DECEMBRIE2012anul XXNr. 412

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU,

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Dana MIHALACHE, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA,

Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{{AI

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

2Artificii, doar \n condi]iile legii

Modific`ri ale legisla]iei rutiere \n 2013

6-8

4-5

Antiterorismul

9-10Globalizarea - tendin]e [i certitudini

18-20Condamna]ii la moarte ai lui Giscard d‘Estaing

21Obiceiuri de Cr`ciun la români

16-17Singur`tatea stoarce via]a din mine,pic`tur` cu pic`tur`

DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:

Cornel Gabriel CIOCOIU

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Niculae MARINESCU

Dumitru GHEORGHE

Nelu LUPU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

1POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

Drag i bucure[ ten i ,

Timpul Sfintelor S`rb`tori aleCr`ciunului ne binecuvânteaz` cublânde]e, cu bucurie [i tainic`apropiere a sufletelor, îndemnân-du-ne, ca de fiecare dat`, s` des-coperim sensul autentic al comu-nit`]ii [i al solidarit`]ii umane.

Pe parcursul unui an, care ne-apus la grea încercare, sim]ulresponsabilit`]ii [i generozitateafa]` de semeni, experien]ele comu-ne ne-au dat puterea de a neîn]elege unii pe ceilal]i, toleran]ade a ne accepta sl`biciunile [i[ansa de a crede sincer c` doarîmpreun` putem construi sigu-ran]a Bucure[tiului [i încredereafiec`rui bucure[tean.

În efortul comun de a da consis-ten]` binelui social, împlinirile,triste]ile, credin]ele sau perfor-man]ele n-au f`cut diferen]a întrepoli]i[ti [i cet`]enii one[ti.

Egali în fa]a legii [i lega]i înliantul realit`]ilor aceleia[i cet`]i,

ne-am asumat gre[eli, ne-amrecunoscut limite, dar am muncitdeopotriv` pentru o via]` normal`în care s` ne cre[tem copiii înpace, s` ne sprijnim b`trânii întihn`, s` tr`im într-un climatfiresc, de ordine.

S` ne bucur`m, din toat` inima,de Na[terea Domnului.

S`rb`tori fericite!

Cornel Gabriel CIOCOIU

2 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

ACTUALITATE

Din datele statistice de]inute de Poli]iaRomân`, a rezultat c` în 2005, când articolelepirotehnice din clasa a-II-a se comercializau„la liber“ cet`]enilor, în perioada s`rb`torilorde iarn`, la nivel na]ional au fost înregistratepeste 350 de r`niri [i un deces, din cauzaacestora.

Dup` ce în 2006, a fost restric]ionat` vân-zarea c`tre publicul larg a acestei categorii dearticole pirotehnice, pân` \n 2011 au fost în-registrate, în medie, circa 25 de r`niri anual,f`r` s` fie înregistrate decese.

Articolele pirotehnice, trebuie s` aib`inscrip]ionate în limba român` denumirea,clasa sau categoria din care fac parte,instruc]iunile de folosire, termenul de garan-]ie, precum [i pericolele care apar la p`stra-rea, depozitarea, manipularea sau folosirealor. Produc`torul sau importatorul este obli-gat s` elibereze cump`r`torului o declara]iede conformitate, pentru fiecare produs carese prezint`, la solicitare, organelor de controlprev`zute în prezenta lege.

La nivelul Poli]iei Capitalei, sunt autorizates` comercializeze en-detail articole pirotehni-ce din categoria 1 [i P1 (stelu]e; lumân`riscânteietoare; jerbe cu scântei; minifacle; mi-nisori; inele de foc; sateli]i) 34 de firme, iarpentru focuri de artificii sunt autorizate 17societ`]i comerciale.

Se interzice folosirea articolelor pirotehni-ce în urm`toarele situa]ii: între orele 24.00 [i 6.00, cu excep]ia pe-

rioadelor autorizate, precum [i a evenimen-

telor de interes local, na]ional sau interna]io-nal, în baza aprob`rii autorit`]ilor locale; la o distan]` mai mic` de 50 m de con-

struc]iile de locuin]e cu pân` la patru niveluri[i la mai pu]in de 100 m fa]` de cele cu pestepatru niveluri; la o distan]` mai mic` de 500 m de in-

stala]iile electrice de înalt` tensiune, de locu-rile de depozitare [i livrare a combustibililorlichizi sau solizi, de instala]iile de gaze; pe drumurile publice deschise circula]iei

rutiere, pe aleile pietonale [i în spa]ii deschi-se cu aglomer`ri de persoane.

Orice opera]iune cu articole pirotehnice,efectuat` f`r` drept, constituie infrac]iune [ise pedepse[te cu închisoare de la trei luni laun an.

Poli]i[tii bucure[teni au efectuat un con-trol, pe 2 noiembrie, \n complexul comercial„Europa“ din sectorul 2, unde l-au depistat peP. Vasile, 36 ani, care vindea peste 15 kilo-grame de articole pirotehnice, f`r` a aveaautoriza]ie. Cercet`rile continu`, iar b`rbatu-lui i s-a \ntocmit dosar penal.

De asemenea, pe 22 noiembrie, poli]i[tiiau efectuat o perchezi]ie la o adres` din sec-torul 2, unde au descoperit peste 370.000 deobiecte pirotehnice (baterii artificii, petarde,pocnitori), de]inute ilegal. Proprietarul imo-bilului, P. Sandu, 33 ani, este cercetat \n liber-tat pentru infrac]iunea de de]inere [i comer-cializare, f`r` drept, de articole pirotehnice.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Artificii, doar \n condi]iile legii

3POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

RUTIER

Poli]i[tii rutieri recomand`tuturor participan]ilor la trafics` manifeste maximum depruden]` [i s` adapteze per-manent viteza de rulare lacondi]iile de drum [i de trafic.Astfel, când carosabilul esteumed ori acoperit cu polei,ghea]`, z`pad` b`t`torit`,mâzg` sau drumul este dinpiatr` cubic`, trebuie s` se cir-cule cu vitez` redus`.

Brigada Rutier` a Capitaleisolicit` [oferilor s` respecteprevederile legale [i s` nudep`[easc` ma[inile oprite lasemafor, s` nu opreasc` ori s`sta]ioneze neregulamentar [is` nu p`trund` în intersec]ie,chiar [i atunci când semnalulsemaforului permite deplasa-rea, în cazul în care, din cauzaaglomera]iei, nu o pot traversa.Astfel, centrul intersec]iei va r`-mâne liber, circula]ia pe direc-]ia transversal` fiind posibil` \ncondi]ii normale.

Când temperaturile suntsc`zute, apare pericolul de-rapajului chiar [i atunci cândprecipita]iile lipsesc sau suntreduse cantitativ. Zonele undecarosabilul poate fi alunecossunt: splaiul râului Dâmbovi]a,arterele din zonele lacurilor [ipodurile peste acestea, arte-rele cu carosabil din piatr`cubic`, pantele [i rampele,pasajele rutiere.

Pentru a preîntâmpina pro-ducerea unor evenimenterutiere nedorite, solicit`m con-duc`torilor de autovehicule: s` reduc` viteza de de-

plasare în zonele precizate,precum [i în apropierea trecer-ilor pentru pietoni, iar încondi]iile unui carosabil aco-

perit cu z`pad`, polei, ghea]`sau mâzg` s` circule cu ovitez` de 30km/h în localit`]i [i50km/h în afara acestora; s`-[i asigure o bun` vi-

zibilitate cur`]ând parbrizul,luneta [i geamurile laterale; s`asigure buna func]ionare a[terg`toarelor de parbriz [i asistemului de climatizare [idezaburire; s` foloseasc` \n mod

corect sistemul de iluminare-semnalizare, pentru a vedea [ia putea fi v`zu]i în trafic; s` p`streze în mers o dis-

tan]` suficient de mare, pentrua putea opri în condi]ii de si-guran]`; s` echipeze autovehicu-

lul cu pneuri corespunz`toare; s` nu frâneze sau s`

vireze brusc [i s` utilizeze cuprec`dere frâna de motor.

Conduc`torii auto trebuies` se intereseze de starea dru-murilor de pe traseul pe careurmeaz` s`-l parcurg` [i s`-[ipreg`teasc` autovehicululpentru drum (plinul de com-bustibil, lopat`, sac cu nisip,etc).

Pietonii au obliga]ia s` cir-cule numai pe trotuare, traver-sarea str`zii s` o fac` pe lalocurile semnalizate [i marcatecorespunz`tor, la culoareaverde a semaforului [i numaidup` ce sunt siguri c` inten]ialor de traversare a fost obser-vat` de c`tre [oferi.

Aten]ie!

Prevederile legale în vigoareinterzic circula]ia autovehicu-lelor, f`r` ca acestea s` fiedotate cu anvelope de iarn`,

pe drumurile publice acoperitecu z`pad`, ghea]` sau polei,nef`când referire la o anumit`perioad` a anului.

Pentru a fi acceptate caanvelope de iarn`, cauciucuriletrebuie s` fie inscrip]ionate cuunul dintre simbolurile „M+S“,„M.S.“, „MS“ sau „M&S“, f`r` ainclude în aceast` categorieanvelopele marcate numai cuinscrip]ia ,,all seasons“.

Este sanc]ionat` conduce-rea autovehiculului pe dru-murile publice acoperite cuz`pad`, ghea]` sau polei f`r`ca acesta s` fie dotat cu anve-lope de iarn`, iar în cazulautovehiculului de transportmarf` cu o mas` total` maxi-m` autorizat` mai mare de 3,5tone [i al autovehiculului detransport persoane cu maimult de 9 locuri pe scaune,inclusiv cel al conduc`toruluiauto, f`r` ca acestea s` fieechipate cu anvelope de iarn`pe ro]ile axei/axelor detrac]iune sau f`r` a avea mon-tate pe aceste ro]i lan]uri saualte echipamente antidera-pante omologate.

Amenda pentru faptamen]ionat` este prev`zut` înclasa a IV-a de sanc]iuni (dela 9 la 20 puncte-amend`),iar sanc]iunea contraven]io-nal` este înso]it` [i de m`-sura re]inerii certificatului deînmatriculare.

Poli]i[tii rutieri recomand`tuturor participan]ilor la trafics` respecte cu stricte]e sem-nifica]ia indicatoarelor [i s`urmeze întocmai îndrum`rileagen]ilor de circula]ie!

IIooaannaa SSTTAANNCCUU

Recomand`ri pentru un trafic rutier sigur, iarna

4 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

LA ZI

În ultima perioad` de timp, s-a constatat ocre[tere a num`rului de evenimente rutiere(accidente rutiere soldate cu r`nirea de per-soanelor sau numai cu pagube materiale) încare au fost implicate mopede sau con-duc`tori de vehicule ce sufereau de diferiteafec]iuni f`cându-i incompatibili cu calitateade conduc`tor auto, motiv pentru care seimpunea o modificare legislativ` în acestsens.

Astfel, începând cu data de 19 ianuarie2013 intr` în vigoare prevederile Legii nr. 203din 9 noiembrie 2012, pentru modificarea [icompletarea Ordonan]ei de Urgen]` aGuvernului nr.195/2002 privind circula]ia pedrumurile publice.

