derrida, scriitura si diferenta
TRANSCRIPT
bullbull
-- -
8 C U Timiyenoara
J~ S16CJ~ S Derrida
scrllturabullSI
diferenta roniiemnifufict~ie~--------middot~ Cogito i itona nebuniei
InteroClia cirii
Violenli i metafizici
=zi i Itructuri Cuvintul unat
Freud i scena scriiturii Inchiderea reprezentirii Un hegeliani m (iri rezerve
~ lura semnul i jocul ~ei
__-shystudii
24 Scriilllf(l 25
bull bull - bull 3 responsabilillilii umanc din ConSliiflll de a trebui s3 spui ca Si conSli inl3 a nimicului COOfliin d perspeCUvl sOI~udmlld~1 ca lui Dumnezeu ( bull13 un sui nu e5IC nevoia$l ci oprimma IOIUJui ConS1iinili a nirrucului de I 111113 I~UI Jeremia ascultmd de ]IClar Ii Ie-am spus ) SIlU a pomind orice conSlimlli a ceva pollc sl se imbogireasca si cape Imiddot De I d ~-- C I$1 C up a care pomm poale $ 17lQr~ once rosluC C f iucrului drep( eeea ce acesla esre sc confUnd1f deja cu expcriena
I rind I ~JltO pure tar aetasla a I U CI cu cxpencOia IIISg r (OSllrea implk 03rc utsenerl togt a cum esenl Icibnwan nesi~ lenla Si se precipi~ citre lume ascmenea plIlinlei spre act Dadi seriiturii nu este i nu cbuie fie un palOS dmminal este ea nu cons(iruie esenli31 0 modificare StlO un afeci empiri scriilOrului ei responsabilitatea acestei mgso acesi pasaj mCnte ingusl ill rostirii spre care se inghesuie Si se impiedicll semnifiC3liile posibile Se unpiedk~ rcciproc dar se i cheam3 u alrelc provoemou-so at imprcvizibil i Oum in pofgtda inumiddotun soi de Supnt-cornposibilitate autOOt semnificaliilor putere de echiocite in eompatalie eu care crealivit Dutttne cJasie JXlre incl sUoc Vorbirca m4 inspl1imin~ pentru ell dcSi nu nieioot4 destul spun imotdcaun middotca mull lat dd neeesit clecni suOu Si rostire (rc)slringc (Ieilll) sensu - ca ~i respon~ - 2 I I - tr ea n03S~ m pm sensu u - sensu resmge co~ mge mai mull roslirea Scnerea e5IC angoosa provocOl14 de ebmiea
I Nu eSle eil COnstllullllocmai de aceUl1 exl~cnll) Numiddot ~Ie ca un soi de rCpretmare pl1YIJeglalli
2 Ango otOO pro de degntsun co so ui sinum pc remlrn fn SLUe pcnlru I se lSptrI pc ea ills3s1 i I reveni 11 sursamiddot] Pentru d I Orbi illseamn~ I ~II d glndJCa Ir(blue si-$I deml sle~ S~ntru a pute sj sc spUIl $1 si(-$I) apart Atunel ea vrea s se (reposcSIC ofe nnduse Jmli de ce sub limbaJul scni]orului aUtellllC lIeda
rea ~ se menlinl cit mai aprnape dc origi nea aCluJui slu simlim J re llOlgerii al illspirlirii roslirii expiralc Oci illspimlll insellllllll ~i a~sl f Despre hmooJul originlr lte pDale afirma ceta cc Fcucrb3ch ~pu~ d limbajul filoltQfie FiJosofia nu iese de pc bue sau de sub condei pcmru a se rcintoarce imedlal 1 prorria ei SUrJ(f ell n Orile$-le pc pl3cercl de a vorbi (de unde Sl lJ1I1JXllil sa fall de fmlelc goae) ci pe a III Orb pelllnf fI gindi A demonstrl inscuTln3 pur Sl simplu aulll Cttl cc SpUli eSle adtI4mr inselmnll pur Sl simplu a relua lIcn (EnuiusJcrrmg) ginditu $1 a 0 readUlC In SJlrJa orrglllllr(f a indmi De a Cllluficalia demonSlfallCI IIU prlalc Ii (ll1~ptlla nrl a 0 IOlJXgtl13~mnifkaUl fllllbnjurd LimroJul nu ee IIInil aJlceva tlcdl rMfjshyfgttCltI puncrea in reJalle 1 Illi CII ~I a lUi IU menu a re~ltLCllla UllI l~peeici prin suprilll(clIZ0r~n1 lor lIId lduak Dc lCCJ eJeIlXlIIul Wl CSIC aero medlUl viIJJ eel 111(11 plntu11 si mal UIiVCNJ cu PUI( (ll11llbulie ta (111 fiJOS(lfiel Ju f ICtel I 839 in ~f(Jmfesl jilflJoJict
pee s-ie in ea loale cuvmt~ e ~~ careIeremill etc (Ieremin 36 aIle $1 ce I dlcreaw I anscrimd ceea ti a plleumatologiel SHUlla
aroc dre asemenea instanla pur ~mdn t e plli cen divin1 cea sau I carecupnncar ritus sau ogos I ~ e noi rebuic sA dtCldtm~ ~p urnan1 Es momcnW $c w salveaz3 sau ~hc ljl (rav3 sau nu ceea ce auziin I altle~l lUI Lelbniz pcntru von~ ~anie euvintuL Dumncuu Dumnc goosa alegerii In
11 PI~enil vorba despre ~lnu cun~lea an dis nea de de in a t el gind posibdunlc ~ act ea atare caeste Void B bllur sau Logosul sAu ingusumea une1 rrec~n i fiecare existenl ketu 3 intotd una nurnai pc cel maU bun t Nu exist prin eaontinu3 s expornc total ~ve~ ~ dccitmiddoto singu
ne -oi niei un fcl de tragcdie eIu ex Ie In Todictt are~ ceeasi Carte so dbuc m to ej co lui Jupiter te $] uns capabil sli supone dlvma slilucl~ a ~ ~ u iter care or dus de asta in palul des~ncl~r un c vit iumile c~nndu+le inainte de inccpulul Ium eXiSletea ~teotlt i
cetl b n dntre ele me CIb I i Ies-(l pc ceo m u bia d recpi tul I tce~ locurile acestea din plkerea Ire~stlrotl - t locunl J lol Teodor estc mt us m roo bull
]1 ~i de (l~i reinool ~Iegerea I tn aceast3 locuinlli exista un re nu mai ern 0 loc~m13~1 0 u7-a ~tul abine s3 nu intrebe ce e volum de scr~efle o~ nu 0 (Curem acurn i-3 spus mnu cl Es too lum~ pc care t n nu~nr Pc frunlea lui a e~ le canea destmclor eL AI vlizu or I-a dutat ~i a gsil tus caut3 in cane nurn3rul ~arcnL Tcod re 0 villOse in rezu ria lui Sextus mai Impl decI pe leeea pc COl
h I eli hmbajul eluat poale si se uile pe sl~le el BJI1Ull fns F~uer J ac 1 1 I iSlOnel dad IIU se sprijind pc plnuIII1 Pc ~ nu poole s1 Je e ernen u P3nUnlul mUOCIL scnJClil scris Element cu
lIntul eel greu ~v $-1 ~ur are sensul eSle grll l ea sI dureze _ u~mal pum ~m~erJ In ~ ~re 3Julor Ocl chilr dadi $I ei glldeSle
eSCI nclr I I]CI 11111 menleior naturac d Acnfl este escntl 0 IllCllfond sptnlual3 a e e s renld eli _apa este cst-mOl onlcd pur ulllcrsaid SI ranUI~llea Clre Ie insufitt$lc pcnlru eJ
auIU UlcnjicaltI lIr OCUd I stCI inmembr1lri $1 Jubilaquotlll oxcslOr SI J)tffntlfl csle Ionu $0 ~ 01 ~a care cle plead ~113 Clre $C nton
IItC COl ~1 31 procesulUl lor a~eCl I lUi illslrlin11 do sine lirad ronL 1If111tloo8ra spmtrtwbull LUI~lCa spm~5 851)~IJ Bogdan Edllura IRI BucurcSII1 re ~ -plmil1l este $ lCcen u
ProhJema raponunlor dIOue ~~C lClllelor A llngmu I scnsulLu CIIbifUi11l uncI Slfel de mellfom 1 a e en
24 25
~
Forll1i selllJlijicfllie ScnwfI ~
Con$tiintl de tlrebui slIspui ca ~i con~tiinI3~ nimk~lu c~$tlin5 elm nu estc ICVOla~a (1 opnmltlt1 OIUIUL CooShUlii l ntnuculUl de la care pomid on 0001 a pooe s se imbogeasc s capec scns ~i chip De 11 carc pomind pgtatc sl izvorasdi ariee roslire Clci gindirca lucrului lIrepl cteCl Ct ace513 tSle 5e confund1i deja eu expcnenl3 roslini pure i accaltla la rindul i cu periela i Or rosurea puril nu mphc oon nscr~rcalo cum escnla Ibn necesi exlsshylen~ $1 se preclpltlc1itre ume asemenea puumel spreact Daci1 angoosa rlllUrli no ltS1e $1 nu bol fic un paos dera SIC pen c nu conSlIule escnllal 0 madlfien sau un alec emplrlce al scriitorului ci respoosabili1llea aceslei aligustia a acestui pasaj oecesnr I bull ~ ~ _ mente IOgUSI a rosllnl spre cart se ll1gnltute $1 se unplCwC reclprltlC scnmlficalme poslbll~ Se impldld rcelproc dar se I ch une~ Plt ahcle pro ocindu-se 00odna nllpb I oarecum in pofid nlr-un sol de supra-composlbille uoI semnficalillor pulere de echl in comparalle cu care ercauvl Dumnozeul clask pac inc 1 Vorblrca inspmln pen d nu s Clodgt desul sPU inodeau pregt mull lor dad nea de devenl sufiu I 1OSlre (Jelsinge (Inim) sensul _ co I ponsabil aCgt nonslfl in prlI sensulul _ serlsul inge I conslringe hoed mal mull roslta S~Ica Sle goa prooc de braca rn
2
Nu eSle e3 COI$UlUlll locm1I de acea~111 cxigen1J Numiddoti eslC ca oa so de P pnI~
2 Angom lotoda1l1 proyocall de 0 ~Uflore cc se l ~IC smgurll pentnl remt 111 SlIle pentu 3 se aspUll pc ea insll$t ~i a rcveni la sursa~1 din pu c ~ mn n gd~a i _ dein s s pcn a pu slt sP sO(-) pa- A sc laquo) pltgtslti ofnduse I de sub IimbaJul serilorolol Ia vlaquo sO se lin cH mol _pc de orilnca ulul sOu mlm _ rctrlgerii al inspiririi rostirii upiratc Cllc inspirali3 inscanul1 $i JCe~t lU~ [)espre hmbaJUI originar ltc pcmtC nfirma ceea ce FeU(rbaeh spune d hmb3jul ntowfic ~Filosofi3 nu iese de pc ooze sm de sub condei pe1ltru a se rcinloarce mcdlat 1( propria ei sursll ca nu orbeste pIkerca del vorbt (de uode $ antlpatio sa fali de frluie gOlle) ci 3 nu vorbl pel1lfll n 8flldi A demollstm inseunnll pur sl simplu 3shy
ceca cc spun esle nd~llmr insc1mni pur $1 simplu a Klua (EnWILSStrllllg) gindirll ~I a0 readuce la surstl orlgmllrlll gindti~mllfiClia demonsliluel nu poole j 1OIllCputa flrl II 0 S(llloifiC3ia IlIlIbafllw ulllooJul nu eSte 111111 ruleCY3 dceil Jlulti PUIlCtI in relaue a lUI CII II a 1m lu mcnila I reprezcnta peeli prin supOlIIrea izoiam lor mJiiduaiC De xcea e1cllWntul cQC JCf1I1 InedlUI 1111 cd n~ ~plual lt1 mai uni~1 eu CcCllllribule 13 enll~J fiI()lt(lHCI lUI Ue~d 1839 in ltmifrJ1
rtsiJlllita dill rs f perspclla lu~er~ J lt1 s~I~IUdlnll ~ I a responslblliltili umllnc din I cafl scdc nua aseu md de dea lui Dumnczeu (10 u sui
umiddot Ba~c Irons I~ c IOale cUYlnlele pe care Ii Ie-am spus ) Salll2~)middot sail de asemn ce~a ce~ 1 thcteazll Ieremia etc (ieremia 36~i p emcner Ia P uman bull plImagi nl~~eclC ce~~ sau1 0g care cupri~ca Irel centr1 eea dlin cea d ~ll 011 mao te rnomentu l In ca~ noi lrebuic s1l decdd~ce ~ ~ sau ~u laquooa ce aulm $1 dad gm salv~ nlI1l0 e cu nlUl Dumnezeu Dumeul lui LcibI J u c bl ~ nlll ~ Odlb3 de~ple ~I nu cun~tea angoosa aleg_n wpeSI I Uri e gm PSblur I - I lOtte I t lee lie In act Sl ca a(are dis nea de r e zu~ Logosul su igume unel lICe ca I ~ C~~ ~odeauna n~mal pe eel mal bun SI fiee ~ m P connu expnme 01 U~Iului Nu ss 1 unn ~ co ~n fel de msdie a iflu exl dec pnn~ne ac Crle oale cI~ r ~ smgurse diribule in Juns capab1 sO supone dna s3ucl fikei o1e~
dus d~ ~a in palalUl deslrlelor und J u upn ccr~~~nd~ I mn de incepuul lumll exisle a UPj care po a Ies-o pc cea mal bun dlnll de ~ pr~umlVI7teaZl locurile aceslea din Ie me ell~a13 $i lowl 51 de n-$i reinnoi ale erea p 11 erta Ire2Jsllblll de a recapltul a
bullcare nu mai era 0 locu ~ IT~r jeste 1Oirodus imr-o locui01I marc olum d SCI ~ 0 ume n accas laculnl exlSla u insemnau cle Esl n eodo~ nu S-3 PUIUI ablinc sl nu imrebe ce 7ella e~te e rt e dlslona lurnl pe care 0 pareurgem lcum imiddota s Ses ca _en eslor Ai vu un nunr pc fnl ~u~a 0 I m can numOrul mCal Tcodor I-a In ca u
a n Smus rnagt ampl3 dedi pe aceca pc care o~ t 8sn zuso n ltozushy
lUI fils Feuerb3ch c3 hmbajul eterm po11e So1 sc Ulle pe sine) C3 rlCrul nu pome ~ fie elememul iSlonei dad IIU se sprijin3 pe pmim Pc p3mimul eel greu grav si duro P1Imillu munCH scriIClil sens poundIemenl eu - middot-middotc 1113i putin universal in care sensu 1eSle grl u c ~ oJurtze
Hegel ncmiddotar fi liei de un nUll rnlre ajmOf Cllc ehiar dac1l $1 el ginde$le mellronc3 sptnlualll a elcmentdor I1UrlJe dI flerlll eSle eSCI1 a
pur uniCrsIl1 $1 lrmspareIl13 ci 3p1 este esenl Jar jocll umtolea cue Ie illsuflt(~sr~ pelllru el
este nodlll solltt al IleSle inmemlgtr1ri SI $lIbl~Cwl 3CeSlor lor k~ de la care de plec3 $1 11 cart ltc imorc
Lun)Ca spintulul in~IIlIllU do ~lIIe 1100 rom IRI Buuresli 1995 p 285) bull
raponunlor dmlre scnere $1 pimilll C~IC $1 xlaquoa I
UIICI 3Slrd de mol1rOlKI 1 elernemclor A llriglnll SI sensulul CI
----374 Scriilllm li tiijtr(II(I bull
Dad [Oatil iSloria scll5ului e cancenlrul $i reprezellloriJ iOl _ rpunet aJ tablouJui prin figura sciavului dacil discursul hli Hcgur
Logica acea Cane despre care vor~(e Ko~ve sint Iimba~l sclav(ului) adidi (011) muncitor(uJui) cle pot Ii citile de la Stinga dreapttl sau de 13 dreapta 13 stinga ca mi$care reaclionanl sau c mi$carc rcolulionarl ori COl amindouiI in acela$i limp Ar Ii absurd ca transgresarea Clh1ii prin scriitudi sA nu fie citil dedi intr-un $ens detcrminaL Ar Ii absurd dat1i fiind forma AufJrtbungmiddotului care e menlinUl1i in transgresiune $i totcxlatll prea plinl de scns PCnlru 0 transgresare a sensului De 13 dreapta la slinga sau de 101 stinga la dreapt3 aceste doull propnilii cQntradiclorii $i mult prea pline de sens sin la rel de lipsire de pertinenl1l rnlf-un anume puncl bine delerminal
Foane derermin3l Consl31are 1 non-peninemei ale crei efeclc trebuie pe cIl posibil supravegheate Nu vom ti iDleles nimic din slralegia general~ daca am renuntll cu totul s4 cOntrol4m ulilizarea acestei conSlalari Dad am imprumula-o daell am abandon3o dac1 am ineredintamiddoto indifcrent cirei miini dreapla sau slinga
condilia C3 ~ wfd ar fi ~ ies si nl eXIrlg din aceSI tesUIraquo Si imedil1 ducent aSI3 se cUine flilt doar si poole sA spun conditill ca s3 tJd ar fi 53 mor Nu voi avea niciodal~ poslbiln31ca 5i nlt
Exisld deci ftsuruf vu lgar al $Iiintei absolute si deschiderc3 monall1 3 odriului Un lex l Si 0 privire Slug~micia sensuJui ~ i Irezire1 13 mo3J1e 0 scriiluri minor si 0 lumina m3jorll
De 11 una Ia ce3Iah cu totul diferil un anumilleXl Care lraseazll in Illcere struclUra ochiului desene3z1 deschiderea se aenlUreaz~ sll urleascl sfisierea absoluUI SrLSie in mod absoluf propria i le5lilUrll redevenil solid1middot $i suHcient de servil ca 53 se mai ofere ~ i acum spre leclur-a
X
STRUCfURA SEMIUL ~l JOCULIN DlSCURSUL ~TIlNTELOR UMANEo
E mu important s3 ulIcrprel3m imerprelmle dedt sll inlcrpret4m lucrurile
(Monlugne)
Poale c1i in iSlOria conceptului de slructurll s-a produs eeva cemiddotar putea ti numit eveniment dad acest cuvin nu ar aduce cu el 0 inshyclrdltur1l de sens pe care tocmai exigenta structuralll - sau structu shyralistll - are (unctia de a 0 reduce sau de a 0 suspetta 511 spunem tOluSi un evenimenl $i s1l lu3m cuvintul aceSl3 cu precautie intre ghilimele tn ce ar constl prin unnlre aceSI eveniment Ar avea fonna exterioaA a unei mpruri $i unci udublllri
