Cuprins

Epi$uta . . 10

LIBER PR.IMUS . 12

Prolusio Barartd. . .,....... 14

Interlusio $coala Felx Felix........ - 36

IruluslEruscrd 54

btdrusn Dfunrchrerus 91

Inrerlusio Pompei. .......... 116

Idusltr Scandalul ......... lZ7I,llrd,t;aIY DuUd IiM e ...... 150

l::dt:sY Invit4ia lmpdratului ,...... 172

Intertusio Roma. . . ..,,,,...,218b)dtslll locuile tupatuului Nero. . . . . . . . . . . . . 232

Wolftam Zl MondietO S AarOan ar Werttreim

-LIBER.SECUNDUS ..... ,,:

Ludus VII .I,€ crsuta & vacanlt a ;'tunpArahiuiNao.. .........292hrdns Vm Zvercolitea gigaglor . . . . . . . . . . . . . . 328Ludus D( i4pdraal cena , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 354Ltf,isX Rona ln fltubi ..... {zLudus XI Oegaari aap- la[ei ..........,....... ffiLudus) I Conspirapa ...,....,,.5U

r.rRER TERTruS . . . . . . . . . . . . . . : . . 552

Ludus )fltr Oracolut ...... SS+

Interlusio iq@apr .....i.582Ludus) V fn urzbra rcvoltci.l . .....t. 600LudusXV Sfirtrifil gitm nou lrytn-.......,. . . &7Ludus XVI Draoolo de Npi. . . . . , . . . . . . . . . . . . . 694LrdusxvfitrB,lesemul. . . . . . . . . . . . . : . . . ..... . 7qLudusXVltrIbddun ..... 781Finis LudiMons Veswius.. .. . . . . . . . . . . . . . . . . 82g

tcoArA GLADTATORTLOR 9

.........,., 864

Prolusio

D[tlryl

6unna tudis

Luna nai anul 808 ab urfe @ndit4rn al teisprczecelea an al domniei

divinului tmp&ar Claudius(55 drL.)

IerAd,iobile Pliniuq dacf voi indrdai sn vortesc m'i lngfri

re propria persoana, insi destinul lui Taquinius Scmpro-s Felixianus 9i cel al nobilei sale so1ii, Lucia Aurelia hisca"

F a6t de stsans impletite cu desinul meu, incit nu as putea

alpovestesc viala pdetenului meq ftri sA amintesc Si de pro-

f.ia riug..,

*::>

Fe atunci, numele meu qd,Fppot''.. Sunt cel de-al doilca fiu al lui Cimiar cel Bagdn 9i provin

din micul caun Cinircunu siurat ln srs pe faleza €utui Lisias,fu apropiere de Abodiacrmr-

Abodiacum este avanpostul roman de la cotitura rauluiLicias, r6u cae pome$te de pe v€xsantii Alpilor gi curge sprc

nord prin Vindelicia si Augusta Vindelicum pdna la v{rsareasa in Dunarc. Augusta VbdelicurL situag la o distanti de

o zi de mers sprc nord, era cenhul provincieinoastje Raetia"

'I 6 Wolfram zu Mondfeld \r' Barbara zu Wertheim

Abodiacum are o pozifie strategica avantajoasa, fiindsituat la intersectia dintre \ta Claudia ce se intinde dinspre sudspre nord, de la Verona la Augusta Vindelicum, 9i Via Salina,care duce de la Juvavum din provincia estica Noricum pesterdul Licias prin Abodiacum 5i mai departe prin Carbodunumspre vest.

Cuceritorii mi refer binein{eles la roma&'- iertafi, nobilePlinius, daca, amintindu-mi de vechea mea patrie, recad invechile tipare de gandire - ridicasera imediat dupa venirea lor otabara militara fonificata pe un mic deal inconjurat aproapecomplet de €u. Mai tarziu au construit acele strazi exceplionaleale lor 9i au ridicat un pod peste Licias, singurul la sud deAugusta Vndelicum.

