jacques derrida - diseminarea

8/20/2019 Jacques Derrida - Diseminarea

1/401


2/401

C METO

JAQUES DEIDA

DISEMIAA


3/401

AQES ERRA (n 1930 Algia) a ot m t duă nii poo d lo a ole Nrmale Suprieu; în pzntt Dcto d tud la Ele des Hutes udes e Sieces Silesdn Par pum ş p al Unvită dn Caliia Condatn Euopa dpt n!atoul ii dcontcii, ia t can un

imant ând tmot Jacqu da a pat, în r'al în continuaa tadii niat d Hu i Hi la dconu a oncptl mtaicii laic.

At lucă Vix e le Ph6nme ,1967; D l mmloe inut 17L'ure e l Difree ul, 1967 Mrges - de l philsphienut ; PiiOs nut ; Gl Gli 1974; Gontnl,1981; e sty/es de Nieshe 1ammar 1978; Ve e iure 1aain 1978; Ce psle D Socre Fud eudel, ubiammaon 0 Du aplypique dp ngu e phi/shie Ga, 193; obigphies. L'eseiemetde Niehe e l itique du m Gal, 194 Filoscm Îstiuci uan Ganica (Bacona), 194; rges Gal1986; Feu l ed mm, 196 ysse gmphe: deux ms

ur Jyce Gal, 1987; Pyh6 Iveis de u Gall 987;De 'es Hedegger e l questi Gail, 187; Du di l hilshie Gal 1; blme de l gese dn l hilshiede Husserl PU 1; eidegger e l Quei 1ammaon(Champ) 19; 'Aue p inuit, 191; ronessi în JquesDid Gy Bnnnton ş Jacqu Dda ul, 11; Derle tem5 Gall 991; i de sussi es Gail, 9;PiOs Gal 193 Su le O Gal 1993; K Galil 13;iiques de 'miti 'e de Heideer, Gl, 194; Rsisaesde l pyhlys Ga, 1995; l d'rhive Gal 1995


4/401

JACQUES DERRIDA

DSEE

T ş fă

ORNL IHAI IONS

nv ncccBceşti


5/401

Coordonatorul colecţiei: CORNEL MIHAI IONESCU

Redactor EDUARD IRICINSCHI

Coperta VENIMIN & VENIAMIN

Tehneaae mpuerzaă FLI ŞN

C rut u rul Mtrulu Culr

Jques Deid

LA SSIAN

ygh©

iins du Seui/ /972

Tat rpturi aupra ac d pain

iturii VES

4 44


6/401

UN

AFAA ĂŢI prefeţe . 7Not 162

L LATO 65

1 1 Phamaceia 702 Ta logos-uui 783 I ncrpţia ir: Theuh Hee Th, abu eb 87

4 Phaakn ' 5 Phaakeu

II 6 Phamak 25

7 I nredienee fardu fanama rbarea 130

8 Mşeirea oJ-uui cena de aie 179 L de a oJ a ier ş de a rbire

a pemen 148

Not 162

DBLA TE 18 187

II .. 229Not . 272

DSEAEA " 3021 1 Decanşarea 07

2 ipziivu au cadu 33 Tieura 7

4 Dubu fnd a mai-mu-caprezenuu 23

5 Scriu, ecranu ri nu 330

6 Dicuru de aien 42

I 7 Avanprima da 49

8 Cana 358

9 Rccea Euui 65

10 Grefee reînarcere a upraje 73

Supranumru1 376P f ţ P 7


7/401


8/401

ÎN AFARA CĂRII•REEŢE


9/401


10/401

easta (ei nu va fi fos o areCu at mai puţin în iuda apaenţelor ulegerea a i "eseuri ora

lear fi eni impul s le reunoaştem raseul s le reaminim oninuitatea sau s le inucem legea aic s le exhibm oncepul au, u a inisna e în amenea preju . u om mima iiodului premeditarea sau improiaţia mbinaea aesor ex este al;nu inenonm aum s le preenm

ii se pune omai problema preenriiDa dup um se ştie foma rii ese supus e acum înaine

unei turbulene generale ac ea pare mai puţin fireas i istoia ei maipuţin ransparen ca nicioda a ea nu poate atins ar a ainge ,prin aceasa otul ea nar mai putea regla aici e pild anumieprocese e sriitur are interogno în mod a reuie e asemenea s o emonteze

De aii rezult necesitaea e a eabora pretutineni asti u noi

eforturi problema numelui psrat aonimii Pentru e s psrmun imp eterminat un nume ehi? Penu ce s atenum prin memorieefectele unui sens ale unui oncept sau ale unui obie nou?

Punno în aceşi teeni problema ar fi dja apta înrun întregsistem e presupoiţii lmurie aum: de pil ii exeroriatea siplăa semnianului în rapor u oneptul "su Prin urmare rebuie sproem alfel

So lum e la ap Exemple de ce "lieratura a oninua snumeas eea e se susrage deja literauii adic aelui fap aeînoeauna lam gni şi lam semnifia prn aes nume sau nuoar i se susrage i o disruge în mod implaabil (Formula în aeşiermeni problema ar eja angaja în erituinea unei preşin "eea am onepu şi am semia înoeauna prn aes nume ese oaîn m funamental omogen unio lipsi e onie . le exemplee fune isor şi saegi rebuie s onferm din ael moment


11/401

DSEAEA 1 0

ceast strucur, a dui ci (ns împrumuta ş i închis în cuplul unei opoiţii, un termen îşi psea echiul nume nu adistruge opoiţia creia nui mai aparţine cu totul creia, de altfel, nua cedat niodată isoa acesei opoiţii ind cea a unei lupte neînceate şi ierarhiante) acţionea în înegul cmp în care se deplaseaaceste texe . La rnul ei , ea ese acţionat în aes cmp: regula conformcia ecare oncept primeşte, în mo necesar, dou mrci aemntoare reiţie fr idenitate , una în inerioru sistemului econstruitcealalt în exteriorul lui treuie s dea plejul unei dube lecturi , uneidube scriitu şi , ceea ce a apea la impul coneni unei du in

ici un oncep, nici un nume, nici un semnifian nu se susageacesei reguli Vom încerca s determinm egea care ne constrnge(urmnd exemplul şi inn seam de o reface eoreic general carede puin timp încoace, articulea alfe domeniile flosofiei, şiinei,lieraturii ec ) s numim "scriitur ceea ce criic, econstruieşte forţea opoiia tradiţional şi ierarhia dinre scriitur şi vorire , dine

scrii şi sisemul (idealist , spiriualist , fonocentris şi înainte de oce logoenic) uuror foeor alteritţii ei s numm "munc sau "practic ceea ce deorganiea opoiţia filosofic axis / hoa şi nu semai la suat v prin presul negativitţii hegeiene; s num"inconşent ceea ce nu a fi fos niciodat negu simetric sau reerorul tenţia a "conşinţei s numim "materie ceea ce cade în afaraopoiţiilor casice c cu condia a ţine seama de o achiiţie teoretic

şi de o deconstrucţie filosofc de curn îneprins nu ar trebui smai aib o form ap s induc certiuine nici pe cea a unui referen(conceput cel puţin a lucru sau cau reale, anterioare şi exterioaresismului extualiţi generae), nici pe cea a preenţei sub nici unul inmodurle sale (sens esenţ, existenţ obiei sau subie fo adi apiţie conţnu substanţ ec preen sensibil sau pre

enţ inteligibil) , nci pe cea a unui principiu fundamenal sau toalianadi a unei instanţe ultme: scurt , ot aceast exerioritae a texului(o-) care ar opri înlnţuirea scriturii (a acesei mş care puneorice sema în siuaţia de u diferenia) şi nu e propusconcepul de "semncat anscenena ,,Difen (fn) desemna e asemenea în aelaşi omeniu problemai aeas eonomiede rboi care pune în relaţie alteritaea radial sau exerioriaea abso

lu a eea e exist în afar (du dors) cu cmpul înhis , agonisi şiierarhian al opoiiilor filosofice al diferiţilor sau al ifenei


12/401

N AFAA CĂŢ

a ei şi ştergerea ei mginea imposibili ii ei onform unuiport pe are nii o iaei speulativ a "aeluiaşi şi a "euilaltu ar putea so omne pentru simpul fapt ea rne o oraţie eominaţie2

r înoia va exista întoteauna un ris în faptu e a lsa sţoee ai s irule veile nume risul unei insar hi alue regresii în sistemul eonstruit sau afa în urs e eonstruţie neg aest ri însemna eja s onfm s onsierm semanul în au nostru numee rept o irumsanţ onvenţona a oneptuui şi rept o onesie fr efet spei . easta

semna s afirmm autonoa sensului puritea iea a unei istoriiereie şi absrate a oneptuui Invers pretenţia e a ne eiberaeiat e mrie anterioare şi e a tree în o eiberat printrungest smplu în eteriorul opoiţiilor asie înseamn în afara risuluiuei intrminabie "eoogi negative s uit aeste opoiţii nuonsttuiau un sisem da un fel e abel anistori şi în mo funiaroogen i un spaţiu asimetri şi ierarhian raersat e forţe şi aţiona

n înirea ui e exterioru pe are îl refule ai îl expulea eea e înseamn aeaşi lu î ineroriea a unu in momen De aee eonstruţia presupune fa inispensabil ete. S rmnem în rsturnare înseamn s operm esigur înanenţa sistemuu e trebuie ists D s ne menţine în ea ntrua erge m de, nru a fi mai raiali su mai uteor nua aopa o aiuine e iniferenţ neutraliant faţ e opoiţiile asiear nemna s urs lir forţelor e on în mo efetv şi istoomeniu Da nu putem pune spnire pe jloaele e a inerven el aeasta ar nsemna s onfim ehili stabiit.

n urme aeste ou oraţii trebuie s fie înreprinse întrun fele simutaneiae eonertant întro mişe e ansamblu oerentesigur ar iviat iferenia şi stratiat isana intre ele ou

operţii trebuie s rmn eshs s se lae neonenit mara şiremara Reul limpee e aii heterogeneatea neesar a fieruitext are pariip a aeas operaţie şi impobliatea e a onentraistaa întrun sinur pun ai sub un sin nume . ii nu mai poomia valore e responsabiliae sau e inviualitae aesa eseru efe al ismnrii.

u exis "onepmet(. Nu exst "eme( Metaii este o anum eeine o mşe ena a lanţului. Nu îi

t f li t lt î l ţ i


13/401

DISEMINAREA 2

iferenei (ffrance) , aşa cum a fost expusă în at context işceprouctivă" i coictuaă 4 cae nici o identitate, nici o unitate, icio simpitate orinaă nu poate să o preceadă, cae nii o diaetică

osoică nu poate să o slieze leve)

, să o ezove sau să o cameze, şi cae dezoanizează practic", isorc", textua, opoziia saudifena distincia tatiă) a ceor diferite.

O pfaă a reamint, ar anun aci o orie şi o practică geneale aedconstruiei, aeastă stratie făă de are nu a exista dct vitaeempirisă şi fragmentă de criă, adică o cnfiae ipsiă de chivoca mezii E eunţa a viitor (veţi cii aea") ensu sau coninu

u onceptua aii, aca sranie sae ă naia, acaă puiaoranizatoae a uui au a -uui ca eînscrie eonomiaestrnsă întro econome gneraă) a ceea ce va fi fot dea ss Deci,îndeajuns de pentru a puta fi aunat î coninutu său seantic ş

popus nat Cât pvete cuvâtu îainte" cae dă o nouă foăinteniei de a exprima după maniestaea acestia, textu este o scriee

un trecut pe cae, îno fasă apană de przent, un auor acunsşi atotputic, dominându-şi din pin produsu, î prezintă iiouui cafnd vitoru ău aă e scris, apoi am citi şi despre are scru căî veţi citi. Apoi, ve putea reintra în posia atei prefe pe care, înfnd, voi nu o citi încă, dşi, duă ce o fi ciito, ve fi aat dnntetot ea ce urmează, şi e ae aroap că -ai ocotit sutii să mai

citii Aest pr- a rfeţi aduc în peznt viitoru, î epezintă, îapropie, î apiră şi î aşeaă dinane, ancipându E î duce a foade przenă manifestă

Oraie eseniaă şi drizor: nu numai nu ă scrita nu onstăîn nii unu din acete tmpui (preznt cut sa viitr ca preenri mdca); nu num n ă ea s- imita a fece dscusive a inneide exprie, ci nu ă anua depasarea texuaă ca a oc aici",

daă a izoa dn ea un singur nueu temati sau o sinuă teză ăăuzito. Aci? Unde? obema ui ci" es, în m xpicit, pusă în scenăî disemna) Dacă am , întradevă, îndrepăi să o fae, ar trbui,din acest moment, ă amăm că una din tezee xită ma mute înscrse în dseiae este tocma iposibiitaa e a duce u text caate a efectee ui de en, de oinut, de teză sau de teă Poate u

imibiia, de ve ce aas se ccă în cuet în oecaz rezina vom spune esana unei scriitr cae nu e a


14/401

N AFARA CĂRŢ

eta u es, ei, o pefaă aă înelegem pi pefaă un talun o au un uma metoi e semiai emineni, aiă u iexe cuvitehee sau e nume popii

Da e a pefeele? Să u fe, oae, logia o mai surpinzătoae?Nu va tebui săi eostitum, va, isoia şi tipologia? lătuiesele un ge? Se ă, o în aesa î une e neesitatea ui pat omu sau sunt alel şi ha î ele înele împăie?

