j llictional i gnltlicatiu...i invar. - invariabil jur. - gtiinle juridice lat. - latina literard...

6
ALEXANDRtTl ANDREI llictional , Gnltlicatiu $colar Edituro ASTRO

Upload: others

Post on 20-Feb-2020

12 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

j

I1

I

1

!

ALEXANDRtTl ANDREI

llictional,

Gnltlicatiu$colar

I

Edituro ASTRO

I

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiANDREI, ALEXANDRU

Dicfionar exlicativ gcolar / prof. dr. Alexandru Andrei. _Bucuregti : Astro, 2013

isBN 978-606-8 I 48-29-8

8 I '3 74.3= 135. I

Editor: George Huz:m

Edirura ASTR0Str. Iacob Negruzzio nr.37A,Sector l, BucuregtiTel.,1Fax: 021223 04 Sl

Comenzi la:www.cartea-mea.rowww.cartescolara.rowww. depozit-de-carti.ro

JlBSsrllESI

adj, - adjectivadv, - adverb

anat. - anatomie, anatomic

ant. - antic, antichitate

ar, - limba arabdarit, - aritmeticdart. - articulat

astr. - astronomie

biol. - biologiebot. - botanicir :rl

chim. -chimic

dial. - dialect, dialectical

econ - economieelectr, -electricitate

ec. pol. - economia politiciengl. - limba engleze ,

ex. - exempluexpr. -expresie, expresiif. - femininfam, - familiar

fig. - sens figurdlfil. - filosofiefilol. - filologietiz. - fizicdfr, - limba francezigeom. - geometrieger. - gerunziu

germ. - limba germandgr. - limba greace vechegram. - gramatice

ind. - indicativ

interj. - interjeclieiron. - ironic

ist. - istorieit. - limba italiand

i

invar. - invariabiljur. - gtiinle juridice

lat. - latina literardlit. - literaturdloc. adj. - loculiune adjectivalaloc. adv. - loculiune adverbialim. . masculinmagh. - limba magheardmat. - matematicimec. - mecanicdmed. - medicindmit. - mitologiemuz. - muzicin. - negrungr. - limba neogreacd (greaca modernd)nr. - numdrort. - ortografiepeior - peiorativpers - persoandp. ext. - prin extensiunepl. - plural

pol. - limba polonEpop, - popular, populardpron, - pronumepsih. - psihologie

reg. - regionalrus. -limba rusis. - sqpstantiv"sil, 'silabdsg. - singularsp. - limba spanioldsuf - sufixtc. - limba turcducr, - limba ucraniandv, - vezi

var. - varianti, variantevb, - verbv: $lav, - limba veche slavi

Dicqionar explicativ gcolar

abandon6 (-ez) vb. - a pdrdsi; arenunta /fr. abandonner/

aban6s s. n. - lemn de culoareneagrd, dur 9i greu, al unorarbori exotici; eben /tc. abanaz/

abdte, (abdt) vb. - 1. a seindepdrta (de la ceva). 2. aincilca o reguld, o normd etc. 3.a se ndpusti /fr. abattre/

abces, -e, s. n. - acumulare depuroi sub piele sau intr-unorgan intern /fr. abces/

abdic6 (abdic) vb. - 1. a renunta(la tron). 2. (fiS.) a renunta laceva /lat. abdicare/

abdom6n, -e, s. n. - pAntece,burl6 /fr., it. abdomerd

aber6lie, -ii, s. f. - 1. abatere de lanormal. 2. absurditate /fr.aberation/

abfl, -e, adj. -1 . priceput,indemdnatic, dibaci. 2. Smecher/fr. habile/

abl6tic, -e, adj. - l6rd viald,neprielnic vielii /fr. abiotique/

abfs, -uri, s. n. - adAncime(marind) foarte mare; prdpastie/fr. abysse/

abj6ct, -4, adj. - josnic,respingdtor .4r. abjecV

ablatfv, -e, s. n. - caz al declindrii,la unele limbi, care exprimedespdrtirea de un loc, punctulde plecare, instrumentul, cauzasau alt complement

circumstan[ial /fr. aclatif, lat.ablativus/

abolf, (-esc) vb. - a anula o lege,o hot6rdre etc., printr-un act alputerii de slal /fr. abolir/

abomin6bil, -6, adj. - infiordtor,inspdimdntdtor /f r. abom i nabl e/

abonam6nt, -e, s. n. - contract cuplata anticipati, prin care seob[in in mod regulat anumiteservicii, publicatii etc. /fr.abonnement/

abordd (-ez) vb. - 1. a incepestudiul sau tratarea uneiprobleme, a incepe o discu{ieetc. 2. (despre nave) a acosta laldrm /fr. aborder/

abord{bil, -5, adj. - posibil deabordat, realizat; accesibil y'fr.

