Universitatea mihail kogalniceanu din iasi

Etica si deontologieDeontologia avocatului

Profesor coordonator: Sandu Antoniu

Student: Daniela Marciuc

2015 -

CUPRINS

Sectiunea 1. Deontologie profesionala. Notiune.Sectiunea 2. Legalitatea exercitarii profesiei de avocatSectiunea 3. Reguli deontologice privind relatia avocatului cu magistratiiSectiunea 4. Pastrarea secretului profesionalSectiunea 5. Reguli deontologice privind relatia dintre avocat si clientSectiunea 6. Concluzii

Sectiunea 1. Deontologie profesionala. Notiune

Regulile de deontologie profesionala ale exercitarii profesiei de avocat sunt regasite intr-un set de acte normative, printre care numaram: Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana, Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei de avocat.Deontologia avocatului insumeaza un ansamblu de norme care se aplica cu titlu de principiu tuturor avocatilor care exercita profesia in Romania, atat in relatii cu clientii, cu alti avocati, cat si in relatiile cu instantele judecatoresti si alte organe de jurisdictie cu care avocatul intra in contact, in cursul si in baza exeritarii profesiei.Normele deontologice sunt destinate sa garanteze, prin acceptarea lor liber consimtita, buna indeplinire de catre avocat a misiunii sale, recunoscuta ca fiind indispensabila pentru functionarea oricarei societati omenesti[footnoteRef:1]. Nerespectarea acestor norme de catre avocati poate duce la o sanctiune disciplinara. [1: art. 1.2.1 din Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana]

Tot Codul deontologic prevede ca intr-o societate intemeiata pe respect fata de justitie, avocatul indeplineste un rol special. Indatoririle sale nu se limiteaza doar la executarea fidela a unui mandat, ci el trebuie sa vegheze la respectul statului de drept si a intereselor celor pe care ii apara; e datoria avocatului nu numai sa pledeze pentru cauza incredintata, ci si sa fie sfatuitorul clientului.Totodata, Codul deontologic statueaza ca raporturile dintre avocati trebuie sa fie bazate pe incredere si confraternitate, iar Statutul prevede ca relatiile dintre avocati sunt bazate pe incredere si respect reciproc si impun un comportament adecvat mentinerii reputatiei profesiei.

Sectiunea 2. Legalitatea exercitarii profesiei de avocat

Legalitatea este primul principiu enuntat de Legea nr. 51/1995 (in continuare Legea avocatului), conform caruia in exercitarea profesiei, avocatul este independent si se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic.Ca atare, exercitarea profesiei de avocat este deschisa doar avocatilor inscrisi in cadrul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (in continuare, UNBR). Se pune un accent deosebit (mai ales in ultimii ani) pe interdictia exercitarii oricarei activitati specifice profesiei de avocat de catre o persoana fizica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si in tabloul avocatilor sau, dupa caz, de catre orice persoana juridica, cu exceptia societatilor profesionale de avocat, sub sanctiunile prevazute de lege (vezi cazul barourilor paralele). Este o prohibitie ce decurge din insusi principiul legalitatii.Tot o ramificatie a principiului legalitatii este si faptul ca avocatul este limitat la a exercita in activitatea sa profesionala doar acele activitati prevazute de Lege.In virtutea legalitatii, avocatul poate invoca, in exercitarea profesiei sale, doar legislatie nationala, comunitara sau internationala, daca e consacrata prin tratate internationale la care Romania este parte sau a aderat ulterior. De asemenea, avocatul promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime (conforme cu legea) ale clientilor sai.Avocatul poate oferi clientului sfaturi juridice exclusiv corespunzatoare legii. El poate actiona doar in limitele Legii, Statutului si Codului deontologic, potrivit crezului sau profesional. Este tot o aplicatie a principiului legalitatii, care guverneaza exercitarea profesiei de avocat, in ansamblul sau.

Sectiunea 3. Reguli deontologice privind relatia avocatului cu magistratii

In continuare, vom exemplifica in extras cateva prevederi din Lege si Codul deontologic care evidentiaza importanta regulilor de deontologie profesionala in exercitarea profesiei de avocat. Art. 2 alin. (3) din Lege statueaza ca avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si juridice in fata instantelor autoritatii judecatoresti si a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor si institutiilor publice, precum si in fata altor persoane fizice sau juridice, care au obligatia sa permita si sa asigure avocatului desfasurarea nestingherita a activitatii sale, in conditiile legii.Avocatul care se prezinta in fata Curtilor si Tribunalelor sau care participa la o procedura trebuie sa respecte normele deontologice aplicabile in jurisdictia respectiva. Intrucat se supune regulilor deontologice, avocatul trebuie sa respecte, in orice circumstanta, caracterul contradictoriu al dezbaterilor.[footnoteRef:2] [2: art. 4.1 din Codul deontologic]