Nu se va pun la aete înebăi, el pu u î mul onluzival eclaaei Da, ă e v înna, u pcl isugast viio aeor va luat locul preoupant al pefeei6 aă

insistăm a aes potol să fie eja xat îtro repezentae, vom spuneinaite ă el a ava, u teva ompla suplimentae, oma uuiloc agic.

ntoteauna, pe-se, sau scs pefee ş uvte înine", itroueri pcuvi, lminai, peambului, pologui şi proegomee,î veea poprie lo ştegei Ajus la imta lui pe- (cae pezită şi preee, sau, mai uând, ancipă poduia e pezntă ş, pentru a

aşeza în faa ohilor eea e u este înă vizibil, trebue să vobeasă,să pziă şi să pce qe) , eul tbue să auleze la apătulsău Da aeată eshve asă o mă şege, u st ce se aauătexulu ulterior şi nu s lasă ezumat u oul în acsa O astfel eoraţie pae, dei, ontracorie şi acelaş lucu se poae spune esprentersul pe ael pooacă.

D o prefaă exisă ea oae?

P o pe es logca însăş aest rst d siiură ămâanerio ş exteo dezvolăii oinuului p ce î anunţă. Prâncea e trebue să bă puterea e a se prezena el însuş, aes rest aeca o soţă goală sau a un eşu fomal, momnt al usăiunii sau altrănăneli, uneoi deoporvă al aânuroa Dnrun punc de vedeec nu poate , ultmă nstanţă, decât el al şnţei ogic, Hegel desaliă în felul acesa pfaa Expunea osoă , a snţă, puerea

şi daoia de a se lpsi e prefaţă. Tom acasta o eosebş e disursuile empc (eseu, consaţii, poemic, d ştiinţe fosofie piulae ş d ştiie dtrminae, fe ele maemace sau mprceHge rvine la aceasa cu o inssten neobosă în p-cuânle" esch tratatele sae (preeţe e fecăre edţi, ioduceri ec nnech ca Inodeea ineiung) la Fenomnoogia siui ance cicuară a cic certuni sensb ş a ogni fenomenaltăii,să anunţe prezenarea şnţe ce apare" die Dasteng des eshi

d i P f V d ) î


15/401

DSENREA 1

,, ămu ca aceea daă e bce une crer (Sc) în- pefaţă(oe) dep cpu cae au a ppu în ea ca dep p eje cae au da naee depe apu în care au crede că ea ă faţă de ae a aner ae au cnemprane ae aceua

b ec pe acă ee vb de cee că (Schft), nu nma de p da p n naa înă a ucu char nepă cnaă cpu ă (one um der Natur er Sche wien o unpanu zweckwi zu ein Căc feu în cae ceea ce e pae pune epe f e n pefaţă de exepu ndicare rcă a endn ţe a pnc de edee a cnţ nuu enea a ezuaer mbnae de aaţ cue c c apa adeăuu nu pae

f c dep e md în cae ebe exp aeăru c Ş deaee a ee pr n eenţă în eemenu neaăţ cae ude în ea acau ăm ac ma u decâ în ae nţe apa enţa că în cp au ezuaee e ue a expma uc în(e Sache bt) ch enţa u fecă faţă de c ănună(A ppuz nnţ(eench nwenchee (ad V Bdan ua II uce 1995 p9)

Prefţ unei scrieri filosofice îşi pierd, prin ure, suflul în prgulşinţei Aces ese locul uni conversţii xerore ocmi în rpor culucrul despre cre inenţioneză să vorbescă Acesă pălăvrăgelă isoriei mărune rduce lucl însui (în cs cz, concepul, sensulgândiii c s gânde ş s produc sne însăşi în elemnul univrsliăţii l fo obiecului pricul, fin cir cel pe ce şinţeledeermne, dscrieri mprice su şiinţe emic sun incpbilesăI prucă în m snn proprul lor pres şi bue cesădă, să inoduc din eerior săI definscă drp un d prelbil:

Sunem cnn dpă ă în eprezenaea eneaă depre ce ee de exempu anaa apxma cunaerea păr cpu cn deae în ex enţa fă aţă n nu pedăm înă fapu cnţn acee nţe da că ebue în afară e aceaa ă ne

păm de e ee pa a Ap când ee vrba de un aae aea e cnnţe ae nu paă ep nmee de nţă cnver aţe (Koveration) prre a cp ae eneraăţ aemănăae nu d feă e be e de p e cncep (oenn ce e e depe nţ n în depe ace e mch e n e dă a ne neea de a face z de ae pe cae ea înă decaă ca d ppr e ă ezeze adeău(b, pp 910)

A ă f ţă l fi l ă i ă


16/401

1 5 N AFRA CR

ca atare Deci, ae ea oae loc? Unde avea ea loc? n ce fel csărefaţă negativ al losofiei) se şerge de la sine? Confo cărui modruşeşte ea să stuleze ace? Negaţe a negaţiei? Tăgăduir (dngation) Să rână abandonată de procesul losofic care îşi se roraezntae, faliaritatea însăşi a exunri sale (Dasteung)? ,cesitatea ină ca cunoaşera să fie şinţă das Wissen Wissenschat sei )să în naura ei şi lămurrea saisfăcăoare în această privinţă est numaiunerea (Dstelung) filosofiei însăşi, Iid p 1 1 ) Sau, oate, rologul es, dea, dincolo de el însuşi, antrenat în mşcea care s mnţnnaintea lui şi car nu are să- urmeze decât pentru că, înr-adevă, l-a

receda Nu es, oar, refaţa în acelaşi imp negaă şi inriorzaă înreznarea de sn însăşi a filosofii, în auo-roducere şi auo-dtrminarea conceului?

Dar dacă cea din rogomnel o daă înscs şi ţesue nu s- mailăsa sublimat în cursul rzni osofc, acs fat nu ar a lua, înmod ncsar, dcâ forma cdei Şi c se înâmpă cu căderea? Nu amutea s-o citm lel decâ ca dec a esniăii losoce, desigur, nu

enru a o sublima rin el, ci enru învăţa să n raporăm fl la a?Da scri Hegel, dincoo d cea c inenionează să spună, fiec

pagină a refeţei se desrnde de a însăşi şi se divizează imedia: idsu bifaal Dismnara generaizază oria şi racc gfi fărăco propriu ş a obuui fără ln fronta) rbe să um douălcur şi două disanţe d bătae prefeţei care Hgel b s-o scrieentru a dnunţa, rn ea, o refaţă în acelaşi im imosibiă şi ineviblă Ea aarţine deoorvă inerorului şi extorului conctului Darconform unui roces de mdre şi de rerorre diaecică, interiorulfilosfii spcuatve îi sublimază ul s exror ca momnt alngaiviăţii sal Momnul refeţi ese în od ncesar deschis ndsanţa critcă dinr dzvolara şiinţfică su logică a osofii şiînârzira i emirsă sau formaisă O lcţie a lui Hgl dmnă de a

f mnţinuă, dacă s sib, dinclo d heglanism: cmliciaasnţială dintre emirsm şi formaism Cuvântul înain s indisnsabl rucâ cultura dominan imun încă, amândouă; trbuie,deci să o combtm sau, mai curând, să o cultivăm, să o foăm(bdn) şi mai susţinu csaa rfţi aaţine educaţi (Bidung) Acasă luă are xroară losofi, ru că domnl i st cela uni ddacici îşătoare şi nu al uni auo-rzenări concului

Dr a se intrioară osoii în măsura în car, cum sun refaţnsăşi exteriori ngaivuli flsl răul mote) aarţne încă pro


17/401

ISEINAREA 1

De seene, du ce denit necesiaea ineară utoezen-tii concetuui, ege îi identic necesiaea eeară, cee ce iîn sem timu c existen (Dasein) conceptuui. mi întâi esteob do de necesitte timuui c om niveală sensibiitiiV tebui, du cee, s ecunosc distn înte cest tim oelement gene nu ezen conceptuui i deteminae s emiicsu istoic, cee pli ns, de exemlu

"Ncsaa exe însă î măua în ca făcân absacţ cc înâmpăo a oa ş mol nua st sszaăîn-un mo na acaş ca ş ca e, aum în oa(etat) în ca poca îş pznă xsnţa-în-ap a momno (we de Zet da Dae hrer omete vortet). A aăa că caafoso a şnţă apaţn poc (a der Ze) a c snua ju ca aăaă a înccăo c îş popun acs scop oac a monsa ncsaa acsu scop ba cha -a pu (bd. pp 1 112)

Da enu c il ns nu este u o, n ese ur simu

oice cestei înlţi (eng), nu c nu est înc momentu ander Zi) , entu moment, cel un, este ineg a de sine însuşi,trebuie, înc, să egim i s acem să se jungă din um e sinesui into didcic; i când considerăm c sosit momenu, buiesă facem s se ia cnotinţ de acesta şi să noduem cee ce estedej acl m reis s reducem finţ a conceul cui ezenţ(Dasein temoa i istoric este su, în mod circuar, s introducemconepul în fiinţa lui O anumit spaţiere înre concet i finţ, îeconcet şi exisenţ, gândire şi im, acest ar situa cu ot ncai-ficbil peeei.

Timpul ese ml pfei , spaţiu al cui de va fst tm ese spaţul peţe Aceasa upa, dei , în otalte ll i datacţii.

Când dubla necestae, nteo exteroar, va fi st împln,efaţa, ce inodus, Întun fel oaece, l es, aşa cum seface o ntroducee la îneputl adevat (adeului), a f fost, fîndoial, înăţat (lve) a lse, a fi fost nterioizt i subimareleve) în ea n aeaş tim, ea a f căzut d la sin şi a fi puu filsa "în locu ce i se une în conersaţie Dbl , dbă faţă(fa) , tergere (ffacment) suraimpmaă Ce ese stattul nui exând este t şi se demheă n e sşi? Conadicţe dalecică? ţi i? M i i li î l b i?


18/401

17 N AFARA CĂRŢ

N tiţi încă dacă ceea ce se scie aici doa laţi citit deja nu estedecât n moment a peeţei hegeiene.