abordable/abrazifne, -i, s. f. - tocire a unui

corp prin frecare cu un corp maidur /fr. abrasion/

abrevi6, (-i6z) vb. - a prescurta(un cuvAnt, titlu) /lat.abbreviare/

abrog6, (abr6g) vb. - a suprima olege sau un decret printr-ohotdr6re a puterii de qtat /latabrogare/

abrfpt, -d, adj. - 1. cu pantafoarte accentuatd, prdpistios.2. (despre stil) cu o exprimaref6rd legdtur6 /fr. abrupV

abrutiz6 (-ez) vb. - a face s6dispard sau a-gi pierde insugirispecilic umane; a deveni sau aface sd devind insensibil,asemdnitor cu un animal; a(se) indobitoci /dupd fr. abrutir/

abscisi, -e, s. f. - distanla pe oaxd, de la origine pdnd la unpunct dat /fr. abcisse/

absolrlt s. n. - 1. adj. - total,complet, fdri nicio limitd /fr.absolutl, 2. principiu vegnic,imuabil, infinit, neconditionat qiperfect (care exprimi caracterulinfinit al materiei in migcare),//af.

absolutus/ S. adv. (folosit laformarea superlativului) -intrutotul, cu desiivArgire,intocmai /tat. absotutus/

absolvl (abs6lv) vb. - i. a incheiaun ciclu de invdl5mdnt. 2. ascoate de sub acuzare, a scuti

lI

I

de pedeapsd /germ.absolvieren/

abstrdct, -5, adj. (opus concret) _

1. care este gandit in m6O.separat de obiectul real din careface parte 9i nu poate fiperceput cu simlurile. 2.conceput la modul teoretic/germ. abstrakt/ :, r

abs(rd, -6, adj. - fdrd sens, carecontrazice logica /fr. absurde,/

ab0z, -uri, s. n. - 1. depdgireamdsurii in folosirea unui iuciu, aunei legi. 2. faptd incorecid,ilegald /fr. abus/

acad6mic, -d, adj. - 1. distins,solemn,. elevat. 2. propriu uneiacademii /fr. acad1miqite/

acad6mfe, -ii, s. f. - f . instituliecare reunegte cei mai valorogioameni de gtiinld, artd 9i cultuni2. institutie be invalamantsuperior /lat. academje: fr.acaddmie/

acapard (-ez) vb. -1. a acumulabunuri pe c6i necinstite; ins9-op^ul. inavulirii. Z. a punestdpdnire pe ceva /fr.accaparer/

acce-l€r6, (-ez) vb. - a urgenta, agrdbi o acliune /fr. acc6l6rer/

acc6nt, -e, s. n. - 1. semn graficcare se pune uneori deasupraunei vocale pentru a marcapronuntarea intensi a uneisilabe, a unui cuvAnt etc. 2.pronunlarea intensd a uneisilabe, a unui cuvant etc. 3.semn grafic indicAnd accentulsau o particularitate depronuntie 4. fel particular de apronunla sunetele sau cuvinteleintr-o limbd sau intr-un dialect

