, iar actorii Petru Hadârcaşi Vitalie Rusu vor prezenta o scenetă umoristică,după care atmosfera va fi va încinsă de ansam-blul de dans și muzică populară „Fluieraș”.

Oficialităţile vor adresa un mesaj de felicitare înultimele minute ale anului 2014, iar la trecereaîntre ani cerul deasupra Pieţei Marii AdunăriNaţionale va fi împânzit de focuri de artificii.Sărbătoarea va continua în ritmul muziciiinstrumentiştilor de la Chişinău Youth Or-chestra şi a interpretei din România, An-dreea Bănică.

Pentru organizarea concertului dinPMAN, Guvernul în exercițiu a alocat600 de mii de lei din Fondul de rezervă.

Peste 200 de artişti vor încinge atmosferadin Piața Marii Adunări Naționale,

în noaptea dintre ani

În noaptea dintre ani, înPiața Marii AdunăriNaționale (PMAN), va fi or-ganizat un concert în cadrulcăruia vor evolua în jur de250 de artişti. Tradiţional,programul de Revelion vaculmina cu focuri de artificiide excepţie.

„Dragi prieteni, stimaţi concetăţeni!

Pentru orice om, dar și pentru orice societate, sfârşitul de aneste, în egală măsură, prilej de bilanţ şi prilej de noisperanţe.

Pentru Republica Moldova anul 2014 nu a fost uşor - însăa fost generos în noi începuturi. A fost un an ce ne-a adusevenimente de care ne-am bucurat împreună. Am făcutpaşi fermi întru apropierea noastră de Europa.

Am început să călătorim fără de vize în spaţiul euro-pean. Am semnat acordul de asociere la uniuneaeuropeană şi am pus bazele funcţionării Zonei de LiberSchimb cu UE.

Astfel, 2014 va intra în istorie drept anul în care amdevenit mai liberi şi cu mai multe perspective. Aces-tea sunt realizările cu care intrăm în 2015 şi pe caretrebuie să le fortificăm prin şi mai multă muncă, şimai mult angajament, dedicaţie şi onestitate - căsă asigurăm binele Republicii Moldova!

Vă doresc tuturor un an bun şi prosper! Vădoresc să vă fie sănătoşi copiii şi părinţii, săaveţi parte de zile pline de bucurii şi împliniri,iar grijile să fie… atât cât e firesc într-o viaţă deom!

La mulţi ani fericiţi şi vă mulţumesc pentru că ne sunteţi alături!”

Mesajul de felicitare al Prim-ministrului în exercițiu,

Iurie Leancă, adresat cu prilejul

sărbătorilor de iarnăhttps://www.youtube.com/watch?v=Ub

QSQRDXKlg&feature=youtu.be