Acet ciică oalita stili peeţei în acelai el în ce citcă

matematismu i fomaism în geneal. Este na i aceeai citicăDiscs exteio conceptli i lucli însi maină lipsiă de sens ide iaţă, stctă anatoică, eaţa înodana o oecae anitatec pocdra maematică. (n cnoinţa matematică înţelegeea estn ac exteio lcrlui, Iid p 31 "Scpl ei (al matemaicii nn)adică concept ei este "elaţia cea mai pţin esenială lipsiă de concpt Ibid p 32) Iniţiată în faţa a Fnomnoogia sitului, con-

damnaea "cuvânli înain este dblată în Inodua la Ştiinţalogii. Dblată vm spune că ea o ă pe cea a Fnomnologii sacă o precedă, condinândo dintdeaa? Vm spne problemă ta-diţionaă că Fnomnologia spitului este, în întregl ei, efaţa caeintrodce în Logi Da ca orice peaă, i ace sta de ept, n va fiptt i scisă decât dpă încheiea opeei In-adv ea est

psaţă i ă încete cea c citi mai es în elinii, cee doăcăţi snt deschis i se cpind recipoc întn sing vom încpândde a sâi tasei , începnd c coaerea absă efaa fnomengiei est scrisă încpând de a sâi gicii Atoprezenaeaconcepi est advata peaţă a tor prţeo Pee scs sntenene extar cncepi, concpt (inţaînpeajmasa a ogosi abs) ese advăata fa -at senal al tr criitilo

Foma acstei căi st dicaă de cnct hegeian de mtodDă cm Inodua (cae ază Pfţ la Fnomnoogiaspituui ciică criica cnoaeii cae o traează e aceasa ca pe uninsumnt sa n mdiu, în aceai e Inoda la Şina logiii,espinge cnceptl clasic de metă dniţie iniţiaă de gli xteioaeoaţiio liminaii goae itiariu imps dinainte cs li ec

ti al cnoateii Cică anaoag aceeia ca Sinoza adesa concepti catzian de metodă Dacă dml tiinţei este deja tiinţametoda nu mai repzintă o exie peimină i exteioă; ea înseamnăpodceea i stctua înteguli tiinţei aa cm se expune el însi înlogică. Din acst moment sau eaţa aparţine deja acestei expnei aîntegli o angajează i s angajează în a n nici o scificitaenici n loc textual poiu i ca atae face pate din discs losoic

sa ea i se sstage în en fel anume i n este nimic omă extualătă b d l i t ă t i l ţi i


19/401

DISEMNAREA 1 8

maşinal ş i id , legtr lnti onintul e ae etinde îl anunţ

a de ce aes fa ete exliat în fee Cae et aul aetui

al teilea temen ae n e al u slu, ca e, ni în âmloc, nci în aaa lu, nii în mri (les aques), ni în merl(la ae) , nii în margnile (ls ags) ri ae n ee niiodablimat (eleve r et rn meoda dalec şi ae n ete nii orm r, t goală, n anun dmul ş rodeea eman-i a onelui, ni n nnt, n mmen al en, ent

rămâne exeio logosl ş amentează în md indeint a li, enmai in ditana dine rainae şi raonaiae, dne irie emişi iorie onepală? em înţeege ra ne reeţe ndde la oozţiile monţnt, emniianmnat, enb/ntelg-bi D de eme e ân refaţă xis ea oae? paerea e(aţă a o eletă) e dehde e l oat de XW *

h receptlu oriărei eveniri" (Tim 9 a, trad Căăi Partenie, ÎnPlton, v V Eiura Ştiniică, a repreintă o teia frmă, iiăşi obcură", ifeit e cele ouă derie de Tiis a îneputu discursuui u: o formăpstută a el, inteligibă ş exitân eni n identitate cu sine a oua o pie modeului, supusă evenirii �i viibi" (i) Obsurite" i ifulttea" euă insusnsia ei Înt disjncţia niniă (niini i dubl ul (i) enumn un eid

ea nu este etitate inteligibiă, ar nii un acesibilă simurior aeea, reeptalulpate cceput fără ajutrul simurio printr-un fel de rţionae hibrid" (Timi52 b). Deida a cnsacrat etui e eseul hr n Pili tudes oerte J. P. Veant, ris itins es Haue tues en Sienes Sciles, 987, pp 265-296. ăsua n c, pin susensia e nte inteligibil/sensibi, inviibil/vizibil, moel/cpie,ch se sustrage oricăi piţii cnceptuale de naur metaziă în măur î e,ca neeică ea nmeşte ar proprietatea e-a nu ave nii o proprieate; În măsur ncare, ituată dinco de rigine, e nu reprezint ° rigine mai orginară" i pune

chestiue ceptul Însuşi e origine" şi, ca atre raul ooogi Într mel şi copie,suger sibilittea prlierăi imulror, stlări oiginii ecunda i a supeanţeisubersie ca bstituie, Ch inde să eină, gnirea lui Dida, nul itre celeai ecace ineciabil" Aeast evoluţie nu a fst, cre sibilă ră atracţia" Îngrea lui a în patiiau ch şi lofemele heieggeriene tâii (l)şi eng (sitare, mitaţie asupra ului

Voi ntrepine î alt cntet aaliza aetei catalie"

ezi eiegger, e Sprche m Gch e rreng vn Gerg Tkedich (13 (Cuvâ î m Siu i ce u Gerg Tkl) din voluu


20/401

9 AARA CĂRŢ

Pg emcbil l textuli: cee ce citim dese disemine Lmesmrc m, mgine. mc. Poe în m: citt " obem emeea mo ex a obem a'

fa la Feomeooia spituui: Despe metoa acese mşcăacă a Şnţe pua păa neces să se nce ma nâ puncelepncpal oncepu e să nsă eja n c a os spus ş popa eexpunr (eentiche ateun aparţne Logc acă ese maegabă logc nsăş ăc meoa nu ese altcea ecâ sctura negulu nţşa n pu sa esnţaae. Despe c fos am până acum

în m cuen În aceată pnţă ebue să aem connţ că ş ssemulepezentlo enu-se a ce meă losofcă paţne un cuupăşte . Dacă ceta sună oecum petenţos sau eoluţon(renommtich oder revouon ton e cre mă ştu epare (eusemne()z(ă) ceaă peaţă J D) trebue gân că patul şnţcpe cae n l - mpmutat memtca explcţ zun axome ş e eome emonstaţle lo pncp ş consecnele concu

z l ce umeză n le este cha penu opna comună cl punÎvechit (bid. p 34)

Fscinaţi exercit de mdel forml mtemicii călzipin rme, pe fisfii csici în elbore cncepti r de medîn metodooia r, în discs lr desre metda s despe reglile rde condcee a spirili 1 Aces fmaism neordnat cons, în

conczie, în impne rezeni devri prefeţe e cre cest ne erez s e cre r tebi s e prodc c el; ces fmimîşi ierde edere drml spe adev i în istoicie vie meodei ,ş cm se expne i se ne de la sine în Lic Acl, în Logicăprgl rebuie i ote s disa Hegel fimse acest în Pefaala Fenomenologis. ce o tă şi în Inu l ŞnaogiCe se întâmp ici c "eenimentl textul C cest digf

nc o şnă nu se sm tâ nns neoa a înc făăex pemăoa (ohe voaehene Reexioe) cu obculnsuş O de Sache ebt) cum e sm în şnţa oc. n ocaă şnţă obecu sp car e ează ş moa şnţcă unsnc upă cum nc conţnuul nu re un încpu absolu c pne al concepe ş a ău mulaele cu ae ma (Stoffe De

acea acso şnţ s am să obească numa n omă popozţ prlmna espe omnu o e ceca ş conxunl lu


21/401

DISEMINAREA 20

nodcerea a Logic ot ca subtitlu "Concetu genera aogicii. rebuie s distingem prefaa de inoducere. Pentru ege elenu au aceeai uncţie nici aceeai demnitte dei un o bem em-ntoare în raportu or cu corusu iosoic al exunerii Introducerea(inleing) are o legtur mai sistematc mai uţin istoric i circum-stanţia cu logica crţii Ea este nic, trateaz robeme arhitectonicegenerae i esenţiae zint concetu genera în diviziunea i autdie-renţierea sa Preeţee dimotriv se mutipic de a o ediţie a ata iţin seama de o istoricitate mai emiric; ele rspund unei necesitţi decicumstnţ pe ca ege o denete bineînles o prefa efaa

a a doa ediie a marii Logi 12 Şi totui de aceea robemee sunt du cum suneam, analoage noducerea tbui de asemenea ar(va) tbuit , de asemenea s dis în ogică E nu rmâne în aceastadecât în msura în care aceast tiinţ ilosoic absout univeraltrebuie în mod rovizoriu ţinând seam de incutura înconurtore sse introduc mai întâi ca O tiinţ osoic pcular. Cci singuru oc

egitim a Introducerii în sistem este deschiderea unei tiinţe looceparcle de pild Estetica sau Istoria Fisiei Introducerea articu-eă generalitatea deteinat a acestu discurs derivat i dendent egeneraitatea absut i necondiţionat a logic Prin urmare ege nuse contrazice câtui de puţin când în Preegee sale de estetic sau deistoria osoiei airm necesitatea unei intrducer 1 3 .

Saţiu iminar este deschis deci rintro inadecvare între orma i

conţinutu discursuu sau printro incomensurabilitate a semniicantuluiîn raport cu semnicatu Chiar dac am duce bu la o singur sura-aţ rotocou ar i tot o instanţ ormal n toate societţile conduc-torii de rotoco sunt uncţionari ai ormaismuui Inadecvarea întreorm i conţinut ar i trebuit s disar în ogica secuativ ce sredeosebire de matematici este în aceai tim roducerea i rezentarea

conţinutuui su "Din contra ogica nu poate lua ca resuoziţii nici unadin aceste orme ae reexiei sau regui i egi ae gândirii deoarece eeconstituie o te a însui conţnutu ei i urme s e motivate în chiarcurinsu ei de conţnutu ei ţine nu numai indicarea metodei c iconcepl şi al şinei genera, i anume e este rezuttu ei utim 2)

Conţinutu su ste utimu su rezultat ogica e ca obiect doar

tiinţiicitatea în genera concetu tiinţei gândirea îns în msura înce ea conce cunoate i se gândee E nu e nevoie em ntru


22/401

2 Î AFARA CĂRŢII

entru c nu cunoate de la nceut totul desre tiinţificitatea al cuiconcet a fi i ultima ei aciziţie. Dar e neces ca aceasta s fe dearemisa ei i s se anunţe la nceut n mod abstract ceea ce ea nu a

ti decât la sfârit nu ca la nceut ea s fie dejaîn

elementulconţinutului su i s nu trebuiasc s mrumute reguli formle de lao alt tiinţ De aici rezult necesitatea de a une n mcare rooziţiaurmtoare care se contrazie iea dac O nţelegem no linearitatenoncircular

"aă e ce ea [ Loca nu poae spune n peaab (vorauagen) ceume es ea c naa expune cupnsă n ea gan Abhanung)pouce ca um ezua (ihr Lete) ş ca mpne (Voendung) a e aceasă şnţă espe ea nsăş . asemenea obecu e gândia sauma pecs gândirea conceptuală da greifende Denken ese n moesenţa suaă n cupnsu e oncepu e se pouce pe sne n esşuea e (Verlauf ş ec nu poa a n paab (voraugechict)"(bid, p. 25)

Prin urmare Hegel trebuie s anuleze imediat caracerul logic itiinţific a unei Introduceri la Logic ci n momentul n care ro-punând (dar care este oeraţia tetua a unei astfel de rouneri?) elam n ea c Logica nu se las recedat de nici o lem sau rolemEl neag caracterul logic al acestei Introduceri recunoscând c ea nurerezin decât o concesie i c re, ca n filosoa claic eterioconţinuului e formaiate menit s se retrag de la sine

"Dn aces mo ceea ce e a n peaab n pezena nouceenu ae ca scop să nemeeze oaecum concep oc sau să jusceşnţc ma nane conţnuu ş meoa e c pn cea ămu ş efex făcue e pe panu mşcae a neecuu (ronierendem)ş an caace soc să facă ma accesb penu epzenae puncue ee n c ueă să e expusă aceasă şnţă pp. 2526)

Constrângerea creia i cedeaz Introducerea rmâne desiguraccidenta trebuie corectat eroarea istoric n care sau lsat antrenaţilosofii de ieri i de astzi Inrând n conflict cu ei Hegel nainteaz terenu lor c este de asemenea cel a ematismului al matematis mului al formalismului Dar aceast eroare nsemnând o negatiitateineitabil (asemni "conersaţiei losofice pe care ea o rescrie) afi gândit intririza sublimat (eve prin micarea cncetului

t l â d l i i d it t i t t i i N i


23/401

DSEMINAREA 22

o obsem din exterioitatea unei instanţe foaiste Această contadicţie eezint mi cuând micare însăi a diaecticii scutie i ogesuui ei discusi Ea constuiete concetul de efaţ confoaoio egeiene e negatiite e sbima (lve) e esuoziede ezutat fundament de cicuaite etc. su conom oziţiei necetitudine i adeă. Prepiaa eaică ce îminge înante efaţa oface s semene cu o fo goaă isită înc de intenţia ei de expma;dar pentu c ea se anticiă e sine ea este redeterminat în textu ei de Înierea ars coup seanică. Da tocmai aceasta este esenţaoducţei scuatie: eciitare a semnificantă i întârzieea semantic

sunt aici oogene i connue. Cunoateea absolut este prezentă înnctu zeo a exuneii fiosofice eeologia sa determinat efaţaca ostfaţă utmu caio al Fenoenologiei spul ca pog gicaînsi ca Intoducee a Fenoenologia sului Acest punct de fuziunentoteeoogic educe pecitaea Întârzieea a parenţe sau negati-iăţi sublimabie

Hege este prin um ce mai aroe i n acela tmp ce maidete cu utinţ de o conceţe "mdernă des xt sau sciiurănic nu reced în md absolut genealtaa xtuaă xstă paţănu există ogam sau cl uţn oic gam (gramme) ste dejapo (pogre mment a textulu rluae de căr acesa apoie lu extiotăţi a Heg fac acasă genealizare satuândtextl d sns egaându eleologic cu conţinutul său conceptual supri

mând oice deiscenţă absolu nte sciuă ş ntnţa de xpimaetegând un anut eeniment a tăturii Într anipae i caitulaemşcare a capului (tte.