/fr. accent/accsntue (-ez) vb. - 1. a marca." prin accent o silabd sau un' cuvant; a scoate in relief prin

intonalie 2. (fig.) a reliefa' /fr.accentuer/

accepti (accept) vb. - a consimli,a.fi de acord, a tolera, a aproba/fr. accepter/

acc6s s. n..- 1. (med.) apariliasau revenirea bruscd a uneistdri de boald 2. (fig.) izbucnireviolent5 a unei stdri sufletegti 2.posibilitate sau drept de a ihtra,de a ajunge pane undeva saupAnd la cineva /lat. accessus;fr. accds/

accesib.il,_-d, adj. - la indemdnd,ugor de in(eles /fr. accessible,/

acc6s6ri.u, -ie, adj., s. n. - (obiect)secundar, anexd /lat.accesorius/

accid6nt, -e, s. n. -evenimentneprevdzut soldat cu pagube /fr.accident/

accidentd (-ez) vb. - a suferi unaccident /din accident/

achitd (achit) vb. - 1. a declarajuridic nevinovdlia cuiva. 2. apleti o datorie 3. a omori, aucide /fr. acquitter/

achizitie, -ii, s, f. - procurareaunui bun /fr. acquisition/

acid, acizi, s. m. - substanldchimicd cu gust acru, caretnrogegte hSrtia albastrd deturnesol /lat. acidus = ecru/

aclimatizd (-ez) vb. - a (se)adapta, a (se) acomoda. a iseiobignui cu noi condi[ii de viatd/dupd germ. akktimatisieren/ '

acn6s s. J. - boal4,de piele careconstS- in aparitia de coguri pepiele /fr. acn6/ '

a.'!:mod6 (-ez) vb. - a se obignuiintr-o situatie nou5 ' /fr.accomoder/

acompanid (-iez) vb. - 1. asustine o melodie vocal sauinstrumental 2. a lnsoti pecineva /fr. accompagner/

Dic$onar explicativ gcolar

ec6rd, -uri, s. n. ' f . intelegere,'lnvoiald. 2. conventie, Pact. 3.concordante; armonie /fr.dccord/

aboiba (1) acord, (3) -ez, vb. - 1.a atribui, a inmana 2. a rcglaun aparat, un sistem, unlnstrument muzical /fr.accorder/

acost6, (-ez) vb. - 1. (desPrenave) a se opri in Port, a seapropia gi a se lipi de alti navi,de l6rm, de chei. 2. a aborda opersoan5 necunoscutd /fr.accoster/

acreditf, (-ez) vb. -1. aimputernici 2. a susline (o idee,o gtire) /fr. accrdditer/

acrobatie, -ii, s. f. - 1. exerciliudificil 2. (fig.) incercare riscantdde iegire dintr-o situalie dificil6/fr. acrobatie/

gcrostlh, -uri, s. n. - Poezie incare literele de la incePuturileversurilor, citite vertical,alcdtuiesc un cuvant sau opropozitie /cf. fr. acrostiche/

tct, -e, s. n. - 1. docurnent oficial,legal 2. acliune, faPtd. 3'subdiviziune a piesei de teatru/fr. acte/

lctfv, a, adj. - care ia Parte,participd dovedind interes ,/fr.actif/ 2. s. n. - totalitateabunurilor materiale aflate ladlspozitia unei intrePrinderi,asociatii etc /fr. actif/

rotu6l, -6, adj. - care exista (sepetrece) in Prezent, de acum, laordinea zilei (Pr. -tu-al) lfr.actuel/

rctlon6 (-ez) vb. - 1. a indePlini oactiune 2. (mec.) a Pune inmigcare, Tn funcliune /tr.dctianner/

rctlino, -i, s. l. - 1. desfSgurareaunei activitSli 2. desfSgurarealntAmpldrilor 3. (jur.) proces. 4.h6rtie de valoare care atesteposesia unei anumite Pdrti dinvaloarea unei activitdti /fr.

action/acuit6te, s. f. - capacitatea de a

face distinclie intre excitaliifoarte asemdnetoare /duPa fr"acuitd/

acumula (-ez) vb. - a strdnge,inmagazina /fr. accumlare; lat.accumulare/

acumulat6r, -odre, s. n.dispozitiv pentru inmagazinareaenergiei electrice /dupd fr.accumulateur/

acurat6le, s. f. - exactitate,precizie in indeplinirea uneiac[iuni /it. accuratezza/

acrlstic, -5, adj. - care emite,transmite sau receptioneazdsunete, referitor la acusticd /fr.acoustique/

acristici s. f. - 1. parte a fiziciicare studiazd sunetul. 2.calitatea de a asigura o bundpropagare gi percepere asunetelor /fr. acoustique/

acfit, -e, adj. ' 1. ascutit,pdtrunzdtor. 2. (med.)manifestare paroxistice 3.(muz.) asculil,inall /cf. it. acuta/

