Domnule pre[edinte, v` rug`m s` ne prezenta]i oradiografie a modului \n care este perceput` criza \ntransportul rutier.

Criza economico-financiar` declan[at` \n SUA a fost privit` cudeta[are de romåni pe motiv c` America este o alt` lume! La rånduls`u „politicul“ \ncerca s` lini[teasc` „economicul“ afirmånd c` pe noinu ne poate „lovi foarte tare criza \ntrucåt nu avem prea multeschimburi comerciale cu SUA“. Vorba unei reclame foarte cunoscut`:„Romånii pot sta lini[ti]i... Cineva vegheaz`!“ {i iat` c` fenomenulcrizei „a refuzat s` locuiasc` doar \n America [i a migrat [i \n Europa.Cu tot alaiul de consecin]e!“ Pu]ini [tiu c` transportul rutier este unbarometru extrem de fidel al vie]ii economice. S`pt`månal de]inemo balan]` pozitiv` sau negativ` a pie]ei iar \n func]ie de cum sun`telefoanele pentru importuri sau exporturi [tim dac` economia ]`riiare un ritm bun. Atunci cånd un camion sta]ioneaz` \n parcul auto\nsemn` c` nu de]i comenzi iar costurile fixe trebuie suportate dinbugetul propriu nu din tarifele pentru serviciile prestate.

Pe toat` perioada lui 2009 problemele din transportul rutierlegate de: rambursarea creditelor, men]inerea nivelului salarariilor [ia num`rului de angaja]i, men]inerea activit`]ii \n general, s-auaccentuat. |n consecin]`, din dorin]a de a de]ine o bucat` cåt maimare din pia]a de profil, fiecare juc`tor a redus tarifele, unii chiar subcosturi, amånånd pentru scurt timp o scaden]` care, la un momentdat, i-a falimentat.

Ultimele 20 de luni au adus o contrac]ie a pie]ei de transport cu20%, Romånia devenind pentru prima dat` dup` 1990 exportator decamioane sau vehicule comerciale cu masa cuprins` \ntre 1,5 tone[i 20 tone. Principalele pie]e absorbante au fost: Asia, Arabia [i Rusia.

Problema de cash a devedit extrem de acut` \n Romånia pentruc` statul nu [i-a mai onorat pl`]ile c`tre furnizori, ace[tia nu au maiputut pl`ti serviciile iar transportatorii la råndul lor nu au mai pututonora creditele. Ca urmare, \n acest lan] lucrurile au devenit foartedureroase. Transportatorii care au rezistat crizei au solicitat b`nciloro mai mare flexibilitate \n creditare \n condi]iile \n care BancaNa]ional` a Romåniei a redus dobånda de referin]`. Cu toate acesteacondi]iile de creditare au continuat s` fie \nrobitoare nemaivorbindde garan]iile pe care transportatorii trebuiau s` le ofere pentru aob]ine un credit. La noi, rata dobånzii dep`[e[te 8%. Concuren]anoastr` din Vestul Europei este finan]at` cu o dobånd` de 3-4%. |nplus, o iarn` grea cum nu a mai fost de peste zece ani a traversat [iRomånia. Urmarea? Tot acest ansamblu de factori a generat fali-mentul multor transportatori. Partea bun` a lucrurilor este aceea c`foarte mul]i agen]i economici s-au apropiat mai mult de Asocia]iileprofesionale [i au cerut sus]inere.

Uniunea Na]ional` a Transportatorilor Rutieri din Romånia(UNTRR) a c`utat [i caut` \n continuare solu]ii pentru \ns`n`to[irea

„Transportul rutier este un barometru extrem de fidel

al vie]ii economice“Interviu realizat cu Constantin Isac, pre[edintele Uniunii Na]ionale

a Transportatorilor Rutieri din Romånia (UNTRR)

macroeconomie

10 Iulie-august 2010 Pia]a Financiar`

Constantin Isac, pre[edintele UniuniiNa]ionale a Transportatorilor Rutieri

din Romånia (UNTRR)Data na[terii: 13 octombrie 1958Educa]ie [i formare: Inginer, absolvent al Facult`]ii deTransporturi, sec]ia Autovehicule Rutiere, Institutul Politehnic,Bucure[ti – promo]ia 1983