Cu aceast` ocazie, au fost aduse urm`-toarele modific`ri prevederilor legale:

- articolul 6, punctul 6 se modific` [i vaavea urm`torul cuprins: „autovehicul - oricevehicul echipat, prin construc]ie, cu un motorcu propulsie, în scopul deplas`rii pe drum.Mopedele, troleibuzele [i tractoarele rutieresunt considerate autovehicule. Vehiculelecare se deplaseaz` pe [ine, denumite tram-vaie, tractoarele folosite exclusiv în exploat`-rile agricole [i forestiere, precum [i vehiculeledestinate pentru efectuarea de servicii saulucr`ri, denumite ma[ini autopropulsate, carese deplaseaz` numai ocazional pe drumulpublic, nu sunt considerate autovehicule;

- articolul 6, punctul 21 se modific` [i vaavea urm`torul cuprins: „moped - vehicul, cudou` sau trei ro]i, a c`rui vitez` maxim` princonstruc]ie este mai mare de 25 km/h, darnu dep`[e[te 45 km/h [i care este echipat cuun motor cu ardere intern`, cu aprindere prinscânteie, cu o capacitate cilindric` ce nudep`[e[te 50 cm3 sau cu un alt motor cuardere intern` ori, dup` caz, electric, a c`ruiputere nominal` continu` maxim` nudep`[e[te 4 kW, iar masa proprie a vehiculu-lui nu dep`[e[te 350 kg, neincluzând masabateriilor în cazul vehiculului electric. Esteasimilat mopedului cvadriciclul u[or, astfelcum este definit la punctul 6 partea A din

anexa nr. 1 la sec]iunea 4 din Reglement`rileprivind omologarea de tip [i eliberarea c`r]iide identitate a vehiculelor rutiere, precum [iomologarea de tip a produselor utilizate laacestea - RNTR 2, aprobate prin Ordinul mi-nistrului lucr`rilor publice, transporturilor [ilocuin]ei nr. 211/2003, cu modific`rile [icomplet`rile ulterioare“.

- articolul 6, dup` punctul 32 se introduceun nou punct, punctul 321, cu urm`torulcuprins: „321 triciclu cu motor - autovehiculcu trei ro]i dispuse simetric, a c`rui vitez`maxim` prin construc]ie dep`[e[te 45 km/h,care este echipat cu un motor având o cilin-dree de peste 50 cm3, în cazul unui motor cuardere intern`, sau cu un motor electric cuputere nominal` continu` ce dep`[e[te 4kW“;

- articolul 9, alineatul (1) se modific` [i vaavea urm`torul cuprins: „(1) Pentru a fi înma-triculate, înregistrate sau admise în circula]ie,autovehiculele, remorcile [i tramvaiele tre-buie s` fie omologate în condi]iile legii.“

- articolul 15, alineatul (2) se abrog`.- articolul 20 se modific` [i va avea urm`-

torul cuprins: „(1) Pentru a conduce pe dru-murile publice autovehicule, tramvaie, trac-toare folosite exclusiv la exploat`rile agricole[i forestiere sau ma[ini autopropulsate, con-duc`torii acestora trebuie s` posede permisde conducere corespunz`tor.

(2) Permisele de conducere se elibereaz`pentru urm`toarele categorii de vehicule: AM,A1, A2, A, B1, B, BE, C1, C1E, C, CE, D1, D1E,D, DE, Tr, Tb sau Tv.

(3) Descrierea categoriilor de vehiculeprev`zute la alin. (2), pentru care se elibe-reaz` permise de conducere, este prev`zut`în anexa nr. 1.

(4) Vârsta minim` pentru ob]inerea per-misului de conducere este de:

a) 16 ani împlini]i, pentru categoriile devehicule AM, A1 [i B1;b) 18 ani împlini]i, pentru categoriile devehicule A2, B, BE, C1, C1E [i Tr;c) 20 ani împlini]i, dac` persoana are o

Modific`ri ale legisla]iei rutiere \n 2013

5POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

LA ZI

experien]` de cel pu]in 2 ani de conducerea motocicletelor din categoria A2, sau 24ani împlini]i, pentru motocicletele din ca-tegoria A;d) 21 de ani pentru categoriile de vehiculeC, CE, D1 [i D1E, precum [i pentru trici-clurile cu motor din categoria A;e) 24 ani pentru categoriile de vehicule D,DE, Tb [i Tv.“- articolul 23, alineatul (9) se modific` [i

va avea urm`torul cuprins: „Examenul pentruob]inerea permisului de conducere const` însus]inerea unei probe teoretice de verificare acuno[tin]elor [i a unei probe practice de ve-rificare a aptitudinilor [i comportamentului,corespunz`tor categoriei de permis solicitat.Proba practic` pentru categoria AM const`numai în verificarea aptitudinilor în poligoanespecial amenajate. Condi]iile de ob]inere apermisului de conducere se stabilesc prinregulament.“

- articolul 231 se modific` [i va aveaurm`torul cuprins: „(1) persoanele cu domi-ciliul sau re[edin]a în România ori care dove-desc c` se afl` la studii în România pentru operioad` de cel pu]in 6 luni pot solicitaob]inerea permisului de conducere autorit`-]ilor competente s` le examineze.

(2) Dovada existen]ei uneia dintre situa-]iile prev`zute la alin. (1) se face cu docu-mentele prev`zute de actele normative carereglementeaz` domiciliul, re[edin]a [i actelede identitate ale cet`]enilor români, libera cir-cula]ie pe teritoriul României a cet`]enilor

statelor membre ale Uniunii Europene sauregimul str`inilor în România, dup` caz.“

- articolul 24, alineatele (1), (4) [i (5) semodific` [i vor avea urm`torul cuprins:

„(1) Examinarea pentru ob]inerea per-misului de conducere [i eliberarea acestuiase realizeaz` de c`tre autoritatea competent`pe raza c`reia solicitan]ii î[i au domiciliul orire[edin]a sau, în cazul celor afla]i la studii înRomânia, de c`tre autoritatea competent` peraza c`reia se afl` institu]ia de înv`]`mânt.

(4) În cazul cet`]enilor str`ini [i al cet`-]enilor statelor membre ale Uniunii Europenecare î[i stabilesc domiciliul ori re[edin]a înRomânia sau, dup` caz, se afl` la studii înRomânia, examinarea la proba teoretic` pen-tru ob]inerea permisului de conducere sepoate efectua, la cerere, într-o limb` de circu-la]ie interna]ional`.

(5) Valabilitatea administrativ` a permise-lor de conducere, pe categorii de vehicule,este urm`toarea:

a) 5 ani pentru permisele de conducereeliberate pentru vehiculele din categoriileC1, C1E, C, CE, D1, D1E, D, DE, Tr, Tb [i Tv;b) 10 ani pentru permisele de conducereeliberate pentru vehiculele din categoriileAM, A1, A2, A, B, B1 [i BE.“- articolul 24, dup` alineatul (5) se intro-

duc trei noi alineate, alineatele (51)-(53), cuurm`torul cuprins: „(51) În cazul pierderii, fur-tului sau al deterior`rii permiselor de condu-cere ori al schimb`rii numelui titularului,autorit`]ile competente elibereaz`, dup` caz,un duplicat a c`rui valabilitate nu poate de-p`[i valabilitatea administrativ` a documen-tului înlocuit sau alt permis de conducere.

(52) Eliberarea unui nou permis de con-ducere cu o nou` valabilitate administrativ`se realizeaz` la expirarea valabilit`]ii docu-mentului, dup` efectuarea examin`rii me-dicale prev`zute la art. 22.

(53) În cazurile prev`zute la alineatul (51)[i (52), eliberarea permiselor de conducererespective se realizeaz` f`r` sus]inerea unuinou examen, în condi]iile stabilite prin ordinal ministrului Administra]iei [i Internelor, carese public` în Monitorul Oficial al României,Partea I“.

DDaanniieell VVAASSIILLEE

6 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

CONTRAATAC

-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull ttrreeccuutt --

Unii autori g`sesc [i p`r]i pozitive înfenomenul terorist mondial. Astfel, se consider`c`, dac` nu s-ar fi constituit Armata Republican`Irlandez`, ast`zi nu ar fi existat Republica Irlan-da. F`r` ac]iunea grup`rilor teroriste, Ciprul nuar fi fost stat independent [i nici Algeria, Tunisia[i, probabil, Israelul.

Chiar dac` este descris ca o arm` a celor s`-raci - de[i mul]i membri ai acestor grup`ri pro-vin din familii bogate sau beneficiaz` de unsuport material considerabil din partea unorstate, terorismul interna]ional nu este un feno-men sporadic, n`scut din s`r`cie [i frustrare. Elreprezint`, de regul`, dorin]e sau ambi]ii expan-sioniste (gruparea Abu Nidal, Organiza]ia Basc`ETA, Jihadul Islamic, Armata Ro[ie, Brig`zileRo[ii, separati[tii SIKH, extremi[tii Tamil).

Terorismul psihologic se centreaz` pe tehnicispeciale de psihologie [i mai ales parapsiholo-gie. Se cunoa[te c`, în timpul „r`zboiului rece“,atât Statele Unite, cât [i Uniunea Sovietic` auîncercat diferite metode [i tehnici princooptarea unor persoane cu capacit`]i extra-senzoriale în scopuri militare. Proiectul ameri-can este cunoscut sub numele de MK-ULTRA [ia constat \n mai multe experimente: de la uti-lizarea unor substan]e cu poten]ial` ac]iune psi-hofarmacologic` (ex. LSD) pân` la tehnici spe-ciale, cum sunt hipnoza, telepatia, ac]iuneacâmpurilor magnetice cu frecven]` variabil`, aultrasunetelor, asupra comportamentuluiuman.

|n prezent, odat` cu evolu]ia fireasc` a teh-nologiei, r`zboiul psihologic are ca teatru demanifestare mass-media [i domeniul informa-tic, incluzând lansarea de informa]ii false, zvo-nuri, informa]ii „aranjate“ privind desf`[urareafor]elor militare, infectarea sistemelor de navi-gare pe internet cu virusuri selective, care potcrea erori calculate în re]eaua informatic` aunor institu]ii-cheie din ]ara aflat` în conflict.

Cheltuielile efectuate de c`tre Statele Unitepentru securizarea informa]iei pe Internet seridicau, la nivelul anului 2000, la 16,2 miliardede dolari.

Putem considera c` cel mai ieftin mijloc, laîndemâna unor grupuri teroriste, este zvonul,preluat [i propagat abil cu concursul mijloacelormedia.

Extrapolând la nivel social, putem exemplifi-ca eficien]a acestei veritabile „arme psihologi-ce“, care este zvonul prin rememorarea fricii decutremur [i a reac]iilor declan[ate de poten]ialaamenin]are a acestuia. Ne amintim, desigur, de„profesorul“ Virgil Hâncu cu a[a-zisele experi-mente [i metode de eviden]iere a riscului seis-mic, cu predic]ia unui cutremur de mare inten-sitate în România. Dar, acest cutremur nu s-aprodus la datele comunicate, ulterior termeneleau fost recalculate [i amânate din nou etc.

|n ciuda eviden]ei, mul]i oameni au creditatideile „profesorului“, al]ii au organizat confe-rin]e de pres`, talk-show-uri, ziarele au acordatlargi spa]ii, iar o parte a popula]iei s-a deplasatîn afara ora[elor mari în perioadele „cu risc“.