Ar fi usor de demonstrat cll un concept precum cel de structurli $i chior cuvinlUl struetur~ au virsla a ceca ce it numeste episreme adicA in acela$i limp virstI stiinlei si a lilosofiei occidentale ~i ctl rMikinilc lor sint infiple in solul limbajului obiSnuit din adincul droia rpislemf vine s3 Ie cuieagli pentru a Ie aduee la sine prinlr-o deplasare metaforicll $i totu$i pin~ la evenimentul pc C3re jmi proshypun 53-1 reperez structutl S3U mai degrabi structur31itatea siroclurii chiar dac3 llblll 101 limpul la luero a fosl intOlde3una neutralizatll redusll printr-un geSI ce conSla in a-i atribui un centru a 0 rapona 3 un punel de prezcnlll Ja 0 origine fixll Aeesl ccnlru indcplinea funclia nu num3i de a orienta ~i de a echilibr3 de a organiza structura - c1Iei nu se peale intr-adevit concepe 0 structurll neorllnizal3 - ci mai cu scamli dc a face in asa fel ca principiul de orglnizare al sirociurii sa Iimiteze cee) ce am pUlca numi jccul srruclUrii Fir~te cll centro I unci strocluri orientind $i orgnnizind coerenl3 sistemului permite jocul elementelor in inlcriorul fonnei lotale Pin~ astlzi 0 stroclurli lipsitA de orlee fel de centru este cu neputinlll de conccpuL
Cu (latc aces tea ccntrui inehidc deopolrivii jocul pe care tot cl il deschide si 11 face posibiL tn cali late de ctntru cl estc punetul in Care ubstilUirea CODtinulurilor a clcmcnlclor ~i a Icrmcnilor incetea 1l s4 mai tic posibilii In cenlru permUlarca si tranltformarea e]emeoshy
Irnducefe ~I nole de Bopounddan Ghlu
377 3~7C6~_________________slt~nmiddot~~~~~d~if~~~~~_________________middot ____
lelor (carc de lluel pot sl1 fie cle insele niSle structuri cuprinse intr-o slruclur3) e inlerLisi Sau eel putin a r3mas inloloeauna imervsd si mll rolascsc special de acest cuYint~ S-a considerat prin UflTlare inloldeauna ell cenirui care prin definitie c unie constituie i~ intcriorul unci strUcluri ceea ce deoarecc comand sUUcura scapa struCluralitAlii 1M3 de ce pentru 0 gindirc clasidl lsupra struCtu rij centrol poatt fi considenu paradoxal COl aOindu-sc deoIX)lrivl1 i int~rioru $i aara structuri i EI se ana in cenwl 10lalit3iii dar cu IODle acestea dat flind di centrul nu lpaline tOlaiitlii aceasta i$i are cenrut iTt alrd parte CenlnJi nu c centruL Conceplul de StrUcluri CCnlrlltll - chiar dOle reprezint3 coerenla insAsi eondi~ia lui episleme inteleas1i ea filosofie ori etl ~ti inl3 - este in ehip eontrad ietoriu COt renl ~i ea intotdeauna eoerenla in eomradictie exprim3 forta unei dorime ConeeplUJ de structuri central3 este intrmiddotadev3r concepluJ unu i joe inttmeiat consliluit pc bru unei imobilil1lIi fondlloa rc Si a unei een iludini lini~tiloare care ea ins1lsi se sustrage joeului Pc baza aeeslei certitudini angoasa poalC fi sllpinh3 angoas ce se nilSlc intotdcauna dinlr-un anumit fel de a fi implicat in joe de 1 fi prittS in joe de a fi ea $i cum ai fi de la inceputul joeului in joe Plecind de 13 ceea ce noi numim a~adar centru $i care putim s3 fie in accJasi limp afar3 $1 in4untru pri~le indistinct fie denumirea de origine fie pe eea de scop de ardze sau de telos repetiliiie subslilUirile tmnsforshym~i1c pennut3riic sint de fiecare dlltll prinu imr-o iSlorie a sensului - adicltl intrmiddoto istorie pur Si simpJu - c4reia i se poote oricind rcaduce 13 middotjaI1l originea sau anlicipa sfif$ilU sub forma prezenlei lat3 de ce soar pulen probabil susline c3 mi~carea oridrti uheologii ea si a oridird cscalologii este complice cu aceast1l rcducere a strucmiddot turalitlllii Siruclurii $i ineearea intotdeauna sl 0 gindeasc3 pc accasta din urm din perspectiva unei pre1enlc pline $i af1ue in afara jocului
Dad lucrurile stnu Intr-adev1lr 8$3 intrcaga istorie a conceptului de structur3 pini 13 ruptura despre care vorbim trebuie gind it4 ell 0 serie de substiluiri de centre ca 0 inlAnluire de determin3ri ale censhytrului Centrol prim~le succes iv Si intr-un mod reglat fonne $i denushymiri diferile lstoria metafizici i cn de altfe si istoria Occidenlului nu ar f1 dedt istorin acestor melafore si a acestor melOnimii Fornll ei matriciaUI iU const itui--o - ieoal fiemiddotmi raptul e11 sin alit de PUli~ demonstrativ 5i atit de eiiptic 0 fae numai pentru a ajunge cit mlI rtpede la lema mea principalil - delenninarea fiinlei ea pre~lIrtf in toatc scnsurile ace~tlli cuvinl Sc poatc demonSI d loalC nUlHcle date tcmciului pnnclpiului ori Icntrului au dcscmnu intoldeiUnl invtriantul unci prc1cnlc (tidos alche tlos tntrgtia oIdia (~nl existeOl substanl1 subiect) altfheia trmscendcntalilolle conslzlnll DUlIlnezeu om etc
SlroCllrfI stlllflllili jtxlll
Eveoimcntul de roplUrltl disruplia la care faceam auzie la ioceshyplllu l aceslor rinduri esle posibil s1l se fi produs in momentul in care siructuralilatea struclUrii a inccpUl sil fie gindit1i adidl repela111 Si de 3Ceca spuncam eli aceast11 disru~ie esle in loate sensurile cuvintului o repelilielmedilI n lIebuil s1 inceapli a fi gindit3 Si legea ce comanmiddot cia intr-un fel sau allul dorinla de centru in constiluirea structurii ca $i procesul sCITUlifie3rii cemiddotsi subordona deplasirile Si substitu irile IlCcstei legi a prezenci centrale prczent centrall care n-a fost ins1l Iliciodatd ea ins11$i care a fost dintOldcauna deja deportall in afar1l de sine in substitutul ei Subs1itulul nu se subSliluie la nimie care intrmiddotun (ei sau altol i-a premiddotexislal Din momeOlui acela a trebuit sll inceaplt 3 sc considera eli nu exisl3 ccntrU d centrol nu poote fi gindil sub (onna unei fiin I1lri-prezente e3 nu are un loe natural ell nu cste un Joe fix ci 0 funclie un soi de ne-loe in care au loe nesfir$ite inloeuiri de semne Este momemul in care Iimbajul invadcaza cimpul pub1cmatic universal momentul in cart in lipsa unui centro $i a unci origini t()ul devine discurs - cu condilia s ne inelegem asupra accstui cuvinl - altrel spus sistem in care semnificalul centra fie eJ originar sau transcendental nu este niciodlIi absolul prezent in afara unui sistem de diferenle Absena unui semnificlI transcendental ettinde la infinil cimpul si joeul semnificaliei
Unde ~ i cind se produce aceasl1l deseentrare sub ronna unei gindiri a structuraJitllii slrucrurii) Pentro a desemna aceas11 produmiddot cere ar fi destul de naiv sltrimi tem III un evenimenl la 0 doetrinl sau la un nUme de aUlor E 0 producert ce apanine flrll doar Si poate tOlalilAtii unci epoci a Doostrl dar care a incepul dintoldeauna deja sA se esleascll Si s lucleze Dacll aT fi IOlusi cu titlu pur indicativ 53 ne oprim la citca nume proprii si S11 aminlim pc aUlorii acelor discursu ri in care aceast11 producere s-a menlinut cel mai aproape de formularea ei eea mai radical11 ar trebui des igur runiOlite criuca nictzschcan3 a mttafizicii a conceptelor de fiinll si de adevAI clrora Ie sint substituile conceplele de joe iOierprelare ~i scmn (semn tar adevltlr prezeOl) eritica freudianll a prezenlei la sine altfel spus il
conSliinlei a subieltluiui a identitllii cu sine a proximit11lii sau a proshyprict11lii faill de sine ea si mull mai radicaJi dislrugerea heideggcmiddot rianl a metafizicii n onto-Ieologiei a delerminlrii fiinlei ca prezenll Or loote aceste discursuri dislructive Si loate analoagele lor se a03 prinse intr-un soi de cere Cere unie $i care descrie rorma raponului dimre istoria melafizkii 5i distfugerea istoriei mclalilicii 1111 alt ici ttn seilS 51 ne hpsim de LOnceplele mctafllicii pcntru a zgudui din caneHi metafizica nu dipunem de nici un hmbaj - de niei 0 sjnax~ $i de nici un lexic - cure sl fie strllin de lceast~ illlric nu putem rilsti nici 0 propozilie clistntcti1i care sii nu e fi mulal deja pc forllla
378 379 ampriiufII i tfif~~I -logic ~i pcgtSluialelc impiicilc I ccea ce ea hi propune sii conteStc U exemplu dintre nenumarlIce posibile melafizica prezenlci n zdru~inaI4 c~ lljulOrul conceplului de stmn D~r din moment cel~ prOpUI s1l arAII aSlfe eli 3$3 cum am sugerat admeaun nu exiSlli un semnifical transcendel11aJ ori privilegiat $i eli jocuJ sau cimpu] semniticaliei nu rnai arc asadar niei 0 limit1 ar rebui - dar Cste IOCshymai ceca ce nu se po~lIe face - sci refuzi pina si conceplul si termenu de semn Aceaslll dcoarelte semnific31ia semn a fost dintotdeauna inshyleieasl Si deICnninlIJi in sensul sIiu ca semnmiddota-ceva ca un semnifi calli cc Irimite la un semnificat ca un semnificant diCerit de semnifi catul sALL laf dacA anulezi diferena radicaHI dinlre semniflcant $i sem nillc se cuvine si renun1i la insu~i termenul de semnificam ca $i concept mewfitic Anmci dnd in preflta In Crud ~i gifti Levi-Strauss spune am cllutat s11 transcendem opgtzilia dintre sensibil ~i inteligibil situindu-ne din cnpul loeului 13 nivelu] semnelormiddot necesitalca forta $i legilirnitate1 geslUlui siu nu pol s3 ne facn s3 uilm d[ un concept precum ncela de semn nu are cum sl depl$eascA prin el insu$i opoulia dintre sensibil ~i inlcligibil Estc dClerminal de aceastil opotilie in lotalilate ~i prin inlermediul inlregii sale istorii N-a trJiil dedt gmlie ei $i siSlemului ei Nu pulem in$l sI ne Jipsim de conceplUl de scmn nu putem si renunlhn la aceast3 complicita te meshytafizic1i Urn a renUnla implicit la travaliul critic pe care iI indreptim impolria ei 1M3 a riscn sl $tergem diferenla in identilatea cu sine a unui scmnificat ce-$i reduce la sine insusi semnificanlul sau ceca cc e5le 10luna il expulzeazi1 pur $i simplu afllrn din sine aci exist douJi modalitllli elerogene de a $terge diferenla dintre semnificmt $i senmificat una clasic3 consli1 in a reduce sau in a deriva semnifishycantu adic3 pin1i la urml in a subordono gindirii semnul cealalti pi care 0 Tndrepltrn aici impotriva prccedenlei consl1l in punerea s~b semnul intreb1irii a sistcmului in carc funclionn pr~cedentl reduclle ~i in primul rind n opnilici dintrc sensibil $i intcligibil GiCI
parodoxli eSlc cI reductia mClafizicli n semnului avea nevoie de opozilia pc care 0 reducea Opoziin face sislem cu reductia Inr cecil ce spuncm aid dcsprc semn po3le fi eXlins 13 tcale conccplcie ~i ~~ lOOle frazcle mClafizicii in p1rlicular la discursul despre struCtucl Ejst3 ins1l rnai muhe feluri de l fi prins in acest cere Toole sint mu mull sau mai pUlin naive mni mull 13U mai pUlin empirice lTl3i Illull suu mai PUlin sislemllice mai mull sau nui PIllin aproplale de fonnularea $i chinr de formaliznrca aceslUi cerc Toemai nces1e
Claude UjSll3uss Miologict I Crud fl glftt traducere SI rrd~IJ de 10M Pnzarn Ed Babel BucuCC$lI 19)5 [) 35
Srfl(wrn YlIlIlul fi jlxlll
difcrcnlc sint cclc care explidl mulliludinca discursurilor distruclive si deZlcordu) dintrc cei cc Ie suslin ~i toemai in intcriorul conceplclor rno~lcnile de 130 melnfizic1i au operll de pild3 Nietzsche Freud $i Hcidegger Or dat fiind cli aceste conceple nu constiwie ni~te elemenl niste atomi fiind prinse tntr-o sintax1i $i inlr-un sislcm ficcnre imprumul 1n parle aduce cu el intrcaga metafizidL E ceca ce Ie permitc alunci acesor dislfUg1itori si sc dislfUgli reciproc de pildli lui Heidegger sl-I considere pe Nietzsche eu tOI alita lucidilate $i ligoare cil3 rea-credinl3 $i necunol$tere drep eel din urm3 metafizician drepl ultimul plntonician Acesl exerciliu i-nr pUlea Ii aplic1l lui Heidegger insuSi lui Freud $i allom dliva $i nu exist3 cxercitiu tnIj rlIspindi in clipa de falA
Cum se prezinll ins3 aceaslll sehemA formalli dnd ne indrept1im privirile sprc Ceca ponr11i numele de $tiinlt umane Exislli una care ocupi aici un loe privikginl Este Orba de etnologie Se pOatc intrmiddotadev3r considera eli elnologia n-a pulut sA ia na$tere ca $liinl4 dedi in momenlul dnd 0 descenlrare a pulut fi o~rat1i in momentul in C3re cuhura european - ~L prill urmare istoria melafizieii $i a conctplelor cesleia - a fosl disocat izgonit din loeul sliu fiind ntoitli alunci sll inceleze se mai considera drepl culturll de refeshyrilllA Acest moment nu apal1ine in primul rind discursului mosofic nu ~liinliJic el este Si un moment politic economic tehnie ttc Se peate aruma cu deplinl ceniludine d1 nu este nimic fortuit in faplul c~ critica etnoeentrismului condilie a ctnoiogiei eSle siscmlIic ~i istoric conlemporanli cu distrugcrca istorici melafizicii Apartin amindoull uncia Si aceleia~i epoei
Or eUlologin - C3 orice ~ Iiin lli - se produce in clementul disshycursulu ~i CSIC mai prcsus de orlce 0 ~tiinlll europeanll care se folose$te fie Si ap1irindumiddotse din rlsputeri de conceptcle apal1inind trldiliei tn consecinlll eli wea sau nu - iar luerul aeesla nu depinde de 0 decizie a elnologuui - acesta face loe in discursul sllu premishyselr elnoeentrismului in chir momenlul cind il denuntli Este 0 lICcesitale ireduelibilt nu 0 contingenlll isoricJ 130 ale e3rei implicalii Sar cuveni sA renecllim Dar ehiar dad nimeni nu ponte s1I scape actstei necesillili chiar dact nimeni nu e prin urmare rllspunllilor Ptll1ru aceast4 cit de mid cedare nu inseamnli d tOale felurile de a ~a sin eglIe ca pertinen1 Cnlitalea $i fccundilalea unui discurs se ~soa~ poole locmai dup ripoundoarea critict cu cart e5le gindil acest laport cu iSloria melalizicii si cQllceplele mOSlcnite Este QTba aid de oraJXIrtarc crilict I limbajul Sliinicior umane $1 de responsabililalea CtillClill discursului Este vorba de a pune in mod exprcs 5i sislem1tie
24 Scriilllf(l 25
