GRAM AUR = 239,7988 RON FRAC ELVEÞIAN = 4,4990 RON EURO = 4,9253 RON DOLAR = 4,0683 RON

12 pagini

n Numãrarea morþilor de Covid-19, disecatã dedeputaþi PAGINA 3

n Un rãzboi cu iz electoralPAGINA 3

n Elevii, atac la ... echitatea BacalaureatuluiPAGINA 10

5 lei Luni, 17 mai 2021, nr. 93 (6873), anul XXX

n BURSELE LUMII / Pieþele acþiunilor auîncheiat în creºtere sãptãmâna trecutã

PAGINA 2

n BVB / Evoluþii preponderent negative lafinalul sãptãmânii trecute

PAGINA 2

n VIRGIL MÂNDRU, CEO TOHANIROMÂNIA / Strategia Tohani înpandemie a vizat reapropierea deconsumator PAGINA 10

n Complexul olimpic de nataþie a fostinaugurat

PAGINA 10

n IDEEA UNUI DNA AL PÃDURILORREVINE: Parchetul European arputea investiga infracþiunile demediu

PAGINA 3

Hidrogenul - ipostazede utilizare în noua

erã tehnologicã

Hidrogenul reprezintãrevoluþia viitorului însectorul energetic, iarRomânia trebuie sãvalorifice la maxi-mum toate oportunitã-þile puse la dispoziþiede planurile ºi instru-

mentele de finanþare ale Uniunii Euro-pene în acest sens, afirmã, tot mai des,specialiºtii dn domeniu. Companii im-portante din sectorul energiei, atât lanivel global, cât ºi din þara noastrã,ºi-au propus sã investeascã în proiectebazate pe hidrogen.

În acest context, noi tehnologii, noi in-stituþii ºi noi strategii sunt în curs de ela-borare ºi aplicare, mai întâi în faza pilot,apoi în cea de masã, în þãrile membre UE,printre care se aflã ºi România. Cu sigu-ranþã, competiþia este foarte mare ºi cineva folosi cãile enunþate ºi exemplificatemai jos, va avea un rol de jucat în noua ar-hitecturã ºtiinþificã ºi ecologicã mondialã.

Alianþa Europeanãpentru Hidrogen Curat

În septembrie 2018, România a sem-nat "Iniþiativa hidrogenului", lansatã deAustria; pentru a contribui la realizareaacestei strategii, Comisia Europeanã alansat tot pe 8 iulie 2020, Alianþa Euro-peanã pentru Hidrogenul Curat, împreu-nã cu lideri din industrie, societatea civi-lã, miniºtri ai þãrilor membre ºi cu impli-carea Bãncii Europene de Investiþii.Alianþa va elabora cadrul investiþionalpentru producþia pe scarã largã a hidro-genului ºi va sprijini cererea de hidrogencurat în UE.

"Cu 75% din emisiile de gaze cu efectde serã din UE provenite din producereade energie, avem nevoie de o schimbarede paradigmã pentru a atinge obiectivelenoastre din 2030 ºi 2050. Sistemul ener-getic al UE trebuie sã devinã mai bine in-tegrat, mai flexibil ºi capabil sã gãzduia-scã cele mai curate ºi eficiente soluþii din

punct de vedere al costurilor; hidrogenulva juca un rol esenþial în acest sens,întrucât scãderea preþurilor la energia re-generabilã ºi inovaþia continuã fac dinaceasta o soluþie viabilã pentru o econo-

mie cu climã neutrã", a declarat comisaruleuropean pentru energie, Kadri Simson.

EMILIAN M. DOBRESCU(continuare în pagina 11)

ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA (19)

Cazul Ciprom SA Ploieºti

Al doilea caz pe care îl prezint poatesã lase fãrã comentarii pe oricine,privind o societate (Ciprom SAPlo-

ieºti), pe care o instituþie a statului o re-structureazã conform atribuþiilor sale(AVAS) ºi alta îi cere falimentul con-form, evident, tot atribuþiilor proprii(ANAF).

Astfel, din analizele AVAS a rezultatcã la Ciprom SA Ploieºti, specializatãîn construcþii de clãdiri ºi lucrãri de ge-niu (poduri, autostrãzi suspendate, via-ducte, tuneluri, pasaje subterane, con-ducte de mare lungime, linii de comu-nicaþii ºi electrice etc) ºi la care statulromân era acþionar cu 51% prin AVAS,exista posibilitatea restructurãrii ca ur-mare a dificultaþilor cu care se confrun-ta societatea.

Sumarul cauzelor care au condus la si-tuaþia de societate în dificultate în anul2007 se rezumã la:

-managementul neperformant a con-dus la pierderea pieþei interne ºi externe,la producerea incapacitãþii de platã, laînregistrarea de pierderi financiare, lacrearea de datorii fiscale ºi comercialerestante, la care s-au adãugat accesoriile(majorãri ºi penalitãþi) de peste 150%

faþã de debite ºi pe aceastã bazã, deterio-rarea imaginii de piaþã ºi în relaþiile cuautoritãþile competente ale statului;

-capacitatea de producþie supradi-mensionatã, neproductivã ºi cu o uzurãfizicã ºi moralã deosebit de avansatã acondus la o productivitate a muncii neco-respunzãtoare ºi la înregistrarea unui ni-vel deosebit de ridicat de cheltuieli ne-productive ceea ce a determinat realiza-rea unor venituri subdimensionate;

-prãbuºirea pieþei estice, care a condusla reduceri severe a veniturilor, la dispo-nibilizãri masive de personal, la imposi-bilitatea folosirii capacitãþii de producþieexistente ºi la înregistrarea de pierderieconomice substanþiale;

-divizarea neperformantã ºi subiec-tivã a societãþii prin desprinderea unoragenþi economici care în prezent repre-zintã concurenþi agresivi ºi neloiali acondus direct la înregistrarea unui ba-last de infrastructurã în gestiunea so-cietãþii, neproductiv, cu cheltuieli nee-ficiente privind paza, întreþinerea,amortizarea, impozite ºi taxe, consumutilitãþi, toate nejustificate ºi de nere-cuperat;

(continuare în pagina 9)

Mircea Ursache

Ciprom SA Ploieºti este o companie pe care o instituþie a

statului o restructureazã conform atribuþiilor sale (AVAS)

ºi alta îi cere falimentul conform, evident, tot atribuþiilor

proprii (ANAF).