Pefaţa apare astăzi nadmisibiă tcma pentu că dimtiă nciun "ant (ente) u mai pemie anicpăi şi captuăii să seuneasc i să taă una în eaată ăţ ezi capul să nu mai ii ude

tbue să loşti cu cap acsa ese poat ctul seminii Asăzieste idico să încec să sci o adeăată eaţă întucâ ş că sataţasemanică este imposibilă pentru că cpitea semnificană inoduceun bor dbor ("para dublui cae ese d sub stofă t) cu ne-putinţă de domnat pen ă nâzirea smancă n se ma conetşte Îno antcp tleologcă în odnea calmată a toruu antopntu că disanţa dne orma goaă şi pnu "snslu nu ae dn

punct de edr suura soluţe penu că n sş masmli ti l d ă ă li i


24/401

2 îN AFARA CĂRŢII

orizonului semantic hiar i aunci sau mai ales atunci când el cuinddifeenţa i lulitatea. Distnânduse de olisee mai mult sau muţin decât ea disenarea ne ccuaţia ce tansfo n oiginemomentul final (apscoup) a sensului.

a roblema sensuui abia acum se une ia noi nu am temina cuHegel. oi ş suneam mai sus. Or noi m aici ea cae nu mai estenimic i ino tiinţ a crei orm nu ma oate fi recunoscut subacst hi tmen . ratamentul aleonimiei nu ma es aii o luae launoinţ o reluae la cunotinţ.

Desgur i Hegel ndrţe insistnţa unui anum ineral ntre

orm conţinut. Adic nre ceea c l numete ertitudine i aderu se oare Fenoenologia pituli istora acestor dcalaje? Poesteauni efţe ininie? Criiând ormalismul matemasml scinsmul car sun notdauna rori ale losoului Hegel ei s negeesaa momenului foal mama sau tinţc (n sensu regnal al cuânului) EI eit u reauţe s cad n greeal simetrcmirsmul nuţonismul roismul. Or aeas omlicitate a slăbi

iunilor se insalează n ree ca n lou lor de elecţune. Da o uneprefeţe i rne funcţia de a demasca aceas omlc ono xce-sului unei remarri (reaţ desre aţă rea n reaă) a edisemne tebui s roblmatizeze rgula oal i miea abisalse orba de o cu oul ală rinsrpţe "a saţului mor i a lu Unumot oal dieri i de oare asmnăoa are dubează Prfaţala Fenomenologia spitului

"Advrl s mişcr li în l ni, c mto st Înscor xtrior mrilli Stoe ca prprimicii, cr, cm fo brv r c principi l i rilips--cocp imii (berioe ertniser Grse i [c mri) Stoffe) spl mrt i Un t t mo [ S, înr-omir ir ic mstct c mi ml rirr şi cningn,

rn vi cnt, Îno cnvrs� (Konvetion s infr isoric spr sic m ml crioi (Neere ccor (Erkenni, c d xmp nr pr oee ]

C îns csi cncpl ntr rsl sln cnvrsii c rţion] en oen Gan er oerenen KOversaona i ritt ntimli ştinc tnci, m ft mintitmi s, n t U ţ

e eş tiasm

eei

rbitral vr rţsc n pc


25/401

DISEMINAREA 2

Dlectc slt trebe s dees oozţ dnte fo conţinut du cum tebue s deesc orce duism dc oricedulictte f s rennţe l sectul tnţfic E tebue s conceîn mod tinţifc oozţ înte tinţ contrl s

Nu este sufcient toti s jungi l tlicitte în gene ent dobând elementl sclt l concetl Ş folismul se otecomod c tlicitte o ote cor , o oate înţeni în sceă sual o ot smlge eţi concetuli Ac ţint medt este losontr li Shellng

"Dup c ipiitatea Tripzit anan rs m înâ prnnsnc înc moa [ps d concp (unbegriffene)] a fos rdcaa smncţa absou forma (F adra (wahrhafte) fndsf sb ooda în conţnuu ad ş s-a concpuşnţ rbu ma puţn înc s consdrm drp ca şnţcînrbunţra c form prn cr o dm rdus a o schm fraţ (leblsen Scema propruzs o umbr u enem eigetlicheSchemen ş dm oranzara şnţc rdus un b (Talle

Acs foalsm dspr car s-a ob dja în nr ma sus ş a cmanr rm s o dm ac m d proa crd a concpu şxprm naura ş aţa un formaţ (Gestalt) concr unc cândaf dspr ca prdca una dnr drmn schm subsanţaa sau obca sau în mnsmu crcş.am.d . conacţia sau xpansuna sul ş su ş a asmor ca c poa înmuţ nfn cc p acas ca car dr

mnar adc sc poa r folos nru cal ca form camomn adc al schm ş cr p fac în mod rcunoscorcor caş scu un crc d rcprocţ dn car nu fm c ucru însuş nc c una nc c cl Sun ua d o parac dnr snsb dn nuţa obşnu cr dsur Îseamăaca dcâ c c l spun p d al par [ca c s în snsmnfcan (Bedeutene)] pur drmnr ânduu c subc

obc subsanţ cuz unrsau c. sun flos o aâ d nrfca ş d ncrc ca ş în aţa curn c ş nnscr ş braxpnsun ş conrcţ şa încâ c mafzc s o â dnşnţfc c ş acs rprznr snzoa.

n cu ţ noar ş uomşcr (elbstwegung xsnţ-sa-în-fp s cum xpm pr un anao supfcalo r dnaţ smpl lua dn nuţ casa însamn c dncunoaşra snzorl ş acas apcr xar ş oa a fomu(FeI s num cOsucie (KOti. [Acs formlsm ar

l f l bi 5 6


26/401

25 îN AFARA CĂRŢ

nscipa tainomică, casicea stacă a opoziiio du ae şi a ceide a teiea tee, âniea aatomică a prefeei, acum o ştm se mumesc să eticheteze poduse nite şi inete osofia natuii

a ui Schein, tpicitatea diaectică este doa apentă. Ea apică dinterior, înto constucie" pefabcată, opoziii simpe, foue pre

scrise o dată nt toteauna: cam ca înto fmacie4 sau îno spieiebine îneinute sau întun mzeu de istoie natuaă ude st adunate,caicae şi epuse membee moate, osatura ec a oansmeor, pieieuscate ca nişte peamente, panşee de anatomie şi ate tabee ceţintuisc în moarte vietatea:

" Un al ca samănă unui schlt p car s-au lipit bilţl saurândurilor d cutii închis cu tichtl lor din duhana unui băcan (1ener Gewrmerbude); un tabl care tot aât d cla ca una sau altadi acsta i ar aa cum aolo ca i sânl au ost îndpătad oase i aici lucrul la l d lipsit d iaţă a ost ascus n cutii(Bchsen) a lăsat i l aară snţa i a lucrului adică a ascunso

bd , p. 37) "A przta împărăţia ândului în chip loso adică în actiitatai prope i imanntă sau a c totuna a o przna n eoluţia incsară nsamnă a înrprind ca nou i a ncp lucruril d lacapăt Cunoscutl o al ândiri i matrial da câia rebui săe prii t ca o oa importană poziţi dată dinaint (Vrage, chiaa o condiţi ncsaă ca o prsupoziţi d accepa cu rcunotiţă cu

toa că a u oră dcât un subţire ori oasl moa al unui schltarnca în dzordin unul pst alul (Şţa lo refaţă la a duaeţe, rad. 0.0. oca Ed Acadmii 966 p 3)

Acest tpicităi de moarte, diactca spuativă î i preferă tripictea vie a conceptuui, ca p ce nici o arimică şi nici o numeroie nu ar puta so capteze

Numău tri este conceput mai profund în reiie ca trime iar înosofe ca un concpt În nra, foa numeică, uată ca eprsie,ste foarte săracă şi insuficientă pentru a preznta adevăata unitateconcretă. Spiu este cu siurană o teime, a nu a puta fi auatcacua A cacua este procdeu sab" (elege de isoa filosoeirfr, p 190)

Fiind o at rctică a nuerelor disinra eaduc în scenă o

armac în cr nu mai putem socot ci prn unu, nici pn doi nci pr i t ă t î di d i d ă ( / ă


27/401

DISEMINAREA 2

interior/eterior, orbire/sere e) organizeaz un domeniu oniualşi ierarizat are nu admite s ie nici redus la unitate, nii det dinosimplitate prim, nici sublimat (leve sau interiorizat dialectic întrun

al treilea termen "rei nu a mai oeri idalitatea soluţiei speulatieci eetul unei remarcri strategie are raprteaz, prin az şi simu-laru, numele unuia din ei doi termeni la eerioru absolut al opozţiei ,la aceast alteritate absut care a ost mat, o da în plus, în epu-nerea despre -fenţă (ffrance)* . "Doi/paru şi "neierea (t)mezicii nu mai e, nu a aut niiodat oa unei linii irulare canonjar un domeniu o ultur iniă de opoziţii binare i igura unei

u totul ae împrţiri Disminarea deplasează "treiul nologionorm ngiului unei num replieri Criz a lui versus s mrinu se mai as rzume sau "dcise în "di ul poziţii binare nicisublima în "treiul dialetiii splati (de mplu "diernţ(diffrance) "gram (gramme) "urmă (ace "iere inipient(entame) "delimitare "parmakon , "suplment "imn "mar

marşmargin (mquemchemge) şi l eva pnru ă mişa-rea aesti mri se transmite riărei sriitri şi nu se pae înhi întainmi ini u at mai puţin întrun xc prprizis dstgrznul rinit l distrug ual ele sun mil disminii (iar nule polismii) pentru n se s n nii n unct at de ntsau de onţnutul unui semnit Ele dug psul sau mnsulunui al patrule rmn ,şi nu reprezină cât un unghi eschis

spre cea de-a paa lată a sa păatul desfcut slăbeşte chireaunghiului şi a cercului c au guvemat eca pin ril lortem (Oeip Te Dieccă). slăşte chderea aică le-liteă le resce, le reci " riiura uni astl dpstiri (rt) n aparţin nii inrir nii exteriorui ingiu-i ap a ui nsinţe nnu să l ealuăm

Deshidera păti suplmnl ui "pau (nii a i pal ns pus s nusu ar îndp disminar de poliseesun raprate a în md rgla şi xlii a astrare ("csea prezent intotdeauna ) : dar u asă xririta a asării (ăd ăr ntoarere i ă ni rsrnsă ar nu mi pua i rl rsă în p r şi sbian derui rs r alii sl ri dpli d


28/401

27 îN AFARA CĂRŢII

intersubiectie , adic triadei intersubiectie Disenea nu este urşi silu castrarea e cae o cauzează (e care ţio cauzezi citind acestcuânt) , nu doar daorit caactelui ei afirmati dar şi ntru c , cel

puţin ân acum, rintro necesitate câtuşi de uţin ntâmltoe, con-cetul de castrae a fost interreat n mod metafizic şi , ca atae , blocat .Golul , lisa, tie tura etc , au primit n aceast interrete valoe desemnificat sau, ceea ce înseamn acelaşi lucru de semnifican transcen-dental prezentarea prin sine însuşi a adevlui (/nonv) ca Logos