Experien]a profesional`: 2000-prezent, Pre[edinte al Consilului de Administra]ie alSCTRANSCHIM SA2010-prezent, Pre[edinte al Consiliului Director al UNTRR2007-2010, Vicepre[edinte al Consiliului Director al UNTRR1995-2000,Vicepre[edinte al Consiliului de Administra]ie alSC TRANSHIM SA1985-1995, Referent \n Direc]ia de Transport a Ministerului Industriei Chimice [i Petrochimice1984-1985, Inginer tehnolog la ARO Câmpulung Muscel

pie]ei de transport. Ne-am orientat spre mai multe componente. |nprimul rånd mediul \n care se desf`[oar` activitatea: atåt clien]ii cåt[i furnizorii trebuie s` prezinte bonitate. Degeaba un client \]i ofer`un tarif atractiv dac` el nu are bonitate [i nu-]i poate onora facturala timp. De asemenea, casele de expedi]ii trebuie s` fie clien]i ono-rabili. Apoi, mergem \n zona furnizorilor pentru transportatori,respectiv carburan]i, anvelope, piese de schimb etc. Mai r`måneproblema selec]iei lor. Faci alegerea \n func]ie de experien]aproprie, de pozi]ia cå[tigat` \n pia]`, dup` nivelul pre]urilor, cali-tatea mai bun` a materiilor prime, perioada de plat`?

Desigur nu am neglijat un alt element foarte important: infra-structura. |n unele zone ale ]`rii drumurile sunt ceva mai bune darne lovim de faptul c` sunt insuficiente [i au capacitate mic` pentrunivelul actual al traficului. |n plus, nu avem centuri ocolitoare alemarilor ora[e, autostr`zile sunt proaste iar dac` sunt condi]ii mete-orologice nefavorabile [i pic` un bolovan se blocheaz` tot traficul.

Toate acestea genereaz` costuri duble coparativ cu orice altoperator rutier din Europa. Ca urmare, la tarife egale sau chiar maimici, transportatorului romån \i scade rentabilitatea.

Ce ne pute]i spune despre segmentul legislativdedicat transportului rutier? Putem vorbi de condi]iisimilare ]`rilor Vest europene?

|n reglement`rile care guvernez` traficul rutier din Romånia nusunt probleme majore ci „multe [i m`runte“ cum se spune \n tradi]iapopular`. Avem o legisla]ie elaborat` \n mai multe etape, pe operioad` destul de mare [i nici pån` \n prezent segmentele nu aufost puse cap la cap. |n plus, foarte multe reglement`ri sunt realizate\n func]ie de interesele de moment [i de grup. Motiv pentru careUNTRR \mpreun` cu factorii de decizie pentru sectorul rutier dinMinisterul Transporturilor lucr`m la o lege unic` a transporturilor,respectiv condi]ii de desf`[urare a transportului rutier, norme deaplicare [i reglement`ri agreate de toate p`r]ile dar [i racordate laregulamentele europene. Din fericire, mai sunt cå]iva profesioni[ti\n Ministerul Transporturilor care cunosc bine aceast` nevoie de aarmonizare a reglemnt`rilor. Din p`cate, nu exist` suficient` voin]`politic` ca ace[ti oameni s` fie l`sa]i, \mpreun` cu Asocia]iile patro-nale [i profesionale, s` ajung` la o form` optim` a reglement`rilor.

Care ar fi cauzele?

Sunt de ordin subiectiv de cele mai multe ori [i de ordin politic.Schimb`rile pe criterii politice la nivelul Ministerului Transporturilorau fost atåt de frecvente \ncåt tot ceea ce a \nsemnat coeren]` \naceast` activitate a fost fracturat`. O alt` conducere genereaz` o alt`abordare, alt` viziune, alte interese. {i uite a[a trece timpul iar noitransportatorii nu avem decåt de suferit!

Ceea ce nu \n]eleg guvernan]ii este faptul c` transportul rutierreprezint` o ramur` economic` de baz` \ntr-o economie pe care\ncerc`m s` o dezvolt`m pe o realitate racordat` la ce a european`.Din p`cate, dac` nu suntem capabili s` dezvolt`m propriile strategiinu avem m`car acea determinare de a \mprumuta exemple bune dela al]ii pe care s` le adapt`m [i s` le aplic`m la noi. Ungaria, Cehia,Slovacia, Polonia, au pornit motoarele bine [i merg \n continuarefoarte bine. La råndul lor Fran]a, Germania, Olanda au implementatmodele care [i-au dovedit eficien]a. Romånia ar putea urmaexemplul orc`reia dintre ]`rile amintite.

UNTRR promoveaz` modelul francez, un organism care func-]ioneaz` de peste 50 de ani [i aduce mult` plus valoare \n politicade transporturi a Fran]ei. Organismul reune[te partea patronal`,autoritatea \n transport, partea sindical`, autoritatea \n [tiin]atransporturilor (Facultatea de transporturi, Institute de formareprofesional`) deci, to]i factorii implica]i \n procesul de transportrutier. Consiliul organismului francez fundamenteaz` [i supune spre

aprobare factorului politic propuneri legate de politicile \n trans-portul rutier. Acesta este cel mai u[or mod de a se realiza o politic`corent` \n transporturi \ntrucåt profesionistul vine cu propuneriviabile politicului.