Este evident c` în acest caz vorbim de o tul-burare psihic` a unei persoane care a fostindus` altora.

|ngrijorarea apare prin num`rul relativ mareal celor care s-au raliat acestor idei [i de faptulc` ele au cuprins un segment important, cumeste mass-media, ceea ce a permis propagareacontinu` [i sus]inut`.

Apreciem c`, în viitor, amenin]area terorist`va fi centrat` cu prec`dere asupra aglomer`rilorurbane, va fi orientat` mai ales asupra dome-niului nuclear [i va fi constituit` din grup`ri bineantrenate fizic [i psihic, sponsorizate de c`trestate ter]e.

Anti teror ismul

Credit foto: Corbis.com

7POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

CONTRAATAC

Aceste grup`ri teroriste tind s` devin` veri-tabile armate, bine organizate [i ascunse subumbrela unor organisme aparent pacifiste saupot constitui armate de rezerv` pentru statulcare le finan]eaz`.

Popula]ia este cu atât mai vulnerabil`, cu câtnivelul de informare [i apreciere critic` este maisc`zut. Sunt mai vulnerabile societ`]ile demo-cratice, datorit` sc`derii mijloacelor de control[i a pierderii experien]ei popula]iei, care nu maieste obi[nuit` cu amenin]area sau atacul camijloc de a rezolva conflictele.

S`r`cia nu constituie un factor determinantpentru reac]ia uman` în fa]a amenin]`rii tero-riste sau de orice alt` natur`, [tiut fiind faptulc`, în fa]a unui pericol, în condi]ii grele de via]`,coeziunea social` cre[te.

Antiterorismul - preg`tire, obiective, mijloace

Terorismul nu este un fenomen social re-cent. El s-a manifestat [i a evoluat odat` cuomenirea. Antiterorismul a ap`rut ca o reac]iefireasc` de contracarare a atacurilor teroriste,care provocau o stare de insecuritate cet`]enilorstatelor libere [i democratice. Este [tiut c`, înmod normal, ap`rarea vie]ii [i a propriet`]iloroamenilor este de datoria statului.

|n condi]ii de insecuritate accentuat`, oame-nii în]eleg c` trebuie s`-[i poarte singuri degrij`, înarmându-se, formând structuri militarecapabile s` le apere interesele economice, so-ciale, religioase, politice sau de alt` natur`. Unexemplu gr`itor în acest sens l-au oferit locui-torii Beirutului care, ani de zile, [i-au organizatschimburi de paz` la intrarea în blocuri, maga-zine, moschei, cluburi [i [coli, fiecare cet`]ean

ap`rându-[i via]a, familia, credin]a sau avereacu arma în mân`.

Se întâmpl` ca aceste organiza]ii (forma-]iuni) s`-[i asume uneori func]ii noi [i atribu]iicare, în mod normal, revin statului: ap`rarea,p`strarea ordinii, aplicarea legilor sau impune-rea unor cutume. Din acel moment apare [ipericolul ca ac]iunile lor s` devieze, organiza]iilerespective devenind factori de declan[are aunui r`zboi civil. |n general, democra]iile libe-rale exclud orice fel de teroare de stat, chiardac` aceasta este determinat` de amenin]areterorist` evident`. Nu acela[i lucru se întâmpl`cu regimurile totalitare, care au recurs de nenu-m`rate ori chiar [i la genocid, la deport`ri ma-sive [i masacre, la torturi [i presiuni psihologicepentru lichidarea oric`ror forme de insurgen]`sau terorism.

Statele democratice, spre deosebire de re-gimurile autoritare sau dictatoriale (militare),nu pot recurge la contrateroare [i represiunebrutal`, deoarece aceste forme [i metodereprezint`, ele însele, viol`ri ale drepturilor fun-damentale ale omului. Aceste ]`ri democraticenu pot elimina injusti]ia [i inegalitatea violen]eiteroriste prin acelea[i mijloace folosite de te-rori[ti, pentru simplul motiv c` ar c`dea înaceea[i culp`.

Din p`cate, abordarea flexibil` a antiteroris-mului, îndeosebi prin alegerea unor variante deac]iune care s` nu condamne guvernele la bru-talitate [i totalitarism a dovedit, de cele maimulte ori, sl`biciune, pasivitate sau permisivi-tate fa]` de fenomenul terorist.

Multe state au ajuns chiar s` negocieze cuterori[tii, acceptând tacit cererile lor, au preferats` fac` compromisuri tocmai din dorin]a de a-ielibera [i salva pe ostatici sau a rezolva, cât mairepede, st`rile de criz` ap`rute.

Evident, terori[tii au speculat orice sl`biciunea autorit`]ilor, lansând atacuri [i mai dure în-so]ite de preten]ii tot mai arogante. A[a s-aajuns ca atitudinea autorit`]ilor s` fie catalogat`drept un act de capitulare în fa]a agresivit`]iiterori[tilor.

Interven]ia ferm` [i noncompromisul în de-mersul antiterorist presupun o ac]iune decis`,m`suri drastice [i eficiente de eliminare aac]iunilor teroriste, a conduc`torilor acestora, are]elelor de sprijin logistic, în paralel cu izolarea

Credit foto: Corbis.com

8 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

CONTRAATAC

„operativilor“ de sus]in`tori pasivi sau de ac]iunidin rândul popula]iei. |n toate cazurile sausitua]iile, m`surile trebuie s` aib` un caracterstrict temporar, care s` nu perturbe bunadesf`[urare a vie]ii politice, s` nu afecteze subnici o form` participarea cet`]enilor la via]apublic`, dreptul la opinie, posibilitatea oame-nilor de a participa activ [i deschis la reformeledemocratice.

Prin interven]ia antiterorist` se asigur` men-]inerea unui climat politic de calm, în careîntreaga societate s` fie con[tient` c` statulac]ioneaz` coerent în vederea protej`rii tuturor]intelor vizate de terori[ti.

Orice ac]iune antiterorist` are [i menirea dea-i convinge pe agresori c` nu li se va permitesub nici o form` s` ob]in` vreun beneficiudirect sau indirect din activitatea extremist-terorist` la care au recurs.

Pentru a fi eficient, un demers antiteroristpresupune coordonarea unitar` [i coerent` adou` paliere ac]ionale, [i anume: nivelul opera-tiv, care presupune ac]iuni poli]iene[ti [i para-militare de anvergur`, care s` împiedice mani-festarea violen]ei teroriste; pe de alt` parte,lansarea de mesaje politice clare, dublate deproiectarea unei campanii psihologice deanvergur`, care s` asigure ob]inerea sprijinuluipopular în lupta contra terorismului.

Aceast` strategie antiterorist` poate aveasucces dac` exist` un corp de comand` [i con-trol unificat, care s` coordoneze toate opera]iilecontrainsurgente, serviciile de informa]ii, for]elede securitate, men]inerea ordinii [i lini[tii publi-ce, structurile militare cu atribu]ii pe linia com-baterii diversiunii, extremismului sau insurgen-]ei interne, precum [i toate structurile guverna-mentale [i ale administra]iei publice centrale [ilocale implicate în acest tip de ac]iuni.

Aplicarea strict` a regulilor de ac]iune în con-fruntarea cu fenomenul terorist, fermitatea, re-fuzul oric`ror concesii vor avea ca rezultat crea-rea unei societ`]i morale [i prospere.

M`surile de prevenire antiterorist` trebuie s`aib` în vedere atât reducerea vulnerabilit`]iipoten]ialelor ]inte vizate de atacurile teroriste,cât [i z`d`rnicirea planurilor acestora.

M`surile antiteroriste operative includ strân-gerea de informa]ii, analizarea vulnerabilit`]iiunor poten]iale ]inte [i ac]iunile de prevenire.

|n acest scop, for]ele antitero trebuie s` con-tribuie efectiv la dezvoltarea [i completareabazei de date specializate, la care s` aib` accestoate institu]iile interesate sau specificate prinlege la elaborarea de planuri generale [i parti-culare (pe obiective) privind protejarea [i asigu-rarea antitero, la organizarea de controale, su-pravegheri etc. |n locurile cu vulnerabilitatecrescut` la atacuri teroriste, analizarea factorilorde risc, propunerea de solu]ii etc, cooperarea cualte institu]ii îns`rcinate cu ap`rarea siguran]eina]ionale.

Culegerea de informa]ii [i analiza vulnerabi-lit`]ii la atacuri teroriste constituie munca infor-mativ` antiterorist` [i reprezint` un efort deechip`. Multe institu]ii statale pot participa activla colectarea de informa]ii, la evaluarea lor, pre-cum [i la asigurarea sprijinului logistic. Schim-bul de informa]ii, leg`tura permanent` dintreinstitu]iile civile, poli]ie, jandarmerie, armat` [ifor]ele antitero sunt esen]iale. Succesul preve-nirii actelor teroriste depinde de modul în carefor]ele antitero primesc la timp informa]ii speci-fice precise despre poten]ialele amenin]`ri.

O alt` fa]et` a programului de prevenire oconstituie interdic]ia scurgerii de informa]iic`tre poten]ialii adversari. Terori[tii aleg ca ]inteale atacurilor lor obiective care le ofer` cele maimari [anse de succes. Informa]iile, aparentnesemnificative, se scurg prin intermediul per-sonalului implicat, al familiilor acestora, ajutân-du-i pe terori[ti în planificarea atacurilor.

AAddrriiaann VVLLAADDCCaammeelliiaa OOPPRREESSCCUU

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

9POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

REPERE

Globalizarea - tendin]e [i certitudiniS-a putut constata c` majoritatea cercet`-

torilor specializa]i pe studiul proceselor globali-zante caracterizeaz` fenomenul din perspectiv`economico-financiar`, perspectiv` care estedezv`luit` de termeni ca pia]a global`, extin-derea planetar` a afacerilor de orice fel, libera-lizarea pie]ei de capital, economie global`,mobilitatea extins` a for]ei de munc`, organi-za]ii [i forumuri comerciale, cooperarea econo-mic` regional` etc.

Unele dintre conceptele ori sintagmele amin-tite sunt aservite unor interese ideologice, altelesunt doar apanajul unui vo-cabular politic la mod`, asi-milat [i uzitat de c`tre deci-den]i. Cert este c` nici unuldintre termenii care desem-neaz` procesele semnalatea se desf`[ura la scar` mon-dial` sau regional` [i anumeoccidentalizare, liberalizare,democratizare, globalizare,regionalizare etc nu au c`-p`tat o definire clar` [i unconsens universal valabil,ceea ce demonstreaz`, înc`o dat`, c` presiunile socialeexistente decurg, în primul rând, din atitudinilenegative adoptate fa]` de aceste procese.