Aici se une problema sihanalizei: ea se confrunt În od praciccu un tet care, neuând începe decât cu aru nu se mai as ncs,

dominat, ncercuit, în v pare a lui, dât numai rn simulacru.Diseminaea descide la nesfşi aceas rutură a scriiurii care nu

se mai as recusut, locul n care nici sensul, fie el şi lural nici vreofoă de rezenţănu mai fieaz uma Diseminea transform unculn care mşcarea semnificaţiei lega în mod regulat jocul urmei, ro-ducând n felul acesta istoria Se siguranţa acesti unct xa n numele

legii Cu riscul de a face s sar aceast siguranţ ncepea diseminaeaŞi ocolul unei scriituri din care nu eistă narcereNu om mai discia aeast problem de o repunere în scen a

ului şi a calcuului ca rocedeu ru Nici de o recitire auui lui Democri, adic a unei anumie scrituri de c losoanu a puu ine seama, bandonânduse mai curând în seama eghiişi eerioritii ei f rgaz prefa scris ntrun anume el, pe care

discursul ca ate nu ma poae include în circulaia lui în aces cerc nce se ntâlnesc imposibiitaea şi necesiaea scuatv a rlegmenei

Prefaţa scs (blocu protcolului), etracaea (le hors-vre deinaunci un et al patrulea Simulând posfaa , recapiuarea şi anticiarea recurent automişcarea concepului, ea ee un cu ou al tetdar în acelaşi tmp, ca sc de isnţ , es dubul a eea ce ecede

Filosofia sculativă roscre , aşad, preaa ca fo gal şi grbsemnificant ea o rescrie în msura în ae n ea se anunţă sensul şin care ea este înotdeaua deja angajată n Care 6 Aceas cntra-dicţie las n m neces urme protocoe, blocur de sriiur n tetulheelian, de ild, ntreg aarataju sripural ce deschide capitoluldesre certitudinea sensibil şi ci tranie fucione o vom analizau alt plej Ea se ccenueaz aunci nd a sfşiul preeei care esei sşul isiei şi începuu iosiei cu apriităii eptuae

i C i i b l


29/401

DISEMINAREA 28

erea care se terge (s fface) osulânduse

"Pntru a spun încă un cuânt asupra [pretenţiei de a nvăţa daBelehren dspr cum trbui să luma ilosoa aung la acasta

în oric caz pra ârziu Ca gâd Gedan al lumii a apar în timpabia după c ralitata a trminat procsul i d omar şi st gatasăârşită. Aca c n înaţă concptul itoia o arată dotriă în modncar că abia în maturitata ralităţii idalul apar în aţa ralului şil îşi constişt acaşi lum ssizaă în substanţa i în orma unuidomniu inlctual Când losoa îşi pictază cnuşiul i p cnuşiu atunci o ormă a iţii a îmbătrânit şi cu cnuşiu cnuşiu a nu poat întinrită ci numai cunoscută buniţa Minri nu-şi încp zboldcâ la cădra srii

Dar st timpul d a rmina acastă praţă (Vr) ca praţă(al Voo), a nu a ost dstinaă dcât să orbască în mod xtorşi subici dspr punctul d dr al scririi car o prcd. Dacăuază să s orască în m losoc dspr un conţnut sigura carconin aici st aa ştinţică obitiă şi la l oic contradicţi( Wieeede) [obicţi d oric alt l dcât o tratar ştiinţiică aobicului autorul o a considra ca ind o [postaţă (Nachw) subictiă şi o asigurar arbirară car rbui să las indirnt (Pefaţă l aPipiile osoei eptului, trad. Virgil Bogdan cu mici modicăriînscris în croş Bucurşti Editura R, 1996 pp. 1920)

fâiul refeţei dacă aceasa ese posibilă rerezină momentulîncepând cu care ordinea expunerii (Darsteung) i lanţul conceuluiîn automicaea sa se surapun otrivit unui fel de sineză a podispe distanţa dine roducţie i exuner, se menţine do o zentaa conceptului de către el însui în limbaul lui în Jogosul lui Disparanterioritatea sau întârzierea fomei ca i exterioriae a conţinutului ;tauologia i heterologia se împreun în propoziţia speculativă Procedura analiică i cea sintetică se includ reciproc Concetul se îmbunătă-ţee a po cu deeminaţiile sale fă să iasă din el însui sau revenindînodeauna în reama lui însui în elemetul prezenţei la sine Deer-minarea efectivă a "realului i reflectarea "ideală se unesc în legeaimanenă a aceleiai dezvolări.

M a ebuit să s apere de ast apriorism i de idealismul hegelian

de care a ost acuzat de imriu daoriă eode sale d eunereAceastă apărare înreţne un rapor esenial u conceul său de reaţă


30/401

29 îN AFARA CĂRŢ

Amintim că el xplică toa acestea î Posaţa Nacwor) la a douaediţie germană a Capialului (ianuarie 1873) Nu ese deloc lipsit deimporanţă fapl că exac înaintea celr mai clbre paragafe dspre

ăsarea dialeticii hegeliene, Marx propue disincţa, pentru eleisivă , înre pcedeul de epunere şi procedeul de in vesgae Doaaeasă distincţie ar întreupe asemănaea înre foma discrslui său şiea a pezentării hegeliene ceasă asemăne i cse să se ătăcească căoii di de semă" ce aczau atnci sosia hegeiană"D ptem supima aceasă asee do cu condiţi d a ansfoa, daă c opoiţii le formă/materie sa conţinu (FoSof ideai

e/maeiali te (deeleMaeele) cnceptele de relecte şi anicipae, adică rapol inre înceut şi dezvolae i dine inroee şioces. Acest raot nu est acelaşi în real şi în discrs ; şi nu este acelaşiîn discusul de cerceae ş în discusul ae prezină la sfârşit rezultaulTomai aceasă vloae de elat (nru Hegel17 fundamentul" estrezlatl") ssţine înreaga dezatee

Mesagel eua, ristă sască publicată la ankt-Ptrsburdclară n-un aicol ddicat n ntrim mtodi Capalulu, că procdul mu d instiaţi (Forschugseode st strict ral is t darcă mtod ma d xpunr (Darse/ugsehode) st din ncirn manira dialctcă rmană (deusch-daleksch)

prima dr spun l dacă udcăm după oa xtrioarăa xpunrii (Fo der Darseug), Marx st un idalit xtrm(der grsse dealphlosoph) i acasa n sns an adică n snsulrău al cuânului D apt l st innit mai ralist dcât oricar dintrci car lau prcdat n domniul conomii critic . n nici un l narputa numt idalist

[ ] Dnind astl ca c l numt mtoda ma ciă(wrklche Meode) cu atâta ust i n ca c prit apli caţia ca i-am dat-o cu atâta bunăoinţă c altca a dnit autol dacă nucar mta dialctică? Dsiur prdul xpunri (Dseugwese)trbui să s dosbască din punct d dr ormal (foeI d procdul d crcta (Forschugswese) Crctăii îi rin sarcina d a-iînsui matria (So n toat amănuntl i d a-i analiza dirslorm d dzolta i d a dscori rlaţia lor inimă După c acastăsiun a os ndpl intă da numai aunci micaa ctiă (wrklcheewegung) poa xpsă n mod adcat.

Dcă acsta u a l ncât iaţ mai (So) să t


31/401

DISEMINAREA 0

Moda ma dalccă nu numa că dă n nsăş baza (der ndlage nach) d moda hglană da a s cha conaul d ( gen) Pn Hgl psu gând (z) ca ansomă sub numl d d n-un subc ndndn

(in ei elbge Subje) s poducăou cvăţ ca nupznă dc nomnu u xo Pnu mn dmpovă da(ideeJ/e) nu s alcva dc maalul (MaerieJle) anspus ş adus(geeze ud reze) n capu mulu

n loc de a ne angaja aici în ezaee fundaenală în foma saclasică (ce ses au, aic , concpee e meo de eecae , d e pesupo

ziie de fundamen, de rezula e ecivae ec.? dn punc de vedeehegeian agumenea Postfeţei ese ea oae o Wideede a unuieasm empic cae, amând exeoiaea asoluă a ealului faă econcep ş a eeminării efeciv fa de pocesul de expunee, a duceîn mod ecesa la un omalsm, aic la un cricsm ideals en înmo indefini în peaa sa ec) ne lmm în apaenă la ndcii ex

uae penu că n aflm aic n pncu n c se pune polemaaporli dn ex , n sensu clasc şi îngus al enului - şi aş c ese voa aci de concpee e ex ş e eaex (orstete) deansore a apouui lo şi d paa ce pn poblemaca pacicăşi oeică a acesei ansfomi. Noul ex cae ne ie, şi pe să neliize, însamnă, d asemeni şi pşea nniă a epezeni lucasce Aceas depşe aceas m oe cii forma apo

u nosu cu ogica hegeliană şi cu o ceea ce se ezumă în ea Efaciaspe aleaea adicală (î apo cu concepul ilosofic e concp) aînodeauna losofie foa uui a posteo şi a empiismului9. Daracolo ese voba de un efec e eflexi specuă a losoei cae nuşipoae înscie (înelege) exeou dc asi nd imaginea lui negavădisemea se scie evesul acese oglnzi Nu fanoma e ăsu

naă. Nici în odnea iadcă ş simlică a sulmi ei Se pune plemasă şm ce anume, sciinduse sub masca empiismului, ăsuânduieflecaea speculară, face şi altceva ş anume, face cu nepuină suimarea (a reve) hegeliană a pefeei ceasă înebe mpue lecuripudene, difeeniae, lene, saicae E va eui să se fe, e pidă,la movul începuulu în exul lui Mx Deş ecunoaşe, pecumHegel în Logica mae, că î oae şnele începuu ese anevoios"

(efaţă a prima ediţie a Capilului 1867)Max îneine un apo cuoul dfei cu scriiura inoducerilor lui EI vea mai înâi să evie


32/401

\ N AFARA CĂR

aşteptat, cel ce trebuie să preceaă şi să coniţionee introucerea, nues o etermna pură a concetuui şi cu atât mai pun un unament"

Aceasta să se ntmple o pentru că acum este vorba de ceea ce

Hegel r fi numit oşină parculară

Econoa politică este ea, oare,aici, o ştiinţă regioaă?20Oricum, forma scică prefeţei nu se mai lasă cu uşurinţă ineo

zaă n aprioritatea logică a cărţii şi în a sa Dareung

"Pimele două cpitole lătuiec cnţinuul prezentuu volm Amb ochi smblul ocumentaţiei ub oă de monogri ce

ârt l lung interve, nu în vederea tpăiri, i pent propri mealmrre Elaborarea lr i stematică, dup plnul ndict , v depinde deîmpreurri.

Suprm o introdcere generală (agemeie Eileiu) pe ce oschiţ em pentu ă, relectâd aupr e m e pare că este upărătors anicip rezule pe cae trebuie mai îni ă le demonstrez, iar ctitolre v bievo s m umărecă va trebu e hoără se înalţede l igur l eerl Dimporiv cred că îşi u locl aici âtevaindii u privire l esurarea tudiilor mele de enomie poltică[ ] Acee studi mu du , în pe e l a s ine , pre diipline repăreu că mă îndepărează de opul meu i l care tebuit mă precmai mult u ma puin tmp Dar, în primul rând, nevoia imroasă dea fae o mnă plăit m ut să rtez impul de re dispuneamColborre mea la New York bue cae durează de opt ani "(Pefaa la Crica ecoomiei police 59)

Devoltarea este atât de puţn conuă conform unei legi e ianenţăconceptuaă, atât e uţin anticipabiă nct trebuie să poare mărcilevizibie ale revizrilor , refaceior , extinerilor, rucerilor, anticirilorformale, jocului notelor etc efaţa rimei ediţii a Capialului ( 1 867)ezăluie munca e transformare căreia i-a fost sus primul lan e

expunere, heterogeneitatea cantitativ şi calitativă a evoltării şiîntreaga scenă istorică n care se înscrie21 .stfel se esenează spaţiul asimetric al unui ost-scriptum a marea

Logică Saţiu general şi infinit ifeenţiat. Fă înoială, tot atât edepenent n aparenţă şi e erivat ca orice ost-scriptum dar fiin, nacelaş timp, o forţă non-ntoarcere istorcă, rezstând orci -omprehensini circulare n omesticitatea anamneică (Ennerung) a

