Rațiu Adina MonicaGrupa 33, SIV, MG V

Opțiuni de tratament în depresia perinatală

Antidepresivele sunt medicamente eficace în tratamentul psihozelor afective, fiind capabile să amelioreze dispoziţia afectivă alterată în depresii. Depresia se caracterizează prin simptome emotionale: apatie, pesimism, durere morală, sentimente de vinovăţie şi simptome biologice reprezentate de: încetinirea gândirii, scăderea libidoului, anorexie, tulburări de somn.

Femeile cu depresie prezintă dificultăţi în legatură cu decizia de a trata simptomele depresiei cu medicamente in timpul sarcinii sau in timpul alăptării.

Peak-ul prevalenţei depresiei majore la femei are loc în perioada reproductivă, dar depresia perinatală în cele mai multe cazuri este subapreciată si subtratată.

Un studiu sistematic a raportat o rată a depresiei de 7,4% în primul semestru, 12,8% în al doilea semestru şi o rată de 12,0% în al treilea semestru. Femeile cu un risc crescut de a dezvolta simptome de depresie în timpul sarcinii sunt adesea adolescente, necasătorite şi cu un status economic scazut. De obicei aceste femei au mai avut un episod depresiv în antecedente.

Medicamentele antidepresive şi sarcina

Inhibitorii selectivi ai serotoninei (ISRS) au înlocuit antidepresivele triciclice ca primă linie de tratament în depresie. Acestea se absorb bine pe cale digestivă, au un timp de înjumătăţire lung, iar efectul antidepresiv apare după 2-4 săptămâni.

Dintre reacţiile adeverse amintim: greaţă, insomnie, creşterea agresivităţii, creşterea violenţei (fluoxetina). Dacă se asociază cu IMAO poate produce sindromul serotoninic.

Dintre reprezentanţi amintim: Fluoxetina (Prozac), Fluvoxamina (Fevarin), Sertraline(Zolft), Paroxetine( Seroxat)

Rațiu Adina MonicaGrupa 33, SIV, MG V

Deoarece majoritatea sarcinilor sunt neplanificate, femeile care rămân însărcinate în timpul tratamentului cu antidepresive, prezintă o expunere a fătului datorită traversării placentei a medicamentelor.

Un studiu retrospectiv asupra populaţiei din Canada a arătat că expunerea fătului la SSRI în timpul sarcinii, a avut ca rezultat o naştere prematură, decesul fătului, greutate mică la naştere, un scor Apgar mai mic, comparativ cu nou-născuţii din mame care nu au urmat un tratament cu SSRI.

Malformaţii congenitale.

Mai multe studii au examinat rata malformaţiilor congenitale asociată cu expunerea la antidepresive în timpul sarcinii, comparativ cu rata în populaţia generală. O meta-analiză a raportat faptul că SSRI nu au fost asociate cu un risc major sau minor de malformaţii. Totuşi, un studiu recent asupra 151800 naşteri în Danemarca a raportat că 4,9% din copii născuţi din mame care au urmat un tratament cu SSRI în timpul sarcinii au prezentat malformaţii congenitale, comparativ cu 3,4% copii născuţi din mame care nu au urmat un tratament cu SSRI în timpul sarcinii. Cele mai comune malformaţii au fost: cardiovasculare (29%), osoase si musculare (31%), digestive(14%). Un studiu prospectiv a raportat un risc de 2,2% pentru malformaţii congenitale majore şi un risc de 2,08% pentru malformaţii cardiovasculare în urma tratamentului cu paroxetine. În anul 2005 FDA a trimis o atenţionare cu privire la utilizarea paroxetine in sarcină, iar categoria medicamentului a fost schimbată din C în D.

Efectele pe termen lung al antidepresivelor utilizate în sarcină

În prezent există câteva studii longitudinale privind statusul neurologic şi cognitiv al copiilor expuşi la antidepresive în timpul sarcinii.

Nu au fost raportate afectări ale limbajului sau IQ după expunerea la fluoxetine a copiilor până la 5 ani, spre deosebire de expunerea la SSRI, în care au fost raportate efecte adverse moderate.

Rațiu Adina MonicaGrupa 33, SIV, MG V

Medicamentele anxioloitice in sarcină.

Benzodiazepinele sunt uneori utilizate în sarcină ca tratament adjuvant pentru anxietate sau insomnie. Efectul anxiolitic este principalul efect terapeutic al benzodiazepinelor. Acestea reduc starea de tensiune, anxietate, teamă, neliniște. Acționează de asemenea si asupra emotivității, asteniei, palpitațiilor, insomniei care însoțesc anxietatea. În cazul compușiilor cu timp de înjumătățire scurt, după 1-3 zile de la întreruperea tratamentului și după 1-2 săptămâni în cazul celor cu timp de înjumătățire lung, apare sindromul de abstinență. Acesta se manifestă prin agitație, anxietate, insomnie, cefalee, tremor, iar în cazurile grave convulsii.

Un studiu care a comparat 22865 copii cu malformaţii congenitale cu 38151 copii fără malformaţii congenitale nu a evidenţiat o asociere între expunerea în primul trimestru la benzodiazepine si un risc teratogenic. Un alt studiu a raportat stenoza pilorica si atrezia de tract digestiv în urma expunerii în primul trimestru la benzodiazepine. Ca urmare se recomandă evitarea utilizării benzodiazepinelor în primul trimestru de sarcină.

Utilizarea benzodiazepinelor in trimestrul al treilea de sarcină a avut ca şi complicaţii “floppy infant syndrom”, caracterizat prin hipotermie, hipertonie, nelinişte, diaree, varsături, apnee, tremor. Utilizarea clonazepamului impreună cu paroxetine în al treilea semestru de sarcină au condus la mai multe complicaţii neonatale decât utilizarea paroxetine singur.

În concluzie, putem afirma că sceening-ul pentru identificarea femeilor însărcinate care prezintă tulburări psihiatrice ar trebui îmbunătățit. Femeile însărcinate, sau cele care alăptează și care suferă de depresie prezintă dificultăți în a accepta tratamentul bolii. Stresul netratat, anxietatea si depresia, la fel ca și medicația psihotropă, toate implică expunerea fătului și de aceea sunt necesare studii care să confirme eficacitatea antidepresivelor in tratamentul depresiei perinatale, să compare medicamentele antidepresive cu psihoterapia, sau efectul combinat al medicamentelor antidepresive cu psihoterapia.

Rațiu Adina MonicaGrupa 33, SIV, MG V

Bibliografie:

Pearlstein Teri, Perinatal depression: treatment options and dilemmas, J Psychiatry Neurosci. 2008 Jul; 33(4): 302–318.

Buzoianu A., Farmacologie volumul 2, Cluj-Napoca, Editura Medicală Universitară „Iuliu Hațieganu”, 2006

Student: Rațiu Adina Monica

Grupa 33, S IV, MG 5