Un factor deosebit de important care a condus la \ns`n`to[ireatransporturilor rutiere \n Fran]a a fost acela c` acest organism aaplicat un concept legat de costul minim de referin]` \n transportrutier. Conceptul ar trebui aplicat obligatoriu [i \n Romånia \n a[a fel\ncåt s` \ns`n`to[im transportul rutier.

Care este principalul factor perturbator al activit`]ii\n transportul rutier?

Concuren]a neloial`, \n special \n condi]ii de criz`, reprezint` celmai mare du[man al nostru. Circa 30.000 de operatori \n transportulde marf` sunt foarte greu de controlat. Mai ales c` foarte mul]i dintreei de]in un singur camion. Nu putem spune c` cine are un singurcamion trebuie s` moar`. Important este faptul c`, indiferent denum`rul de camioane de]inute \n parcul auto propriu, operatorultrebuie s` se supun` acelora[i reguli atåt \n ceea ce prive[te tarifulpracticat cåt [i reglement`rile care presupun [i anumite costuri. Sigurc` un un transportator cu un camion \n compara]ie cu unul carede]ine 100 de camioane are posibilitatea de a se mi[ca mai mult \nzona pie]ei gri [i negre. Acest lucru nu trebuie s` se mai \ntåmple!Pe de alt` parte, operatorul mic, aplicånd tarife din ce \n ce mai mici,ajunge s` fie din ce \n ce mai pu]in rentabil [i s` mearg` \n pierderes`påndu-[i practic propria groap`. |n pierdere po]i merge atåt timpcåt ai capital de rezerv`! Dup` ce ]i-ai epuizat capitalul de rezerv`„e[ti mort“. Eu sunt convins c` atåt transportatorii mici cåt [i cei mariar saluta cu mult interes aplicabilitatea costului de referin]`.

Organiza]ia patronal` trebuie s` de]in` un rol primordial \nraportul cu factorul politic pentru a putea aplica un model economicbenefic, verificat \n alte ]`ri. Desigur, dup` aceea, se poate discutadespre un ansamblu de factori [i un mediu economic s`n`tos. |naceste condi]ii noi create, poten]ialii operatori \n pia]a de transportrutier vor fi siguri c` businessul lor se va dezvolta pe o structur`solid` nu pe curen]i de aer care se schimb` de la o zi la alta cum se\ntåmpl` \n prezent.

UNTRR are solu]ii proprii pentru eliminarea crizei dintransportul rutier? A]i f`cut pa[i importan]i \ndiscu]iile cu autorit`]ile din transporturi?

Nu pot spune c` ne pozi]ion`m foarte bine ca s` ne puteml`uda! Un prim pas ar fi faptul c` discu]iile pe care le-am ini]iat cuMinisterul Transporturilor sunt fezabile, sunt posibile. |n ceea ceprive[te transporturile agabaritice, respectiv transporturile specialeunde am ob]inut cåteva solu]ii, adic` adaptarea unor condi]ii care seaplic` \n toat` Europa. Am ob]inut practic un plus de cåtig pentrubugetul statului, un plus de siguran]` \n desf`[urarea transportului,un plus \n fluen]a de desf`[urare a transportului. Pot spune c` amg`sit deschidere la nivel de secretar de stat \n Ministerul Transpo-rturilor, a fost posibil` o discu]ie fundamentat` pentru c` persoanarespectiv` este profesionist [i vorbe[te aceea[i limb` cu pro-fesioni[tii. A[tept`m ca aceea[i deschidere s` o avem [i de lacelelalte direc]ii din Minister \n a[a fel \ncåt s` putem realiza proiectulLegii Unice a Transporturilor.

Chiar dac`, din p`cate, realizarea acestei Legi nu este posibil`\ntr-un viitor apropiat sper`m m`car \ntr-o minim` stabilitate \nMinisterul Transporturilor, respectiv s` nu mai fie schimba]i factoriide decizie pe criterii politice perturbånd astfel \ntreaga activitate.Am cerut ca reprezentan]i ai UNTRR s` fie prezen]i \n Consiliile deAdministra]ie ale Companiei Na]ionale de Drumuri [i Autostr`zi(CNADNR), Autorit`]ii Rutiere, Registrului Auto Romån pentru avedea ce se \ntåmpl`, de ce lucrurile nu merg \n direc]ia de care

macroeconomie

11Iulie-august 2010 Pia]a Financiar`

macroeconomie

12 Iulie-august 2010 Pia]a Financiar`

avem nevoie. Noi nu cerem majoritate sau s` avem dreptul la de-cizie, dorim doar s` fim informa]i corect [i s` aducem plus valoare\n problematica transporturilor rutiere. De ce nu se dore[te s` fimprezen]i acolo? De ce atåtea secrete? V` dau un singur exemplu: dece componen]a Consiliul de Administra]ie al CNADNR nu estepublic`? De ce nu poate fi prezent un reprezentant al nostru la[edin]ele Consiliului de Administra]ie al CNADNR? Aceasta \n con-di]iile \n care transportatorii rutieri sunt unii dintre principaliicontribuabili la bugetul CNANDR prin rovignete, prin acciza dincarburan]i [i prin alte impozite pe care le pl`tim! Apreciem c` artrebui s` c`p`t`m un r`spuns public!