-ului, cre acopeă şi proclamă aevărul n cuâul său elinN t h l C ă t ti l


33/401

DISEMINAREA 2

semicantă, textualitatea elirată de autoritatea sensului sau a concetului etc.) exigenţele înseşi ale sciiturii, aşa cum o citim aici? Prefaţaevine atunci necesară şi, din unct de veere structural, interabilă,

nemiutn fi descisă în termenii dialectiii seculative: ea nu maiînseamnă doar o foă goală, o semnificant acată, pură empirici tatea non-conceptului, ci o cu totul ltă stctură, mai uteă, e dă seamade efecle de sens, de oncet, de exrienţă, de realitate, reînscrindule,ără a această oeaţie să însemne incuziuna unui greifen ideal.Iners, nu este, oare, eea e, de fat, i se imune întotdeauna lui Hegelca foă de refaă (aeastă mişcare rin e onetul se anunţ dea,întoteauna, se reee e sine însuşi în ul lui, instalează întotdeauna textul elementul sensuui lui) tmai eea ce o ace tzi ntnoi arhaică, academică, onară necesităi textului, retoră desuetă, susectă că reduce lanul sriturii la efetee i de tem sau la formalitateaîmbinărlor lor? Diseminarea este lipsit d refaţă nu entu a deshideo oe producţie inaugural, o anume rezente de sine i, dimotri

vă, entru c ea marchază limitee esnţi şi omune ale reoricii,formalismului şi tematismului recum şi al sistemuui shimurior lor.Pe de o parte, excludem raţa dar treuie să o scriem: entu a o

integra, etru ai şterge textul în ogia onetului e nu oate să nuse resuună Pe e altă ate (aoa acaşi) xcludm reaa dontinuăm să o screm, ândo dea să uncţoneze ca moment al txtului

relansat, ca aartenenţ la o eonomie textuală e care nii un oncetnu putea so antici sau s o sublimze (ev. Moment" şi atenenţă" nu mai ot, dei să semnez aii simla inludere în vreointrioritate ideal a scriituri. nu exist exaxt ( )absolut nu înseamnă s ostulz o imanenţă deală, reconstituiea neîncetat a unui raport cu sin al scritii. Nu mai este vora de oraţia idealistă şi teologiă, în stil hegeia, care susendă şi sulimeaz (rel veexteriol discursului, al ului, al conetului, al ideii. Textul exteriorul, marhează limita aestei oraţii speculative, deonstruieştei reuce la simple efete" toate reiatele prn care seculaţa îşi aroie exteiorul Fatul nu există nimi î afara textului imlică, o atăcu trasormea oncetului de ext în general ă asta nu mai rerezintă lăunl vtuit al unei interiorită sau al uei idetităţ u sie (chi

dacă motiul exteriorului cu oce reţ" oate uca ueoi olul unuielement de cetituine un anume lăutu poate i cumlit) ci o altă


34/401

AFARA CĂRŢII

n ame cazuri, prefaţa este o ficţiune (iaăl cinicul Aciamas,scriin această prfaţă în bătaie de joc") D în cel dintâi, icţiunea seală în slujba sensului, aevărul ste adevărul ficţiunii, ficvul se oroneă confo unei ierari, sşoă şi se neagă sine ca accesoriua conceptului n celăa caz , în afara oricărui mimetologism, ficţiunas armă ca simulacru, ezorganizează, poin e la acţunea acsteifente extuale, toate opozţil în care eleologia cărţii rebua să o subordonz cu voenţ.

Acesta ar , e pildă moul e funcţionae a prţei brie" saua preeţei rngatuui" în Cânecele lui Maldor Prinr-un suplement

de smulacru, Cânu a şaselea se rezină rept corpul xuui efectiv ,oraţa reală faţă de c primele cinc ânuri nu ost ecâ preaţadiactică, xpozu sntec", ronispiciul", aţada văzuă din faţă,înainte a părnd în inror, graura car ilusraz coprta cţii,ononl epznaiv c oă inn xpicaţia pralabilă a poeciime viioare" ş enunţul ezei".

Und să siuăm, în opica xtuui, acas srane declaraţie aceastărformanţă car dja nu m ese în eaţă ş nu s Încă în parteaanaică" ce pae aunc să se desşoare?

"Primee cini povestiri n ost de priso ee eru rontispiciuoperei mee teme ontrucţiei expicţi prebiă poetiii eeviitore i em dtor ţă de mne însmi , îninte de mi încide vizi de m dum pe tărre mginţei -i vezez p iubitorii

sinceri de itertură prin hiţa rpidă nei enerizr cre i precieîn egăă cu ţint p cre trem să o uez C tre red că, cu,prte intetică operei mee ete copet i Îndun de prrztă Prin e ţi t că mim propus să tc om i pe Ce re cret.Deocmdtă şi pentru un nuit tmp , nveţi nevie s şti ţi mi muteespre est! Ate conideţii mi e pr de pios căi ee n edecât să repete , Înto ormă i mpă , cei drept dr etcă enunu

tezei cărei primă dezvotre e v vede ârşitu estei zie D incee spuse reiese că de cu îninte, itenţonez ezol prte nitică ce vă spun ste tâ de devrt îct cu câtev inte îiexprim dornţ rzătoe să ţi înişi În ndee sudrpre e pieiimee c ă puteţi veric în cunoştinţă de cuză sinceritte ee cespun Ştu p bine că tbuie ă sprin p o uţime de dovez gumenre cuprnă în teorem me ei bine te ovezi există i tiţi pe

bie că nu t ove o! Râd cu gur până I ui . .

T î i l l i ţ î î i ţă i


35/401

DSEMNAREA

, primă evolare" a unei ee" anunţae. Recugân, n spiri luc,la opoziţia celor ouă mouri e emonsraţie maemaică, analia şsinea, Lauamon le iverseaă paroic locuile şi regăseşe, n ife

enţa ine ele, asemeni lui Descares22

, consrângerile şi -ul ceculu vicios" faţa, mo sineic e expunere, scurs espr eme, eşi concluii, precee aci, ca Înoeauna, exul analiic a invenţiei careo va evansao În efecv care nu se poae preen sau peael nsuşi, cu scu e a rămâne iliziil u oae acesea, prefaţa cerbuie să facă exul ineligibi nu se va puea, a rânul e, ofei ecuiiecâ upă raversarea efecivă şi infiniă a rumuui mlăşinos (rum

arup şi sălbaic, e-a cueişul maşinilor usii ae acesor paginnunecae şi pline e oravă") E va even isurs espre meă, expunere a poeicii, ansamblu e regui formale, oar upă parcurgereaevasaoare a unei meoe raccae , e aa aceasa, ca un um carese eschie şi se consruieşe singur, ăr iinerariu preaail De aiciezulă ariciul unei prefee ce nu a ărea, oae, neajuns e nau

aă" şi are, n orice ca, nu va i nicioaă suprimaă ur şi simu23

Dimporivă, ea (se) relanseaă (nr)o aă preaă a un nou romn

"Numi i retrge uintele dr poetind ee e ş ăzut nu greu să le justif neând lt sop deât deăul Astăzi m săonstuies un m romn de reo treizei de pgini în le e urmezăestă măsură rămâne po nesimbtă n sper ă o edeurând întro zi su lt onsrre teorilor mele de ăe un su It

din foele l terre re ă în sfârit m găt după âte bâjbâieli ormul me defnită Este e mi fermă pentru ă este romnul!Aestă prefă hibridă fost expusă întrun m re n u păr tefote res în sensul ă srprnde să spun ş titorul re nuînelege pre bine înoo dore săI ondu dr m ăut tote eforturile să produ est sentiment e rembilă uluire de re în generl

trebie să erim pe ei eşi pee timpul ind ări u broşuri.

ntreăr u totă bunăon me mir fost u neputnă să nu et m trziu după e or păt âte romne o să înelegeimi bine pref enegtului u pul mnjt de uningine

nnte de înepe oote o postie (re ă nu toi îmi or reptte dă mă înel ebuie ez lgă mne o ălmră desăşi âte fo de rtie n est el oi pute îne u rgoste prin estl sele ânt ser poemelor intrute pe re sunt nerăbdător să lereez. Drmte epsode le unei uti Ii tăi neînurătore! Eoul nostu d ă â d il flâ d i ăl l î l


36/401

5 Î AFARA CĂRŢII

V urm demonstrţ Mldoror se sustge ceculu eşin ntr-onumtă peşteră, dn dâncul drgii mele caee" (Cântul întâ), nu spre lumin deului ci poit une cu totul lte topologi , în ce

se mestecă limitele prefeei şi le textului pincipl". Răspândindotrăuile , reconsind ăttele, nliând petrele , tersând colonelei griljele24 , ăspântii şi incnte mpletite le Cânecelor lu Maldordisemne eplseaă, de semenea o întreagă onto-sologie, un ltnume l eologiei nu ul, engmă unei puteri edutbleci interetre lu ce inoră logic dubluui ş tot cee ce, ltă dată, inttult supement l oigini, retiţe nederiabilă, dupicitate ără

realabil etc (,încpui-vc� oge (umbre exe ftameetc.) nu sunt sca ontoloei şi a it şte c ste� de emenea ecrul şi oginda c o cprnd me roducâd efectl pcul fo deat.eaga iere descs� Rb n peştera şi a ei rps� joc tea Nbr Fh� s�-l ocpe cu tot

oment platonici locuieşte cea de a paa supraţă")Probemă a disemnăr ce se întâmpă" cono cărui timp, căruiţiu, crei structri, ce e întâmp cu evenimentl" când sc"ae lături de mne o călim escoerită şi câteva foi de ârtie" sau" să sciu" , am scris" dee scriitur, împoriv scriturii , în scriitu; su prefţe, scriu entru su în cona eeţei , acest este o preaţă,csta nu este o reaţă? Ce se întâml cu acest autograie în ură

pierdere i ră semnătură? Şi a ce bun această erormnţ deplaseaăatât orţă pentru renunţ la adevr?

tructur simulării desce ici, ca întotde�n, un oco în plusCântul l şsele r respine, rin urmre, ânturile precedente n

tecutul unei refeţe discursive (rtă oetică, metodoogie eenredidactcă). C tare, ceste nu ace prte din textul genertor, dn

textul ractc şi nalitic" deopotriv Dr rstuându-se conorm celuii joc, acestă scem depseă opoiţ dinte retext şi text Ecomlică limit care tce între text cee ce pare să depşeascăsub asectul alului. Diseminare înscrie, prntro extensie reglată aconcetuli de text, o altă lege eectelor de sens su de eeinţă(nterioritatea lucrlu", reltate obecttte, esenţiitatea, existenţ reenţ sensbilă su inteigibilă în ener etc ) , un lt ort între

scriituă în sens metaiic ş exteiorul" ei (istoic, politic, economic, t ) Câ t l l l t t t d ii d t t l î


37/401

DISEMNAREA

reale La sfârşitul Cântului al cincilea, această efracţie, această scoatereriscată a capului n afa găurii, di colţul său ughi, este prescrisăde secenţ păianjenului Nu ne mai alăm n povestire . Vai , acum amajs n rea!" Instaţă deopotriă a morţii şi a treirii Loc delimitatal refeţei Ieşirea n afaa povestirii este totuşi nscrisă, n colţ, n povestire şi aunţă de aici romanul apropiat extu irupţiei n afara scrierii uceţi-ă şi edeţi .") reetă, una prin cealaltă, la sfşitul Câtuluia şaselea, clia morţii şi clia treirii Să reenim la păianjenul ră lasăce euie ţesută)

n ere nopte l eul ând somnul tins el mi mre grdde intensitte un băân păinen din spei urişă îşi ote înet puldintro gur ltă pământ, l un din interseţii le unghiurilor merei [ ] El speră ă în estă nopte nădăduiţi împreună u el ! o să vdăultim reprezentare a imenei sugeri ăi singur lui dorinţă r elălău să pună păt existenţei lui morte l-r umple de mulţumirePrviţi est bătrân păinen din si urişă um îşi soe înet puldin gur tă pe pământ l un din interseţiile unghiurilor merei Nu ne m i lăm în povesire El sultă tent dă vreun oşnet î i miişă mndibulele în tmoseră. Vi în privinţ trntlei um m unsîn rel şi deşi m pute pune un semn e exlmţie l sfâritul eăreifrze est nu este un motiv s renunm l e!