bull bull - bull 3 responsabilillilii umanc din ConSliiflll de a trebui s3 spui ca Si conSli inl3 a nimicului COOfliin d perspeCUvl sOI~udmlld~1 ca lui Dumnezeu ( bull13 un sui nu e5IC nevoia$l ci oprimma IOIUJui ConS1iinili a nirrucului de I 111113 I~UI Jeremia ascultmd de ]IClar Ii Ie-am spus ) SIlU a pomind orice conSlimlli a ceva pollc sl se imbogireasca si cape Imiddot De I d ~-- C I$1 C up a care pomm poale $ 17lQr~ once rosluC C f iucrului drep( eeea ce acesla esre sc confUnd1f deja cu expcriena
I rind I ~JltO pure tar aetasla a I U CI cu cxpencOia IIISg r (OSllrea implk 03rc utsenerl togt a cum esenl Icibnwan nesi~ lenla Si se precipi~ citre lume ascmenea plIlinlei spre act Dadi seriiturii nu este i nu cbuie fie un palOS dmminal este ea nu cons(iruie esenli31 0 modificare StlO un afeci empiri scriilOrului ei responsabilitatea acestei mgso acesi pasaj mCnte ingusl ill rostirii spre care se inghesuie Si se impiedicll semnifiC3liile posibile Se unpiedk~ rcciproc dar se i cheam3 u alrelc provoemou-so at imprcvizibil i Oum in pofgtda inumiddotun soi de Supnt-cornposibilitate autOOt semnificaliilor putere de echiocite in eompatalie eu care crealivit Dutttne cJasie JXlre incl sUoc Vorbirca m4 inspl1imin~ pentru ell dcSi nu nieioot4 destul spun imotdcaun middotca mull lat dd neeesit clecni suOu Si rostire (rc)slringc (Ieilll) sensu - ca ~i respon~ - 2 I I - tr ea n03S~ m pm sensu u - sensu resmge co~ mge mai mull roslirea Scnerea e5IC angoosa provocOl14 de ebmiea
I Nu eSle eil COnstllullllocmai de aceUl1 exl~cnll) Numiddot ~Ie ca un soi de rCpretmare pl1YIJeglalli
2 Ango otOO pro de degntsun co so ui sinum pc remlrn fn SLUe pcnlru I se lSptrI pc ea ills3s1 i I reveni 11 sursamiddot] Pentru d I Orbi illseamn~ I ~II d glndJCa Ir(blue si-$I deml sle~ S~ntru a pute sj sc spUIl $1 si(-$I) apart Atunel ea vrea s se (reposcSIC ofe nnduse Jmli de ce sub limbaJul scni]orului aUtellllC lIeda
rea ~ se menlinl cit mai aprnape dc origi nea aCluJui slu simlim J re llOlgerii al illspirlirii roslirii expiralc Oci illspimlll insellllllll ~i a~sl f Despre hmooJul originlr lte pDale afirma ceta cc Fcucrb3ch ~pu~ d limbajul filoltQfie FiJosofia nu iese de pc bue sau de sub condei pcmru a se rcintoarce imedlal 1 prorria ei SUrJ(f ell n Orile$-le pc pl3cercl de a vorbi (de unde Sl lJ1I1JXllil sa fall de fmlelc goae) ci pe a III Orb pelllnf fI gindi A demonstrl inscuTln3 pur Sl simplu aulll Cttl cc SpUli eSle adtI4mr inselmnll pur Sl simplu a relua lIcn (EnuiusJcrrmg) ginditu $1 a 0 readUlC In SJlrJa orrglllllr(f a indmi De a Cllluficalia demonSlfallCI IIU prlalc Ii (ll1~ptlla nrl a 0 IOlJXgtl13~mnifkaUl fllllbnjurd LimroJul nu ee IIInil aJlceva tlcdl rMfjshyfgttCltI puncrea in reJalle 1 Illi CII ~I a lUi IU menu a re~ltLCllla UllI l~peeici prin suprilll(clIZ0r~n1 lor lIId lduak Dc lCCJ eJeIlXlIIul Wl CSIC aero medlUl viIJJ eel 111(11 plntu11 si mal UIiVCNJ cu PUI( (ll11llbulie ta (111 fiJOS(lfiel Ju f ICtel I 839 in ~f(Jmfesl jilflJoJict
pee s-ie in ea loale cuvmt~ e ~~ careIeremill etc (Ieremin 36 aIle $1 ce I dlcreaw I anscrimd ceea ti a plleumatologiel SHUlla
aroc dre asemenea instanla pur ~mdn t e plli cen divin1 cea sau I carecupnncar ritus sau ogos I ~ e noi rebuic sA dtCldtm~ ~p urnan1 Es momcnW $c w salveaz3 sau ~hc ljl (rav3 sau nu ceea ce auziin I altle~l lUI Lelbniz pcntru von~ ~anie euvintuL Dumncuu Dumnc goosa alegerii In
11 PI~enil vorba despre ~lnu cun~lea an dis nea de de in a t el gind posibdunlc ~ act ea atare caeste Void B bllur sau Logosul sAu ingusumea une1 rrec~n i fiecare existenl ketu 3 intotd una nurnai pc cel maU bun t Nu exist prin eaontinu3 s expornc total ~ve~ ~ dccitmiddoto singu
ne -oi niei un fcl de tragcdie eIu ex Ie In Todictt are~ ceeasi Carte so dbuc m to ej co lui Jupiter te $] uns capabil sli supone dlvma slilucl~ a ~ ~ u iter care or dus de asta in palul des~ncl~r un c vit iumile c~nndu+le inainte de inccpulul Ium eXiSletea ~teotlt i
cetl b n dntre ele me CIb I i Ies-(l pc ceo m u bia d recpi tul I tce~ locurile acestea din plkerea Ire~stlrotl - t locunl J lol Teodor estc mt us m roo bull
]1 ~i de (l~i reinool ~Iegerea I tn aceast3 locuinlli exista un re nu mai ern 0 loc~m13~1 0 u7-a ~tul abine s3 nu intrebe ce e volum de scr~efle o~ nu 0 (Curem acurn i-3 spus mnu cl Es too lum~ pc care t n nu~nr Pc frunlea lui a e~ le canea destmclor eL AI vlizu or I-a dutat ~i a gsil tus caut3 in cane nurn3rul ~arcnL Tcod re 0 villOse in rezu ria lui Sextus mai Impl decI pe leeea pc COl
h I eli hmbajul eluat poale si se uile pe sl~le el BJI1Ull fns F~uer J ac 1 1 I iSlOnel dad IIU se sprijind pc plnuIII1 Pc ~ nu poole s1 Je e ernen u P3nUnlul mUOCIL scnJClil scris Element cu
lIntul eel greu ~v $-1 ~ur are sensul eSle grll l ea sI dureze _ u~mal pum ~m~erJ In ~ ~re 3Julor Ocl chilr dadi $I ei glldeSle
eSCI nclr I I]CI 11111 menleior naturac d Acnfl este escntl 0 IllCllfond sptnlual3 a e e s renld eli _apa este cst-mOl onlcd pur ulllcrsaid SI ranUI~llea Clre Ie insufitt$lc pcnlru eJ
auIU UlcnjicaltI lIr OCUd I stCI inmembr1lri $1 Jubilaquotlll oxcslOr SI J)tffntlfl csle Ionu $0 ~ 01 ~a care cle plead ~113 Clre $C nton
IItC COl ~1 31 procesulUl lor a~eCl I lUi illslrlin11 do sine lirad ronL 1If111tloo8ra spmtrtwbull LUI~lCa spm~5 851)~IJ Bogdan Edllura IRI BucurcSII1 re ~ -plmil1l este $ lCcen u
ProhJema raponunlor dIOue ~~C lClllelor A llngmu I scnsulLu CIIbifUi11l uncI Slfel de mellfom 1 a e en
24 25
~
Forll1i selllJlijicfllie ScnwfI ~
Con$tiintl de tlrebui slIspui ca ~i con~tiinI3~ nimk~lu c~$tlin5 elm nu estc ICVOla~a (1 opnmltlt1 OIUIUL CooShUlii l ntnuculUl de la care pomid on 0001 a pooe s se imbogeasc s capec scns ~i chip De 11 carc pomind pgtatc sl izvorasdi ariee roslire Clci gindirca lucrului lIrepl cteCl Ct ace513 tSle 5e confund1i deja eu expcnenl3 roslini pure i accaltla la rindul i cu periela i Or rosurea puril nu mphc oon nscr~rcalo cum escnla Ibn necesi exlsshylen~ $1 se preclpltlc1itre ume asemenea puumel spreact Daci1 angoosa rlllUrli no ltS1e $1 nu bol fic un paos dera SIC pen c nu conSlIule escnllal 0 madlfien sau un alec emplrlce al scriitorului ci respoosabili1llea aceslei aligustia a acestui pasaj oecesnr I bull ~ ~ _ mente IOgUSI a rosllnl spre cart se ll1gnltute $1 se unplCwC reclprltlC scnmlficalme poslbll~ Se impldld rcelproc dar se I ch une~ Plt ahcle pro ocindu-se 00odna nllpb I oarecum in pofid nlr-un sol de supra-composlbille uoI semnficalillor pulere de echl in comparalle cu care ercauvl Dumnozeul clask pac inc 1 Vorblrca inspmln pen d nu s Clodgt desul sPU inodeau pregt mull lor dad nea de devenl sufiu I 1OSlre (Jelsinge (Inim) sensul _ co I ponsabil aCgt nonslfl in prlI sensulul _ serlsul inge I conslringe hoed mal mull roslta S~Ica Sle goa prooc de braca rn
2
Nu eSle e3 COI$UlUlll locm1I de acea~111 cxigen1J Numiddoti eslC ca oa so de P pnI~
2 Angom lotoda1l1 proyocall de 0 ~Uflore cc se l ~IC smgurll pentnl remt 111 SlIle pentu 3 se aspUll pc ea insll$t ~i a rcveni la sursa~1 din pu c ~ mn n gd~a i _ dein s s pcn a pu slt sP sO(-) pa- A sc laquo) pltgtslti ofnduse I de sub IimbaJul serilorolol Ia vlaquo sO se lin cH mol _pc de orilnca ulul sOu mlm _ rctrlgerii al inspiririi rostirii upiratc Cllc inspirali3 inscanul1 $i JCe~t lU~ [)espre hmbaJUI originar ltc pcmtC nfirma ceea ce FeU(rbaeh spune d hmb3jul ntowfic ~Filosofi3 nu iese de pc ooze sm de sub condei pe1ltru a se rcinloarce mcdlat 1( propria ei sursll ca nu orbeste pIkerca del vorbt (de uode $ antlpatio sa fali de frluie gOlle) ci 3 nu vorbl pel1lfll n 8flldi A demollstm inseunnll pur sl simplu 3shy
ceca cc spun esle nd~llmr insc1mni pur $1 simplu a Klua (EnWILSStrllllg) gindirll ~I a0 readuce la surstl orlgmllrlll gindti~mllfiClia demonsliluel nu poole j 1OIllCputa flrl II 0 S(llloifiC3ia IlIlIbafllw ulllooJul nu eSte 111111 ruleCY3 dceil Jlulti PUIlCtI in relaue a lUI CII II a 1m lu mcnila I reprezcnta peeli prin supOlIIrea izoiam lor mJiiduaiC De xcea e1cllWntul cQC JCf1I1 InedlUI 1111 cd n~ ~plual lt1 mai uni~1 eu CcCllllribule 13 enll~J fiI()lt(lHCI lUI Ue~d 1839 in ltmifrJ1
rtsiJlllita dill rs f perspclla lu~er~ J lt1 s~I~IUdlnll ~ I a responslblliltili umllnc din I cafl scdc nua aseu md de dea lui Dumnczeu (10 u sui
umiddot Ba~c Irons I~ c IOale cUYlnlele pe care Ii Ie-am spus ) Salll2~)middot sail de asemn ce~a ce~ 1 thcteazll Ieremia etc (ieremia 36~i p emcner Ia P uman bull plImagi nl~~eclC ce~~ sau1 0g care cupri~ca Irel centr1 eea dlin cea d ~ll 011 mao te rnomentu l In ca~ noi lrebuic s1l decdd~ce ~ ~ sau ~u laquooa ce aulm $1 dad gm salv~ nlI1l0 e cu nlUl Dumnezeu Dumeul lui LcibI J u c bl ~ nlll ~ Odlb3 de~ple ~I nu cun~tea angoosa aleg_n wpeSI I Uri e gm PSblur I - I lOtte I t lee lie In act Sl ca a(are dis nea de r e zu~ Logosul su igume unel lICe ca I ~ C~~ ~odeauna n~mal pe eel mal bun SI fiee ~ m P connu expnme 01 U~Iului Nu ss 1 unn ~ co ~n fel de msdie a iflu exl dec pnn~ne ac Crle oale cI~ r ~ smgurse diribule in Juns capab1 sO supone dna s3ucl fikei o1e~
dus d~ ~a in palalUl deslrlelor und J u upn ccr~~~nd~ I mn de incepuul lumll exisle a UPj care po a Ies-o pc cea mal bun dlnll de ~ pr~umlVI7teaZl locurile aceslea din Ie me ell~a13 $i lowl 51 de n-$i reinnoi ale erea p 11 erta Ire2Jsllblll de a recapltul a
bullcare nu mai era 0 locu ~ IT~r jeste 1Oirodus imr-o locui01I marc olum d SCI ~ 0 ume n accas laculnl exlSla u insemnau cle Esl n eodo~ nu S-3 PUIUI ablinc sl nu imrebe ce 7ella e~te e rt e dlslona lurnl pe care 0 pareurgem lcum imiddota s Ses ca _en eslor Ai vu un nunr pc fnl ~u~a 0 I m can numOrul mCal Tcodor I-a In ca u
a n Smus rnagt ampl3 dedi pe aceca pc care o~ t 8sn zuso n ltozushy
lUI fils Feuerb3ch c3 hmbajul eterm po11e So1 sc Ulle pe sine) C3 rlCrul nu pome ~ fie elememul iSlonei dad IIU se sprijin3 pe pmim Pc p3mimul eel greu grav si duro P1Imillu munCH scriIClil sens poundIemenl eu - middot-middotc 1113i putin universal in care sensu 1eSle grl u c ~ oJurtze
Hegel ncmiddotar fi liei de un nUll rnlre ajmOf Cllc ehiar dac1l $1 el ginde$le mellronc3 sptnlualll a elcmentdor I1UrlJe dI flerlll eSle eSCI1 a
pur uniCrsIl1 $1 lrmspareIl13 ci 3p1 este esenl Jar jocll umtolea cue Ie illsuflt(~sr~ pelllru el
este nodlll solltt al IleSle inmemlgtr1ri SI $lIbl~Cwl 3CeSlor lor k~ de la care de plec3 $1 11 cart ltc imorc
Lun)Ca spintulul in~IIlIllU do ~lIIe 1100 rom IRI Buuresli 1995 p 285) bull
raponunlor dmlre scnere $1 pimilll C~IC $1 xlaquoa I
UIICI 3Slrd de mol1rOlKI 1 elernemclor A llriglnll SI sensulul CI
----374 Scriilllm li tiijtr(II(I bull
Dad [Oatil iSloria scll5ului e cancenlrul $i reprezellloriJ iOl _ rpunet aJ tablouJui prin figura sciavului dacil discursul hli Hcgur
Logica acea Cane despre care vor~(e Ko~ve sint Iimba~l sclav(ului) adidi (011) muncitor(uJui) cle pot Ii citile de la Stinga dreapttl sau de 13 dreapta 13 stinga ca mi$care reaclionanl sau c mi$carc rcolulionarl ori COl amindouiI in acela$i limp Ar Ii absurd ca transgresarea Clh1ii prin scriitudi sA nu fie citil dedi intr-un $ens detcrminaL Ar Ii absurd dat1i fiind forma AufJrtbungmiddotului care e menlinUl1i in transgresiune $i totcxlatll prea plinl de scns PCnlru 0 transgresare a sensului De 13 dreapta la slinga sau de 101 stinga la dreapt3 aceste doull propnilii cQntradiclorii $i mult prea pline de sens sin la rel de lipsire de pertinenl1l rnlf-un anume puncl bine delerminal
Foane derermin3l Consl31are 1 non-peninemei ale crei efeclc trebuie pe cIl posibil supravegheate Nu vom ti iDleles nimic din slralegia general~ daca am renuntll cu totul s4 cOntrol4m ulilizarea acestei conSlalari Dad am imprumula-o daell am abandon3o dac1 am ineredintamiddoto indifcrent cirei miini dreapla sau slinga
condilia C3 ~ wfd ar fi ~ ies si nl eXIrlg din aceSI tesUIraquo Si imedil1 ducent aSI3 se cUine flilt doar si poole sA spun conditill ca s3 tJd ar fi 53 mor Nu voi avea niciodal~ poslbiln31ca 5i nlt
Exisld deci ftsuruf vu lgar al $Iiintei absolute si deschiderc3 monall1 3 odriului Un lex l Si 0 privire Slug~micia sensuJui ~ i Irezire1 13 mo3J1e 0 scriiluri minor si 0 lumina m3jorll
De 11 una Ia ce3Iah cu totul diferil un anumilleXl Care lraseazll in Illcere struclUra ochiului desene3z1 deschiderea se aenlUreaz~ sll urleascl sfisierea absoluUI SrLSie in mod absoluf propria i le5lilUrll redevenil solid1middot $i suHcient de servil ca 53 se mai ofere ~ i acum spre leclur-a
X
STRUCfURA SEMIUL ~l JOCULIN DlSCURSUL ~TIlNTELOR UMANEo
E mu important s3 ulIcrprel3m imerprelmle dedt sll inlcrpret4m lucrurile
(Monlugne)
Poale c1i in iSlOria conceptului de slructurll s-a produs eeva cemiddotar putea ti numit eveniment dad acest cuvin nu ar aduce cu el 0 inshyclrdltur1l de sens pe care tocmai exigenta structuralll - sau structu shyralistll - are (unctia de a 0 reduce sau de a 0 suspetta 511 spunem tOluSi un evenimenl $i s1l lu3m cuvintul aceSl3 cu precautie intre ghilimele tn ce ar constl prin unnlre aceSI eveniment Ar avea fonna exterioaA a unei mpruri $i unci udublllri