acvdtic, -d, adj. - 1. care triiegtein apd /fr. aquatique/

6cvili, -e, s. f. - gen de PSsirir6pitoare de zi, mari, Puternice,cu ciocul drept la bazd 9iincovoiat la vArf, cu pene careacoperd picioarele p6n6 ladegete, cu gheare puternice gi

cu aripi lungi gi ascutite; PajurS,acere /lat. aquila/

acvilln, -5, adj. - vulturesc, devultur /tr. aquilin/

adscvdt, -e, adj. - potrivit,corespunzdtor, nimerit /fr.addquat/

ad6pt, -5, -!i, -te, s. m. si f. -persoanS care aderi la oconvingere, idee /fr. adepte/

ad€rd (ad6r) vb. - 1. a impdrtdgiconvingeri, idei 2; a se aliPi /fr.adhdrertAdazfv, -d, adj. - caresolidarizeazd doud suprafete/fr. adh6sif/

a

adiac6nt, -d, adj. - aldturat (pr. .--

dia) /tr. adjacent/adip6s, --oasd, adj. - care conline

lipide /lr. adipeix/adilion6l, -i..adj. - suplimentar

/fr. alditioirtet/administr6 (-ez) vb. - 1. a

conduce Z. a acorda untratament, medicament /tat.administrare./

. adnot6 (-ez) vb. - a face,. insemndri sumare pe margineaunui text /lat. adnoiare/

adolesc6nld s. f. - perioadd deviatd cuprinsd intre copildrie 9itinerefe /fr. adotescence/

ad^optd. (adgpr) vb. - 1. a(-9i)rnsugr a tnt'a /lat. adoptare/

ads6rbtie, -ii, s. f. - fenomenul deatragere gi fixare la suprafatd/fr. adsorption/

adfctie, -ii, s. f. - direclionareacursurilor apelor, aducliune /cLfr- adduction/

adUlt, -5, -ti, -te, adi. - care aajuns la maturitate /fr. adulte/

adventfv, -d, vb. (despre pd(ileunet ptante) - care cregte in altloc decAt cel normal /fr.adventif/

adv6rs, -d, adj. - 1. agezat in fa!d,Qpus. 2. (fiS.) potrivnic,du9manos /fr. adverse/

adversatfv, -a, adj. - care exprimdo . opunere, o opozitie. /fr.adversatif/

adversit6te, -eli, s. f. -rmpreJurare, atitudine potrivnicd./fr. adversit6/

6er s. n. - 1. amestec de gazecare alcdtuiesc partea inferi-oarda atmosferei 2. (fig) infdli9are,aspect /lat. adr/

aer6j s. n. - aerisire, introducereaaerului curat intr-un spaliuizolat, inchis /fr. a6rage/

aero- - prefix folosit ca elementoe compunere a cuvintelor cuinfelesul ,,aer" /fr. a6ro-./

ae-r-69, -8, ?Oj. - care nu poate trdifdrd oxigenul din aer ltr.

adrobe/aerodin6mic, -d, adj.

conceputul astfel inc6t sdintAmpine o rezistenld c6t maimicA din partea aerului /fr.aerodinamique/

aerodinimicd s. f. - studiul carese ocupd cu migcarea aerului, agazelor 9i a corpurilor intr-unmediu gazos /fr.adrodinamiaue/

aerolit,.-1i, s. h. - corp de originec-osmtca care cade pe pdmdnt/ll, adrolithe; gr. aer=aer,lithos=piatrd/

aerona(ticd s.f , -tehnicd aconstruirii 9i pilotSriiaeronavelor; gtiinta care seocupd cu naviga[ia aeriand /fr.aSrondurique/

asros6l, -i, s. m. - suspensie inaer sau intr-un gaz a unorparticule foarte mici dintr_un

-corp solid sau lichid /fr. a6rosot/alectd (-ez) vb. - 1.1. a indurera, a

intrista, a rndhni 2. a destiniceva unui siop precis. 11.1. a secomporta altfel decat firesc, ase- preface /fr. affecter; 'lat.

affectare/afectalt, -e, adj. - 1. mA{rnit,

indurerat 2. care se aratd altfeidecdt este, prefdcut

afectfv, -e, ;dj. - 1. privitor tasentimente 2. care denotdafectiune pentru cineva lfr.affectif/

afecti{ne, -i, s. f. - 1. simpatie,dragoste pentru cineva. 2'.