Abodiacum, initial nimic altceva decat un catun prapadit, isidatorEaza ascensiunea remarcabila acestei raspantii si podului:s-au stabilit aici mes€ria5i, mai ales fierari, rotari, cuelari, tuma-tori in bronz $i hbacari, insa $i medici vetednad, afadaf toti ceicare aveau de-a face cu transporfirl mirfi.uilor pi cu vehiculelenecesare acestora la drum. C6rciurnile 9i hanurile au rdsirit dinpa,mant Fecum ciupercile dupa ploaie. Cadva negustori auincercat sa-$i faueasca aici norocul personal, chiar daca nucautau marel€ ca$tig. Pentru ca in zona se gaseau din belguglern, piaha si argila pentru caramid4 activitatea in domeniulconstructiilor, care a inceput in fo4a, nu a mai culoscut limite.

in copiliria mea, Abodiacum era un targugor ingrijit caredispunea chiar gi de o baie publici - nu mare, dar confortabiliii prevazuH cu toate cele necesare unui asemenea stabiliment.

Exista in aceasta a$ezare nu doar un loc pentru sacrificii cualtar, imprejmuit cu gdja, ci 5i un templu minuscul in careputeau fi venerafi in primul rdnd zeii romani, dar gi zeii nogtrib4tinaqi - in privinta asta, cuceritorii erau mArinimo$i.

Deoarece pe vremea mea fara trecea drcpt ,,pacificata.,, ceamai mare parre a legionarilor fusese deja rehasa. in cele din

SCOALA CLADIATORILOR 17

-. *a[-a milftad fortificali a fost chiar desfri4ara Mai erau

I &uazeci de oameni * de fapt, mai mult agenli de ordine

iri soldali - care asigurau linigtea 9i ordinea si pazeau podul.

S p€fiu cl din nici o parte nu mai ameninla vreo prirnejdie,

lrta la mici distaqa de asezare $i tlei vile mai mari, conace

c t'-'.lide cu4i interioare, prevazute cu coloane. Una dintre

* i apa4inea lui Septimius Vacus, proprietarul hanului cel

-, cea de-a doua lui Marius Callo, negustor in$arit, $i cea

Gr E€ia lui Quintus Fabricius.

Crnudonul Quintus Fabricius era comandanhd baz€i.

C-anauio aproape cadevenise un titlu de politete, penhu ca

iid detasament ar fi putut fi comandat $i de un simplu decu-

ir Era de fapt, un tidu prin care Quintus Fabricius fusese dat

h o pdte. Era un ofiJeI depa.sit de valsta, carc nu reugise sa mai

;mveze 9i care pusese rnana pe postul din Abodiacum numai

drrita rcl4iilor familiei sale.

*t::-=

De cend tata{ nostru fusese omorat de un stejar pe carc

irrca sa-l taie - stejarii nu se taie, nici chiar daci o cer noiigp6ni -, fratele meu mai mare, Ciniar cel Tantu, fus€ss nevoit

sa ia destinele familei in labele lui mari.

Locuiam 9i ne gospodAream pimanturile sus pe abruptulaen aluvionar de la sudul redui Licias, privind mindri 9i chiar

cu o urma de dispret in jos spre valea romanilor. in comparalie

clr alli prani din zona noi eram bogati, pentru ci liwam cuceri-

rorilor roade ale cdmpului $i vite de prasila. Cimiar cel Tenar

cobora - de regda in ca.ruta trasa de boi - pana in Abodiacwn,pentru a vhde produsele.