Ar fi usor de demonstrat cll un concept precum cel de structurli $i chior cuvinlUl struetur~ au virsla a ceca ce it numeste episreme adicA in acela$i limp virstI stiinlei si a lilosofiei occidentale ~i ctl rMikinilc lor sint infiple in solul limbajului obiSnuit din adincul droia rpislemf vine s3 Ie cuieagli pentru a Ie aduee la sine prinlr-o deplasare metaforicll $i totu$i pin~ la evenimentul pc C3re jmi proshypun 53-1 reperez structutl S3U mai degrabi structur31itatea siroclurii chiar dac3 llblll 101 limpul la luero a fosl intOlde3una neutralizatll redusll printr-un geSI ce conSla in a-i atribui un centru a 0 rapona 3 un punel de prezcnlll Ja 0 origine fixll Aeesl ccnlru indcplinea funclia nu num3i de a orienta ~i de a echilibr3 de a organiza structura - c1Iei nu se peale intr-adevit concepe 0 structurll neorllnizal3 - ci mai cu scamli dc a face in asa fel ca principiul de orglnizare al sirociurii sa Iimiteze cee) ce am pUlca numi jccul srruclUrii Fir~te cll centro I unci strocluri orientind $i orgnnizind coerenl3 sistemului permite jocul elementelor in inlcriorul fonnei lotale Pin~ astlzi 0 stroclurli lipsitA de orlee fel de centru este cu neputinlll de conccpuL
Cu (latc aces tea ccntrui inehidc deopolrivii jocul pe care tot cl il deschide si 11 face posibiL tn cali late de ctntru cl estc punetul in Care ubstilUirea CODtinulurilor a clcmcnlclor ~i a Icrmcnilor incetea 1l s4 mai tic posibilii In cenlru permUlarca si tranltformarea e]emeoshy
Irnducefe ~I nole de Bopounddan Ghlu
377 3~7C6~_________________slt~nmiddot~~~~~d~if~~~~~_________________middot ____
lelor (carc de lluel pot sl1 fie cle insele niSle structuri cuprinse intr-o slruclur3) e inlerLisi Sau eel putin a r3mas inloloeauna imervsd si mll rolascsc special de acest cuYint~ S-a considerat prin UflTlare inloldeauna ell cenirui care prin definitie c unie constituie i~ intcriorul unci strUcluri ceea ce deoarecc comand sUUcura scapa struCluralitAlii 1M3 de ce pentru 0 gindirc clasidl lsupra struCtu rij centrol poatt fi considenu paradoxal COl aOindu-sc deoIX)lrivl1 i int~rioru $i aara structuri i EI se ana in cenwl 10lalit3iii dar cu IODle acestea dat flind di centrul nu lpaline tOlaiitlii aceasta i$i are cenrut iTt alrd parte CenlnJi nu c centruL Conceplul de StrUcluri CCnlrlltll - chiar dOle reprezint3 coerenla insAsi eondi~ia lui episleme inteleas1i ea filosofie ori etl ~ti inl3 - este in ehip eontrad ietoriu COt renl ~i ea intotdeauna eoerenla in eomradictie exprim3 forta unei dorime ConeeplUJ de structuri central3 este intrmiddotadev3r concepluJ unu i joe inttmeiat consliluit pc bru unei imobilil1lIi fondlloa rc Si a unei een iludini lini~tiloare care ea ins1lsi se sustrage joeului Pc baza aeeslei certitudini angoasa poalC fi sllpinh3 angoas ce se nilSlc intotdcauna dinlr-un anumit fel de a fi implicat in joe de 1 fi prittS in joe de a fi ea $i cum ai fi de la inceputul joeului in joe Plecind de 13 ceea ce noi numim a~adar centru $i care putim s3 fie in accJasi limp afar3 $1 in4untru pri~le indistinct fie denumirea de origine fie pe eea de scop de ardze sau de telos repetiliiie subslilUirile tmnsforshym~i1c pennut3riic sint de fiecare dlltll prinu imr-o iSlorie a sensului - adicltl intrmiddoto istorie pur Si simpJu - c4reia i se poote oricind rcaduce 13 middotjaI1l originea sau anlicipa sfif$ilU sub forma prezenlei lat3 de ce soar pulen probabil susline c3 mi~carea oridrti uheologii ea si a oridird cscalologii este complice cu aceast1l rcducere a strucmiddot turalitlllii Siruclurii $i ineearea intotdeauna sl 0 gindeasc3 pc accasta din urm din perspectiva unei pre1enlc pline $i af1ue in afara jocului
Dad lucrurile stnu Intr-adev1lr 8$3 intrcaga istorie a conceptului de structur3 pini 13 ruptura despre care vorbim trebuie gind it4 ell 0 serie de substiluiri de centre ca 0 inlAnluire de determin3ri ale censhytrului Centrol prim~le succes iv Si intr-un mod reglat fonne $i denushymiri diferile lstoria metafizici i cn de altfe si istoria Occidenlului nu ar f1 dedt istorin acestor melafore si a acestor melOnimii Fornll ei matriciaUI iU const itui--o - ieoal fiemiddotmi raptul e11 sin alit de PUli~ demonstrativ 5i atit de eiiptic 0 fae numai pentru a ajunge cit mlI rtpede la lema mea principalil - delenninarea fiinlei ea pre~lIrtf in toatc scnsurile ace~tlli cuvinl Sc poatc demonSI d loalC nUlHcle date tcmciului pnnclpiului ori Icntrului au dcscmnu intoldeiUnl invtriantul unci prc1cnlc (tidos alche tlos tntrgtia oIdia (~nl existeOl substanl1 subiect) altfheia trmscendcntalilolle conslzlnll DUlIlnezeu om etc
SlroCllrfI stlllflllili jtxlll
Eveoimcntul de roplUrltl disruplia la care faceam auzie la ioceshyplllu l aceslor rinduri esle posibil s1l se fi produs in momentul in care siructuralilatea struclUrii a inccpUl sil fie gindit1i adidl repela111 Si de 3Ceca spuncam eli aceast11 disru~ie esle in loate sensurile cuvintului o repelilielmedilI n lIebuil s1 inceapli a fi gindit3 Si legea ce comanmiddot cia intr-un fel sau allul dorinla de centru in constiluirea structurii ca $i procesul sCITUlifie3rii cemiddotsi subordona deplasirile Si substitu irile IlCcstei legi a prezenci centrale prczent centrall care n-a fost ins1l Iliciodatd ea ins11$i care a fost dintOldcauna deja deportall in afar1l de sine in substitutul ei Subs1itulul nu se subSliluie la nimie care intrmiddotun (ei sau altol i-a premiddotexislal Din momeOlui acela a trebuit sll inceaplt 3 sc considera eli nu exisl3 ccntrU d centrol nu poote fi gindil sub (onna unei fiin I1lri-prezente e3 nu are un loe natural ell nu cste un Joe fix ci 0 funclie un soi de ne-loe in care au loe nesfir$ite inloeuiri de semne Este momemul in care Iimbajul invadcaza cimpul pub1cmatic universal momentul in cart in lipsa unui centro $i a unci origini t()ul devine discurs - cu condilia s ne inelegem asupra accstui cuvinl - altrel spus sistem in care semnificalul centra fie eJ originar sau transcendental nu este niciodlIi absolul prezent in afara unui sistem de diferenle Absena unui semnificlI transcendental ettinde la infinil cimpul si joeul semnificaliei
Unde ~ i cind se produce aceasl1l deseentrare sub ronna unei gindiri a structuraJitllii slrucrurii) Pentro a desemna aceas11 produmiddot cere ar fi destul de naiv sltrimi tem III un evenimenl la 0 doetrinl sau la un nUme de aUlor E 0 producert ce apanine flrll doar Si poate tOlalilAtii unci epoci a Doostrl dar care a incepul dintoldeauna deja sA se esleascll Si s lucleze Dacll aT fi IOlusi cu titlu pur indicativ 53 ne oprim la citca nume proprii si S11 aminlim pc aUlorii acelor discursu ri in care aceast11 producere s-a menlinut cel mai aproape de formularea ei eea mai radical11 ar trebui des igur runiOlite criuca nictzschcan3 a mttafizicii a conceptelor de fiinll si de adevAI clrora Ie sint substituile conceplele de joe iOierprelare ~i scmn (semn tar adevltlr prezeOl) eritica freudianll a prezenlei la sine altfel spus il
conSliinlei a subieltluiui a identitllii cu sine a proximit11lii sau a proshyprict11lii faill de sine ea si mull mai radicaJi dislrugerea heideggcmiddot rianl a metafizicii n onto-Ieologiei a delerminlrii fiinlei ca prezenll Or loote aceste discursuri dislructive Si loate analoagele lor se a03 prinse intr-un soi de cere Cere unie $i care descrie rorma raponului dimre istoria melafizkii 5i distfugerea istoriei mclalilicii 1111 alt ici ttn seilS 51 ne hpsim de LOnceplele mctafllicii pcntru a zgudui din caneHi metafizica nu dipunem de nici un hmbaj - de niei 0 sjnax~ $i de nici un lexic - cure sl fie strllin de lceast~ illlric nu putem rilsti nici 0 propozilie clistntcti1i care sii nu e fi mulal deja pc forllla
378 379 ampriiufII i tfif~~I -logic ~i pcgtSluialelc impiicilc I ccea ce ea hi propune sii conteStc U exemplu dintre nenumarlIce posibile melafizica prezenlci n zdru~inaI4 c~ lljulOrul conceplului de stmn D~r din moment cel~ prOpUI s1l arAII aSlfe eli 3$3 cum am sugerat admeaun nu exiSlli un semnifical transcendel11aJ ori privilegiat $i eli jocuJ sau cimpu] semniticaliei nu rnai arc asadar niei 0 limit1 ar rebui - dar Cste IOCshymai ceca ce nu se po~lIe face - sci refuzi pina si conceplul si termenu de semn Aceaslll dcoarelte semnific31ia semn a fost dintotdeauna inshyleieasl Si deICnninlIJi in sensul sIiu ca semnmiddota-ceva ca un semnifi calli cc Irimite la un semnificat ca un semnificant diCerit de semnifi catul sALL laf dacA anulezi diferena radicaHI dinlre semniflcant $i sem nillc se cuvine si renun1i la insu~i termenul de semnificam ca $i concept mewfitic Anmci dnd in preflta In Crud ~i gifti Levi-Strauss spune am cllutat s11 transcendem opgtzilia dintre sensibil ~i inteligibil situindu-ne din cnpul loeului 13 nivelu] semnelormiddot necesitalca forta $i legilirnitate1 geslUlui siu nu pol s3 ne facn s3 uilm d[ un concept precum ncela de semn nu are cum sl depl$eascA prin el insu$i opoulia dintre sensibil ~i inlcligibil Estc dClerminal de aceastil opotilie in lotalilate ~i prin inlermediul inlregii sale istorii N-a trJiil dedt gmlie ei $i siSlemului ei Nu pulem in$l sI ne Jipsim de conceplUl de scmn nu putem si renunlhn la aceast3 complicita te meshytafizic1i Urn a renUnla implicit la travaliul critic pe care iI indreptim impolria ei 1M3 a riscn sl $tergem diferenla in identilatea cu sine a unui scmnificat ce-$i reduce la sine insusi semnificanlul sau ceca cc e5le 10luna il expulzeazi1 pur $i simplu afllrn din sine aci exist douJi modalitllli elerogene de a $terge diferenla dintre semnificmt $i senmificat una clasic3 consli1 in a reduce sau in a deriva semnifishycantu adic3 pin1i la urml in a subordono gindirii semnul cealalti pi care 0 Tndrepltrn aici impotriva prccedenlei consl1l in punerea s~b semnul intreb1irii a sistcmului in carc funclionn pr~cedentl reduclle ~i in primul rind n opnilici dintrc sensibil $i intcligibil GiCI
parodoxli eSlc cI reductia mClafizicli n semnului avea nevoie de opozilia pc care 0 reducea Opoziin face sislem cu reductia Inr cecil ce spuncm aid dcsprc semn po3le fi eXlins 13 tcale conccplcie ~i ~~ lOOle frazcle mClafizicii in p1rlicular la discursul despre struCtucl Ejst3 ins1l rnai muhe feluri de l fi prins in acest cere Toole sint mu mull sau mai pUlin naive mni mull 13U mai pUlin empirice lTl3i Illull suu mai PUlin sislemllice mai mull sau nui PIllin aproplale de fonnularea $i chinr de formaliznrca aceslUi cerc Toemai nces1e
Claude UjSll3uss Miologict I Crud fl glftt traducere SI rrd~IJ de 10M Pnzarn Ed Babel BucuCC$lI 19)5 [) 35
Srfl(wrn YlIlIlul fi jlxlll
difcrcnlc sint cclc care explidl mulliludinca discursurilor distruclive si deZlcordu) dintrc cei cc Ie suslin ~i toemai in intcriorul conceplclor rno~lcnile de 130 melnfizic1i au operll de pild3 Nietzsche Freud $i Hcidegger Or dat fiind cli aceste conceple nu constiwie ni~te elemenl niste atomi fiind prinse tntr-o sintax1i $i inlr-un sislcm ficcnre imprumul 1n parle aduce cu el intrcaga metafizidL E ceca ce Ie permitc alunci acesor dislfUg1itori si sc dislfUgli reciproc de pildli lui Heidegger sl-I considere pe Nietzsche eu tOI alita lucidilate $i ligoare cil3 rea-credinl3 $i necunol$tere drep eel din urm3 metafizician drepl ultimul plntonician Acesl exerciliu i-nr pUlea Ii aplic1l lui Heidegger insuSi lui Freud $i allom dliva $i nu exist3 cxercitiu tnIj rlIspindi in clipa de falA
Cum se prezinll ins3 aceaslll sehemA formalli dnd ne indrept1im privirile sprc Ceca ponr11i numele de $tiinlt umane Exislli una care ocupi aici un loe privikginl Este Orba de etnologie Se pOatc intrmiddotadev3r considera eli elnologia n-a pulut sA ia na$tere ca $liinl4 dedi in momenlul dnd 0 descenlrare a pulut fi o~rat1i in momentul in C3re cuhura european - ~L prill urmare istoria melafizieii $i a conctplelor cesleia - a fosl disocat izgonit din loeul sliu fiind ntoitli alunci sll inceleze se mai considera drepl culturll de refeshyrilllA Acest moment nu apal1ine in primul rind discursului mosofic nu ~liinliJic el este Si un moment politic economic tehnie ttc Se peate aruma cu deplinl ceniludine d1 nu este nimic fortuit in faplul c~ critica etnoeentrismului condilie a ctnoiogiei eSle siscmlIic ~i istoric conlemporanli cu distrugcrca istorici melafizicii Apartin amindoull uncia Si aceleia~i epoei
Or eUlologin - C3 orice ~ Iiin lli - se produce in clementul disshycursulu ~i CSIC mai prcsus de orlce 0 ~tiinlll europeanll care se folose$te fie Si ap1irindumiddotse din rlsputeri de conceptcle apal1inind trldiliei tn consecinlll eli wea sau nu - iar luerul aeesla nu depinde de 0 decizie a elnologuui - acesta face loe in discursul sllu premishyselr elnoeentrismului in chir momenlul cind il denuntli Este 0 lICcesitale ireduelibilt nu 0 contingenlll isoricJ 130 ale e3rei implicalii Sar cuveni sA renecllim Dar ehiar dad nimeni nu ponte s1I scape actstei necesillili chiar dact nimeni nu e prin urmare rllspunllilor Ptll1ru aceast4 cit de mid cedare nu inseamnli d tOale felurile de a ~a sin eglIe ca pertinen1 Cnlitalea $i fccundilalea unui discurs se ~soa~ poole locmai dup ripoundoarea critict cu cart e5le gindil acest laport cu iSloria melalizicii si cQllceplele mOSlcnite Este QTba aid de oraJXIrtarc crilict I limbajul Sliinicior umane $1 de responsabililalea CtillClill discursului Este vorba de a pune in mod exprcs 5i sislem1tie
24 25
~
Forll1i selllJlijicfllie ScnwfI ~