-boald a unui organ /fr. affection/aferent, -6, adj. - 1. care depinde

sau decurge din ceva. 2.'carese cuvine sau revine cuiva. /fr.affdrenU

afilid (-ezJ vb. - a .se aldtura,inscrie /fr. affilier/

afinitate, -tdti, s. f. -1. botrivire,asemdnare, apropiere. 2.proprietate a unor substanle dea. . intra ugor in comb-inafiichimice cu altele /fr. affinit*/

afirm6 (afirm) vb. - 1. a declara

cu tirie 2. a se face cunoScutprin ceva /fr. affirmer, lat.affirmare/

affx, -e, s. n. - nume genericpentru sufixe, Prefixe 9i infixe/fr. affixe/

atorlsm, -e, s. n. - cugetareconcisd, rnaxim5 lfr.aphorismei

agasd (-ez) vb. - a enerva, a irita;-a plictisi cu insisten[ele /fr.agacer/

agiia (agit) vb. - 1. a (se) migcaJepede, a se fremanta. 2. a (se)rdzvrdti; a (se) revolta /fr. agiter/

,agitat6r, -oare, -i, -oare, s. m. 9if . -dispozitiv de amestec asolutiilor chimice

aglomerd (-ez) vb. - a se adunaln numir mare; a se ingr5medi/fr. agglomdrer/

agonfe s. f. - starea uneioersoane bolnave, carebrecede moartea /fr. agonie/

agramdt, -d, adj. -1. care facegre$eli elementare de scriere $lde

- vorbire, ignorant /gr.agrammatos/

agr-dr, -6, adj. - care se referd laagriculturd /lat. agrarius/

agrav6 (-ez) vb. - a (se) inriutdtii/fr. aggraver/

agre6lagre6z) vb' - 1. a vedeacu ochi buni; a simpatiza. 2' aaccepta un reprezentantdiplorpatic /lr.' agrder/

agre6bil, a, adj. - gldcul /fr.agr6able/

agregd (pers. 3 agr6gd) vb. - a se

"

-uni inti-un lol /lat. ?ggregare/agrgg6t, -e,"s. n. : 1. grup de

magini care lucreazd imPreundoentru realizarea unei anumiteboeratii tehnice. 2. materialniinerit sau organic alcdtuit dingranule, libre sau f69ii care intrSin compozitia betoanelor'mortarelor sau a altor materialeaglomerate cu un liant /fr.agrdga/

agr-em6nt, 'e, s. n. ' 1. Pl6cere'

distraclie. 2.consimtdmint /fr.aordment/

agr"eshine, -i, s. f. - atacneprovocat /fr. agression/

agrosfv, -6, adj. - cu inclinatiespre violentd.

agn[col, -d, adj. - care line deagriculturd /fr. agricole/

agricult0rd, -i, s. f. - ramurd aproducliei care urmdregtecultivarea Pdmdntului 9icregterea animalelor /lat'agricultura/

agro- - element de comPun_ere.acuvintelor cu semnificatia,,agricol" sau,,agricullur6" /fr.agro-/

agronomfs s. l. - gtiintd carestudiaze cultivarea sistematicda pdmAntului /fr. agronomie; gr.ag ros=cemp, no mos=lege/

agrbt6hnice s. f. - gtiinte carestudiaze menlinerea 9icreqterea Produ'ctivitdtiiodmAntului

diiberg, -uri, s. n. - bloc uriag dingheaid care Plutegte in derivS,gnetar plutitor /engl. iceberg/

ajustd (-ez) vb. - a Potrivi, adaPta/fr. ajuster/

alabditru s. n. 'varietate Purd deghips, de culoare alb6 sau deatte culori, cu aspect demarmurS, strebdtutS de vinetransparente, lin granulat,compacti, folositd in sculPturd,la confectionarea unor obiectede ornament elc. /it. alabastro/

al6m6, (2) aldmuri, s. f. - 1. aliajde cupru gi zinc, galben-auriu.2. (la pi.) obiecte din alamd

alambic6t, -5, adj. - intortocheat'greu de inteles /din atambica/

alarm6 (-ez) vb. - a da alarma, anelinigii, a speria /fr. alarmer/

alarmi, -e, s. f. - semnal Prin carese anunta un Pericol /fr. alarme/

alb(m, -e, s. n. -1. caiet dintr-ohArtie speciald, in care sepestreaze fotografii, ilustratebtc. z. caiet in care se scriu