Iar noi mergeam aproape intotdeauna cu el, Noi, adisd: eu,

pe atunci in varsta de heisprez€ce primaveri, cele doua surorimai mari ale rnele, ambele maritate deja cu doi barbali hamici si

't 8 Wolfrdm zu Mondfeld \J/ Barbard zu Wertheim

a$ezali din zoni, cea marc binecuva ata deja cu Un baieFl, F'Ie-

cum si cei tei frati mai mici ai mei,

$i era aproape inevitabil ca noi, ,,pugtii licatieni", si intram

tot mercu in conflict cu ,,pu$tii rcmani". Cateva vanatai, ici iicolo cate o carna$a rupta. Era ceva normal 9i banal, nimeni nu

facea caz de asta-

Pentru a declansa o bataie, era suficient sa fim numiti

,,vindelicieni".Bineinleles, cei mai multi localnici dintre Foetibus 9i

Augusta Vindelicum, Carbodunum 9i Bratananium erau vin-delicieni. insi noi, cei din enclava noa$ra de W o nzA de zf,Ee

mile I in jurul a$ezarii Abodiacum, noi eram ,Jicatieni"! Eram

un neam ce-i drcpt mic, dar cu u-adilii proprii, inrudili probabil

cu retoromanii $i poate chiar Si cu galii din vest. $i nu cu bar-

barii din nord si est, de dincolo de r6ul Danubirt de unde se pre-

supune ca venisera yind€licienii. Cel putin zeita Epon4 cea mai

mfle divinitate a noasffi, pmtectoeea cailor - adorarA in aceea$i

masura de razboinici 9i de prani - provenea din Gallia-

Dupa curn arn spus, eram pulini.

$i cu atit mai mindrilCu toate ac€stea, tachinarile 9i baraile care le urmau

remaneau in limitele obisnuite, asta pana in ziua in care uningamfat de pusti rcman m-a facut,,sclav de ma4oagajegoasa".

Nu eram ,,sclaV'! $i cu,Jna4oagi jegoasa" o mai jignise p€

deasupra gi pe sacra Epona.

L-am batut de i-a sunat apa-n cap.

Doua zile mai tArziu, in fala cu4ii noaste aparu o jumahte

de duzina de l€gionari.

sCOALA GLADIATORILOR 19

Crreau o mie de seste4il amen&" pretinzand ca fiul cen-

riroului Quintus Fabricius ar fi avut de suferit la modul cel

ri serios.

Fratele meu a platit amenda - tiblcindu-mi apoi pielea at6t

- rcmeinic, incat o saPtamana int€agA aproape ca nu m-am

F mitca fara sa ma doad.

Cu asta lucrurile ar fi fost de fapt in ordine.

Dea - dac4 patru gptamani mai terziu, nu ne-ar fi ie$it iar

- cate acela$i pustiulica, invrluit lntr-o togi de patician' 5i nu

c-a fi numit in barjocura ,,sclaYi jego$i de mfuoaga vindeli-

cira' cae ,j'i phtesc amenzile smiorcaindu-se".

Am simfit cum tmi ia foc sangele ln vine. Poate ca s-ar mai

I FIut termina totul cu bine. . .

Dar chiar inaintea Picioarelor sale se lafaia o minunata'

Foaspa$ $i umedi... babga de vac4 pulind delicios!

+::'-inai" iam trimis ae-acolo pe fra1ii mei nai mici.

$i cand m-am tezit srnucit de brale-n sus de pumnii kutali

e doi legionari, pu5tiulic5-cennrrianulin-bgA nu so asfixiase nici

pe departe in balega de vaca, chiar daca ts€buie sI rectmosc ca

i!ftiisarea sa avusese oleaca de suferil

Am fost bagat la lnchisoarc. Acuzat de lentativA de omor. $i& data asta amenda era de teizeci de mii de sesterti.

+:::''Fratele meu Cimiar a venilMi-a promis o mama de bataie de sa nu pot sta a$€zat sau

culcat o luna inEeaga-

Si a mai promis sa-mi pht€asca amenda. Treizeci de miide seste4i!I I mita lornana (nilia pa,ssuum) = 1000 pasi dubli = 1479 m.