Se contureaz` cel pu]in dou` genuri de atitu-dini negative: - cele ale centrelor de decizie care,sesizând tendin]ele deschise de aceste procese,vor s` le foloseasc` în favoarea lor ([i, ca ur-mare, în detrimentul celorlal]i, a procesualit`]iisociale [i implicit a bioticului);

- cele care adopt` pozi]ii rezervate [i fa]` deglobalizare, [i fa]` de expansionismele care oînso]esc, receptându-le ca pericole (mi[c`rilepolitice radicale care, sub flamuri ultrana]iona-liste sau religioase, reu[esc s` mobilizeze sec-toare largi din anumite societ`]i).

Într-un context social cu asemenea caracte-ristici, globalizarea nu poate însemna altcevadecât o transformare a s`lb`ticiei naturale într-o„jungl` fabricat`“, cum spunea Anthony Giddens,înrobit` de cucerire [i profit. Globalizareapiramidal`, conceput` de pe pozi]iile unor ide-ologii expansioniste [i imperialiste între]inute

de politica capitalismului, genereaz` polarizarealumii, proces care nu poate avea consecin]efunc]ionale pentru existen]a social`, c`ci cei doipoli vor fi într-o interac]iune conflictual` perma-nent`, primul pol fiind constituit din cei boga]i,turi[tii care se mi[c` pentru c` globul ce le st`la îndemân` li se pare irezistibil de atr`g`tor, iaral doilea pol fiind format din cei s`raci,vagabonzii care [i ei se mi[c`, dar din motivulc` lumea aflat` la îndemâna lor, adic` ora[ul, lise pare insuportabil de neprimitor.

Acum se poate constata c` totul este solidar[i c`, în acela[i timp, totuleste conflictual, c` nouaordine trebuie s` înglobezetotul [i s` nu exclud` nimicdin aria ei de ac]iune: poli-tic`, economic`, latura so-cial`, cea cultural` [i ecolo-gia. În acela[i timp, proiectu-lui de unificare a lumii i seopune cu putere înflorireatuturor particularit`]ilor na-]ionale, religioase, etnice.

Toate for]ele istorice, în-cremenite mult` vreme dincauza echilibrului terorii,

n`v`lesc ca un torent în to]i ace[ti ani. Având învedere aceste condi]ii, anali[tii se întreab` cumî[i poate defini un stat o politic` intern` [iextern` nou`, în timp ce marile probleme suntglobale, nu ]in seama de frontiere (mediulînconjur`tor, foamea, analfabetismul, pericolelenucleare, noile epidemii, fundamentalismeleetc.) [i nu-[i pot g`si solu]ia la scar` local`. Înacela[i timp trebuie s` se ]in` seama de con-secin]ele unui alt fenomen de amploare plane-tar`: mondializarea economiei.

Pe m`sur` ce speciali[tii au început s` adân-ceasc` studiul procesului de globalizare, s-aajuns la concluzia c` acesta este un proces cudou` sensuri: lumea se integreaz`, devine dince în ce mai unitar` (se globalizeaz`) dar, înacela[i timp, se diferen]iaz` din ce în ce maimult (se regionalizeaz`).

Sunt din ce în ce mai numeroase cercet`rilecare argumenteaz` faptul c` lumea tinde s`devin` o singur` „civiliza]ie“ dar, în acela[i timp,

Pe m`sur̀ ce speciali[tii au începuts ̀adânceasc ̀studiul procesului deglobalizare, s-a ajuns la concluzia c`

acesta este un proces cu dou ̀sensuri: lumea se integreaz ,̀

devine din ce în ce mai unitar̀ (se globalizeaz`) dar, în acela[i timp,se diferen]iaz ̀din ce în ce mai mult.

” ”

10 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

REPERE

tinde s`-[i p`streze [i chiar s`-[i diversificeexpresia cultural`. Acestui paradox al globa-liz`rii, cum a fost numit` aceast` dubl` tendin]`a procesului (spre omogenizare la vârf [i sprediferen]iere etnosimbolic` la baz`) i s-au dat,conform lui A. Smith, trei tipuri de solu]ii:

a) solu]ia „survivalist`“ care atribuie na]iunii[i na]ionalismului sensul de simple supravie-]uiri, de r`m`[ite ale unui trecut mai apropiatsau mai îndep`rtat, care nu vor l`sa „consecin]edurabile“ oricât de mult vor prolifera [i oricât deîntinse vor fi „regiunile pe care le vor înghi]i“;

b) solu]ia „inven]ionist`“ care sugereaz` fap-tul c` „na]ionalismele [i na]iunile sunt produse[i agen]i inevitabili ai modernit`]ii“, un tip de„instrumente de control“ în raport cu efecteleproduse de schimbarea social` generat` demodernitate, [i, doar ele, pot furniza sisteme decredin]` [i „comunit`]i puternice“, capabile s`garanteze „o coeziune social` minimal`“;

c) solu]ia „perenialist`“ care sus]ine faptul c`na]iunile sunt forme perene [i civiliza]iile suntrealit`]i istorice [i, totodat`, „ideea c` în sub-stratul istoriei se perpetueaz` experien]e, mo-duri de a fi, a sim]i, de a gândi chiar, de a teorganiza [i deci de a ac]iona, probând o mareputere de a rezista efectului corodant al timpu-lui.“

Având în vedere cele de mai sus, se poatetrage concluzia c`, în actualul context inter-na]ional, asupra statului na]ional se exercit` o

dubla presiune: pe de o parte cea generat` detendin]a lumii spre globalizare [i, pe de alt`parte, cea generat` de diferen]ierile tot mai put-ernice care au loc la nivel local. Analizândpozi]iile cercet`torilor din domeniul [tiin]eloreconomice [i pozi]iile cercet`torilor din [tiin]elesociale, se poate observa c` ace[tia au inter-pret`ri diferite asupra rela]iei multidimension-ale care exist` între statul na]ional [i procesulde globalizare.

Dar este vorba de o singur` realitate pe care[i unii [i ceilal]i încearc` s` o modeleze cu in-strumentele specifice domeniului [tiin]ific c`-ruia îi apar]in. Totu[i, observ`m faptul c`, îndemersurile lor, atât anali[tii economici, cât [ispeciali[tii în domeniul [tiin]elor sociale invoc`[i argumente împrumutate unii de la al]ii, argu-mente care î[i g`sesc un loc necesar în teoriilerespective. Rezult` necesitatea unui studiuinterdisciplinar al rela]iei complexe care exist`între statul na]ional [i procesul de globalizare.Totodat`, prin analogie cu analizele din dome-niul economic se pot face analize despre capa-cit`]ile [i resursele statului na]ional cu privire lacele trei sfere ale sale care sunt cercetate dec`tre [tiin]ele sociale: educa]ia public`, mass-media [i politica social`, în actualul contextinterna]ional.

DDaannaa MMIIHHAALLAACCHHEE

Credit foto: Corbis.com

-- ssffâârr[[iitt --

14 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

Ghinion cu noroc

Acum s` ne descre]im pu]infrun]ile urm`rind o întâmplarerarisim`, care a avut loc în lunaseptembrie 2004.

Pove[tile cu r`piri de copiipentru a fi oferi]i spre adop]ie,pove[ti care circul` atât demult în Statele Unite, sunt dinnefericire reale. Cu toate aces-tea, de multe ori, p`rin]ii nu ledau crezare sau sper` c` lor nuli se poate întâmpla a[a ceva.Acesta a fost [i cazul so]ilorMiller din Detroit, care au in-trat într-un supermarket pen-tru cump`r`turi, l`sând ma-[ina în parcarea de - afar` [i înma[in`, adormit`, feti]a denou` luni pe care, de altfel, oadorau. Când au ie[it, au re-marcat îngrozi]i c` feti]a lip-se[te. La început au înlemnit [iapoi, îngrozi]i, au anun]at po-li]ia. În tot acest timp, ho]ii, opereche care „se specializase“în astfel de furturi, rulau lini[-ti]i spre una din ie[irile peautostrad`. Copilul era înc`adormit [i, la un moment dat,femeia a hot`rât s` opreasc`la o farmacie s` cumpere mân-care [i pampersuri pentru feti]`.

În lipsa lor, ma[ina, care eral`sat` într-o pant`, a luat-o în-cet la vale, apoi a accelerat [i alovit alte trei ma[ini care sta-]ionau lâng` trotuar.

Poli]i[tii, sosi]i de urgen]`,au auzit copilul plângând [i -a[a se întâmpl` uneori - unul

dintre ei era chiar na[ul feti]ei[i, recunoscându-l, micu]a s-alini[tit imediat.

Când ho]ii au venit la maxi-m` revendicând copilul, pre-tinzând c` e al lor, au primit opereche de c`tu[e. Cu na[ulnu a fost de glumit!

Sanc]iuni cu tâlc pentru minori

William Milborough (13 ani),din Dover (Anglia), a fost con-damnat de tribunalul din loca-litate s` fac` înconjurul lumii,

pentru c` a incendiat o cl`dire[i a distrus câteva autoturismeparcate în fa]a acesteia.

Tribunalul pentru judecareadelictelor, comise de minori,din Dover a emis aceast`sentin]` inedit` în scop educa-tiv. „Prin aceast` c`l`torie,sper`m ca minorul delincvents` poat` discerne ce e bine [ice e r`u [i s`-[i corecteze con-duita“, a declarat judec`torul.

Pentru a se face remarcat,William Milborough s-a dedatla acte de vandalism, incendi-ind o institu]ie public` dincentrul ora[ului [i distrugândcu pietre patru autoturismeparcate în fa]a aceleia[i insti-tu]ii. „Nu am nimic de reven-dicat“, a declarat William.„Voiam doar s` se scriedespre mine în ziare!“

Tribunalul a numit un insti-tutor de la un centru dereeducare a minorilor, care-lva înso]i pe micul infractor înperiplu.

Osând` la locul faptei

O adolescent` din Maryland,care a furat benzin` în valoarede 4,5 dolari, a fost condam-nat` s` stea în fa]a benzin`rieicu o pancard` pe care scria„Am fost prins` în timp ce fu-ram conbustibil“. De ru[ine,fata a venit la locul pedepseicu 90 de minute întârziere,unde foarte mul]i p`rin]i oa[teptau pentru a o da caexemplu copiilor lor.

Lini[te de mormânt la… [coal`

Obr`zniciile se pedepsesc în[colile din „]ara lalelelor“ cu ozi de închisoare! De[i suntminore [i nu au comis infrac-]iuni serioase, [col`ri]ele dinora[ul olandez Torenburg sunttratate, [i au acela[i meniu, caorice de]inut. Aceast` m`sur`,care ]ine parc` de domeniulincredibilului, a fost pus` re-cent în aplicare [i în cazulb`ie]ilor. Dup` cum era [i dea[teptat, ini]iativa a avut efec-tul scontat: o lini[te de mor-mânt în timpul orelor depredare.

Minori, la culcare

Tinerii cu vârste sub 16 aninu mai au voie s` circule dup`ora 21.00 pe str`zile din cen-trul Londrei, [i, în special înWest End, cartierul teatrelor [icinematografelor, dac` nu suntînso]i]i de p`rin]i. Poli]ia vac`uta grupurile de tineri care

Cum s` ne ferimde infractori?