.versuri, citate etc.-,4r. album/albumind, -e, s. f. . proteindmacromole.cularE termolabild,solub.itd in apd, in acizi, ilieip_rin h.idrolizd, se descompunetn aminoacizi, iar prin incilzire

. se.coaguleazd /fr. albumine/alcalln, -d, adj .- care are oreaclie bazic6, albdstrind hdrtia

d-e turnesol gi neutralizAnd acizii/fr. alcatin/ -

alco6l, (1 ) -i, s. m. (2) -uri, S. n. _

t. produs obtinut prin inlocuireaunut atom de hidrogen dinmolecula unei hidrocarduf cu ogrupare hidroxil; lichid incolor,cu miros g.i gust specific, oblinuipnn distilarea zahdiului

.fermentat (pr. -co_ot) tr. itcioialdehidd, -e, s. f. (chim.t' -

:?Ip1's organic oblinut f rincom.binarea alcoolilor iu acizi' /fr.aldehyde/aldfn, -d (pt. -e) adj. 9i s. f. _

caracter tipografic -cu conturul

m€t gros dec6t cel obignuit z?taldino/alegorfe, -ii, s. f. -1. exprimare aunej idei printr-o imagihe, printr_

un. tablou etc. 2. (lit.) Rgura destil. alcdtuitd Oinir-rin -gir d;metafor_e, comparalii ' $personificdri, cars sugereaz'e19 uni. abstracte prin irryloice

Z1i:i)*" /sr.ailesoria=a' vorbi

aleldia - cAntec de bucurie folosit19 . se.rviciite religioase dinV^ec-hiul Testameni expresiecare

. s-a transmis gi in 'cultulo.rsencti cregtine c6nt6ndu_se lailrurgnte . inainte de citireaevangheliei

. . 9i la sfdrgitulrmnului ,,Heruvimilor, Iaincuv€ntul ebraic aleluia=tauOJipe Domnul/

alerg[6, -ii, s. f. - stare de boaldprovocatd de cregtereasensibititdtii organismuldi l;administrarea unormedicamente, alimente etc. tti.

allergie/allabatizdre s. f. - acliunea de

.invdtare a scrisului $i c'ititui; --argebre S. f. - ramurd amatematicii av6nd ca obieci:tudiul operaliilor atgebrice(aplicate asupra numerel-or saua simbolurilor literale cesubstituie numerele), rezolvareaecualrrlor 9i a sistemelor deecuatii, calculul de matrice,teoria structurilor s.a. /lai.algebra/

alid (-ez) vb. - 1. a (se) uni cu unanumit scop. 2. a topi impreuniotlelte metale, rezultAnd unana| /fr. allier/

ali6ntd., -e,. s. f. - 1. relalie deasociere intre state, stabih.td pebaza unui tratat 2. colaborarestabilitd intre doud grupuri saumat multe grupuri sociale, inveoerea realizdrii unui scopcomun /fr. alliance/

allbf, -uri, s. n. - probd prin carese dovedegte in fala justiliei carn momentul sdv6rgirii fapteirncnminate, persoana acuzatdse afla in altd parte llat. atibi =in altd oarte/

alien6 (-'ez) yb. - a instrdina, atrasmite. cuiva un drept sau'untucru prin vdnzare, cddare etc.nr. . alidneC lat. alienare=avinde/

alienAt.en6t, -6, -ti, -e, s. m.bolnav minial; O'ement./fr. alien6/

alind. (atin) vb. - a (se) poroli, a(se) linigti, a isei ' dom"ii(-s-e)_ .tinigti, a (se) domoli/lat.*allenare/

aliter5tie, -ii, s. f. . procedeuprocedeu

9if.-nebun

stilistic care conite di;repetarea unui sunet sau aunui grup de sunete in douisau mai multe cuvinte care sesucced intr-o propozilie sauI1i?',. "u scopul de a sugeramai bine o migcare sau a creao... -armonie imitativd /fr.allitdration/