Producþia de hidrogen în þara noastrãHidroelectrica a anunþat încã din mai 2020 cã este interesatã de investiþii în pro-

ducþia de hidrogen prin hidrolizã ºi dezvoltarea de reþele de e-mobility, potrivitstrategiei investiþionale a companiei. Apoi a comandat un studiu de fezabilitate încadrul unui proiect de interes comun european (IPCEI - Important Project of Com-mon European Interest), cu tema "Hidrogen verde pe Dunãrea albastrã", la carevor participa mai multe state membre, potrivit strategiei companiei; Strategia dedezvoltare a Hidroelectrica prevede ºi construcþia de parcuri eoliene.

O secþie de electrolizã prin care apa este descompusã în hidrogen ºi oxigenar putea fi amplasatã la Drobeta-Turnu Severin, pentru a folosi electricitatea pro-dusã în hidrocentrala Porþile de Fier, dar ºi pe cea eolianã sau solarã. Deciziapentru notificarea prealabilã a proiectului a fost prevãzutã pentru anul 2021, iarþintele acestuia par a fi inspirate din programele europene: a) Producþia de hidro-gen "verde" la scarã largã în Europa de Sud-Est, folosind energie verde (hidro,eolianã ºi solarã);

(continuare în pagina 11)

Taxi pe bazã de hidrogen, la Paris, în februarie

CONFORM DATELOR REFINITIV

IPO-urile globale, lamaxim istoricl 1.054 de listãri de la începutul anului pânã în 13 mai, careau atras 248 de miliarde de dolaril Statele Unite au obþinutcele mai mari venituri din IPO-uri: aproximativ 130 demiliarde de dolari

Piaþa mondialã a ofertelor publice ini-þiale (IPO) a atins un nivel maxim re-cord anul acesta - atât în privinþa su-

melor atrase prin vânzarea de acþiuni, câtºi a volumului listãrilor, potrivit unei ana-lize Refinitiv, care aratã cã tendinþa poziti-vã a avut la bazã avansul puternic al bur-selor, precum ºi mãsurile de stimulare fi-scalã ºi monetarã lansate de guvernele dinîntreaga lume pentru susþinerea econo-miei în contextul pandemiei de Covid.

Conform datelor culese de Refinitivpânã în 13 mai, preluate de Reuters,companiile globale au strâns, prinIPO-urile din 2021, aproximativ 248 demiliarde de dolari - un nivel record ºi, to-todatã, de peste patru ori mai mare faþãde anul anterior. Suma include ºi listãrile

aºa-numitelor companii SPAC. UnSPAC (special purpose acquisition com-pany) este o societate care nu are opera-þiuni comerciale, fiind creatã doar pentruatragerea de capital prin IPO. SPAC-ulfoloseºte banii din listare pentru cumpã-rarea altei companii.

“Redresarea rapidã a pieþei bursieredupã scãderea de anul trecut, pe fondulrãspândirii pandemiei de Covid-19, aîncurajat companiile sã continueIPO-urile, iar sentimentul investitorilorcu privire la oportunitãþile viitoare decreºtere dupã pandemie a fost esenþialpentru stimularea activitãþii din acestan”, afirmã, conform Forbes, Lucille Jo-nes, analist la Refinitiv. (V.R.)

(continuare în pagina 4)

Planurile bãncilor centrale numai valoreazã nimic, a rãmasdoar puterea de a distruge

Creºterea peste aºteptãri a preþurilorde consum din SUA a depãºit atâtaºteptãrile pieþelor cât ºi ale oficiali-

lor Federal Reserve.“Am fost surprins”, a declarat

Richard Clarida, vicepreºedinte-le Federal Reserve, dupã cumscrie Wall Street Journal, iar apoia precizat cã “acest numãr este cumult peste ceea ce eu ºi alþi eco-nomiºti am aºteptat”.

În aprilie 2021, preþurile deconsum din Statele Unite ºi-auaccelerat creºterea anualã pânã la4,2%, cea mai mare ratã a inflaþiei dinseptembrie 2008, de la 2,6% în luna pre-cedentã, pe fondul unei creºteri lunare de0,8%. Ulterior, Bureau of Labor Stati-

stics (BLS) a raportat ºi accelerarea pu-ternicã a creºterii preþurilor importurilor,pânã la o ratã anualã de 10,6%, de la 7%în luna precedentã, în condiþiile în care

preþurile exporturilor ºi-au acce-lerat creºterea anualã pânã la14,4%, de la 9,5% în luna ante-rioarã.

În acest context, aºteptãrileinflaþioniste de pe piaþã s-au“rectificat” semnificativ. Ratabreakeven a inflaþiei pentru 5 ºi10 ani a crescut pânã la 2,72%,cel mai ridicat nivel din luna

mai 2006, respectiv 2,54%, cel mai ridi-cat nivel din luna martie 2013 (vezi gra-ficul 1).

(continuare în pagina 9)

CÃLINRECHEA