Con$tiintl de tlrebui slIspui ca ~i con~tiinI3~ nimk~lu c~$tlin5 elm nu estc ICVOla~a (1 opnmltlt1 OIUIUL CooShUlii l ntnuculUl de la care pomid on 0001 a pooe s se imbogeasc s capec scns ~i chip De 11 carc pomind pgtatc sl izvorasdi ariee roslire Clci gindirca lucrului lIrepl cteCl Ct ace513 tSle 5e confund1i deja eu expcnenl3 roslini pure i accaltla la rindul i cu periela i Or rosurea puril nu mphc oon nscr~rcalo cum escnla Ibn necesi exlsshylen~ $1 se preclpltlc1itre ume asemenea puumel spreact Daci1 angoosa rlllUrli no ltS1e $1 nu bol fic un paos dera SIC pen c nu conSlIule escnllal 0 madlfien sau un alec emplrlce al scriitorului ci respoosabili1llea aceslei aligustia a acestui pasaj oecesnr I bull ~ ~ _ mente IOgUSI a rosllnl spre cart se ll1gnltute $1 se unplCwC reclprltlC scnmlficalme poslbll~ Se impldld rcelproc dar se I ch une~ Plt ahcle pro ocindu-se 00odna nllpb I oarecum in pofid nlr-un sol de supra-composlbille uoI semnficalillor pulere de echl in comparalle cu care ercauvl Dumnozeul clask pac inc 1 Vorblrca inspmln pen d nu s Clodgt desul sPU inodeau pregt mull lor dad nea de devenl sufiu I 1OSlre (Jelsinge (Inim) sensul _ co I ponsabil aCgt nonslfl in prlI sensulul _ serlsul inge I conslringe hoed mal mull roslta S~Ica Sle goa prooc de braca rn
2
Nu eSle e3 COI$UlUlll locm1I de acea~111 cxigen1J Numiddoti eslC ca oa so de P pnI~
2 Angom lotoda1l1 proyocall de 0 ~Uflore cc se l ~IC smgurll pentnl remt 111 SlIle pentu 3 se aspUll pc ea insll$t ~i a rcveni la sursa~1 din pu c ~ mn n gd~a i _ dein s s pcn a pu slt sP sO(-) pa- A sc laquo) pltgtslti ofnduse I de sub IimbaJul serilorolol Ia vlaquo sO se lin cH mol _pc de orilnca ulul sOu mlm _ rctrlgerii al inspiririi rostirii upiratc Cllc inspirali3 inscanul1 $i JCe~t lU~ [)espre hmbaJUI originar ltc pcmtC nfirma ceea ce FeU(rbaeh spune d hmb3jul ntowfic ~Filosofi3 nu iese de pc ooze sm de sub condei pe1ltru a se rcinloarce mcdlat 1( propria ei sursll ca nu orbeste pIkerca del vorbt (de uode $ antlpatio sa fali de frluie gOlle) ci 3 nu vorbl pel1lfll n 8flldi A demollstm inseunnll pur sl simplu 3shy
ceca cc spun esle nd~llmr insc1mni pur $1 simplu a Klua (EnWILSStrllllg) gindirll ~I a0 readuce la surstl orlgmllrlll gindti~mllfiClia demonsliluel nu poole j 1OIllCputa flrl II 0 S(llloifiC3ia IlIlIbafllw ulllooJul nu eSte 111111 ruleCY3 dceil Jlulti PUIlCtI in relaue a lUI CII II a 1m lu mcnila I reprezcnta peeli prin supOlIIrea izoiam lor mJiiduaiC De xcea e1cllWntul cQC JCf1I1 InedlUI 1111 cd n~ ~plual lt1 mai uni~1 eu CcCllllribule 13 enll~J fiI()lt(lHCI lUI Ue~d 1839 in ltmifrJ1
rtsiJlllita dill rs f perspclla lu~er~ J lt1 s~I~IUdlnll ~ I a responslblliltili umllnc din I cafl scdc nua aseu md de dea lui Dumnczeu (10 u sui
umiddot Ba~c Irons I~ c IOale cUYlnlele pe care Ii Ie-am spus ) Salll2~)middot sail de asemn ce~a ce~ 1 thcteazll Ieremia etc (ieremia 36~i p emcner Ia P uman bull plImagi nl~~eclC ce~~ sau1 0g care cupri~ca Irel centr1 eea dlin cea d ~ll 011 mao te rnomentu l In ca~ noi lrebuic s1l decdd~ce ~ ~ sau ~u laquooa ce aulm $1 dad gm salv~ nlI1l0 e cu nlUl Dumnezeu Dumeul lui LcibI J u c bl ~ nlll ~ Odlb3 de~ple ~I nu cun~tea angoosa aleg_n wpeSI I Uri e gm PSblur I - I lOtte I t lee lie In act Sl ca a(are dis nea de r e zu~ Logosul su igume unel lICe ca I ~ C~~ ~odeauna n~mal pe eel mal bun SI fiee ~ m P connu expnme 01 U~Iului Nu ss 1 unn ~ co ~n fel de msdie a iflu exl dec pnn~ne ac Crle oale cI~ r ~ smgurse diribule in Juns capab1 sO supone dna s3ucl fikei o1e~
dus d~ ~a in palalUl deslrlelor und J u upn ccr~~~nd~ I mn de incepuul lumll exisle a UPj care po a Ies-o pc cea mal bun dlnll de ~ pr~umlVI7teaZl locurile aceslea din Ie me ell~a13 $i lowl 51 de n-$i reinnoi ale erea p 11 erta Ire2Jsllblll de a recapltul a
bullcare nu mai era 0 locu ~ IT~r jeste 1Oirodus imr-o locui01I marc olum d SCI ~ 0 ume n accas laculnl exlSla u insemnau cle Esl n eodo~ nu S-3 PUIUI ablinc sl nu imrebe ce 7ella e~te e rt e dlslona lurnl pe care 0 pareurgem lcum imiddota s Ses ca _en eslor Ai vu un nunr pc fnl ~u~a 0 I m can numOrul mCal Tcodor I-a In ca u
a n Smus rnagt ampl3 dedi pe aceca pc care o~ t 8sn zuso n ltozushy
lUI fils Feuerb3ch c3 hmbajul eterm po11e So1 sc Ulle pe sine) C3 rlCrul nu pome ~ fie elememul iSlonei dad IIU se sprijin3 pe pmim Pc p3mimul eel greu grav si duro P1Imillu munCH scriIClil sens poundIemenl eu - middot-middotc 1113i putin universal in care sensu 1eSle grl u c ~ oJurtze
Hegel ncmiddotar fi liei de un nUll rnlre ajmOf Cllc ehiar dac1l $1 el ginde$le mellronc3 sptnlualll a elcmentdor I1UrlJe dI flerlll eSle eSCI1 a
pur uniCrsIl1 $1 lrmspareIl13 ci 3p1 este esenl Jar jocll umtolea cue Ie illsuflt(~sr~ pelllru el
este nodlll solltt al IleSle inmemlgtr1ri SI $lIbl~Cwl 3CeSlor lor k~ de la care de plec3 $1 11 cart ltc imorc
Lun)Ca spintulul in~IIlIllU do ~lIIe 1100 rom IRI Buuresli 1995 p 285) bull
raponunlor dmlre scnere $1 pimilll C~IC $1 xlaquoa I
UIICI 3Slrd de mol1rOlKI 1 elernemclor A llriglnll SI sensulul CI
----374 Scriilllm li tiijtr(II(I bull
Dad [Oatil iSloria scll5ului e cancenlrul $i reprezellloriJ iOl _ rpunet aJ tablouJui prin figura sciavului dacil discursul hli Hcgur
Logica acea Cane despre care vor~(e Ko~ve sint Iimba~l sclav(ului) adidi (011) muncitor(uJui) cle pot Ii citile de la Stinga dreapttl sau de 13 dreapta 13 stinga ca mi$care reaclionanl sau c mi$carc rcolulionarl ori COl amindouiI in acela$i limp Ar Ii absurd ca transgresarea Clh1ii prin scriitudi sA nu fie citil dedi intr-un $ens detcrminaL Ar Ii absurd dat1i fiind forma AufJrtbungmiddotului care e menlinUl1i in transgresiune $i totcxlatll prea plinl de scns PCnlru 0 transgresare a sensului De 13 dreapta la slinga sau de 101 stinga la dreapt3 aceste doull propnilii cQntradiclorii $i mult prea pline de sens sin la rel de lipsire de pertinenl1l rnlf-un anume puncl bine delerminal
Foane derermin3l Consl31are 1 non-peninemei ale crei efeclc trebuie pe cIl posibil supravegheate Nu vom ti iDleles nimic din slralegia general~ daca am renuntll cu totul s4 cOntrol4m ulilizarea acestei conSlalari Dad am imprumula-o daell am abandon3o dac1 am ineredintamiddoto indifcrent cirei miini dreapla sau slinga
condilia C3 ~ wfd ar fi ~ ies si nl eXIrlg din aceSI tesUIraquo Si imedil1 ducent aSI3 se cUine flilt doar si poole sA spun conditill ca s3 tJd ar fi 53 mor Nu voi avea niciodal~ poslbiln31ca 5i nlt
Exisld deci ftsuruf vu lgar al $Iiintei absolute si deschiderc3 monall1 3 odriului Un lex l Si 0 privire Slug~micia sensuJui ~ i Irezire1 13 mo3J1e 0 scriiluri minor si 0 lumina m3jorll
De 11 una Ia ce3Iah cu totul diferil un anumilleXl Care lraseazll in Illcere struclUra ochiului desene3z1 deschiderea se aenlUreaz~ sll urleascl sfisierea absoluUI SrLSie in mod absoluf propria i le5lilUrll redevenil solid1middot $i suHcient de servil ca 53 se mai ofere ~ i acum spre leclur-a
X
STRUCfURA SEMIUL ~l JOCULIN DlSCURSUL ~TIlNTELOR UMANEo
E mu important s3 ulIcrprel3m imerprelmle dedt sll inlcrpret4m lucrurile
(Monlugne)
Poale c1i in iSlOria conceptului de slructurll s-a produs eeva cemiddotar putea ti numit eveniment dad acest cuvin nu ar aduce cu el 0 inshyclrdltur1l de sens pe care tocmai exigenta structuralll - sau structu shyralistll - are (unctia de a 0 reduce sau de a 0 suspetta 511 spunem tOluSi un evenimenl $i s1l lu3m cuvintul aceSl3 cu precautie intre ghilimele tn ce ar constl prin unnlre aceSI eveniment Ar avea fonna exterioaA a unei mpruri $i unci udublllri
Ar fi usor de demonstrat cll un concept precum cel de structurli $i chior cuvinlUl struetur~ au virsla a ceca ce it numeste episreme adicA in acela$i limp virstI stiinlei si a lilosofiei occidentale ~i ctl rMikinilc lor sint infiple in solul limbajului obiSnuit din adincul droia rpislemf vine s3 Ie cuieagli pentru a Ie aduee la sine prinlr-o deplasare metaforicll $i totu$i pin~ la evenimentul pc C3re jmi proshypun 53-1 reperez structutl S3U mai degrabi structur31itatea siroclurii chiar dac3 llblll 101 limpul la luero a fosl intOlde3una neutralizatll redusll printr-un geSI ce conSla in a-i atribui un centru a 0 rapona 3 un punel de prezcnlll Ja 0 origine fixll Aeesl ccnlru indcplinea funclia nu num3i de a orienta ~i de a echilibr3 de a organiza structura - c1Iei nu se peale intr-adevit concepe 0 structurll neorllnizal3 - ci mai cu scamli dc a face in asa fel ca principiul de orglnizare al sirociurii sa Iimiteze cee) ce am pUlca numi jccul srruclUrii Fir~te cll centro I unci strocluri orientind $i orgnnizind coerenl3 sistemului permite jocul elementelor in inlcriorul fonnei lotale Pin~ astlzi 0 stroclurli lipsitA de orlee fel de centru este cu neputinlll de conccpuL
Cu (latc aces tea ccntrui inehidc deopolrivii jocul pe care tot cl il deschide si 11 face posibiL tn cali late de ctntru cl estc punetul in Care ubstilUirea CODtinulurilor a clcmcnlclor ~i a Icrmcnilor incetea 1l s4 mai tic posibilii In cenlru permUlarca si tranltformarea e]emeoshy
Irnducefe ~I nole de Bopounddan Ghlu
377 3~7C6~_________________slt~nmiddot~~~~~d~if~~~~~_________________middot ____
lelor (carc de lluel pot sl1 fie cle insele niSle structuri cuprinse intr-o slruclur3) e inlerLisi Sau eel putin a r3mas inloloeauna imervsd si mll rolascsc special de acest cuYint~ S-a considerat prin UflTlare inloldeauna ell cenirui care prin definitie c unie constituie i~ intcriorul unci strUcluri ceea ce deoarecc comand sUUcura scapa struCluralitAlii 1M3 de ce pentru 0 gindirc clasidl lsupra struCtu rij centrol poatt fi considenu paradoxal COl aOindu-sc deoIX)lrivl1 i int~rioru $i aara structuri i EI se ana in cenwl 10lalit3iii dar cu IODle acestea dat flind di centrul nu lpaline tOlaiitlii aceasta i$i are cenrut iTt alrd parte CenlnJi nu c centruL Conceplul de StrUcluri CCnlrlltll - chiar dOle reprezint3 coerenla insAsi eondi~ia lui episleme inteleas1i ea filosofie ori etl ~ti inl3 - este in ehip eontrad ietoriu COt renl ~i ea intotdeauna eoerenla in eomradictie exprim3 forta unei dorime ConeeplUJ de structuri central3 este intrmiddotadev3r concepluJ unu i joe inttmeiat consliluit pc bru unei imobilil1lIi fondlloa rc Si a unei een iludini lini~tiloare care ea ins1lsi se sustrage joeului Pc baza aeeslei certitudini angoasa poalC fi sllpinh3 angoas ce se nilSlc intotdcauna dinlr-un anumit fel de a fi implicat in joe de 1 fi prittS in joe de a fi ea $i cum ai fi de la inceputul joeului in joe Plecind de 13 ceea ce noi numim a~adar centru $i care putim s3 fie in accJasi limp afar3 $1 in4untru pri~le indistinct fie denumirea de origine fie pe eea de scop de ardze sau de telos repetiliiie subslilUirile tmnsforshym~i1c pennut3riic sint de fiecare dlltll prinu imr-o iSlorie a sensului - adicltl intrmiddoto istorie pur Si simpJu - c4reia i se poote oricind rcaduce 13 middotjaI1l originea sau anlicipa sfif$ilU sub forma prezenlei lat3 de ce soar pulen probabil susline c3 mi~carea oridrti uheologii ea si a oridird cscalologii este complice cu aceast1l rcducere a strucmiddot turalitlllii Siruclurii $i ineearea intotdeauna sl 0 gindeasc3 pc accasta din urm din perspectiva unei pre1enlc pline $i af1ue in afara jocului
Dad lucrurile stnu Intr-adev1lr 8$3 intrcaga istorie a conceptului de structur3 pini 13 ruptura despre care vorbim trebuie gind it4 ell 0 serie de substiluiri de centre ca 0 inlAnluire de determin3ri ale censhytrului Centrol prim~le succes iv Si intr-un mod reglat fonne $i denushymiri diferile lstoria metafizici i cn de altfe si istoria Occidenlului nu ar f1 dedt istorin acestor melafore si a acestor melOnimii Fornll ei matriciaUI iU const itui--o - ieoal fiemiddotmi raptul e11 sin alit de PUli~ demonstrativ 5i atit de eiiptic 0 fae numai pentru a ajunge cit mlI rtpede la lema mea principalil - delenninarea fiinlei ea pre~lIrtf in toatc scnsurile ace~tlli cuvinl Sc poatc demonSI d loalC nUlHcle date tcmciului pnnclpiului ori Icntrului au dcscmnu intoldeiUnl invtriantul unci prc1cnlc (tidos alche tlos tntrgtia oIdia (~nl existeOl substanl1 subiect) altfheia trmscendcntalilolle conslzlnll DUlIlnezeu om etc
SlroCllrfI stlllflllili jtxlll
Eveoimcntul de roplUrltl disruplia la care faceam auzie la ioceshyplllu l aceslor rinduri esle posibil s1l se fi produs in momentul in care siructuralilatea struclUrii a inccpUl sil fie gindit1i adidl repela111 Si de 3Ceca spuncam eli aceast11 disru~ie esle in loate sensurile cuvintului o repelilielmedilI n lIebuil s1 inceapli a fi gindit3 Si legea ce comanmiddot cia intr-un fel sau allul dorinla de centru in constiluirea structurii ca $i procesul sCITUlifie3rii cemiddotsi subordona deplasirile Si substitu irile IlCcstei legi a prezenci centrale prczent centrall care n-a fost ins1l Iliciodatd ea ins11$i care a fost dintOldcauna deja deportall in afar1l de sine in substitutul ei Subs1itulul nu se subSliluie la nimie care intrmiddotun (ei sau altol i-a premiddotexislal Din momeOlui acela a trebuit sll inceaplt 3 sc considera eli nu exisl3 ccntrU d centrol nu poote fi gindil sub (onna unei fiin I1lri-prezente e3 nu are un loe natural ell nu cste un Joe fix ci 0 funclie un soi de ne-loe in care au loe nesfir$ite inloeuiri de semne Este momemul in care Iimbajul invadcaza cimpul pub1cmatic universal momentul in cart in lipsa unui centro $i a unci origini t()ul devine discurs - cu condilia s ne inelegem asupra accstui cuvinl - altrel spus sistem in care semnificalul centra fie eJ originar sau transcendental nu este niciodlIi absolul prezent in afara unui sistem de diferenle Absena unui semnificlI transcendental ettinde la infinil cimpul si joeul semnificaliei