Totodata, avocatul trebuie sa dea dovada de respect si loialitate fata de oficiile judecatorului, dar, in acelasi timp, isi va apara clientul in mod constiincios si fara teama, fara a tine cont de propriile interese si nici de vreo consecinta de orice fel ce l-ar putea privi pe el sau pe oricare alta persoana.[footnoteRef:3] [3: art. 4.3 din Codul deontologic]

Normele aplicabile in cazul relatiilor dintre un avocat si un judecator se aplica, in egala masura, si in cadrul relatiilor avocatului cu arbitrii si cu orice alta persoana care exercita o functie judiciara sau semijudiciara, chiar ocazional.[footnoteRef:4] [4: Ibidem]

Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintei de judecata, sa nu foloseasca cuvinte sau expresii de natura a aduce atingere autoritatii, demnitatii si onoarei completului de judecata, procurorului, celorlalti avocati si partilor ori reprezentantilor acestora din proces.[footnoteRef:5] [5: art. 39 alin. (6) din Legea avocatului]

Avocatul are obligatia sa poarte roba, in conditiile Legii, in fata tuturor instantelor judecatoresti, precum si in fata Curtii Constitutionale din Romania. Roba poate fi purtata si in fata instantelor judecatoresti din alte state, cu respectarea conditiilor impuse de legislatia nationala a statului in cauza, precum si in fata jurisdictiilor internationale a caror activitate poate fi asimilata cu cea a instantelor jduecatoresti, cu respectarea conditiilor impuse de normele specifice ale acestor jurisdictii.[footnoteRef:6] [6: art. 236 din Statut]

Sectiunea 4. Pastrarea secretului profesional

Avocatul este cel care e menit sa pastreze secretul clientului sau si destinatarul comunicarilor confidentiale. Fara garantarea acestei confidentialitati, increderea profesionala nu poate exista. Prin urmare, secretul profesional este recunoscut ca fiind deopotriva un drept si o indatorire primordiala si fundamentala a avocatului. Obligatia avocatului cu privire la secretul profesional serveste atat intereselor administrarii justitie, cat si intereselor clientului. In consecinta, acesta trebuie sa beneficieze de o protectie speciala din partea statului.[footnoteRef:7] [7: art. 2.3.1 din Codul deontologic]

Avocatul trebuie sa respecte secretul oricarei informatii confidentiale de care ia cunostinta in cadrul activitatii sale profesionale.[footnoteRef:8] [8: art. 2.3.2 din Codul deontologic]

Totodata, avocatul impune angajatilor sai si oricarei persoane care colaboreaza cu el in activitatea sa profesionala sa respecte secretul profesional.[footnoteRef:9] [9: art. 2.3.4 din Codul deontologic]

Trebuie mentionat ca obligatia pastrarii secretului profesional a avocatului nu are naturala contractuala, ci una legala, fiind de ordine publica. Pastrarea secretului profesional este o obligatie absoluta, nelimitata in timp si vizeaza orice aspect al cauzei care a fost incredintata avocatului.[footnoteRef:10] Aceasta obligatie se extinde si la toate persoanele cu care avocatul colaboreaza in exercitarea profesiei sale si cuprinde toate activitatile exercitate, inclusiv raporturile cu alti avocati. [10: Ligia Catuna, Organizarea si exercitarea profesiei de avocat, Universul Juridic, Bucuresti, 2012, p. 217 ]

Secretul profesional vizeaza toate informatiile si datele de orice tip, in orice forma si pe orice suport, furnizate avocatului de catre client in scopul acordarii asistentei juridice si in legatura cu care clientul a solicitat pastrarea confidentialitatii, precum si orice documente redactate de avocat, care contin sau se fundamenteaza pe informatiile sau datele furnizate de client in scopul acordarii asistentei juridice si a caror confidentialitate a fost solicitata de client.[footnoteRef:11] [11: Ibidem]

Orice comunicare sau corespondenta profesionala intre avocati, intre avocat si client, intre avocat si organele profesiei, indiferent de forma in care a fost facuta, este confidentiala.[footnoteRef:12] [12: art. 10 alin. (1) din Statut]

Avocatul trebuie sa se abtina sa se mai ocupe de cauzele ambilor sau tuturor clientilor implicati, atunci cand intervine un conflict intre interesele acestora, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie stirbita.[footnoteRef:13] [13: art. 3.2.2 din Codul deontologic]

Avocatul nu poate accepta o cauza unui nou client, daca secretul informatiilor incredintate de un vechi client risca sa fie violat sau atunci cand cunoasterea de catre avocat a cauzelor vechiului sau client ar favoriza pe noul client in mod nejustificat.[footnoteRef:14] [14: art. 3.2.3 din Codul deontologic]