V` mai ofer un alt exemplu: \n Republica Moldova, Asocia]iaprofesional` din domeniul transporturilor rutiere a creat un sistemde \nscriere a autovehiculelor \n maxim dou` ore. Practic, te prezin]icu ma[ina la RAR [i pån` ce ]i-ai b`ut cafeaua ma[ina este gata cunumere de \nmatriculare, cu carte de identitate, certificat de \n-matriculare. De ce la noi nu se implementeaz` un sistem similar carene-ar u[ura via]a tuturor? Ce [i ale cui interese sunt ca un astfel demecanism s` func]ioneze in Romånia? R`spunsul \l pute]i deduce!

Spera]i s` finaliza]i ceva \n acest an? Ce a[tept`riave]i din partea politicului?

|n plan profesional, pentru transportatorii rutieri cel mai im-portant lucru ar fi s` aib` curaj \n continuare, s` fac` eforturi s` semen]in` \n pia]` chiar dac` vor fi obliga]i la mari sacrificii. Nu exist`alt` solu]ie! Transportatorii rutieri sunt \n general optimi[ti, audeterminare s` reziste altfel nu ar pleca de acas` cu camionul plincu marf` mii de kilometri. Chiar dac` transportatorii sunt preg`ti]ipsihologic trebuie s` recunoa[tem c` au obosit [i ei dup` trei ani decriz`!

Trebuie s` se dezghe]e o dat` apele [i s` apar` semne de redre-sare [i la noi. Din p`cate, Romånia este un caz mai special pentru c`m`surile de austeritate luate de guvern induc aceast` stare denesiguran]` a zilei de måine, pruden]` exagerat` \n orice m`sur`luat` [i nu \n ultimul rånd reducerea consumului.

La nivel de organiza]ie avem mai multe ]inte anul acesta printrecare [i partea de reglement`ri. Pe acest segment este pozi]ionat` ceamai important` ]int`, aici se depune cel mai mare efort al nostru.|ncepånd cu luna septembrie vom organiza \ntålniri cu trans-portatorii pentru a lua pulsul pie]ei [i a identifica problematicafiec`ruia. De asemenea, vom avea foarte curånd \ntålniri curesponsabili din zona bancar`, \n ideea de a-i determina s` oferecondi]ii de finan]are mai accesibile pentru transportatori. Un atuuimportant al transportatorilor pentru ob]inerea creditelor ar fi [ifaptul c` de]in garan]ii materiale (camioane, active etc.).

Nu \n ultimul rånd, vom purta discu]ii cu principalii furnizori aitransportatorilor legate de fluxul pl`]ilor. |n transportul rutier facturase \ncaseas` cel mai devreme la 60 de zile din momentul \n care facicheltuiala. Furnizorii de carburan]i cer plata la 15 zile. Media ar trebuis` fie, din punctul nostru de vedere, de minim 30 de zile. La råndullor clien]ii ar trebui s`-[i dozeze fluxul de numerar pentru a nu ]inetransportatorul la „coad`“ ca ultimul furnizor de servicii ci s`-i asigureun rol prioritar. |n acela[i timp suntem con[tien]i de faptul c` acelecondi]ii mai bune nu vor veni decåt \n momentul \n care \ntregulmediu economic se va redresa. Deci o \ns`n`to[ire a mediului eco-nomic este indispensabil`!

Care sunt efectele bloc`rii investi]iilor \n infrastructura dinRomånia? O sc`dere a volumelor de transport de minim 30%. Ce a\nsemnat blocarea construc]iilor din zona civil` [i industrial`? Unrecul economic de 10-20%. {i uite a[a se adun` lucrurile [i blochea-z` activitatea \n toate sectoarele. Efectele s-au sim]it mai devreme saumai tårziu sub diverse forme \n toate sectoarele economice. Cåt vamai dura criza economic`? Este greu s` realizeze cineva cu precizievre-o estimare.

Ceea ce putem spera este faptul c` nu va mai trece mult timp [ilucrurile \[i vor reveni la normal. Desigur, nu va fi o revenire explo-ziv` ci treptat`. Important acum este s` se stabilizeze lucrurile.Semnalele din partea transportatorilor sunt \mbucur`toare. Sper`mca la finele acestui an s` intr`m \n normalitate!

Viorica MORARU