Unde ~ i cind se produce aceasl1l deseentrare sub ronna unei gindiri a structuraJitllii slrucrurii) Pentro a desemna aceas11 produmiddot cere ar fi destul de naiv sltrimi tem III un evenimenl la 0 doetrinl sau la un nUme de aUlor E 0 producert ce apanine flrll doar Si poate tOlalilAtii unci epoci a Doostrl dar care a incepul dintoldeauna deja sA se esleascll Si s lucleze Dacll aT fi IOlusi cu titlu pur indicativ 53 ne oprim la citca nume proprii si S11 aminlim pc aUlorii acelor discursu ri in care aceast11 producere s-a menlinut cel mai aproape de formularea ei eea mai radical11 ar trebui des igur runiOlite criuca nictzschcan3 a mttafizicii a conceptelor de fiinll si de adevAI clrora Ie sint substituile conceplele de joe iOierprelare ~i scmn (semn tar adevltlr prezeOl) eritica freudianll a prezenlei la sine altfel spus il
conSliinlei a subieltluiui a identitllii cu sine a proximit11lii sau a proshyprict11lii faill de sine ea si mull mai radicaJi dislrugerea heideggcmiddot rianl a metafizicii n onto-Ieologiei a delerminlrii fiinlei ca prezenll Or loote aceste discursuri dislructive Si loate analoagele lor se a03 prinse intr-un soi de cere Cere unie $i care descrie rorma raponului dimre istoria melafizkii 5i distfugerea istoriei mclalilicii 1111 alt ici ttn seilS 51 ne hpsim de LOnceplele mctafllicii pcntru a zgudui din caneHi metafizica nu dipunem de nici un hmbaj - de niei 0 sjnax~ $i de nici un lexic - cure sl fie strllin de lceast~ illlric nu putem rilsti nici 0 propozilie clistntcti1i care sii nu e fi mulal deja pc forllla
378 379 ampriiufII i tfif~~I -logic ~i pcgtSluialelc impiicilc I ccea ce ea hi propune sii conteStc U exemplu dintre nenumarlIce posibile melafizica prezenlci n zdru~inaI4 c~ lljulOrul conceplului de stmn D~r din moment cel~ prOpUI s1l arAII aSlfe eli 3$3 cum am sugerat admeaun nu exiSlli un semnifical transcendel11aJ ori privilegiat $i eli jocuJ sau cimpu] semniticaliei nu rnai arc asadar niei 0 limit1 ar rebui - dar Cste IOCshymai ceca ce nu se po~lIe face - sci refuzi pina si conceplul si termenu de semn Aceaslll dcoarelte semnific31ia semn a fost dintotdeauna inshyleieasl Si deICnninlIJi in sensul sIiu ca semnmiddota-ceva ca un semnifi calli cc Irimite la un semnificat ca un semnificant diCerit de semnifi catul sALL laf dacA anulezi diferena radicaHI dinlre semniflcant $i sem nillc se cuvine si renun1i la insu~i termenul de semnificam ca $i concept mewfitic Anmci dnd in preflta In Crud ~i gifti Levi-Strauss spune am cllutat s11 transcendem opgtzilia dintre sensibil ~i inteligibil situindu-ne din cnpul loeului 13 nivelu] semnelormiddot necesitalca forta $i legilirnitate1 geslUlui siu nu pol s3 ne facn s3 uilm d[ un concept precum ncela de semn nu are cum sl depl$eascA prin el insu$i opoulia dintre sensibil ~i inlcligibil Estc dClerminal de aceastil opotilie in lotalilate ~i prin inlermediul inlregii sale istorii N-a trJiil dedt gmlie ei $i siSlemului ei Nu pulem in$l sI ne Jipsim de conceplUl de scmn nu putem si renunlhn la aceast3 complicita te meshytafizic1i Urn a renUnla implicit la travaliul critic pe care iI indreptim impolria ei 1M3 a riscn sl $tergem diferenla in identilatea cu sine a unui scmnificat ce-$i reduce la sine insusi semnificanlul sau ceca cc e5le 10luna il expulzeazi1 pur $i simplu afllrn din sine aci exist douJi modalitllli elerogene de a $terge diferenla dintre semnificmt $i senmificat una clasic3 consli1 in a reduce sau in a deriva semnifishycantu adic3 pin1i la urml in a subordono gindirii semnul cealalti pi care 0 Tndrepltrn aici impotriva prccedenlei consl1l in punerea s~b semnul intreb1irii a sistcmului in carc funclionn pr~cedentl reduclle ~i in primul rind n opnilici dintrc sensibil $i intcligibil GiCI
parodoxli eSlc cI reductia mClafizicli n semnului avea nevoie de opozilia pc care 0 reducea Opoziin face sislem cu reductia Inr cecil ce spuncm aid dcsprc semn po3le fi eXlins 13 tcale conccplcie ~i ~~ lOOle frazcle mClafizicii in p1rlicular la discursul despre struCtucl Ejst3 ins1l rnai muhe feluri de l fi prins in acest cere Toole sint mu mull sau mai pUlin naive mni mull 13U mai pUlin empirice lTl3i Illull suu mai PUlin sislemllice mai mull sau nui PIllin aproplale de fonnularea $i chinr de formaliznrca aceslUi cerc Toemai nces1e
Claude UjSll3uss Miologict I Crud fl glftt traducere SI rrd~IJ de 10M Pnzarn Ed Babel BucuCC$lI 19)5 [) 35
Srfl(wrn YlIlIlul fi jlxlll
difcrcnlc sint cclc care explidl mulliludinca discursurilor distruclive si deZlcordu) dintrc cei cc Ie suslin ~i toemai in intcriorul conceplclor rno~lcnile de 130 melnfizic1i au operll de pild3 Nietzsche Freud $i Hcidegger Or dat fiind cli aceste conceple nu constiwie ni~te elemenl niste atomi fiind prinse tntr-o sintax1i $i inlr-un sislcm ficcnre imprumul 1n parle aduce cu el intrcaga metafizidL E ceca ce Ie permitc alunci acesor dislfUg1itori si sc dislfUgli reciproc de pildli lui Heidegger sl-I considere pe Nietzsche eu tOI alita lucidilate $i ligoare cil3 rea-credinl3 $i necunol$tere drep eel din urm3 metafizician drepl ultimul plntonician Acesl exerciliu i-nr pUlea Ii aplic1l lui Heidegger insuSi lui Freud $i allom dliva $i nu exist3 cxercitiu tnIj rlIspindi in clipa de falA
Cum se prezinll ins3 aceaslll sehemA formalli dnd ne indrept1im privirile sprc Ceca ponr11i numele de $tiinlt umane Exislli una care ocupi aici un loe privikginl Este Orba de etnologie Se pOatc intrmiddotadev3r considera eli elnologia n-a pulut sA ia na$tere ca $liinl4 dedi in momenlul dnd 0 descenlrare a pulut fi o~rat1i in momentul in C3re cuhura european - ~L prill urmare istoria melafizieii $i a conctplelor cesleia - a fosl disocat izgonit din loeul sliu fiind ntoitli alunci sll inceleze se mai considera drepl culturll de refeshyrilllA Acest moment nu apal1ine in primul rind discursului mosofic nu ~liinliJic el este Si un moment politic economic tehnie ttc Se peate aruma cu deplinl ceniludine d1 nu este nimic fortuit in faplul c~ critica etnoeentrismului condilie a ctnoiogiei eSle siscmlIic ~i istoric conlemporanli cu distrugcrca istorici melafizicii Apartin amindoull uncia Si aceleia~i epoei
Or eUlologin - C3 orice ~ Iiin lli - se produce in clementul disshycursulu ~i CSIC mai prcsus de orlce 0 ~tiinlll europeanll care se folose$te fie Si ap1irindumiddotse din rlsputeri de conceptcle apal1inind trldiliei tn consecinlll eli wea sau nu - iar luerul aeesla nu depinde de 0 decizie a elnologuui - acesta face loe in discursul sllu premishyselr elnoeentrismului in chir momenlul cind il denuntli Este 0 lICcesitale ireduelibilt nu 0 contingenlll isoricJ 130 ale e3rei implicalii Sar cuveni sA renecllim Dar ehiar dad nimeni nu ponte s1I scape actstei necesillili chiar dact nimeni nu e prin urmare rllspunllilor Ptll1ru aceast4 cit de mid cedare nu inseamnli d tOale felurile de a ~a sin eglIe ca pertinen1 Cnlitalea $i fccundilalea unui discurs se ~soa~ poole locmai dup ripoundoarea critict cu cart e5le gindil acest laport cu iSloria melalizicii si cQllceplele mOSlcnite Este QTba aid de oraJXIrtarc crilict I limbajul Sliinicior umane $1 de responsabililalea CtillClill discursului Este vorba de a pune in mod exprcs 5i sislem1tie
----374 Scriilllm li tiijtr(II(I bull
Dad [Oatil iSloria scll5ului e cancenlrul $i reprezellloriJ iOl _ rpunet aJ tablouJui prin figura sciavului dacil discursul hli Hcgur
Logica acea Cane despre care vor~(e Ko~ve sint Iimba~l sclav(ului) adidi (011) muncitor(uJui) cle pot Ii citile de la Stinga dreapttl sau de 13 dreapta 13 stinga ca mi$care reaclionanl sau c mi$carc rcolulionarl ori COl amindouiI in acela$i limp Ar Ii absurd ca transgresarea Clh1ii prin scriitudi sA nu fie citil dedi intr-un $ens detcrminaL Ar Ii absurd dat1i fiind forma AufJrtbungmiddotului care e menlinUl1i in transgresiune $i totcxlatll prea plinl de scns PCnlru 0 transgresare a sensului De 13 dreapta la slinga sau de 101 stinga la dreapt3 aceste doull propnilii cQntradiclorii $i mult prea pline de sens sin la rel de lipsire de pertinenl1l rnlf-un anume puncl bine delerminal
Foane derermin3l Consl31are 1 non-peninemei ale crei efeclc trebuie pe cIl posibil supravegheate Nu vom ti iDleles nimic din slralegia general~ daca am renuntll cu totul s4 cOntrol4m ulilizarea acestei conSlalari Dad am imprumula-o daell am abandon3o dac1 am ineredintamiddoto indifcrent cirei miini dreapla sau slinga
condilia C3 ~ wfd ar fi ~ ies si nl eXIrlg din aceSI tesUIraquo Si imedil1 ducent aSI3 se cUine flilt doar si poole sA spun conditill ca s3 tJd ar fi 53 mor Nu voi avea niciodal~ poslbiln31ca 5i nlt
Exisld deci ftsuruf vu lgar al $Iiintei absolute si deschiderc3 monall1 3 odriului Un lex l Si 0 privire Slug~micia sensuJui ~ i Irezire1 13 mo3J1e 0 scriiluri minor si 0 lumina m3jorll
De 11 una Ia ce3Iah cu totul diferil un anumilleXl Care lraseazll in Illcere struclUra ochiului desene3z1 deschiderea se aenlUreaz~ sll urleascl sfisierea absoluUI SrLSie in mod absoluf propria i le5lilUrll redevenil solid1middot $i suHcient de servil ca 53 se mai ofere ~ i acum spre leclur-a
X
STRUCfURA SEMIUL ~l JOCULIN DlSCURSUL ~TIlNTELOR UMANEo
E mu important s3 ulIcrprel3m imerprelmle dedt sll inlcrpret4m lucrurile
(Monlugne)
Poale c1i in iSlOria conceptului de slructurll s-a produs eeva cemiddotar putea ti numit eveniment dad acest cuvin nu ar aduce cu el 0 inshyclrdltur1l de sens pe care tocmai exigenta structuralll - sau structu shyralistll - are (unctia de a 0 reduce sau de a 0 suspetta 511 spunem tOluSi un evenimenl $i s1l lu3m cuvintul aceSl3 cu precautie intre ghilimele tn ce ar constl prin unnlre aceSI eveniment Ar avea fonna exterioaA a unei mpruri $i unci udublllri
Ar fi usor de demonstrat cll un concept precum cel de structurli $i chior cuvinlUl struetur~ au virsla a ceca ce it numeste episreme adicA in acela$i limp virstI stiinlei si a lilosofiei occidentale ~i ctl rMikinilc lor sint infiple in solul limbajului obiSnuit din adincul droia rpislemf vine s3 Ie cuieagli pentru a Ie aduee la sine prinlr-o deplasare metaforicll $i totu$i pin~ la evenimentul pc C3re jmi proshypun 53-1 reperez structutl S3U mai degrabi structur31itatea siroclurii chiar dac3 llblll 101 limpul la luero a fosl intOlde3una neutralizatll redusll printr-un geSI ce conSla in a-i atribui un centru a 0 rapona 3 un punel de prezcnlll Ja 0 origine fixll Aeesl ccnlru indcplinea funclia nu num3i de a orienta ~i de a echilibr3 de a organiza structura - c1Iei nu se peale intr-adevit concepe 0 structurll neorllnizal3 - ci mai cu scamli dc a face in asa fel ca principiul de orglnizare al sirociurii sa Iimiteze cee) ce am pUlca numi jccul srruclUrii Fir~te cll centro I unci strocluri orientind $i orgnnizind coerenl3 sistemului permite jocul elementelor in inlcriorul fonnei lotale Pin~ astlzi 0 stroclurli lipsitA de orlee fel de centru este cu neputinlll de conccpuL
Cu (latc aces tea ccntrui inehidc deopolrivii jocul pe care tot cl il deschide si 11 face posibiL tn cali late de ctntru cl estc punetul in Care ubstilUirea CODtinulurilor a clcmcnlclor ~i a Icrmcnilor incetea 1l s4 mai tic posibilii In cenlru permUlarca si tranltformarea e]emeoshy
Irnducefe ~I nole de Bopounddan Ghlu
377 3~7C6~_________________slt~nmiddot~~~~~d~if~~~~~_________________middot ____
lelor (carc de lluel pot sl1 fie cle insele niSle structuri cuprinse intr-o slruclur3) e inlerLisi Sau eel putin a r3mas inloloeauna imervsd si mll rolascsc special de acest cuYint~ S-a considerat prin UflTlare inloldeauna ell cenirui care prin definitie c unie constituie i~ intcriorul unci strUcluri ceea ce deoarecc comand sUUcura scapa struCluralitAlii 1M3 de ce pentru 0 gindirc clasidl lsupra struCtu rij centrol poatt fi considenu paradoxal COl aOindu-sc deoIX)lrivl1 i int~rioru $i aara structuri i EI se ana in cenwl 10lalit3iii dar cu IODle acestea dat flind di centrul nu lpaline tOlaiitlii aceasta i$i are cenrut iTt alrd parte CenlnJi nu c centruL Conceplul de StrUcluri CCnlrlltll - chiar dOle reprezint3 coerenla insAsi eondi~ia lui episleme inteleas1i ea filosofie ori etl ~ti inl3 - este in ehip eontrad ietoriu COt renl ~i ea intotdeauna eoerenla in eomradictie exprim3 forta unei dorime ConeeplUJ de structuri central3 este intrmiddotadev3r concepluJ unu i joe inttmeiat consliluit pc bru unei imobilil1lIi fondlloa rc Si a unei een iludini lini~tiloare care ea ins1lsi se sustrage joeului Pc baza aeeslei certitudini angoasa poalC fi sllpinh3 angoas ce se nilSlc intotdcauna dinlr-un anumit fel de a fi implicat in joe de 1 fi prittS in joe de a fi ea $i cum ai fi de la inceputul joeului in joe Plecind de 13 ceea ce noi numim a~adar centru $i care putim s3 fie in accJasi limp afar3 $1 in4untru pri~le indistinct fie denumirea de origine fie pe eea de scop de ardze sau de telos repetiliiie subslilUirile tmnsforshym~i1c pennut3riic sint de fiecare dlltll prinu imr-o iSlorie a sensului - adicltl intrmiddoto istorie pur Si simpJu - c4reia i se poote oricind rcaduce 13 middotjaI1l originea sau anlicipa sfif$ilU sub forma prezenlei lat3 de ce soar pulen probabil susline c3 mi~carea oridrti uheologii ea si a oridird cscalologii este complice cu aceast1l rcducere a strucmiddot turalitlllii Siruclurii $i ineearea intotdeauna sl 0 gindeasc3 pc accasta din urm din perspectiva unei pre1enlc pline $i af1ue in afara jocului