Mai mult decat atat, avocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii niciunei autoritati sau persoane cu privire la cauza care i-a fost incredintata, decat daca are dezlegarea prealabila, expresa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in cauza. Cu toate acestea, calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de avocat cu privire la faptele si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau reprezentant al vreunei parti in cauza.[footnoteRef:15] [15: art. 46 alin. (2) si (3) din Legea avocatului]

Sectiunea 5. Reguli deontologice privind relatia dintre avocat si client

Avocatul nu actioneaza decat atunci cand este imputernicit de clientul sau. Avocatul poate totusi sa actioneze intr-un caz in care a fost insarcinat de un alt avocat care il reprezinta pe client sau in care a fost numit de o instanta competenta.[footnoteRef:16] [16: art. 3.1.1 din Codul deontologic]

In continuare, vom enumera cateva elemente care tin de relatia dintre avocat si client, fara a epuiza subiectul.

1. Inceputul si incetarea relatiilor dintre avocat si client.

Dreptul de asistenta, reprezentare sau de exercitare a oricarei alte activitati specifice profesiei (in raport cu clientul) se naste din contractul de asistenta juridica, incheiat in forma scrisa intre avocat si client ori mandatarul acestuia. Forma, continutul si efectele contractului de asistenta juridica sunt stabilite prin Statut.[footnoteRef:17] [17: art. 108 alin. (1) si (2) din Statut]

Cand participa la o operatie juridica, avocatul are obligatia de a se retrage din cauza de indata ce suspecteaza in mod serios ca respectiva operatie ar avea drept rezultat o spalare de bani si cand clientul nu intelege sa renunte la operatia in sine.[footnoteRef:18] [18: art. 120 alin. (3) din Statut]

Avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru apararea libertatilor, drepturilor si intereselor legitime ale clientului.[footnoteRef:19] [19: art. 110 din Statut.]

Avocatul este dator sa isi sfatuiasca clientul cu promptitudine, in mod constiincios, corect si cu diligenta. Avocatul isi informeaza clientul cu privire la evolutia cazului ce i-a fost incredintat.[footnoteRef:20] [20: art. 111 din Statut]

Relatiile dintre avocat si clientii sai se bazeaza pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate si confidentialitate.[footnoteRef:21] Probitatea, spiritul de dreptate si onestitatea avocatului sunt conditii ale credibiltiatii avocatului si profesiei.[footnoteRef:22] [21: art. 6 alin. (4) din Statut] [22: art. 112 din Statut]

O importanta prevedere o gasim in art. 118 din Statut: Avocatul va incerca in momentele oportune sa isi consilieze clientul cu privire la posibilitatea solutionarii unui conflict pe cale amiabila sau printr-o cale legala alternativa, apta a proteja drepturile si interesele legitime ale acestuia.[footnoteRef:23] Astfel, aceasta norma il impiedica pe avocat de a insista in declansarea unui proces sau a altei proceduri contradictorii, in conditiile in care exista alternative mai avantajoase pentru client, din punct de vedere financiar, temporal sau pe fond. [23: art. 118 din Statut]

Avocatul nu va putea sa exercite dreptul sau de a nu se ocupa de o cauza in asa fel sau in astfel de circumstante incat clientul sa nu mai poata gasi alta modalitate de a fi asistat juridic la timp, pentru a se putea preveni prejudicierea clientului.[footnoteRef:24] Astfel, este indatorirea avocatului de a-si ierarhiza angajamentele in asa fel incat niciun client sa nu ramana prejudiciat de lipsa de timp a sa; in conditiile in care, in ultima instanta, avocatul nu mai are timp pentru noi clienti, conform acestei prevederi, el este obligat sa refuze un nou angajament, stiind ca nu poate face o aparare calificata in acel caz. [24: art. 3.1.4 din Codul deontologic]

2. Conflictul de interese

Conform Statutului[footnoteRef:25], exista conflict de interese in situatiile urmatoare: [25: art. 115 din Statut]