20 Wolfram zu Mondfeld \/ Barbara zu Wertheim

AceastA suma ar fi insemnat sfaf$itul pentru familia mea,pentru man4 pentxu fi.a|ii mei mai mici, penlru gospodarie, pen-

tru tot.. -

- Nu!

Cimiar nu e prost, asta e sigur. Dar fala pe care an vizut-oatunci la el a fost fara indoiala una dintre cele mai prostite pecare le-am vizut ueodata.

Nu? Cum adica nu? Asta inseamna ca rahafi Asda deromani te vor line prizonier, ca o sa te vandi ca sclav.. .

An has adanc aer in piept.

- Da, asta inseannd, am admis, dupi care am continuat:Eu mi-am ficut plAcerea $i nu regret nimic! Orice s-ar intim-pla cu mine - asta nu va priveste pe tine, p€ mama sau familianoas$! MA priye$te doar pe rnine - 9i sunt pregatit sa phtescpretul! DupA care am adaugat: Daca e sA regret ceva, atuncircgret doar ct porcul ah mic in togA nu s-a asfixiat in balegade vacA!

Fratele meu mai mare Cimiar cel TAnar, care era 5eful cla-nului nostru de doi ani de zile, ma privi constemat- Apoi fata ise lati intr-un zambet enorm, in timp ce ma imhad$a, iar incoltudle ochilor - nu ar fi rccunoscut asta niciodata in mod ofi-cial lucea ceva umed.

Zeii sate aiba in pazt frafoarc! Daca vei put€4 sine daide $tire. $i daca o sa pun vreodah m6na pe tine, o sa te scamtutin a{a hal de n-o sA ma uiti toata viata!

- Chiar mi-ar face pLrcere!

Illtimul lucru pe care l-am vazut din fratele meu a fost fatalui, din nou cumva constemata si prosdta.

Eu eram geniul familiei. Cimiar, oricAt de tare il iubeam, num-ar fi inteles niciodara pe deplin.. .

Dupa care usa temnitei se inchise. TA,indu-mi legitula cumamai cu fratii mei, cu gospodaria de sus, de peste Licias,cu viala mea de pina atunci.

sCOALA CLADTATORTLOR 21

S::::r

ioca mai eram un om liber.

i*a...Asa ca, ilusnul centurion Quintus Fabricius nu putea dis-

F pw $i simplu sa fiu torturat sau executat.

Putea doar sa ma vdndi ca sclav din cauza datori.ilor pe

ae le avea familia mea. Dar Si pentru asta avea nevoie de

Gimpmannrl scris al chestorului din Augusta \lndelicum,.d mai apropiat orag roman de dirnensiuni mai mari si toto-

a-a gamizoana, situat la vrco treizeci $i $ase de mile la nord

& Abodiacum.

*t::::'

Numele de Clemens, ,,cel bland", era curata ironie pentru

hbanrl insetat de s6nge carc, o sapttunanA mai 6rziq ne insolea

spe nord pe mine gi pe alfi cadva delincvenli, legatri de cirulald de n€gustor de maruntisud.

Pusese ochii mai ales pe Digna. o sclava mici, delicaB si

baffina - avea pe atunci cel pufin saptesprezece ani , absolut

ingozita, din casa centurionului Quintus Fabricius, o fata cu

panrl blond-inchis si ochi imengi 9i cenugii. ii descria plin de sa-

tisfa4ie cum la inceput va fi biciuia nu plea ta.re - cA doar nu se

dorca sa moara prea repede. Apoi urma sa fie rastignitA goala pe

cmce, cu incheiehuile mdinilor si oasele cilcaielor sFepuns€ de

cuie si lasara sa arame acolo pentru desfatarea prostimii, urmtndsa cmpe in mod mizerabil, in c€le mai goaznice chinuri.

- Cand alami de brale, ne explica el precum un cunoscatol

atunci geutatea iti intinde coastele 9i mai ales diafragma. Numai primegti aer. Te asfixiezi. $i atunci picioarele igi fac treaba