10 11

allz6u s. n. - vant cu directieconstantd care sufld in tottimpul anului in regiunile'troiicale, de la NE spre SV, ineniisfera nordicd, 9i de la SEspre NV, in emisfera sudicd /fr'alisdz/

alocd (aloc) vb. - a destina surnede bani, materiale etc. intr-unanumit scop /lat. allocare/

aloc6lie, -ii, s. f. - surne acordatdde stat pentru un anumit scop;ajutor d6 bani /fr.,allocatian/

alocutirine, -i, sl t. - scurtdcuventare ocazionale (Pr' -ti-u-\ /fr. allocution/

al6ac6 s. f. - aliaj inoxidabil dinhichel, cupru gi zinc /germ.Alpa4a/

alpfn,'-e, adi. - 1. care apartinehunlilor Alpi ori regiunilormunioase inalte, care se referila acegti munli ori la acesteregiuni, caracteristic ace.stormunli . ori acestor regiuni;alpestru /fr. alqirt/

alpinfsm s. n. - ramur6 sPortivibare presupune ascensiunile inmunti, rnai ales escaladareapirtilor greu accesibile aleacestora /fr. alqinisme/

alter6 (-ez) vb. - 1. (desPrematerii) a se descomPune, a sestrica, a se denatura 2. afalsifica. 3. (desPre sunete) a seschimba. llat. alterare/

alterc5tie, -ii, s. f. - schimb violentde inveclive ftr. altercation/

altorn{ (-az) vb. 'a ocuPa Pe rAndaceleagi pozilii /fr. alterner/

alternativS, -e, s. f. - posibilitate dealegere ?ntre doud sau mai multesituatii fr. alternative/

altim6tru, -e, s. n. - instrumentpentru mdsurarea altitudinii /lr.aftimeffel

altlt0dine, s. f. 'ina[ime a unuipunct de Pe suPrafata uscatuluiiatd de nivelul mdrii /fr. altitude/

altrdism s. n. (antonim egoism) -

inclinalia de a se Pune

dezinterbsat in slujba allora /fr.altruisme; lat. alter=altul/

alrlra s. l. - felul de a migca alcuiva; infdtisare /fr. allure/ ,

aluvlfne, -i, s. f. . material formatdin nimol, nisiP 9i Pietrig, adusede apele curgAtoare /fr. alluviort/

al(zie, -ii, s. f. - cuvant, exPresiesau propozitie Prin care sesugereazd o idee, firi a oexprima direcl /fr. allusionl."

amaigdm, -e, s. n. -1. aliaj dinmeicur gi un alt metal. 2. (fig.)amestec de elemente fArAlegdturd intre ele /fr. amalgame/

aman6t s.n. - obiect de valoarecare se dePune ca garanlie apldli unei datorii, a indePliniriiunei obligalii etc.; garantia Pqcare o rePrezinti acest obiect;gai. /tc. emanet, gr. amandti/

amat6r, -i, -o6re, s. m. 9i f. - 1.

neprofesionist 2, Persoanicdreia ii place ceva in moddeosebit. 3. Persoani careefectueazd o anumitd activitatepentru proPria Pldcere 4.diletant /lat. amator/

amazoSnd, -e, s. f. - 1. femeieapa(indnd unui trib rizboiniclegendar, din care erau excluqibdrbalii. 2. cdlSreali /fr'amazone/

ambald (-ez) vb. . 1. a imPacheta2. (despre magini) a deP5gituratia obignuitd 3. (despreoameni) a se infldcSra lfr.emballer/

ambarc6tie, -ii, s. f. - mic vasplutitor cu vdsle, cu Pdnze saubu motor /fr. embarcation/

ambas5di, -e, s. f. 'reprezentantd diPlomaticd intr-o lard strdind /fr. ambassade/

ambi5ntd, -e, s. f. - ceea ce seafl6 in jurul cuiva, a ceva,alcituind lumea lor naturald,materiali, socialS sau moral6;mediu, atmosfera, climat, cadru/tr. ambiance/

ambid6xtru, -d, adj. - care se