Păanjen ieşind din adâncurie cuiuui i" , unct ncăpăţânat tu)care nu transcrie nici o eclamaţie dictată ci erfoeaă n mod intra

iti proria-i scriiură (mult mai iu ţi citi n a figura inrsatăa castrării), tetul iese din gaura lui şişi dvăui ameninţa: el trece,no dată, la textul a" şi a realul exratext" hoexte) n ţestulgeneral al Cânturilor (citiţi aci o scrier şi acasta (se) produce nt)untet) , ouă eteriorităţi etrogene una faţă d caată par să se succeadă,să se nlocuiască, dar sfârşesc rin a acoeri nregul câmp cu mărci

Punerea n scenă a unui tiu, a unui ncp a unei eerge a unuiptext, a uei preeţe", dnun singur geen, nu a produce nicioatăun ceut. Ea era n mod indenit isrsată.

n felul acsta e racureaă triungiul texteorEtra-text, totalitatea rimeor cinci Cânturi urmată de tetul real.

Extra-text a şaselea Cânt, adică Piile, ieşe n rea. Eistă numai text,există nmai etra-text n total o refaţă nencetată"25 care dejoacă

rereentarea filosofică a textului , opoiţia tradională dine tet şi ceeace l excedeaă Saţiul diseminării nu produce do eferescenţa


38/401

7 îN AFARA CĂRŢ

inaxa indecidai ă a i. Exoraă n mod racic, aceasa ne dăoa, spre a reci acel mc n era naevr a u real". rezie bici me ăcândşi drm dea crmezişl gâli, va ovei că

imic n era nraevăr mai u) real")Proocol indisnsabil oricărei eelaori a olemei �deologiei" nscrieri scice a eci ex (e daa aceas, n sens sric regional) câmrile dece, n mo obişni dre câmi ale cazaliăiiele" (ioric economică oiică exaă e ) Elaboarea teocă,ce in dacă ea meie a o ase e circmscriere ar rebi ssne s ce in să compice c maimă rdenă eschdere

ivă care ro exl ei la lcr a eeren la eaie adic a osană conceaă şi semanică limă De iecare daă când, enr ne n conac, n graă, scriira c n exeior inişior, sa penra e, oe eede, egările c oice fel de idealism, ange signorăm nele achiziii eoreice recene (ciica semnical ranscendena sb oae formele sae deconsrcia delasea ş sbordo

aea eecelo e sens şi de refeină, ca şi a o ceea ce ar impne noe şi o racc ogocene exresivise şi meologice a scriiii eori câi el oid e oeriie de ineeie a de imiee la nesârşi, a elo la ale re; rescrierea câml dieeia aierii eecelo de eă, e saă, e con, de ezeă sensibiă a ineligii reineni de o ineeniec), am egesa ncă şi mai sig ieim mrenă c o ceea ce

e asociză mai seamă igra emsi şi a omaimi.În eeiare CiiDeria dl nei niăi rimre iaie, imiaie eresie

eezeare ce şi e originea, ce ese oodaă şi moe ei na ei: l nşi" s acesă eerminae a fiiării e cre omim reie" aş cm ese sa şa cm ese erceă, răiă sa

gândiă e ce ce ecie a care cie. Reiae rezenă a reaiaeerezeaă chiar şi aceaă aleivă ese erivaă dirn modelnerio oe Căii Carea odel n seamnă oae absoaecve a rezeei şi a eprezenări adev hooioi sa adequao)crli şi al gâniri despre cru aş cm se reizează mai nâi nceaia ivină, nine de a i reaă de cnoaerea niă? are a iDmneze Nara va fi fos n Ev edi o grfie conormă c gân

diea şi c Cv divin c îneegea li Deze ca Logo, adevăr i lă bi d l l h i l t


39/401

DISEMAREA 38

modelulu e ş seş Natura era de asemenea o totaltate ordonatăvoluml une căţ rele de sens oerndu-se ctr adcă înţeleeasemen un cuvnt de a înţeere la înţeleere. Ochul ascultă"(Cae) cnd ocaţa cărţi este rostrea -lu dvn

Această rente acestă ctre tbue doar să ne retrucăîn problema refţe a dubl înscrer sau a duble tculaţi a unu astfede text îălrea e semantcă în Cartea care reprentă un Loos sauo Locă (onto-tolo ş cunoaşter absoută) ş rstanţa exteriorăţe textuale pe care nu o vom confunda cu dnstata sensblă.

Această rechmare trebe de asmna să ne ntroducă în roble

ma prefeţe ca . Confo c X ( cel vom consderîntoteauna în abă ca desn tmatc al dsminăr) prefaţa ca oate tot att d bne să rână, să roducă ş s s pardă ca drenţădirce) semnală sau să se lase rearoprată în sublmtatea tatăluCa prefaţă a căţ ea rerentă cuvântul tatlu care îş asstă ş îşadră26 scrrea răspunznd ntru ca sa strădund-s dn răsutersă o susţnă să rţină să o deale să o re-ntorez s- spnească sămnţa. Scena s-a desăşura dacă posbl numa între tatăş u: atonsemine homonsmne rensmn. Nccsul stelea ste eal cu a. ura paeă cuprnsă în conctul platonc aneia a ocupa dn nou scena: roleomnul e va pna ca nstanţăorală ş a scrs nua ntru a rînsulţ o rostre27. a se roclamă pn el ş manesă în mod rn Prfţel au ost adesea

maneste de şcoală.Ştererea sau sublmara drnţ smnae ste şca rn carrestanţ xteoruu c orlivre) s las nteriorată ş doestcăîn onto-tolocu mari Crţ. Pnctul de rzstenţă enral macat acde pldă n nme Maa" oat f întotdeauna lmnat duăace sub prtxtul omonme Este orba tot de u asct al veculunume de ons în eneral ş de asa dentate a măc Dsemineatrebue să perturb probla e de a bun înceut

Cea ce Mallarm rocta sub vecul nme de Cate ost dacăa f xstat" cu otul altceva. Extrorul cţ Horlivre) otuşClaude a vent duă Malla Jocul diemini am utut bănu îlcteaă adesea să se înşz. Ş aă adunat a n loc oa lnteleprn care dsemnaea a f schmbat cuvânt cu cuvnt semnl

Am ş n acată amoţ aală dn acasă adn svtă a l d f Ş


40/401

9 Î AFARA CĂRŢII

Soarele a revenit pe er am smuls draperiile şi am arunat ereastrămobila apitonată bilourile de bazar şi «paldul bust al Minervei» tmă lumea este într-adevă un text ş ă ea ne vorşe u umlinţă şibuure depre prop-i absenţă dr ş de prezenţa veniă a altuva

dă a Ctolui ei Nu exstă numai spură i şi ptol nu numalitea moartă şi spiriul viu nu există doar o arte de magie i şiCuvânul în are toate au fo rotite Domne! Ştim din crpură dinSpura prin exelenţă diă Sfânta Sripură ă sute Î-u elÎcputu ptur că ee tate ucrule Î eigă ca Î g(hiar oglinda lu gitur) că luea est carte scrisă diăuu ş pedafară aea e al ărei fasmil dorea să stabiles gitur) ş că

lucrile ăzut sut cute u a e a spre cUaştea celrăzute Cu ât atenţie trebuie prin umare nu doar le prvm iă le tudiem şi să le eretăm şi ât de mult rebuie mulţumimosoei şi ştinţei nt ă ne-au pus ntru aeast l dispozie atâteaintrumente dmirabile! Nimi nu ne m împiedi să ontinuăm umiloae multipl iate la innt u o mână Cartea Călor şi u ealaltă Univer marea anhet simboliă aeea re vreme de douăsprezeeveau a fost preouparea Părinţilor Crednţei şi ai Atei

P uar cărţi ii ar dvni ouscule alcătui duă modlulmlui ous divin tot aâa scuăr locae to aâta olinzi mcicar capază o mar imai orma i idală ar i o cart d iinţăoală c d cuor asoă car rzumă, rciă ordoză în odsubsanţial oa cărţil i arcur ciclul cunoatrii. Dar nu căadvărul s dja cosiui î rlxia i î raportul lu Dumzu cu sui ntru că l dja ror cara ciică va i dagogicăI aţa ei roduică uoriaa modulu ecclodic, uiaaaaogcă dinr om i Dumnze oae acţioa căi o ocoit,cofo unor mdieri coml s ora, în lus e u odel i du concept noativ: acasa nu cld fatul că în practica sciuimai cu samă a scriuri numie itrar, au forţe să rămâă îcă

să sau conri mului ori să puă cu volen în j i acadinodauna ci dacă rin roces difri i rducbl u a atlCât prv roicul cicodic aa cum s xici foula î EvulMdiu d rgătit de mulă vrm Viruviu , Snca Posidoius tc ) es d esenţă i d origi teoloică chiar dacă spirite aazis aau aricipat a laorara ui ma ncicoii doseit d inorani tiutoare î riinţa rădăcinilor i.

Hegl declară dsăvârira i sâritul lacveen) ilosoii. Ei ă l i ii i ă) d ţ t ii l t


41/401

DSEMNAREA

adiă primejdia uvineor înainte Dar e rie şi o Encloede aşnţelor losoce are oordonează oae omeniie unoaşterii . Faeare din ea, dar a răpare, o nţă a logc (a logi) , ideniăîn ubtană u marea ogiă are o însrie , dei , în riiura ordonaăa oumului eniopedi Aesa ee , fără îndoia , în iorie , utimuare meriă înă aest nume enilopedia filoofiă, uniae organiă şiraional a unoaşerii , nu ese un agrga empii onţinuturi , asemenieor e se vând as sub aes nume mbogăiă u re preeţe (a douaa fot deosebi de importan) , oa ui ege se deshide pin-onroduere are ne epiă, înă o daă iosoa ipsi de avantau ,

are ine în ajuor elorae şiinţe, de a puea resuune obecee aea fiind nemijoi date de reprezentare, şi eoda ei de unoaşere aîndeobşte adiă în e prieşte nepuu şi dezoarea, ebuie, aşadar,săşi pruă din propria ei inerioritae, obieul şi meta. O aareînţelegere şi juifiare ee însă ea însăşi , unoaşere osoă şi deinu poae ădea deâ în cunsul iosoei. O epiaie relnară ar pn umare, nefiooă şi n-ar puea fi mai mu deâ o ţesură de

preupoziţii , aserţiuni şi raţionări ad de afirmaţii oningene ,ărora u aeaşi drept e- puea opuse aimaii onrare [ ] A voisă unoaşem ns înane de a unoaşe e ot aâ de absurd pe ât deabsurdă a ot inena aeui soti are voa să nveţe ă înoae înanede a se avenura a GW ege, nccoda şnţeor osoce area Logca rad 0 0 Roa, V Bogdan, C Foru ,R Stoihiţă, Ed Aadeiei 9 pp 9 0

Daă epiaţia preaabi ese absou anerioară erului enopediei , ea îi rmâne eerioară şi nu epi ni Ea nu ese fioofăşi, la limiă, rămâne imposibi Da, dporiv, ea ese inluă neru fiosofi, nu mai reprezină o operaţe renară i aparţinemişării efeive a meodei şi suurii obieiviţii Nsându-e şibuurându-e de se însuş onepu îşi sublimează relve) prefaţa şi

e adâneşe în e înuşi Enilopedia se naşte Coneperea onpuuiete o autoineminare3Aeată întoarere a sine a eminţei eoogie îşi ineriorizează

propria negaivi ate şi propria diferenţ faţ de sine Viaţa Conepuluiete o neeitae are, nluâd dipersia emnţei , fândo ă lurezeîn folosul deii, exlude în aelaşi imp din ea orie pierdere sau orieproduiviate înâmpăoare Eluderea ee o inudere3 n opoziţie

u diferena semina refuaă în felul aesa adevăru are se vorbeştepe sine î eru ogoenri ee disursul a eea e se noare a taăl


42/401

1 AFARA CĂRŢI

De aceea Hegel nu examinează niciodată crculaia vie a iscusuluin teen de scriitură. E nu examinează niciodată exteotatea adicăutonoma reitivă, a acesu s xtual33 ca l repezită de pildă o prefaă atunci când este sublimată leve) sematic n logica enccloedică E problematizeză prefaţa n fucie de ceea ce cuvântul vreasă sună a oi să spună voulorre) , a prezice prdre) a cuvântaainte avandre) prea al prologului sau al prolegomenlui concu (asemeni unei fiie vii) şi proclamat ncepâ cu atul final aleiogului său În discurs, logo rme a sine Ceea ce ui totşă interzică elegeea scriitii (aici programa prescriia re-textul)

a simlu desen empic al conceptului , este aptul că acest eşeu (căcinu se pune acum problem de a sublima reever) in această condiieci e a- examina, altfel) este coextensv ntegii vieţi a discursuluiAceastă coextensiune n prmul rând nu se reduce la echialenă saula dublet . Cel puţin stuctura dubletulu nu mai funcionează de la sine n cxtensiune retă şi insistă o anumtă exterioritate, ca acioneazăn afara silogismulu speculativ şi a tuturor mărclo lu accentuate