-- uurrmmaarreeddiinn

nnuumm`̀rruullttrreeccuutt --

Obr`zniciile se pedepsescîn [colile din „]ara

lalelelor“, cu o zi deînchisoare!

” ”

15POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

PREVENIRE

creeaz` probleme sau copiiicare par vulnerabili, [i îi vaconduce acas`.

În Philadelphia, elevii chiulangii sunt aresta]i

de poli]ie

Începând din anul [colar1994, poli]i[tii din Philadel-phia, SUA, patruleaz` perma-nent între orele 10.00 - 14.15[i efectueaz` controale severeîn localurile frecventate cu pre-c`dere de minori. Chiulangiidepista]i sunt aresta]i, pu[i înc`tu[e [i du[i la unul din celepatru centre de internare, spe-cial destinate lor.

Înainte de aceast` m`sur`,dintre cei 191.000 de elevi câtnum`r` circumscrip]ia [colar`din acest ora[, circa 27.000lipseau de la cursuri în fiecarezi, absen]ele fiind nemotivate.Dup` luarea m`surii, absen]e-le nemotivate s-au redus a-proape la zero!

Elevi speria]i cu demonstra]ii de b`taie

Malaezia a decis prezenta-rea unor demonstra]ii de fla-gelare în [coli, o m`sur` me-nit` s` frâneze cre[terea de-lincven]ei juvenile.

Gardianul unei închisori dinnordul ]`rii a efectuat primademonstra]ie, biciuind un ma-nechin în fa]a a circa 300 deelevi de la o [coal` din aceea[iregiune.

Fotografii cu r`ni provocatede loviturile de baston, o alt`sanc]iune destul de întâlnit` înMalaezia, le-au fost prezen-tate, de asemenea, elevilor.

Bastonul, lung de 1,09 metri,ajunge s` loveasc` victima cuo vitez` minim` de 160 dekilometri pe or`, a explicat gar-

dianul, ad`ugând c` este ne-voit s`-[i protejeze figura cu omasc` pentru a nu fi atins depic`turile de sânge [i buc`]ilede carne.

Cine m`tur`, ia examenul!

Conducerea colegiului Xue-jun din ora[ul chinez Han-gzhou a instituit, în premier`în China, o serie de reguli carefac un unicat din sistemul s`ude admitere. Ei au fost pre-veni]i dinainte c` vor fi supu[iunor teste. Elevii au întâlnit laun moment dat, în calea lor, om`tur` în mijlocul clasei. Maitârziu, examinatorul i-a servitcu pr`jituri. Aceste am`nuntenu erau deloc întâmpl`toare,ele f`când parte din procesulde admitere. Elevii care au ridi-cat m`tura de jos (30 la sut`)au primit puncte în plus. Unorcandida]i li s-a sc`zut puncta-jul pentru c` nu au aruncatambalajul pr`jiturii la co[, iaral]i candida]i au fost depunc-ta]i pentru c` au plecat dinsal` f`r` s` pun` la loc scau-nele pe care se a[ezaser`. {ipolite]ea fa]` de examinatori afost luat` în calcul. Ini]iativa afost l`udat` ca un model în

domeniul educa]ional [i se vageneraliza în întreaga Chin`.

Pu[i s` spele [coala, când chiulesc

Un b`rbat din Ploie[ti î[ipune cei trei copii s` fac` cur`-]enie în scara blocului undelocuiesc de fiecare dat` cândace[tia au probleme la [coal`.Dac` vreunul ia note proaste,chiule[te [i sun` diriginteleacas` s`-l pârasc` de absen]esau dac` nu [i-a f`cut toatetemele, este scos la cur`]eniepe scara blocului. Copilul care„calc` pe bec“ se „înarmeaz`“cu o m`tur` s`n`toas`, cu unf`ra[ corespunz`tor [i cu unteu de sp`lat, cu care ia fiecaretreapt` la rând. „Acum e anul[colar abia la început [i deaceea recidiveaz` cu gol`niile[i cu neînv`]atul, dar peste olun`, când deja au adus sclipiride stele în treptele sc`rii, unulnu o mai ia pe ar`tur`“, a de-clarat tat`l copiilor, MarianNiculescu.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: Corbis.com

16 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

Pentru un sudrigean camine, obâr[ia, pe lâng` sen-sul de loc \n care m-amn`scut eu [i neamul din carem` trag, mai \nseamn` [i bu-cata de p`mânt mo[tenit` dela mama mea - c` tat` n-amavut decât \n visele mele celemai frumoase. Acum patruani, când mama nu se pr`-p`dise \nc`, ar fi trebuit s`plec la c`t`nie, cu contingen-tul meu, dar nu m-au luat, c`a[a spune legea c` cine-i capde familie nu face armat`. {idup` ce mama s-a stins dinvia]`, am r`mas singur, cuobâr[ia mea, cu vitele [i cugospod`ria, dar [i cu poreclade fecior nec`t`nit. Nu [tiubine cum e prin alte p`r]i alelumii, dar \n Sudrigiu [i \ntoate satele care se \n[ir` dela Beiu[ c`tre {tei [i chiarmai sus, spre Nucet [i B`i]a,nec`t`ni]ii nu prea sunt con-

sidera]i b`rba]i \mplini]i. Potfi harnici, cumin]i, ar`to[i [icu obâr[ie bun`, a[a cumeram [i eu, c` oamenii tot\ntorc capul când aud c` vreis` le ceri fata de nevast`. Ba,de multe ori \[i spun \n fa]`,f`r` strâmb`turi de dispre]:de, dac` n-ai armata f`cut`...

Ar fi fost \n Sudrigiu câtevafete care m-ar fi vrut de b`r-bat, dar dorin]a lor conta maipu]in atâta timp cât p`rin]iinu m` acceptau, motivând c`ce-o s` zic` lumea, c` satul os` le \ntoarc` spatele dac` \[idau fata dup` unul cu arma-ta nef`cut`. Zilele treceau, seduceau [i s`pt`mânile, [ilunile [i eu nu [tiam \ncotros-o apuc ca s`-mi g`sesc ofat` cu care s` m` \nsor.

|ntr-o sear`, când m`uitam la televizor, l-am v`zutpe Virgil Petri[or, fost colegde liceu [i de internat la

Beiu[. Din câte am \n]eles -Gili (a[a-i ziceam noi colegii)era poli]ist \n Holod [i ap`reala televizor \n leg`tur` cu uncriminal care omorâse pecineva \n comuna aceea. Peloc am luat hot`rârea s`-iscriu [i s`-i spun cât maimulte despre mine [i desprece [tiu c` s-a mai \ntâmplatde la terminarea liceului. N-atrecut mult [i Gili a venit laSudrigiu s` m` viziteze, prilejcu care i-am cunoscut fami-lia, adic` pe nevast`-sa [i peOctavian, b`iatul lui \n vârst`de opt ani. De-atunci am de-venit prieteni apropia]i [i chiarrude, eu c`s`torindu-m` cuLucia, sora so]iei lui. {i cutoate c` de-acum eram \n-surat [i, deci, intrasem \n rân-dul lumii, sudrigenii tot m`considerau ne\mplinit. Ba,mai mult, o b`trân` pe numeSaveta a \mpr`[tiat o vorb`grea, cum c` eu a[ fi ame-nin]at de blestemul tat`luimeu care, \nainte de a disp`-rea din lumea asta, ar fi spuss` se aleag` praful de s`-mân]a rodit` \n pânteculmamei mele, c` nu era s`-mân]a lui [i c` eu a[ fi fostconceput cu alt b`rbat, \ntr-ozi de joi, când mama mergeala târg, la Beiu[, iar tata r`-mânea la Sudrigiu, c` erafrizer, singurul din comun` [inu putea s`-[i lase clien]iitocmai \n ziua de la mijloculs`pt`mânii.

Când eu m-am n`scut, tatanu mai era. Dup` câte sespune [i dup` cum atest` [iactele oficiale, el ar fi disp`-rut de-acas`, din Sudrigiu, \nziua de 21 mai, când orto-doc[ii \i s`rb`toresc pe sfin]iiConstantin [i Elena [i deatunci nimeni nu l-a maiv`zut, viu sau mort. A[a c` eu

Singur`tatea stoarce via]a

din mine, pic`tur` cu pic`tur`

1

Constantin CONSTANTINESCU

Credit foto: Corbis.com

Ora[ul Beiu[ - \n zilele noastre

17POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

ISTORIA LA ROTATIV~

am venit pe lume f`r` tat`,dar ap`sat de un blestem \ncare nu cred [i m` tem c` \nafar` de nana Saveta [i \nc`vreo câ]iva b`trâni din sat, nusunt mul]i sudrigeni care s`cread` \ntr-o asemenea scor-neal`.

Cu Lucia m-am c`s`torit laun an dup` ce ne-am cunos-cut. N-a fost nunt` mare, pecât era dragostea dintre mine[i ea. Amândoi terminasemliceul, dar nici unul nu ne-ammai urcat \n trenul deveniriicare pentru majoritatea mo-]ilor din zona aceea mergeala Cluj. Eram un fel de ]`ranicu liceul, poate ceva mai ro-mantici când ne m`rturiseamsentimentele de \ndr`gosti]i,dar \n rest nu ne deosebeamprin m`rimea agoniselii [i \nspecial a casei care le cam\ntrecea pe toate cele a[e-zate \n centrul localit`]ii, campe-acolo pe unde se afl` \nsatele mo]e[ti, biserica, pri-m`ria, dispensarul [i c`minulcultural. |n partea dinsprestrad`, unde fusese frizeriatat`lui meu, erau dou` \n-c`peri mari, unde a func]io-nat un magazin s`tesc uni-versal. Dup` ce coopera]iade consum a renun]at la

pr`v`lie, m-am \n]eles cufostul gestionar [i i l-am\nchiriat lui. Se nume[te PopDumitru [i e socrul [efuluipostului de poli]ie din Sudri-giu. Acesta din urm` adevenit un apropiat al fami-liei mele, mai ales de cândeu m-am \nsurat cu Lucia,cumnata poli]istului din Ho-lod, adic` a lui Virgil Petri[or.Cum casa noastr` era fru-moas` [i \nc`p`toare, iar \nc`m`ri se g`seau de toate [ioricând, primeam deseorivizita fostului meu coleg deliceu [i a familiei lui [i atuncivenea [i ginerele lui PopDumitru [i \ncingeam câte opetrecere cu p`linc` bun`,de prun`, cu clis` fript` [imiel f`cut la cuptorul dingr`din`. Câteodat` ne prin-deau zorile petrecând, dar decele mai multe ori ne prin-dea somnul [i atunci necufundam trupurile \ntr-oodihn` pl`cut`, c` loc dedormit aveam, har Dom-nului, \ntr-o cas` cu etaj [i cuunsprezece \nc`peri. Via]`dulce, a[a e, dar cump`tat`.