Dad lucrurile stnu Intr-adev1lr 8$3 intrcaga istorie a conceptului de structur3 pini 13 ruptura despre care vorbim trebuie gind it4 ell 0 serie de substiluiri de centre ca 0 inlAnluire de determin3ri ale censhytrului Centrol prim~le succes iv Si intr-un mod reglat fonne $i denushymiri diferile lstoria metafizici i cn de altfe si istoria Occidenlului nu ar f1 dedt istorin acestor melafore si a acestor melOnimii Fornll ei matriciaUI iU const itui--o - ieoal fiemiddotmi raptul e11 sin alit de PUli~ demonstrativ 5i atit de eiiptic 0 fae numai pentru a ajunge cit mlI rtpede la lema mea principalil - delenninarea fiinlei ea pre~lIrtf in toatc scnsurile ace~tlli cuvinl Sc poatc demonSI d loalC nUlHcle date tcmciului pnnclpiului ori Icntrului au dcscmnu intoldeiUnl invtriantul unci prc1cnlc (tidos alche tlos tntrgtia oIdia (~nl existeOl substanl1 subiect) altfheia trmscendcntalilolle conslzlnll DUlIlnezeu om etc
SlroCllrfI stlllflllili jtxlll
Eveoimcntul de roplUrltl disruplia la care faceam auzie la ioceshyplllu l aceslor rinduri esle posibil s1l se fi produs in momentul in care siructuralilatea struclUrii a inccpUl sil fie gindit1i adidl repela111 Si de 3Ceca spuncam eli aceast11 disru~ie esle in loate sensurile cuvintului o repelilielmedilI n lIebuil s1 inceapli a fi gindit3 Si legea ce comanmiddot cia intr-un fel sau allul dorinla de centru in constiluirea structurii ca $i procesul sCITUlifie3rii cemiddotsi subordona deplasirile Si substitu irile IlCcstei legi a prezenci centrale prczent centrall care n-a fost ins1l Iliciodatd ea ins11$i care a fost dintOldcauna deja deportall in afar1l de sine in substitutul ei Subs1itulul nu se subSliluie la nimie care intrmiddotun (ei sau altol i-a premiddotexislal Din momeOlui acela a trebuit sll inceaplt 3 sc considera eli nu exisl3 ccntrU d centrol nu poote fi gindil sub (onna unei fiin I1lri-prezente e3 nu are un loe natural ell nu cste un Joe fix ci 0 funclie un soi de ne-loe in care au loe nesfir$ite inloeuiri de semne Este momemul in care Iimbajul invadcaza cimpul pub1cmatic universal momentul in cart in lipsa unui centro $i a unci origini t()ul devine discurs - cu condilia s ne inelegem asupra accstui cuvinl - altrel spus sistem in care semnificalul centra fie eJ originar sau transcendental nu este niciodlIi absolul prezent in afara unui sistem de diferenle Absena unui semnificlI transcendental ettinde la infinil cimpul si joeul semnificaliei
Unde ~ i cind se produce aceasl1l deseentrare sub ronna unei gindiri a structuraJitllii slrucrurii) Pentro a desemna aceas11 produmiddot cere ar fi destul de naiv sltrimi tem III un evenimenl la 0 doetrinl sau la un nUme de aUlor E 0 producert ce apanine flrll doar Si poate tOlalilAtii unci epoci a Doostrl dar care a incepul dintoldeauna deja sA se esleascll Si s lucleze Dacll aT fi IOlusi cu titlu pur indicativ 53 ne oprim la citca nume proprii si S11 aminlim pc aUlorii acelor discursu ri in care aceast11 producere s-a menlinut cel mai aproape de formularea ei eea mai radical11 ar trebui des igur runiOlite criuca nictzschcan3 a mttafizicii a conceptelor de fiinll si de adevAI clrora Ie sint substituile conceplele de joe iOierprelare ~i scmn (semn tar adevltlr prezeOl) eritica freudianll a prezenlei la sine altfel spus il
conSliinlei a subieltluiui a identitllii cu sine a proximit11lii sau a proshyprict11lii faill de sine ea si mull mai radicaJi dislrugerea heideggcmiddot rianl a metafizicii n onto-Ieologiei a delerminlrii fiinlei ca prezenll Or loote aceste discursuri dislructive Si loate analoagele lor se a03 prinse intr-un soi de cere Cere unie $i care descrie rorma raponului dimre istoria melafizkii 5i distfugerea istoriei mclalilicii 1111 alt ici ttn seilS 51 ne hpsim de LOnceplele mctafllicii pcntru a zgudui din caneHi metafizica nu dipunem de nici un hmbaj - de niei 0 sjnax~ $i de nici un lexic - cure sl fie strllin de lceast~ illlric nu putem rilsti nici 0 propozilie clistntcti1i care sii nu e fi mulal deja pc forllla
378 379 ampriiufII i tfif~~I -logic ~i pcgtSluialelc impiicilc I ccea ce ea hi propune sii conteStc U exemplu dintre nenumarlIce posibile melafizica prezenlci n zdru~inaI4 c~ lljulOrul conceplului de stmn D~r din moment cel~ prOpUI s1l arAII aSlfe eli 3$3 cum am sugerat admeaun nu exiSlli un semnifical transcendel11aJ ori privilegiat $i eli jocuJ sau cimpu] semniticaliei nu rnai arc asadar niei 0 limit1 ar rebui - dar Cste IOCshymai ceca ce nu se po~lIe face - sci refuzi pina si conceplul si termenu de semn Aceaslll dcoarelte semnific31ia semn a fost dintotdeauna inshyleieasl Si deICnninlIJi in sensul sIiu ca semnmiddota-ceva ca un semnifi calli cc Irimite la un semnificat ca un semnificant diCerit de semnifi catul sALL laf dacA anulezi diferena radicaHI dinlre semniflcant $i sem nillc se cuvine si renun1i la insu~i termenul de semnificam ca $i concept mewfitic Anmci dnd in preflta In Crud ~i gifti Levi-Strauss spune am cllutat s11 transcendem opgtzilia dintre sensibil ~i inteligibil situindu-ne din cnpul loeului 13 nivelu] semnelormiddot necesitalca forta $i legilirnitate1 geslUlui siu nu pol s3 ne facn s3 uilm d[ un concept precum ncela de semn nu are cum sl depl$eascA prin el insu$i opoulia dintre sensibil ~i inlcligibil Estc dClerminal de aceastil opotilie in lotalilate ~i prin inlermediul inlregii sale istorii N-a trJiil dedt gmlie ei $i siSlemului ei Nu pulem in$l sI ne Jipsim de conceplUl de scmn nu putem si renunlhn la aceast3 complicita te meshytafizic1i Urn a renUnla implicit la travaliul critic pe care iI indreptim impolria ei 1M3 a riscn sl $tergem diferenla in identilatea cu sine a unui scmnificat ce-$i reduce la sine insusi semnificanlul sau ceca cc e5le 10luna il expulzeazi1 pur $i simplu afllrn din sine aci exist douJi modalitllli elerogene de a $terge diferenla dintre semnificmt $i senmificat una clasic3 consli1 in a reduce sau in a deriva semnifishycantu adic3 pin1i la urml in a subordono gindirii semnul cealalti pi care 0 Tndrepltrn aici impotriva prccedenlei consl1l in punerea s~b semnul intreb1irii a sistcmului in carc funclionn pr~cedentl reduclle ~i in primul rind n opnilici dintrc sensibil $i intcligibil GiCI
parodoxli eSlc cI reductia mClafizicli n semnului avea nevoie de opozilia pc care 0 reducea Opoziin face sislem cu reductia Inr cecil ce spuncm aid dcsprc semn po3le fi eXlins 13 tcale conccplcie ~i ~~ lOOle frazcle mClafizicii in p1rlicular la discursul despre struCtucl Ejst3 ins1l rnai muhe feluri de l fi prins in acest cere Toole sint mu mull sau mai pUlin naive mni mull 13U mai pUlin empirice lTl3i Illull suu mai PUlin sislemllice mai mull sau nui PIllin aproplale de fonnularea $i chinr de formaliznrca aceslUi cerc Toemai nces1e
Claude UjSll3uss Miologict I Crud fl glftt traducere SI rrd~IJ de 10M Pnzarn Ed Babel BucuCC$lI 19)5 [) 35
Srfl(wrn YlIlIlul fi jlxlll
difcrcnlc sint cclc care explidl mulliludinca discursurilor distruclive si deZlcordu) dintrc cei cc Ie suslin ~i toemai in intcriorul conceplclor rno~lcnile de 130 melnfizic1i au operll de pild3 Nietzsche Freud $i Hcidegger Or dat fiind cli aceste conceple nu constiwie ni~te elemenl niste atomi fiind prinse tntr-o sintax1i $i inlr-un sislcm ficcnre imprumul 1n parle aduce cu el intrcaga metafizidL E ceca ce Ie permitc alunci acesor dislfUg1itori si sc dislfUgli reciproc de pildli lui Heidegger sl-I considere pe Nietzsche eu tOI alita lucidilate $i ligoare cil3 rea-credinl3 $i necunol$tere drep eel din urm3 metafizician drepl ultimul plntonician Acesl exerciliu i-nr pUlea Ii aplic1l lui Heidegger insuSi lui Freud $i allom dliva $i nu exist3 cxercitiu tnIj rlIspindi in clipa de falA
Cum se prezinll ins3 aceaslll sehemA formalli dnd ne indrept1im privirile sprc Ceca ponr11i numele de $tiinlt umane Exislli una care ocupi aici un loe privikginl Este Orba de etnologie Se pOatc intrmiddotadev3r considera eli elnologia n-a pulut sA ia na$tere ca $liinl4 dedi in momenlul dnd 0 descenlrare a pulut fi o~rat1i in momentul in C3re cuhura european - ~L prill urmare istoria melafizieii $i a conctplelor cesleia - a fosl disocat izgonit din loeul sliu fiind ntoitli alunci sll inceleze se mai considera drepl culturll de refeshyrilllA Acest moment nu apal1ine in primul rind discursului mosofic nu ~liinliJic el este Si un moment politic economic tehnie ttc Se peate aruma cu deplinl ceniludine d1 nu este nimic fortuit in faplul c~ critica etnoeentrismului condilie a ctnoiogiei eSle siscmlIic ~i istoric conlemporanli cu distrugcrca istorici melafizicii Apartin amindoull uncia Si aceleia~i epoei
Or eUlologin - C3 orice ~ Iiin lli - se produce in clementul disshycursulu ~i CSIC mai prcsus de orlce 0 ~tiinlll europeanll care se folose$te fie Si ap1irindumiddotse din rlsputeri de conceptcle apal1inind trldiliei tn consecinlll eli wea sau nu - iar luerul aeesla nu depinde de 0 decizie a elnologuui - acesta face loe in discursul sllu premishyselr elnoeentrismului in chir momenlul cind il denuntli Este 0 lICcesitale ireduelibilt nu 0 contingenlll isoricJ 130 ale e3rei implicalii Sar cuveni sA renecllim Dar ehiar dad nimeni nu ponte s1I scape actstei necesillili chiar dact nimeni nu e prin urmare rllspunllilor Ptll1ru aceast4 cit de mid cedare nu inseamnli d tOale felurile de a ~a sin eglIe ca pertinen1 Cnlitalea $i fccundilalea unui discurs se ~soa~ poole locmai dup ripoundoarea critict cu cart e5le gindil acest laport cu iSloria melalizicii si cQllceplele mOSlcnite Este QTba aid de oraJXIrtarc crilict I limbajul Sliinicior umane $1 de responsabililalea CtillClill discursului Este vorba de a pune in mod exprcs 5i sislem1tie
377 3~7C6~_________________slt~nmiddot~~~~~d~if~~~~~_________________middot ____
lelor (carc de lluel pot sl1 fie cle insele niSle structuri cuprinse intr-o slruclur3) e inlerLisi Sau eel putin a r3mas inloloeauna imervsd si mll rolascsc special de acest cuYint~ S-a considerat prin UflTlare inloldeauna ell cenirui care prin definitie c unie constituie i~ intcriorul unci strUcluri ceea ce deoarecc comand sUUcura scapa struCluralitAlii 1M3 de ce pentru 0 gindirc clasidl lsupra struCtu rij centrol poatt fi considenu paradoxal COl aOindu-sc deoIX)lrivl1 i int~rioru $i aara structuri i EI se ana in cenwl 10lalit3iii dar cu IODle acestea dat flind di centrul nu lpaline tOlaiitlii aceasta i$i are cenrut iTt alrd parte CenlnJi nu c centruL Conceplul de StrUcluri CCnlrlltll - chiar dOle reprezint3 coerenla insAsi eondi~ia lui episleme inteleas1i ea filosofie ori etl ~ti inl3 - este in ehip eontrad ietoriu COt renl ~i ea intotdeauna eoerenla in eomradictie exprim3 forta unei dorime ConeeplUJ de structuri central3 este intrmiddotadev3r concepluJ unu i joe inttmeiat consliluit pc bru unei imobilil1lIi fondlloa rc Si a unei een iludini lini~tiloare care ea ins1lsi se sustrage joeului Pc baza aeeslei certitudini angoasa poalC fi sllpinh3 angoas ce se nilSlc intotdcauna dinlr-un anumit fel de a fi implicat in joe de 1 fi prittS in joe de a fi ea $i cum ai fi de la inceputul joeului in joe Plecind de 13 ceea ce noi numim a~adar centru $i care putim s3 fie in accJasi limp afar3 $1 in4untru pri~le indistinct fie denumirea de origine fie pe eea de scop de ardze sau de telos repetiliiie subslilUirile tmnsforshym~i1c pennut3riic sint de fiecare dlltll prinu imr-o iSlorie a sensului - adicltl intrmiddoto istorie pur Si simpJu - c4reia i se poote oricind rcaduce 13 middotjaI1l originea sau anlicipa sfif$ilU sub forma prezenlei lat3 de ce soar pulen probabil susline c3 mi~carea oridrti uheologii ea si a oridird cscalologii este complice cu aceast1l rcducere a strucmiddot turalitlllii Siruclurii $i ineearea intotdeauna sl 0 gindeasc3 pc accasta din urm din perspectiva unei pre1enlc pline $i af1ue in afara jocului
Dad lucrurile stnu Intr-adev1lr 8$3 intrcaga istorie a conceptului de structur3 pini 13 ruptura despre care vorbim trebuie gind it4 ell 0 serie de substiluiri de centre ca 0 inlAnluire de determin3ri ale censhytrului Centrol prim~le succes iv Si intr-un mod reglat fonne $i denushymiri diferile lstoria metafizici i cn de altfe si istoria Occidenlului nu ar f1 dedt istorin acestor melafore si a acestor melOnimii Fornll ei matriciaUI iU const itui--o - ieoal fiemiddotmi raptul e11 sin alit de PUli~ demonstrativ 5i atit de eiiptic 0 fae numai pentru a ajunge cit mlI rtpede la lema mea principalil - delenninarea fiinlei ea pre~lIrtf in toatc scnsurile ace~tlli cuvinl Sc poatc demonSI d loalC nUlHcle date tcmciului pnnclpiului ori Icntrului au dcscmnu intoldeiUnl invtriantul unci prc1cnlc (tidos alche tlos tntrgtia oIdia (~nl existeOl substanl1 subiect) altfheia trmscendcntalilolle conslzlnll DUlIlnezeu om etc
SlroCllrfI stlllflllili jtxlll
Eveoimcntul de roplUrltl disruplia la care faceam auzie la ioceshyplllu l aceslor rinduri esle posibil s1l se fi produs in momentul in care siructuralilatea struclUrii a inccpUl sil fie gindit1i adidl repela111 Si de 3Ceca spuncam eli aceast11 disru~ie esle in loate sensurile cuvintului o repelilielmedilI n lIebuil s1 inceapli a fi gindit3 Si legea ce comanmiddot cia intr-un fel sau allul dorinla de centru in constiluirea structurii ca $i procesul sCITUlifie3rii cemiddotsi subordona deplasirile Si substitu irile IlCcstei legi a prezenci centrale prczent centrall care n-a fost ins1l Iliciodatd ea ins11$i care a fost dintOldcauna deja deportall in afar1l de sine in substitutul ei Subs1itulul nu se subSliluie la nimie care intrmiddotun (ei sau altol i-a premiddotexislal Din momeOlui acela a trebuit sll inceaplt 3 sc considera eli nu exisl3 ccntrU d centrol nu poote fi gindil sub (onna unei fiin I1lri-prezente e3 nu are un loe natural ell nu cste un Joe fix ci 0 funclie un soi de ne-loe in care au loe nesfir$ite inloeuiri de semne Este momemul in care Iimbajul invadcaza cimpul pub1cmatic universal momentul in cart in lipsa unui centro $i a unci origini t()ul devine discurs - cu condilia s ne inelegem asupra accstui cuvinl - altrel spus sistem in care semnificalul centra fie eJ originar sau transcendental nu este niciodlIi absolul prezent in afara unui sistem de diferenle Absena unui semnificlI transcendental ettinde la infinil cimpul si joeul semnificaliei