Cu un scop şi un zultat ap ienice Novalis pune n mo eplic Encod a34 (ă fie e ce lisit e se tul că a amas risiită n nceputue prmces) ei sâşită n urul seioei ascuite) roblema oe crţii totale a o carte ss sciiturăustivă şi taxiomică ologramă are odoneă i csică unoaşterea şi ace loc scriiturii liteae Totul trebuie să fie enciclopizat

(p 39) Enccopeistica va i u el d gamatică ştiiţiică srisăntr-o pualitate de moduri , ragmente ssori pome, stui ştiiicriguroae (p 39) ecare parte a cii trebuin să e eicată peteniloiteralul literarul, ca şi eistolarul şi vor aa locul şi orinea deroducere corpul biologic al acestei eiclopedii romantice (manieră goetheană e a tata ştiinele proiectul meu , p 39) Căci entuutoul Grăunţelor de polen ordinea Crţii bua să fie n acelaşi timporganicis i tabulă germinală şi aalitică

Nu mai putem eluda problema pro-gramei gneice sau a prefee textuale. Ceea ce nu nsenă că la a or Novals nui va rcurasmâna n acel logos satko al filosofei Postfaa şi prefaţa vori redevenit atuni momente biblce A pro cuprinse n volumen Iată

"ndex l meriilo index l numelor plnul ese şi un indexde mei ncepem cu indexul de mteri? (p 42


43/401

DSEMNAREA 2

codca Cum vo consttute ee e amă ooce?Fac dea pate dn ele tabelul categolo sstemul teoetc al luFchte danologa tabelele logc lu Maa tabela ştnţelo a luBacon etc. Tabloui etc.

a+ a

++

+

+

+

a a

Talele de aamă geogace geognostice meraogce

conologce mtematce tehnologice chmce economce poltce galvnice zce atstce zologce muzcale healdce numsmatce statstce lologce gamatcale pshologce lteae ooce le ce peced căţle suntdea înt-un el oaece tbele (ltele nexur le sunt gloaeş encclod eae De pldă geomet expusă înt-un mare tablou atmetca algeb etc . Toată storia posblă a era a ate ş

a m trebue să poată expuă în er de tbele Cu cât o cate poate ma puţn expusă înt-un tablou cu tt ete ma poatăFoe Ce tebue fe o eaă u u ea un a

o ocere o notă un text un apendce (tbele etc un dcede mae cum unt el oronte i cicte? Plnul este oulacombnatoie a ndcelu de mteri textu l transpuneea lu în opeă.Peaţa ete o aventură poetcă sau un avetment căte ctito ş

egăto Epgal este o emă mzcaă Preţa ată modul de întebunţae al căţ losoa lectuii tlul ete mee Un ttlu dublu ş unsubttlu explcatv (stoa ttlurlo sunt o denţe ş o clascae anumelu.

cocă Tbuie ca aceată carte a mea să conţnă metazcactcă a dăi de seamă a ate lteae a expeenţe ş a obsevaţe alectu a sctu etc. (p.

Itora năşi ete precă Dezvotara ei, irupţiie ei, hiar şiicontinutăţie ei nu trebuie ă deconceee aet oum muza,aeată eniopede are ete şi un "ba gnera au o teore a ompoziţiei Iar n organizarea generaă a aetei crturi, iteraruu i earibu o regiune şi o geneză propre. Prin urmare, Biblia a paţiutabuar şi a raţiune emnaă ce e expcă ine înăşi, in oinţa

de a a eamă fără ret de prouerea ei genetică, e orinea şi e mou ei de nrebuinare i diemnarea e ex liă z


44/401

îN AFARA CĂRII

seminei , diferen seminlă se constituie c progr d c progrmonformizabil . Din mote forizabile Inttea codului ei , pturaei deci, nu e foa saturtă prezenei l sine n cercul enciclopedic.

ne dacă se poate spune astfel, de căderea nencetată a unuiuleen de cod Formlismul nu m eşueză n faa unei bogiiempice, c n f unei co queue) A cărei auomişcare le se)u este nici sculă nici simbolic) .

D ce nseamnă nedesăvârşea noe lu Novlis desăvârşirii nseşi Accident empiric

"Catea mea trebuie să devnă o bible şt inţ că un model elş ideal ş geenul tutuo căţi loFiloloie. De elat la nceput ndicele de mater ş planul apoi

textul apo ntroduceea ş preaţa apoi titl . Toate ştinţelecătuiesc o uă cate Unele aparţin indcelu de mate alteleplanulu etc

[ . Descieea bblei ete popiuzs întepindeea mea sau ,

mi bne zis teoa e ată a biblie ş teoie a natui (Mod dea înălţa o cate la nivelul une bibli .Dusă la bun sşit biblia ete o otecă ctă ne odui

Schema biblie est, în aelaş mp schema bblioteci. Schema autentică omula autentică ndică în acelaş tmp popia ei geeză propia e întebunţae etc.

(Fşă completă cu pvie l euiţaea ecău obiect adăuată

lamodul e euie

ş la desiee (p . 4 1 ) Căţle peect ncheate ac inutile cusuile Catea este natancsă pe un portatv (ca n muzcă ş ompletată (p 43)

Ultiul cuvânt este ubna de Noalis . Cea este ntur nscrisăpe un porttiv suprapunere nturi şi volumului, identitate muzicală ntregului fiini şi textului enciclopedic . cestă propozie pre

l nceput, să revină la etafor trdiionlă ("să citim mrea carte alumi). Dr cest identitate u este daă ntura lipsită de cte estencoletă, ntun fel orecre. Dcă totlitte a cee ce există srconfunda cu totlitte inscripiei nm nelege de ce r fi două nturaş bibli in ş crtea. Nam nelege i ales, posibilitatensumării lor şi locul conjunciei lor. N-r trebui oe, să alegem icte ee e) cu funcie de copul (crtea ee ntura) şi ş e al con

junciei Şi pentu ca acuplrea predictvă să e posibilă o conjunciet t b i ă ăd i ă â di j t bl


45/401

DISEMINAA

d desvârşir d produciiae ce dsvşşt şi car nu rpet cicompleează naura pin scriiură , ar nsmna c naura est incompetn unele pări , că i lipseş cea penu a fi ceea ce ese c are nvoiede a fi comptată uple) Ceea c numai a poate face de vrmc ea ste totul. Carta i s adaugă (suplmen adiional xprimat deconjuncia şi) dar prin acest adaos ea rbuie, de asemeni, s o compltez să-i săârşască esna (suplemn compmenar şi suplinitoranuna d copua ete) Închia bibiotcii s ariculaz şi ncioaz n j acsi ââni ogica sau mai curând grafica supmntui.

O at c aariia unei cri car chiar dacă dublează naura i saaug n aceas plicar e simuacru s consiuie un xt d şiinsau itraură ce exced cea c ste dinodauna-deja-consiui economia snsului şi a adeăruli , n spaţiul toogicoencicloic alauofecundării fă limiă Disemna, rcugând la i ca ieirpune filosoa n scar şi carea ei n joc eu jeu)

Excsul avtros a uni scriiuri car u mai est dirija d ocunoat nu st prsi n sama imovizaii . Hazdu su nca zar ca scd un s d txt conrazic ncsita rigroas a alcuirii i orma oc st aici uniaea hazarui şi agi a programli şi a rsti s a rlui lui Acs joc sva mai umi c eratură sau cart oar ac va xhia fa ngativăşi ae (fază insuficint ar iispnsabil a sunii) caza ina

a aciaşi poic cr s mnin acm p ranşa crii nchis,dsvâşi visat şi conagi svârşi Asmni notor rogramatic pivitoar a Carta i Maarm Ciiou bui s şie,ncepâd cu acst acum manifs, că el vo constitui obiecu pezntlui raa

S recunoască pniudinea şi idnitaa sie a natrii Ştim

prizonir a i uni formu absou că dsigur ste umai cea ce s [ .] aua ar oc, nu i se va adăuga nimic Dacă neam mnin nacasă captii, captiitae n fol şi n cunoaşera abso, n-ampuea gândi nimc care sar auga nreguui fie şi numai pentru aldsvârşi sau al gândi ca atare nici măcar imagina sau dubul sumimeic , car ar aine şi l ntrgului n marea car a narii

Dar dac fomula acestei cunoaştri absoue se lasă gândiă şi pusă

n discuie , nregul es aciona de o part mai mare dcâ , sranie i i ă i di i d i t i i l


46/401

5 îN AFARA CĂRŢ

Cu aeată ondiie literatua ee dn arte Carta lui alam ieşit din Carte Se pot obera, deigur n ea ăăturile eli maivizibile filiaii e o fa să deindă din biblie . Epură el puin, elei

a lui Noalis . D prin simulal aat şi prin puneea n enă aală,pin fraia emăii , tea a eş din bibie i apă fără posibili tate ruperae, nui mai refletă imaginea, nu mi reprezintă un obietinit şi aşea odinindue n spaiul bboe

Oi difa tebuie să fi dubltă arte. D pildă, aestemedalii ar dea au irult mult:

"D ap lum s caă nu dvn o a umoasă(p 72) "nodaun am vsa am ncca alcv cu o ăbda dachms gaa să sacc oc vanta oc bucu aa cum noaă au s mobll bl acoiulu ntu a neţn upoulMa Oe e nume? gu d spus o ct , pu smpu o c n ma mul volum o cat ca să o c ahcual pmdaă a nu o cul d nspaţ nmplăoa c) f l mnu

na Vo meg ma dpa vo zc a convn nd că dap nu xsa dc un snguă p ca ocn a cs, a neca ăăea lu so scie , ch Gen le Explcaţ ocă a Pmnulu cas snu do a poulu jocul lea pn xclnţă; căc mulnsu l căţ dvn unc mpesonal vu , pnă n pnţa s juxapun cuaţ lo acsu vs sau Oda aceasa a pus spnp mn poa vo zbu nu să lzz spcva opă n ngm

(nu casa a bu ă fu cnva!) c doa să aă un fagmnxcua al să c s scnez pn-un spc uncaa glooasă ndcd sul neg pnu ca o nguă vaţ nu d auns Să dovedsc, pn păţl cu că acasă ca xsă c am cunocuca c nu a puu duc la ndpln (ă Vln , 6 nomb5 Acea scsoa num "munca anonmă "Txul vobndac dsp l nsu ă glasul auoulu)

Sau aest fragment e n treaăt, poivit ogiii coJuJ şi vuJva fot preludiul improbabi al disemnăii:

"d că Laua, cupaă cha la zvoul ca es Aa Şnţa , n v dă u n Tu al c peznţ vo f devul culmod o a, xplcaţ a omulu ndsulăoa nu cl mamoas v l noas d că oa acsea s ală nsc n nuăn chp a d lmd nc doa c nsţ să nu vadă nmc sun


47/401

DISEMINAREA

ş câ o ăsăuă a Să ăţ acasa ş să dc un coţ a văllua ca c poa un as d pm s în snguăa plăca maş oua m (pp 7576)

ortura mea, plăcerea mea .

În această cte, penu "a nu veea nimic, fără să ştie, "fără săştie (de două ori. O intepretare unilateală ar deduce de aici unitateaNaturii (totlitate lumii şi a Cărţii (legătura voluminoasă a întrgiisci ituri Dacă nar fi ată, această utte ar trebui dor reconstituită .

Progrmul ei teleologic, interiorizat şi reasimilat de cercul desşuăriiei, nu ar lăsa intervalului prefeţei decât locul iluziei şi timpul unui provizorat. Ca şi cum chiar aici prefaţa sar putea instala calm înpzenţa viitolui ei anior şi în malitatea acestui c de atena cărei eniţie o veţi fi citito mai sus.

Or, sub forma ei de bloc protocol, prefaţa se aă petutineni , fiindmai mre ecât cartea "Literatura arată , de semenea n o prac

jacques derrida - diseminarea

Documents