A[a am dus-o, cam un andup` nunt`, pân` când \ntr-osâmb`t`, de ziua când sepr`znuie[te Izvorul T`m`dui-

rii, totul s-a sfâr[it a[a cum sesfâr[e[te via]a celui carer`mâne singurul supravie]ui-tor al unui eveniment cutre-mur`tor. Da, da, singur`tateaeste cea mai cumplit` moar-te ce \i poate fi h`r`zit` unuiom pe acest p`mânt...

„A ruginit [i sângele pe cu]it“

Cum scriam mai sus, \nacea zi de Izvorul T`m`duirii,Gili Petri[or [i familia lui auvenit la noi, la Sudrigiu. Era \nprima sâmb`t` dup` Pa[ti, ozi \nsorit` [i cald`, numaibun` de stat \n gr`din`, la opalinc` [i un gr`tar. Cam\ntr-o jum`tate de or`, avenit [i Pop Dumitru cuginerele s`u, Vintil`, care erapoli]ist la noi \n comun` [i se\mprietenise bini[or cu Gili,de, ca doi oameni de aceea[imeserie. Toat` lumea erabinedispus`, vesel`, fapt careanun]a o petrecere pe cinste.Sufletul acelui anturaj eraLucia, nevast`-mea, care mise p`rea mai frumoas` ca deobicei. Era atâta veselie \n ju-rul gr`tarului, \ncât nici n-amauzit când a strigat sifonarulcare ne aducea, cu „platfor-ma“ lui, sifoane proaspete [isucuri. De obicei, luam camzece navete, cinci de sifoane[i cinci de sucuri, pe care le]ineam \ntr-un [opron mare,din fundul gr`dinii, pe care,ini]ial, \l foloseam pentrunutre]uri [i porumb, dar decând mi-am luat tractor \ltransformasem \n garaj. Era oconstruc]ie veche, dar foartesolid` [i \nc`p`toare, pe care\ncepusem, s-o modernizez.

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

18 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

Pe 26 iulie 1976, al 20-lea pre[edinte alRepublicii Franceze, Valéry Giscard d'Estaing,actualmente membru al Academiei Franceze,refuza gra]ierea lui Christian Ranucci, con-damnat la moarte [i executat pe 28 iulie, dup`ce a r`pit, sechestrat [i asasinat o feti]` de optani la Marsilia.

Dac` \n privin]a vinov`]iei lui Ranucci auexistat serioase \ndoieli, \n privin]a vinov`]iei luiMarcellin Horneich [i a lui Joseph Keller, v`rullui, condamna]i la moarte tot \n 1976, pe 25iunie, pentru r`pirea, sechestrarea, violarea [iuciderea unui cuplu de studen]i englezi, nunumai c` nu au existat \ndoieli dar cei doi nu auputut beneficia nici m`car de circumstan]eatenuante. {i totu[i, Valéry Giscard d'Estaing îigra]iaz` pe cei doi \n 1977.

Pe 12 octombrie 2010, \n cadrul emisiunii„O zi, un destin“, care i-a fost consacrat`,Giscard d'Estaing (decorat cu numeroase dis-tinc]ii: Mare Maestru al Legiunii de Onoare1974-1981; Marea Cruce a Legiunii de Onoare1974; Marea Cruce a Ordinului Na]ional deMerit; Crucea R`zboiului 1939-1945; MareleColier al Ordinului Sant'Iago de Epée 1975;Marea Cruce a Ordinului Saint Olaf-Norvegia,1962; Cavaler al Ordinului Elefantului - Dane-marca, 1978; Marele Colier al Ordinului InfantDom Henrique-Portugalia, 1978 etc), a afirmatc` nu-[i regret` decizia de a nu-l fi gra]iat peChristian Ranucci: „A fost vinovat, a fost con-damnat [i trebuia s` fie sanc]ionat. (…) Aml`sat justi]ia s`-[i urmeze cursul“.

|n 1976, doi tineri, Horneich [i Ranucci, auavut parte de destine complet diferite.

Nesedentarul Marcellin Horneich (24 ani) [iv`rul lui, Joseph Keller (20 ani), \n noaptea de29 spre 30 august 1972, luau, la bordul uneima[ini furate, un cuplu de studen]i autostopi[tienglezi. Apoi, pe un teren viticol, o violeaz` petân`r` sub ochii prietenului ei, iar ulterior suntb`tu]i [i uci[i amândoi cu o cruzime rar \ntâl-nit`, aproape decapita]i cu o secer`.

Procesul a durat patru ani, iar cei doi auprimit pedeapsa capital`. |n timp ce a[teptau s`fie executa]i, \n 1977, Valéry Giscard d'Estaing \igra]iaz` [i le comut` pedeapsa capital` la\nchisoare pe via]`, cu 22 ani perioad` de sigu-ran]`, perioada maxim` prev`zut` de CodulPenal francez.

|n 2001, dup` 29 ani de recluziune crimi-nal` [i repetate demersuri pe lâng` tribunalulresponsabil cu analizarea pedepselor celorcondamna]i, Marcellin Horneich, ob]ine elibe-rarea condi]ionat` sub control judiciar [i seinstaleaz` \ntr-o tab`r` nesedentarist`, al`turide familie.

Din nefericire, \ns`, \n 2005, la o petrecerespecific` nesedentari[tilor (be]ie [i b`taie), tra-ge câteva focuri de arm` \n aer, cu o pu[c` devân`toare cump`rat` ilegal, motiv pentru careeste condamnat la [apte luni de \nchisoare.

Din cauza acestei condamn`ri, i se anuleaz`eliberarea condi]ionat` sub control judiciar, iar\n martie anul acesta este eliberat din nou, darsub control GPS (br`]ar` electronic`). Dup`[ase luni de libertate sub sechestru, pe 23octombrie, Horneich \[i d` jos br`]ara electro-nic` [i pleac`. Este prins la Paris de poli]i[tiiOficiului Central de Lupt` contra Crimei Orga-nizate, \n apropierea Arcului de Triumf.

|n vârst` de 64 ani, cu un trecut rocambo-lesc, [tiind c` este dat \n urm`rire general`, nuva petrece cu membrii familiei mai mult de 20de minute, c`reia îi m`rturise[te c` a venit s`-[iia r`mas bun deoarece dore[te s` \[i pun`cap`t zilelor.

Este \nchis la Fresnes, cu statutul de „de]inutsupravegheat cu prioritate“, ceea ce \nseamn`c` trebuia verificat de gardieni la fiecare or`. {i

Condamna]i i la moarte a i lu i Giscard d 'Estaing

Credit foto: Corbis.com

Valéry Giscard d'Estaing

totu[i, acest lucru nu a fost suficient, pentru c`\n noaptea de luni, 29 octombrie, este g`sitspânzurat de supraveghetorii turei de noapte.

De-a lungul anilor, am primit o serie de infor-ma]ii de la Marcellin Horneich, care mi-au fostde mare utilitate \n cadrul investiga]iilor, pe carele-am efectuat pentru descoperirea adev`rului.

|n ceea ce \l prive[te pe Christian Ranucci,acesta, din p`cate, nu a avut parte de eliberarecondi]ionat`, la care cu certitudine ar fi avutdreptul. Ranucci a fost executat la \nchisoarea„Baumettes“ din Marsilia, pe 28 iulie 1976, dec`l`ul André Obrecht.

El este urmat de Hamida Djandoubi, de ori-gine tunisian`, condamnat la moarte pe 27 fe-bruarie 1977 [i ghilotinat de Marcel CharlesChevalier, pe 10 septembrie 1977.

Djandoubi a fost acuzat c` [i-a ucis aman-ta, dup` ce a pus-o s` se prostitueze, aviolat-o [i a chinuit-o \ntr-un mod barbar(arzând-o cu ]igara \n zonele intime), ca maiapoi s` o strâng` de gât \n fa]a celor doi copiiai lor. A abandonat cadavrul (dup` ce l-a stro-pit cu benzin` [i i-a dat foc), la circa 40 km deMarsilia.

La proces, procurorul general Chauvy, l-a ca-racterizat drept „proxenet [i asasin“, un „sufletdemonic“, cu o inteligen]` superioar`, „careconstituie un pericol colosal“, pentru societate.

Ulterior, niciun condamnat la moarte \nFran]a, nu a mai fost executat.

Abolirea pedepsei capitale \n Fran]a, \n 1981(pe 19 februarie 2007, sub pre[edin]ia lui Jac-ques Chirac, va fi scris` [i \n Constitu]ie) facedin Djandoubi ultimul executat al republiciifranceze.

Revenind la Christian Ranucci, justi]ia l-a a-cuzat de r`pirea unei feti]e, Marie-Dolorès Ram-bla, \n vârst` de opt ani (\n timp ce se juca cufratele ei mai mic), din fa]a locuin]ei acesteiasituat` \n cartierul Chartreux la Marsilia, pe 3iunie 1974.

Pierre Rambla, tat`l feti]ei, când se \ntoarceacas` de la munc`, afl` c` un individ a luat-o pefeti]` sub pretextul c` [i-a pierdut câinele [i arenevoie de ajutor s` \l g`seasc`. B`rbatul anun]`imediat Poli]ia [i pleac` \n c`utarea lor. |n acesttimp, la 20 de km de Marsilia, \ntr-o intersec]iese produce un accident rutier \n care este impli-cat Christian Ranucci, care p`r`se[te locul acci-dentului, dup` ce chiar el provocase incidentul,neacordând prioritate.

{oferul care, f`r` voia lui, fusese implicat \ncoliziune \l roag` pe un alt conduc`tor auto s`\l urm`reasc` pe fugar.

Pe 4 iunie, jandarmii cerceteaz` zona acci-dentului [i descoper` corpul feti]ei, iar lâng`cadavru un pulover ro[u.

Pe 5 iunie, Ranucci este arestat [i transfe-rat de la sediul Brig`zii de Jandarmerie laComisariatul Central din Marsilia, unde estesupus de comisarul Alessandra unui lung [idificil interogatoriu. La \nceput, recunoa[tenumai delictul de fug`, iar dup` 17 ore [icrima (descriind-o chiar cu detalii). La pu]intimp, revine asupra depozi]iei, recunoscândnumai delictul de p`r`sire a locului accidentu-lui [i declarându-se nevinovat, \n ceea ceprive[te r`pirea, sechestrarea [i asasinareaMariei-Dolorès Rambla.

Francezul Patrick Henry a fost acuzat c` aucis un b`iat de opt ani, dup` ce l-a r`pit [i acerut de la p`rin]i o r`scump`rare de un milionde franci, pe care nu a ob]inut-o.

La câteva zile dup` crim`, Patrick le cerep`rin]ilor lui Philippe banii, asigurându-i c` b`-iatul este \nc` \n via]`.

Poli]ia \l aresteaz`, interogându-l timp de 47ore, f`r` un rezultat evident. Astfel, din lips` deprobe materiale este eliberat, dup` care apare\ntr-o emisiune televizat` [i \[i men]ine nevi-nov`]ia, afirmând cu convingere c` adev`ratulcriminal meri` s` fie condamnat la moarte.

Pe 17 februarie 1976, \l aresteaz` la hotelul„Les Charmilles“ din Montieramey, unde estedescoperit [i cadavrul b`iatului, ascuns sub pat\ntr-un sac de plastic. Datorit` pledoariei avo-catului Badinter, Henry este condamnat la \n-chisoare pe via]`, cu 22 ani perioad` desiguran]`, sc`pând, astfel, de condamnarea lamoarte.

19POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

MONDO POLICE

Credit foto: Corbis.com

Marcellin Horneich

20 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

|n timpul deten]iei, Henry studiaz` intens,reu[ind s` ob]in` o licen]` \n matematici [i odiplom` universitar` de tehnologie \n informa-tic`, care vor contribui la eliberarea lui condi]io-nat` pe 15 mai 2001, dup` 25 de ani \n spatelegratiilor. |ns`, Patrick Henry recidiveaz`, [i \niunie 2002 este prins la Mondeville, furânddintr-un magazin de obiecte de bricolaj, pentruca, pe 6 octombrie 2002 s` fie arestat \n Spania,dup` ce fusese prins cu 10 kilograme de ca-nabis.

Astfel, dup` extr`darea \n Fran]a este sus-pendat` eliberarea condi]ionat` [i condamnatla patru ani de \nchisoare, plus 20.000 de euroamend` penal`.

|n ceea ce-l prive[te pe Patrick Dils a fostacuzat c` a ucis doi copii la Montigny les Metz,motiv pentru care, pe 27 ianuarie 1989 estecondamnat pentru dublu asasinat la \nchisoarepe via]`.

Dup` respingerea Cur]ii de Casa]ie de a-ianula condamnarea, pe 26 iulie 1990, [i refuzullui Francois Mitterrand, pe 6 mai 1994, de a-lgra]ia, pe 24 octombrie 1997, adjutantul [efJean-Francois Abgrall, de la sec]ia de investiga]iicriminale a Brig`zii de Jandarmerie Rennes,responsabil cu ancheta \n dosarul criminal al luiFrancis Haulme (serial-killer francez), descoper`o m`rturie a acestuia \ntr-un proces verbal caredata din 1992, la \nchisoarea din Brest, [i carear putea constitui un element nou pentrurevizuirea procesului lui Patrick Dils.

Astfel, pe 27 martie 1998, avocatul lui Dils,Jean-Marc Florand depune o cerere de revizuire

a procesului, iar pe 21 aprilie 2001 Curtea deCasa]ie anuleaz` condamnarea acestuia, \ns`nu-l pune \n libertate deoarece urma s` fierejudecat.

|ns`, spre marea surpriz` a auditoriului, pe29 iunie 2001, \n cadrul noului proces, Curtea,\n loc s`-l achite, \l condamn` pe Patrick Dils la25 ani de \nchisoare.

|n urma apelului, pe 8 aprilie 2002, sedeschide cel de-al treilea proces [i, pe 24aprilie, este achitat (dup` 15 ani de deten]ie).

Considerat` drept una dintre cele mai graveerori judiciare din \ntreaga istorie criminal` aFran]ei, [i primul caz de condamnare a unuiminor la \nchisoare pe via]`, Dils a fost des-p`gubit de statul francez cu un million de euro(cea mai mare indemniza]ie acordat` vreo-dat`).

Comentariul autorului

Având \n vedere relatarea detaliat` a eveni-mentelor, \n contextul social-istoric [i politic alpre[edin]iei lui Giscard d'Estaing, \ntrebareacare se pune este dac` domnia sa, \n leg`tur`cu gra]ierile preziden]iale, a luat sau nu decizi-ile corecte. Desigur, \n calitate de pre[edinte, \ncazul unei gra]ieri, nu are obliga]ia s` studiezedosarul unui condamnat la moarte, nici dinpunctul de vedere al unui judec`tor de instruc-]ie sau al unui judec`tor, [i nici din partea unuiavocat al ap`r`rii.

Am convingerea ferm` c` domnia sa a fostmult prea influen]at de opinia public`. ValéryGiscard d'Estaing ar fi trebuit s` se consulte cuavoca]ii ap`r`rii \n dosarul „Ranucci“ [i s` fac`o leg`tur` \ntre cele dou` asasinate.

Pe 1 septembrie 2012, 11.549 de]inu]i (re-prezentând 19,3% din totalul celor \ncarcera]i)au beneficiat de o reducere a pedepsei. |nprezent, circa 20.781 de persoane se afl` \n li-bertate sub supraveghere electronic`.

Contrar sistemului englez, \n care suprave-gherea electronic`, precum [i inser]iunea de]i-nu]ilor sunt \n \ntregime \ncredin]ate sectoruluiprivat, Fran]a [i-a ales un sistem mixt: sectorulprivat furnizeaz` echipamentul, iar Administra-]ia Penitenciar`, prin intermediul serviciilor deinser]iune este cea care plaseaz` [i \ncadreaz`de]inu]ii.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

Credit foto: Corbis.com

Christian Ranucci

21POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

S~RB~TORI

Moldova

Conform tradi]iei, \n Ajun de Cr`ciun, gos-podinele din Moldova coc buc`]i de aluat, subforma cifrei opt, neterminat`, numit „Cr`ciunei“,pe care le aga]` lâng` icoane, pe perete. Cr`ciu-nelul este luat de pe perete la 23 martie,atunci când gospodarul iese la arat. Dup` ce\ntoarce prima brazd`, b`rbatul rupe Cr`ciune-lul \n trei buc`]i: o bucat` o pune sub brazd`, oalta o d` animalului din curte, iar cea de-a treiao m`nânc` el.

Un obicei important, respectat de gospo-dinele din sudul Moldovei este prepararea a 12feluri de mâncare, \n onoarea celor 12 apostoli.|n seara de Cr`ciun se a[az` pe mas` toate cele12 feluri de mâncare, care amintesc de Cina ceade Tain`. A doua zi, dup` ce vin de la biseric`,odat` cu terminarea postului Cr`ciunului,oamenii m`nânc` [i carne.

|n Ajun de Cr`ciun, femeile mai coc [i uncol`cel, sub form` de coroan`, care simbo-lizeaz` coroana lui Iisus. Acest col`cel estep`strat pân` \n prim`var`, când va fi dat ani-malelor care muncesc la câmp, pentru a le das`n`tate [i putere.

Ie[enii s`rb`toresc Cr`ciunul al`turi de co-lind`tori [i familiile lor. Conform tradi]iilor deCr`ciun, ace[tia obi[nuiesc s` mearg` pe larude cu colindatul, iar \n prima zi de Cr`ciuncopiii merg cu Steaua. Colind`torii primescdrept r`splat` pentru colinde nuci, mere, colacisau chiar bani. Cei de la sate obi[nuiesc s` pre-g`teasc` [i pr`jituri speciale, numite „Pelincele“sau „Scutecele Domnului“, dup` acelea care auslujit la Na[terea lui Iisus Hristos, dup` credin]apoporului.

Bucovina

{ez`torile din Postul Cr`ciunului, primenireacaselor, prepararea mânc`rurilor tradi]ionale,colindele, ritualul sacrific`rii porcului, mersul cuSteaua [i Sorcova, fac parte din tradi]iile [i obi-ceiurile de Cr`ciun, p`strate \n Bucovina. PostulCr`ciunului este ]inut pân` seara, \n Ajunul deCr`ciun, când preotul ajunge cu icoana \n case-le gospodarilor [i sfin]e[te bucatele de post.Printre mânc`rurile g`tite de bucovinence pen-tru zilele de Cr`ciun g`sim zeama de carne,g`lu[te cu crupe, r`cituri din carne de coco[,carne cu hrean [i smântân`, cozonaci cu nuc` [icu mac, cârna]i afuma]i, tob` sau chi[c`.

Banat

Una dintre cele mai vechi tradi]ii de Cr`ciuno reprezint` colindul. |n unele sate din Banat,tradi]iile de Cr`ciun, vechi de secole se maip`streaz` [i azi, la colindatul din cas` \n cas`mergând atât copiii cât [i cetele de tineri. |nprima zi de Cr`ciun, colind`torii merg cu Stea-ua, amintind de astrul pe care l-au urmat cei treimagi pentru a ajunge la locul unde s-a n`scutPruncul Iisus.

Un alt obicei str`vechi este Viflaimul sauIrozii, reprezentând o scenet` prin care copiiirefac povestea Na[terii lui Iisus. Tradi]ia spunec` cel care va primi colindul va fi binecuvântat[i va avea mult noroc \n anul urm`tor, semn debun`stare fiind [i dac` prima persoan` care leintr` \n cas` de Cr`ciun este un b`rbat.

Maramure[

Maramure[ul \mbrac` sfânta hain` a acestors`rbatori poate mai deosebit ca niciunde \nlume. |n Sfânta Noapte nu doarme nimeni, c`cide la casa preotului \ncep cetele de colind`tori,precum un regal, ducând pretutindeni salba lorde colinde. Miezul Nop]ii Sfinte e completat de„Vitflaim“, obicei care \nf`]i[eaz` prin cei aprox-imativ dou`zeci [i patru de tineri personaje bi-blice - punctul central axându-se pe Na[tereaDomnului. Magica noapte \[i continu` farmecul,copii s`n`to[i, rumeni \n obraji umblând cu„Steaua“ ori amintind „Irozii“. Din casele cre[-tinilor nu lipse[te nici bradul, darnic \mpodobit,mândria fiec`rei familii cre[tine. |n vremuriledin trecut, bradul era ornat cu mere, nuci, [iruridin boabe de fasole alb` ce simboliza purifi-carea sufletului, acum \nlocuite cu ornamentemoderne.

Obiceiuri de Cr`ciun la români

22 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

S~RB~TORI

|n Grecia, copiii cânt` înseara de Ajun colinde (kalan-da), în schimbul dulciurilor [ial fructelor uscate, pe care leprimesc de la credincio[i. Gre-cii nu strâng masa de Cr`ciundup` osp`], pentru ca Iisus,care va trece pe-acolo noap-tea, s` nu r`mân` fl`mând.

|n Elve]ia, \ntotdeauna Mo[Cr`ciun trebuie s` aduc` bra-dul \n casele oamenilor. La felde obligatorie este [i „Paradaridichilor luminate“, obicei \ncadrul c`ruia copiii, ajuta]i dep`rin]i, „dota]i“ cu mici cu]ite,scobesc ridichi mari de lun`,pe care apoi le \mpodobesc cudiverse modele. Apoi, introduco lumânare \n ridiche, pe careo aga]` cu trei sfori, [i o folo-sesc drept lampion \n drumullor spre curtea [colii, unde se\ntâlne[te toat` comunitatea[i cânt` colinde.

Ajunul Cr`ciunului \n Slova-cia reprezint` un moment im-portant pentru fetele nem`ri-tate, care vor s`-[i afle ursitul.Cu 12 zile \nainte, fetele scriupe 12 bile]ele numele b`ie]i-lor pe care \i plac [i le pun subpern`. |n fiecare diminea]`arunc` un bilet la gunoi, astfel\ncât cel r`mas pentru dimi-nea]a de Cr`ciun le va indicanumele ursitului.