a). in activitatea de consultanta cand, la data solicitarii sale, avocatul care are obligatia de a da clientului sau o informatie completa, loiala si fara rezerve, nu isi poate indeplini misiunea fara a compromite interesele unuia sau ale mai multor clienti, prin analiza situatiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate sau prin concretizarea rezultatului urmaritb). in activitatea de asistare si aparare, atunci cand, la data sesizarii sale, asistarea mai multor parti ar determina avocatul sa prezinte o alta aparare, diferita de aceea pentru care ar fi optat daca i-ar fi fost incredintata apararea intereselor unei singure parti, inclusiv in ceea ce priveste tehnicile si mijloacele profesionale ale aparariic). atunci cand, prin modificarea sau evolutia situatiei ce i-a fost prezentata initial, avocatul descopera una din dificultatile aratate la lit. a) si b)Contrarietatea de interese poate fi inlaturata de avocat prin informarea clientilor si obtinerea acordului acestora pentru a incerca sa concilieze aceasta situatie sau daca toti clientii isi dau acordul expres si prealabil pentru prestarea activitatii de asistenta juridica in continuare.Cu exceptia unui acord intre parti, avocatul trebuie sa se abtina a se ocupa de cauzele tuturor clientilor implicati, atunci cand se iveste un conflict de interese, cand avocatul apreciaza ca nu poate asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale fiecarui client in parte, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie lezata.[footnoteRef:26] [26: art. 117 din Statut]

3. Onorarii. Pactul de quota litis. Onorariile vor fi stabilite de catre avocat, in raport cu dificultatea, complexitatea, durata cazului. Avocatul trebuie sa il informeze pe client cu privire la tot ceea ce se cere cu titlu de onorariu, iar valoarea insumata a onorariilor sale trebuie sa fie echitabila si justificata, in conformitate cu legea si normele deontologice la care avocatul este supus.[footnoteRef:27] [27: art. 3.4 din Codul deontologic]

Onorariile pot fi stabilite astfel: onorarii orare (pe ora) onorarii fixe (forfetare) onorarii de succes onorarii formate din combinarea celorlalte trei variantePrimele doua se datoreaza avocatului indiferent de rezultatul obtinut prin prestarea serviciilor profesionale. Avocatul are dreptul ca in completarea onorariului fixat sa solicite si sa obtine si un onorariu de succes, cu titlu complementar, in functie de rezultat sau de serviciul furnizat. Acesta consta intr-o suma fixa sau variabila stabilita pentru atingerea de catre avocat a unui rezultat concret. Onorariu de succes poate fi convenit impreuna cu onorariul orar sau fix.Pactul de quota litis este conventia incheiata intre avocat si client, inainte de incheierea definitiva a unei cauze de interes pentru respectivul client, conventie prin care clientul se angajeaza sa ii verse avocatului o parte din ceea ce rezulta de pe urma cauzei, fie ca aceasta consta intr-o suma de bani, fie in orice alt bun sau valoare.Este interzis avocatului sa isi fixeze onorariile in baza unui pact de quota litis. Onorariile reprezentand dobandirea, sub orice forma, a unor aporturi din afacere (activitatea juridica realizataa de catre avocat) sunt interzise.[footnoteRef:28] [28: art. 130 din Statut]

Sectiunea 6. ConcluziiLegea care reglementeaza organizarea si exercitarea profesiei de avocat reglementeaza o materie atat de dinamica, incat necesita completari si modificari aproape in mod constant, insa deontologia profesionala a avocatului este un element care nu sufera schimbari conceptuale, ramanand neschimbata in fata schimbarilor evolutive socio-economice care determina revizuirea prevederilor legale, ca ansamblu.Este de mentionat ca, desi reglementarea deontologiei avocatului in actele normative mentionate este una amanuntita si aproape deloc lacunara, neajunsurile care frizeaza aceasta tagma in Romania a facut ca teoria si realitatea practica sa coincida foarte putin. Astfel, nerespectarea anumitor principii deontologice, din pacate, nu este de neconceput.Deontologia profesionala a exercitarii profesiei de avocat este un element demn de luat in calcul pentru tinerii aspiranti ai sistemului judiciar romanesc, care poate determina alegerii unui drum sau a altuia, din punct de vedere profesional. Este o conditie sine qua non studierea acesteia pentru a verifica daca aceasta profesie se potriveste candidatului, pentru ca, mai presus de statutul social, remuneratia financiara etc., etica profesionala specifica unei profesii este cea care defineste persoana care o exercita, iar in cazul unei neconcordante, nici exercitarea profesiei nu poate fi una completa si calitativa.

BIBLIOGRAFIE: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata in temeiul art. VI din Legea nr. 270/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 (publicata in M. Of. nr. 872 din 28 decembrie 2010), cu modificarile si completarile ulterioare Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotararea nr. 64/03.12.2011 a Consiliului UNBR, publicata in M. Of. nr. 898 din 19 decembrie 2011 Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana, adoptat in Sesiunea Plenara din data de 28.10.1998 si ulterior modificat, in Sesiunile Plenare ale CCBE din 28.11.1998, 06.12.2002 si 19.05.2006 Ligia Danila Catuna, Organizarea si exercitarea profesiei de avocat, Universul Juridic, Bucuresti, 2012