Unde ~ i cind se produce aceasl1l deseentrare sub ronna unei gindiri a structuraJitllii slrucrurii) Pentro a desemna aceas11 produmiddot cere ar fi destul de naiv sltrimi tem III un evenimenl la 0 doetrinl sau la un nUme de aUlor E 0 producert ce apanine flrll doar Si poate tOlalilAtii unci epoci a Doostrl dar care a incepul dintoldeauna deja sA se esleascll Si s lucleze Dacll aT fi IOlusi cu titlu pur indicativ 53 ne oprim la citca nume proprii si S11 aminlim pc aUlorii acelor discursu ri in care aceast11 producere s-a menlinut cel mai aproape de formularea ei eea mai radical11 ar trebui des igur runiOlite criuca nictzschcan3 a mttafizicii a conceptelor de fiinll si de adevAI clrora Ie sint substituile conceplele de joe iOierprelare ~i scmn (semn tar adevltlr prezeOl) eritica freudianll a prezenlei la sine altfel spus il
conSliinlei a subieltluiui a identitllii cu sine a proximit11lii sau a proshyprict11lii faill de sine ea si mull mai radicaJi dislrugerea heideggcmiddot rianl a metafizicii n onto-Ieologiei a delerminlrii fiinlei ca prezenll Or loote aceste discursuri dislructive Si loate analoagele lor se a03 prinse intr-un soi de cere Cere unie $i care descrie rorma raponului dimre istoria melafizkii 5i distfugerea istoriei mclalilicii 1111 alt ici ttn seilS 51 ne hpsim de LOnceplele mctafllicii pcntru a zgudui din caneHi metafizica nu dipunem de nici un hmbaj - de niei 0 sjnax~ $i de nici un lexic - cure sl fie strllin de lceast~ illlric nu putem rilsti nici 0 propozilie clistntcti1i care sii nu e fi mulal deja pc forllla
378 379 ampriiufII i tfif~~I -logic ~i pcgtSluialelc impiicilc I ccea ce ea hi propune sii conteStc U exemplu dintre nenumarlIce posibile melafizica prezenlci n zdru~inaI4 c~ lljulOrul conceplului de stmn D~r din moment cel~ prOpUI s1l arAII aSlfe eli 3$3 cum am sugerat admeaun nu exiSlli un semnifical transcendel11aJ ori privilegiat $i eli jocuJ sau cimpu] semniticaliei nu rnai arc asadar niei 0 limit1 ar rebui - dar Cste IOCshymai ceca ce nu se po~lIe face - sci refuzi pina si conceplul si termenu de semn Aceaslll dcoarelte semnific31ia semn a fost dintotdeauna inshyleieasl Si deICnninlIJi in sensul sIiu ca semnmiddota-ceva ca un semnifi calli cc Irimite la un semnificat ca un semnificant diCerit de semnifi catul sALL laf dacA anulezi diferena radicaHI dinlre semniflcant $i sem nillc se cuvine si renun1i la insu~i termenul de semnificam ca $i concept mewfitic Anmci dnd in preflta In Crud ~i gifti Levi-Strauss spune am cllutat s11 transcendem opgtzilia dintre sensibil ~i inteligibil situindu-ne din cnpul loeului 13 nivelu] semnelormiddot necesitalca forta $i legilirnitate1 geslUlui siu nu pol s3 ne facn s3 uilm d[ un concept precum ncela de semn nu are cum sl depl$eascA prin el insu$i opoulia dintre sensibil ~i inlcligibil Estc dClerminal de aceastil opotilie in lotalilate ~i prin inlermediul inlregii sale istorii N-a trJiil dedt gmlie ei $i siSlemului ei Nu pulem in$l sI ne Jipsim de conceplUl de scmn nu putem si renunlhn la aceast3 complicita te meshytafizic1i Urn a renUnla implicit la travaliul critic pe care iI indreptim impolria ei 1M3 a riscn sl $tergem diferenla in identilatea cu sine a unui scmnificat ce-$i reduce la sine insusi semnificanlul sau ceca cc e5le 10luna il expulzeazi1 pur $i simplu afllrn din sine aci exist douJi modalitllli elerogene de a $terge diferenla dintre semnificmt $i senmificat una clasic3 consli1 in a reduce sau in a deriva semnifishycantu adic3 pin1i la urml in a subordono gindirii semnul cealalti pi care 0 Tndrepltrn aici impotriva prccedenlei consl1l in punerea s~b semnul intreb1irii a sistcmului in carc funclionn pr~cedentl reduclle ~i in primul rind n opnilici dintrc sensibil $i intcligibil GiCI
parodoxli eSlc cI reductia mClafizicli n semnului avea nevoie de opozilia pc care 0 reducea Opoziin face sislem cu reductia Inr cecil ce spuncm aid dcsprc semn po3le fi eXlins 13 tcale conccplcie ~i ~~ lOOle frazcle mClafizicii in p1rlicular la discursul despre struCtucl Ejst3 ins1l rnai muhe feluri de l fi prins in acest cere Toole sint mu mull sau mai pUlin naive mni mull 13U mai pUlin empirice lTl3i Illull suu mai PUlin sislemllice mai mull sau nui PIllin aproplale de fonnularea $i chinr de formaliznrca aceslUi cerc Toemai nces1e
Claude UjSll3uss Miologict I Crud fl glftt traducere SI rrd~IJ de 10M Pnzarn Ed Babel BucuCC$lI 19)5 [) 35
Srfl(wrn YlIlIlul fi jlxlll
difcrcnlc sint cclc care explidl mulliludinca discursurilor distruclive si deZlcordu) dintrc cei cc Ie suslin ~i toemai in intcriorul conceplclor rno~lcnile de 130 melnfizic1i au operll de pild3 Nietzsche Freud $i Hcidegger Or dat fiind cli aceste conceple nu constiwie ni~te elemenl niste atomi fiind prinse tntr-o sintax1i $i inlr-un sislcm ficcnre imprumul 1n parle aduce cu el intrcaga metafizidL E ceca ce Ie permitc alunci acesor dislfUg1itori si sc dislfUgli reciproc de pildli lui Heidegger sl-I considere pe Nietzsche eu tOI alita lucidilate $i ligoare cil3 rea-credinl3 $i necunol$tere drep eel din urm3 metafizician drepl ultimul plntonician Acesl exerciliu i-nr pUlea Ii aplic1l lui Heidegger insuSi lui Freud $i allom dliva $i nu exist3 cxercitiu tnIj rlIspindi in clipa de falA
Cum se prezinll ins3 aceaslll sehemA formalli dnd ne indrept1im privirile sprc Ceca ponr11i numele de $tiinlt umane Exislli una care ocupi aici un loe privikginl Este Orba de etnologie Se pOatc intrmiddotadev3r considera eli elnologia n-a pulut sA ia na$tere ca $liinl4 dedi in momenlul dnd 0 descenlrare a pulut fi o~rat1i in momentul in C3re cuhura european - ~L prill urmare istoria melafizieii $i a conctplelor cesleia - a fosl disocat izgonit din loeul sliu fiind ntoitli alunci sll inceleze se mai considera drepl culturll de refeshyrilllA Acest moment nu apal1ine in primul rind discursului mosofic nu ~liinliJic el este Si un moment politic economic tehnie ttc Se peate aruma cu deplinl ceniludine d1 nu este nimic fortuit in faplul c~ critica etnoeentrismului condilie a ctnoiogiei eSle siscmlIic ~i istoric conlemporanli cu distrugcrca istorici melafizicii Apartin amindoull uncia Si aceleia~i epoei
Or eUlologin - C3 orice ~ Iiin lli - se produce in clementul disshycursulu ~i CSIC mai prcsus de orlce 0 ~tiinlll europeanll care se folose$te fie Si ap1irindumiddotse din rlsputeri de conceptcle apal1inind trldiliei tn consecinlll eli wea sau nu - iar luerul aeesla nu depinde de 0 decizie a elnologuui - acesta face loe in discursul sllu premishyselr elnoeentrismului in chir momenlul cind il denuntli Este 0 lICcesitale ireduelibilt nu 0 contingenlll isoricJ 130 ale e3rei implicalii Sar cuveni sA renecllim Dar ehiar dad nimeni nu ponte s1I scape actstei necesillili chiar dact nimeni nu e prin urmare rllspunllilor Ptll1ru aceast4 cit de mid cedare nu inseamnli d tOale felurile de a ~a sin eglIe ca pertinen1 Cnlitalea $i fccundilalea unui discurs se ~soa~ poole locmai dup ripoundoarea critict cu cart e5le gindil acest laport cu iSloria melalizicii si cQllceplele mOSlcnite Este QTba aid de oraJXIrtarc crilict I limbajul Sliinicior umane $1 de responsabililalea CtillClill discursului Este vorba de a pune in mod exprcs 5i sislem1tie
378 379 ampriiufII i tfif~~I -logic ~i pcgtSluialelc impiicilc I ccea ce ea hi propune sii conteStc U exemplu dintre nenumarlIce posibile melafizica prezenlci n zdru~inaI4 c~ lljulOrul conceplului de stmn D~r din moment cel~ prOpUI s1l arAII aSlfe eli 3$3 cum am sugerat admeaun nu exiSlli un semnifical transcendel11aJ ori privilegiat $i eli jocuJ sau cimpu] semniticaliei nu rnai arc asadar niei 0 limit1 ar rebui - dar Cste IOCshymai ceca ce nu se po~lIe face - sci refuzi pina si conceplul si termenu de semn Aceaslll dcoarelte semnific31ia semn a fost dintotdeauna inshyleieasl Si deICnninlIJi in sensul sIiu ca semnmiddota-ceva ca un semnifi calli cc Irimite la un semnificat ca un semnificant diCerit de semnifi catul sALL laf dacA anulezi diferena radicaHI dinlre semniflcant $i sem nillc se cuvine si renun1i la insu~i termenul de semnificam ca $i concept mewfitic Anmci dnd in preflta In Crud ~i gifti Levi-Strauss spune am cllutat s11 transcendem opgtzilia dintre sensibil ~i inteligibil situindu-ne din cnpul loeului 13 nivelu] semnelormiddot necesitalca forta $i legilirnitate1 geslUlui siu nu pol s3 ne facn s3 uilm d[ un concept precum ncela de semn nu are cum sl depl$eascA prin el insu$i opoulia dintre sensibil ~i inlcligibil Estc dClerminal de aceastil opotilie in lotalilate ~i prin inlermediul inlregii sale istorii N-a trJiil dedt gmlie ei $i siSlemului ei Nu pulem in$l sI ne Jipsim de conceplUl de scmn nu putem si renunlhn la aceast3 complicita te meshytafizic1i Urn a renUnla implicit la travaliul critic pe care iI indreptim impolria ei 1M3 a riscn sl $tergem diferenla in identilatea cu sine a unui scmnificat ce-$i reduce la sine insusi semnificanlul sau ceca cc e5le 10luna il expulzeazi1 pur $i simplu afllrn din sine aci exist douJi modalitllli elerogene de a $terge diferenla dintre semnificmt $i senmificat una clasic3 consli1 in a reduce sau in a deriva semnifishycantu adic3 pin1i la urml in a subordono gindirii semnul cealalti pi care 0 Tndrepltrn aici impotriva prccedenlei consl1l in punerea s~b semnul intreb1irii a sistcmului in carc funclionn pr~cedentl reduclle ~i in primul rind n opnilici dintrc sensibil $i intcligibil GiCI
parodoxli eSlc cI reductia mClafizicli n semnului avea nevoie de opozilia pc care 0 reducea Opoziin face sislem cu reductia Inr cecil ce spuncm aid dcsprc semn po3le fi eXlins 13 tcale conccplcie ~i ~~ lOOle frazcle mClafizicii in p1rlicular la discursul despre struCtucl Ejst3 ins1l rnai muhe feluri de l fi prins in acest cere Toole sint mu mull sau mai pUlin naive mni mull 13U mai pUlin empirice lTl3i Illull suu mai PUlin sislemllice mai mull sau nui PIllin aproplale de fonnularea $i chinr de formaliznrca aceslUi cerc Toemai nces1e
Claude UjSll3uss Miologict I Crud fl glftt traducere SI rrd~IJ de 10M Pnzarn Ed Babel BucuCC$lI 19)5 [) 35
Srfl(wrn YlIlIlul fi jlxlll
difcrcnlc sint cclc care explidl mulliludinca discursurilor distruclive si deZlcordu) dintrc cei cc Ie suslin ~i toemai in intcriorul conceplclor rno~lcnile de 130 melnfizic1i au operll de pild3 Nietzsche Freud $i Hcidegger Or dat fiind cli aceste conceple nu constiwie ni~te elemenl niste atomi fiind prinse tntr-o sintax1i $i inlr-un sislcm ficcnre imprumul 1n parle aduce cu el intrcaga metafizidL E ceca ce Ie permitc alunci acesor dislfUg1itori si sc dislfUgli reciproc de pildli lui Heidegger sl-I considere pe Nietzsche eu tOI alita lucidilate $i ligoare cil3 rea-credinl3 $i necunol$tere drep eel din urm3 metafizician drepl ultimul plntonician Acesl exerciliu i-nr pUlea Ii aplic1l lui Heidegger insuSi lui Freud $i allom dliva $i nu exist3 cxercitiu tnIj rlIspindi in clipa de falA
Cum se prezinll ins3 aceaslll sehemA formalli dnd ne indrept1im privirile sprc Ceca ponr11i numele de $tiinlt umane Exislli una care ocupi aici un loe privikginl Este Orba de etnologie Se pOatc intrmiddotadev3r considera eli elnologia n-a pulut sA ia na$tere ca $liinl4 dedi in momenlul dnd 0 descenlrare a pulut fi o~rat1i in momentul in C3re cuhura european - ~L prill urmare istoria melafizieii $i a conctplelor cesleia - a fosl disocat izgonit din loeul sliu fiind ntoitli alunci sll inceleze se mai considera drepl culturll de refeshyrilllA Acest moment nu apal1ine in primul rind discursului mosofic nu ~liinliJic el este Si un moment politic economic tehnie ttc Se peate aruma cu deplinl ceniludine d1 nu este nimic fortuit in faplul c~ critica etnoeentrismului condilie a ctnoiogiei eSle siscmlIic ~i istoric conlemporanli cu distrugcrca istorici melafizicii Apartin amindoull uncia Si aceleia~i epoei
Or eUlologin - C3 orice ~ Iiin lli - se produce in clementul disshycursulu ~i CSIC mai prcsus de orlce 0 ~tiinlll europeanll care se folose$te fie Si ap1irindumiddotse din rlsputeri de conceptcle apal1inind trldiliei tn consecinlll eli wea sau nu - iar luerul aeesla nu depinde de 0 decizie a elnologuui - acesta face loe in discursul sllu premishyselr elnoeentrismului in chir momenlul cind il denuntli Este 0 lICcesitale ireduelibilt nu 0 contingenlll isoricJ 130 ale e3rei implicalii Sar cuveni sA renecllim Dar ehiar dad nimeni nu ponte s1I scape actstei necesillili chiar dact nimeni nu e prin urmare rllspunllilor Ptll1ru aceast4 cit de mid cedare nu inseamnli d tOale felurile de a ~a sin eglIe ca pertinen1 Cnlitalea $i fccundilalea unui discurs se ~soa~ poole locmai dup ripoundoarea critict cu cart e5le gindil acest laport cu iSloria melalizicii si cQllceplele mOSlcnite Este QTba aid de oraJXIrtarc crilict I limbajul Sliinicior umane $1 de responsabililalea CtillClill discursului Este vorba de a pune in mod exprcs 5i sislem1tie