Polonezii au [i ei obiceiuri-le lor - se uit` pe cer [i a[teap-t` s` vad` care este prima steace apare \n seara de 24 de-cembrie, amintindu-[i de stea-ua din Bethleem. Când steauaapare, to]i se \mbr`]i[eaz` [i\[i fac ur`ri.

|n Lituania, legendele men-]ioneaz` c`, la miezul nop]ii,apa din fântâni se transform`\n vin, iar animalele cap`t`grai. Tot b`trânii spun, \ns`, c`e mai bine s` nu le auzi, pen-tru c` cine nu-[i poate st`pâniaceast` curiozitate \[i va g`sisfâr[itul \n anul urm`tor. Dac`,\ns`, cineva bea apa din fân-tân`, \n momentul \n careaceasta devine vin, va avea unan norocos.

|n Islanda, vin, conformtradi]iei, 13 Mo[i Cr`ciuni.Primul coboar` din mun]i,ocole[te casele [i pune dul-ciuri \n ghetu]ele copiilor, \ntimp ce ace[tia dorm. Primescdarurile numai dac` au fostcumin]i. |ns`, dac` nu [i-auascultat p`rin]ii nu li se las` unb`], ci... un cartof.

|n Anglia, fiecare cas` este\mpodobit` cu vâsc, conside-rat din cele mai vechi timpurica având puteri magice [i carealung` spiritele rele [i aduce

noroc. De la masa tradi]ional`este nelipsit` budinca, f`cut`din nuci, zah`r [i f`in`. Copiiiî[i aga]` de pat un s`cule] încare Mo[ Cr`ciun le va l`sacadourile.

Cr`ciunul a devenit s`rb`-toare na]ional` \n SUA abia \n1870, când pre[edintele Uly-sses Grant a semnat un act ofi-cial \n acest sens. Americaniis`rb`toresc \n familie, iar tra-di]iile lor sunt destul de apro-piate de cele ale europenilor.Doar colindele sunt mai spe-ciale, având [i accente degosspel [i muzic` religioas`.

Obiceiul bradului a fostadus de predicatorul MartinLuther din Germania, ]ara sade origine. Pre[edintele Theo-dore Roosevelt a interzis \m-podobirea bradului la CasaAlb`, declarându-se \n acestmod un \nfocat protector almediului. Se spune, \ns`, c` [icopiii s`i aveau \ntotdeaunade Cr`ciun un brad ascuns\ntr-o camer` secret`.

|n Cuba, cea mai importan-t` perioad` este Ajunul Cr`-ciunului, denumit` „Noche-buena“ (Noaptea cea bun`).Masa tradi]ional` \nseamn`pentru cubanezi friptur` deporc, fasole neagr` cu orez [iplante tradi]ionale (Yuca) subform` de piure. Familiile nu-meroase se reunesc [i, \ntr-ogroap` s`pat` \n p`mânt, pli-n` de c`rbuni acoperi]i cufrunze de bananier, frig unporc \ntreg.

|n Finlanda, Cr`ciunul estes`rb`toarea familiei. Seara, \njurul orei 17.00, familiilepleac` la biseric` pentru sluj-be speciale, apoi la cimitirpentru a aprinde lumân`ri lamormintele celor dragi.

Imaginea miilor de lumâ-n`ri ce lumineaz` noapteaeste una pe care cu greu o po]iuita.

Tradi]ii de Cr`ciun \n lume

S~RB~TORI

23POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

|n Suedia, de Cr`ciun, membrii familiei iaumicul dejun doar la lumina unei lumân`ri.

|n Fran]a, oamenii ard un butuc în gospo-d`rie, conform tradi]iei, gestul semnificândbun`stare în viitor.

|n Italia, copiii primesc cadourile într-un bor-can numit „Urna destinului“, îns` nu de la Mo[Cr`ciun, ci de la Befana, o vr`jitoare care vinec`lare pe o m`tur`. Totul se întâmpl` în ziua deBoboteaz`.

|n Ucraina, tradi]ional` este masa cu 12 fe-luri de mâncare, din seara de Ajun. Membriifamiliei nu vor începe îns` s` guste bucatele,pân` la apari]ia primelor stele pe cer.

|n Cehia [i Slovacia, un obicei este prezicereaviitorului, care presupune t`ierea în curmezi[ aunui m`r. Dac` apare o stea, va fi un an bun, iardac` este o cruce, anul va fi r`u.

|n Mexic, copiii au propria tradi]ie de Cr`-ciun, numita „Pinata“. Ei se strâng în casa unuiadintre ei, pun monezi [i bomboane într-un s`-cule] [i îl aga]` apoi de tavan. Cel care reu[e[tes` doboare s`cule]ul este câ[tig`torul a tot ceeace se afl` în interiorul acestuia.

|n Ungaria, cei mici pleac` de-acas` în searade Ajun, mergând în vizit` la rude, iar în acesttimp se spune c` Iisus le aduce br`du]ul îm-podobit cu globuri, lumân`ri [i dulciuri. În ziuade Cr`ciun, dup` masa tradi]ional`, copiii auvoie s` m`nânce dulciurile ag`]ate în brad.

Peste tot \n lume, ajunul Anului Nou este \nso]itde tot felul de obiceiuri [i supersti]ii care trebuierespectate cu stricte]e pentru a p`[i cu bine \n anulcare urmeaz` [i a nu fi urm`rit de ghinion.

|n ajunul Anului Nou, \ncepând chiar dediminea]`, se merge cu Plugu[orul [i jocurile cum`[ti - capra, ursul, c`lu]ul - obicei legat desperan]a fertilit`]ii, versurile f`când referire lapracticile agricole [i ur`rile de recolte bogatepentru anul care st` s` vin`. |n aceast` zi lo-cuin]a nu se m`tur`, ca s` nu-]i arunci bel[ugul.De asemenea, nu se d` nimic afar` din cas`,nici m`car gunoiul, pentru c` ri[ti s`-]i r`mân`casa goal` tot anul. Dac` nu ai dus gunoiul \nseara de dinainte de ajun, atunci amân`-l pen-tru 2 ianuarie, c` nici pe 1 ianuarie nu se d` ni-mic din cas`.

E bine ca pân` \n Ajun de An Nou s`-]i pl`-te[ti toate datoriile, ca s` nu fi nevoit s` dai banitot anul. Tot \n aceast` zi, nu se dau bani cu\mprumut, ca s` nu fi s`rac tot anul. S` nu spelirufe \n Ajun de Anul Nou. Unii oameni, foartesupersti]io[i, spun c` nu e bine s` speli rufepân` la Boboteaz`, când se sfin]esc apele. Nufolosi foarfeca [i nu t`ia nimic \n aceast` zi, de-oarece se spune c`-]i tai norocul.

Ca s` ai lini[te \n suflet, dar [i \n cas`, \naceast` zi nu plânge [i nu te certa. Gurile rele

spun c` tot anul vei avea parte de lacrimi [i deceart`, dac` te aba]i de la aceste reguli.

Toat` lumea \[i dore[te bani, prea pu]ini segândesc la s`n`tate când le merge bine [i aumasa plin` cu de toate. Ca s`-]i mearg` bine [is` ai bani tot anul, la miezul nop]ii trebuie s` aicât mai mul]i bani \n buzunare.

Pentru noroc trebuie s` ai haine noi [i, dac`se poate, ceva de culoare ro[ie, o culoare vesel`care atrage energiile pozitive.

Trebuie s` [tii c` zgomotul care \nso]e[te tre-cerea de la anul vechi la cel nou nu este deloc\ntâmpl`tor. Strig`tele de bucurie, chiotele, bi-ciul, artificiile, aplauzele, tobele, nu sunt numaiun mod de a manifestare a bucuriei, ci [i meto-de mo[tenite din mo[i str`mo[i, de a speria [ialunga spiritele rele.

La miezul nop]ii, u[ile se deschid larg ca s`ias` anul vechi [i s` intre, cu bine [i bune, anulcel nou. La Anul Nou, deasupra u[ii de la intraretrebuie pus vâsc, o plant` parazit, ve[nic verde,pentru c` aduce noroc, spor \n cas`, s`n`tate,atrage \ngerii [i pune bolile pe fug` [i asta se\ntâmpl` cu cât are mai multe bobi]e, care secoc \n decembrie.

S`rutul cuplurilor sub vâsc este simbolul pri-eteniei [i statorniciei, dar [i al p`cii [i bucuriei.

La mul]i ani cu s`n`tate!

Obiceiuri [i supersti]ii de Anul Nou

24 Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

TIMPUL LIBER

CA

RT

EM

AR

E

DO

CU

-M

EN

TE

ES

TE

R !

UN

T !

IME

NS

AC

AR

!

ME

I !

SU

L

AC

UT

!~

ST

A N

UA

RD

EIL

UZ

IE

|N S

CU

T !

|NG

RIJ

IT

CA

IER

!

DU

JM~

-N

IE

|N C

OIF

!

IFO

SE

LEI !

CH

IP

LIC

HID

EV

ITA

LE

FF

IIRR

||NN AA

CCEE

SSTT

MMOO

MMEE

NNTT

TR

AS

E P

EP

~M

ÂN

T

CCUU

TT~~

!!

IIDD

IIOO}}

II

FFrruu

nnzzeell

ee\\nn

vviinngg

`̀-

ttoorriill

oorr

CU

PR

UN

EA

M D

EC

ÂIN

EC

ÂM

PIE

ST

ÂN

~C

AS

A

DO

MN

ULU

I C

UP

~ !

|N S

TEA

SE

RV

IET~

CR

US

-TA

CE

U

SUPR

AFE}

E|N

SP

ATE

!Tr

ecer

epe

ste

ap`

AASS

TTAA

NN

-AARR

EE

DD-ZZ

EEUU

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

SFA

TUR

I D

E M

~R

ITI{

11113333

99991111

Ca

s` \i

vin

`pe

]itor

la

fat`

,di

n A

junu

l Cr`

-ci

unul

ui [

i pâ

-n`

la

Io

rdan

,se

m`t

ur`

ca-

sa d

e la

...

- r`s

puns

ul (3

cuv)

pe

linia

5 -

|N T

OG

~ !

STR

A{

NIC

PIC

~TU

RI

DE

AP

~

AS

IN

|N O

M~

T

|N T

RO

N

E{

UA

T

|n a

ces-

te

dou`

s`p

t`m

ân

ies

te

bine

ca

fete

lem

ari

s` n

ude

a gu

no-

iul .

..

- r`s

puns

ul (3

cuv

) pe

linia

7 -

Dic

]iona

r:P

AA

{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Reclama ta aici!

Pentru rela]ii, contacta]i-ne la 021.250.98.89sau pe adresa de e-mail revistapolitiei@gmail.com

SCRIE}I-NE!SCRIE}I-NE!Ave]i ceva deAve]i ceva despus care s`spus care s`

\mbun`t`]easc` \mbun`t`]easc` activitateaactivitateapoli]i[tilor?poli]i[tilor?Vre]i s` leVre]i s` lemul]umi]imul]umi]i

oamenilor legii oamenilor legii pentru modulpentru modul

cum au cum au rezolvat orezolvat oproblem`, problem`,

atunci când a]iatunci când a]iapelat la ei?apelat la ei?

Trimite]i-nep`rerile

dumneavoastr`pe adresa

politiacapitalei@b.politiaromana.ro

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21